Pr. D.T.

– 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

Nr. 32501 din 13.11.2020

APROB,
Director medical
Dr. Burtă Ovidiu

PROTOCOL MEDICAL

PROTOCOL DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT ÎN CONSTIPAŢIE

Cod: Pr. D.T. – 06 – PED

Prezentul protocol a fost avizat în cadrul ședinței Consiliului Medical din data
de____________ (P.V. nr. _______ din ____________).

Echipa de Nume și prenume Funcția Semnătura

elaborare a
protocolului
Elaborat Dr. Cheregi Simona Medic primar pediatrie
Dr. Costea Stela Medic primar pediatrie
Dr. Popa Ana Medic primar pediatrie
Dr. Avram Anisoara Medic primar pediatrie
Elaborat Farm. Vidican Adriana Farmacist clinician

Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor protocolului

Nr. Ediția Revizia Componenta Descriere modificare Data
Crt. revizuită
1. 1 0 Elaborare iniţială 12.11.2020

1
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

1. PARTEA INTRODUCTIVĂ
1.1. Diagnosticul - Constipatia
1.2. Codul bolii – K59.0 - 573
1.3. Utilizatorii și domeniul de aplicare : Sectiile Pediatrie si Ambulator – Spital Clinic
Municipal „Dr Gavril Curteanu”, Oradea
1.4. Scopurile protocolului.
1.4.1 Imbunatatirea examinarii clinice si a examinarilor paraclinice ale pacientilor cu
constipatie, imbunatatirea tratamentului atat la copiii spitalizati cat si in ambulator
1.4.2 Aplicarea unei terapii corecte și adaptate pacientului, și internarea acestuia în
baza unor criterii clare;
1.4.3 Stabilirea și menținerea unui sistem unitar de diagnostic, terminologie,
clasificare, investigații paraclinice și tratament; implementarea protocolului asigură
reducerea variabilităţii de practică;
1.4.4 Oferă standarde auditabile, ce pot fi îmbunătăţite.
Reduce semnificativ riscurile asociate procesului de diagnostic și tratament al
Constipatiei :
- Agravarea stării de sănătate a pacientului.
- Apariția de I.A.A.M.
- Apariția de reclamații din partea pacienților/aparținătorilor în legătură cu
procesul de diagnostic și tratament al Constipatiei.

1.5. Definiţiile și prescurtările folosite în protocol

Constipaţia este definita ca fiind pasajul dificil al scaunelor de consistenţă crescută, sub
formă de schibale, mai rar de 2 ori pe săptămână
Constipatia cronica este o incetinire a tranzitului ce durează mai mult de 2 – 3 săptămâni.
Se insoteste de durere si discomfort abdominal, scaderea apetitului din cauza senzatiei de prea
plin si tulburari de comportament alimentar.
Encoprezisul - pasajul transanal involuntar de materii fecale în condiţii sociale improprii. Se
asociază uneori cu tulburări de comportament.
Impactaţia fecală - acumularea de materii fecale de consistenţă crescută în rect sau colon.

Prescurtarile folosite in protocol

IRM – imagistica prin rezonanta magnetica
TSH – hormon nde stimulare tiroidiana
Free T4 – tiroxina libera

2
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

1.6. Informaţie epidemiologică

Constipatia reprezinta cauza principala de prezentare la medicul pediatru in 3% dintre cazurile
consultate in ambulator.
Aproximativ 40% dintre copii cu costipatie functionala prezinta simptome din primul an de
viata.
Frecventa scazuta a scaunului la sugari, mai ales daca au fost utilizate supozitoare sau clisme
pentru a favoriza tranzitul intestinal, ar trebui sa determine considerarea bolii Hirschsprung ca
posibila cauza.
Constipatia functionala cu retinerea de la defecatie si encoprezis apare de obicei dupa varsta de
2 ani.
In populatia generala, boala Hischsprung este rara, afectand aproximativ 1 din 5000 de
persoane.

1.7. Documente de referință (reglementări) aplicabile protocolului:

- Protocoale de diagnostic si tratament in Pediatrie 2019 – Prof Dr Doina Anca Pesca
- Ghid practic de Pediatrie 2019 - Andrew J. White, Tudor L. Pop

2. DESCRIEREA PROTOCOLULUI, A METODELOR, A TEHNICILOR ŞI A

PROCEDURILOR

2.1. Clasificare și etiologie

Constipatia se poate datora unor cauze organice sau, de cele mai multe ori, ea este functionala.
Cauze organice de constipatie:
- malformatiile anorectale (imperforatie anala, stenoza anala, etc)
- boala Hirschsprung, displazia intestinala neuronala
- stricturile colonice (postchirurgicale, post-enterocolita necrozanta)
- boala celiaca, intoleranta la proteinele laptelui de vaca
- fibroza chistica (ileus meconial)
- colagenoze (sclerodermie, lupus eritematos sistemic, sindrom Ehlers-Danlos, etc)
- boli neurologice si psihice
- boli ale maduvei spinarii (malformatii, tumori, traumatisme)
- neurofibromatoza
- paralizia cerebrala, retardul mental
- distrofii musculare, botulism, anomalii ale muschilor abdominali
- boli endocrino-metabolice (hipotiroidism – se manifesta rar doar cu constipatie izolata la copii,
panhipopituitarism, diabet zaharat, hipercalcemie, hipopotasemie, uremie)
- medicamente sau toxice (antiacide cu aluminiu sau calciu, anticolinergice, fenotiazine,

3
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

antidepresive, antihistaminice, fenobarbital, opiacee, intoxicatie cu plumb, vitamina D, etc)

Constipatia functionala
Pentru diagnosticul constipatiei este importanta excluderea unor cauze structurale, endocrine sau
metabolice de constipatie.
Fiziopatologia constipatiei functionale ramane o problema neelucidata. Factorii care contribuie
la aparitia ei includ: predispozitia genetica, dieta, absorbtie eficienta sau intarzierea tranzitului
intestinal.
Retentia fecala functionala este cea mai frecventa cauza de constipatie si encoprezis la copii.
Aceasta consta in incercari repetate de a evita defecatia din diferite cauze. In consecinta
frecventa scunelor se reduce si creste consistenta si cantitatea materiilor fecale acumulate in rect
sau colon (impactatie fecala). Retentia fecala functionala se asociaza frecvent cu encoprezis si
patarea lenjeriei (cu materii fecale de consistenta redusa care scurg pe langa materiile fecale
impactate in rect). Aproximativ 80% din pacientii cu encoprezis prezinta constipatie cronica.
De multe ori, instalarea constipatiei coincide cu una dintre urmatoarele perioade: 1) trecerea
sugarului de la alimentatia naturala la cea artificiala; 2) invatarea utilizarii toaletei de catre
copilul mic; 3) inhibarea urgentei la defecatie in timpul orelor, de catre scolari.
Alte probleme ce se pot asocia cu retentia fecala functionala includ enurezisul nocturn si
incontinenta urinara diurna; 10% dintre fetite asociaza infectii de tract urinar recurente.

2.2. Anamneza
Constipatia functionala este sugerata de combinatia variabila a scaunelor voluminoase, cu
consistenta crescuta, dureroase, sau tranzit intestinal incetinit.
Boala Hirschsprung poate prezenta tablouri clinice diferite - obstructie intestinala neonatala,
eliminarea tardiva a meconiului, constipatie severa cronica, distensie abdominala.

2.3. Tabloul clinic – examenul obiectiv

Se pot palpa schimbale la nivelul hemiabdomenului stang, tegumentele perianale muradite cu
materii fecale; tuseul rectal evidentiaza ampula rectala cu materii fecale de consistenta crescuta
(constipatie functionala) sau ampula rectala goala (boala Hirschsprung);.

2.4. Investigațiile paraclinice

In constipatia functionala, in prima etapa nu sunt necesare investigatiile paraclinice.
Acestea sunt necesare daca dupa 4-6 saptamani tratamentul nu a fost eficient.
Aceste investigatii indicate selectiv preferabil de catre medicul specialist in gastroenterologie
pediatrica vizeaza excluderea unei patologii organice care ar putea sa determine constipatia. In
acest sens se efectueaza, in functie de contextul clinic:

4
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

- examen radiologic cu substanta de contrast al tractului digestiv inferior (irigografie)

Irigografia este o investigatie paraclinica deseori efectuata in practica pentru excluderea bolii
Hirschsprung in cazul copiilor cu constipatie. Ea nu este necesara in cele mai multe cazuri peste
varsta de 1 an. Irigigrafia este utila pentru localizarea zonei de tranzitie caracteristica zonei
aganglionare prezenta in boala Hirschsprung. Pe de alta parte, in cazul unei forme cu „segment
ultrascurt”, modificarile evidentiate pe imaginile radiologice nu pot fi diferentiate de cele
inatlnite in constipatia functionala cronica. Indicarea unei astfel de proceduri trebuie, de
asemenea, sa puna in balanta si potentialele riscuri (iradierea gonadelor, tiroidei, mutatii
genetice, etc).
- rectosigmoidoscopie/colonoscopie cu biopsie de mucoasa rectala
- biopsia aspirativa rectala este standardul de aur si trebuie efectuat la nou-nascutii cu distensie
abdominala semnificativa, in special daca se asociaza cu varsaturi bilioase, eliminarea tardiva a
meconiului sau perforarea intestinului. Biopsia ar trebui sa fie luata in considerare si in alte
situatii (ex. diareea hemoragica neonatala, eliminarea tardiva a meconiului, peste 24-48h dupa
nastere, copii mici cu constipatie refractara la medicamentele pe cale orala)
- biopsia in toata grosimea peretelui intestinal este necesara pentru dianostic in unele cazuri.
- manometrie ano-rectala
- ecografie abdominala (masurarea diametrului transvers al rectului, grosimea peretelui anterior
al rectului)
- IRM de coloana lombosacrata
- masurarea timpului de tranzit intestinal cu markeri radio-opaci
- test pentru hemoragii oculte
- hemoleucograma, VSH
- glicemie
- calcemie, potasemie
- uree, creatinina
- TSH, free T4
- anticorpi antitransglutaminaza tisulara
Nota: Determinarea raportului albumină (proteine)/creatinină în urină proaspăt emisă sau
albuminurie (proteinurie) în urina din 24 ore, este obligatorie la bolnavii internați cu diabet
zaharat, boli cardio-vasculare, HTA, antecedente familiale de BCR (dializă/transplant).

2.5. Diagnostic pozitiv

Constipatie este de cele mai multe ori functionala dar se poate datora unor cauze organice
malformative sau non-malformative.
Cauze organice de constipatie:
- malformatiile anorectale (imperforatie anala, stenoza anala, etc)
- boala Hirschsprung, displazia intestinala neuronala
5
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

- stricturile colonice (postchirurgicale, post-enterocolita necrozanta)

- boala celiaca, intoleranta la proteinele laptelui de vaca
- fibroza chistica (ileus meconial)
- colagenoze (sclerodermie, lupus eritematos sistemic, sindrom Ehlers-Danlos, etc)
- boli neurologice si psihice
- boli ale maduvei spinarii (malformatii, tumori, traumatisme)
- neurofibromatoza
- paralizia cerebrala, retardul mental
- distrofii musculare, botulism, anomalii ale muschilor abdominali
- boli endocrino-metabolice (hipotiroidism – se manifesta rar doar cu constipatie izolata la copii,
panhipopituitarism, diabet zaharat, hipercalcemie, hipopotasemie, uremie)
- medicamente sau toxice (antiacide cu aluminiu sau calciu, anticolinergice, fenotiazine,
antidepresive, antihistaminice, fenobarbital, opiacee, intoxicatie cu plumb, vitamina D, etc)

2.6. Diagnosticul diferențial

Diagnosticul diferential al constipatiei presupune diferentierea constipatiei functionale de
constipatia de cauza organica malformativa sau non-malformativa

2.7. Complicații, măsuri de urgență

Complicatiile constipatiei functionale sunt fisurile anale, hemoroizii sau prolapsul rectal ce pot
intretine retentia fecala. In cazuri severe sindrom subocluziv
Prezenta simptomelor constipatiei functionale si mai ales asociera pierderilor involuntare de
materii fecale timp indelungat are consecinte in plan emotional.
Enterocolita asociata bolii Hirschsprung este o complicatie potential fatala. Apare inainte sau
dupa interventia chirurgicala si necesita tratament in sectia terapie intensiva

2.8. Criterii de spitalizare, criterii de transfer în terapie intensivă sau în alt spital de
rang superior
Constipatia functionala se trateaza de obicei ambulator, necesita spitalizare cazurile neglijate
pentru dezimpactare si/sau la nevoie pentru investigatii diagnostice etiologice (constipatia
organica).
Boala Hirschsprung complicata cu enterocolita severa poate necesita transfer in terapie intensiva.
Nou-nascutul cu ileus meconial necesita de asemenea transfer in terapie intensiva si, dupa caz,
asistenta chirurgicala.
Transfer in alt spital de rang superior se impune pentru investigatii specifice (ex. manometrie
anorectala, biopsie rectala aspirativa) sau pentru interventie chirurgicala.
2.9. Tratamentul constipației functionale

6
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

A. Regim igieno-dietetic
Pacientii care sufera de constipatie trebuie sfatuiti sa creasca aportul de lichide, precum si aportul
alimentar de fibre la 20-25g/zi, fie prin schimbarea dietei, fie prin suplimentarea cu preparate
comerciale de fibre alimentare (ex. tarate neprelucrate culinar, Optifibre, Casenfibra).
De asemenea, va fi redus aportul de lapte de vaca pana la maximum 500ml/zi.
Carbohidratii si in special sorbitolul din unele sucuri de fructe (prune, pere, mere) cresc prin
efect osmotic cantitatea de apa din materiile fecale.
Evitarea sedentarismului
Masaje abdominale - in special la sugar si copilul mic
Parintii sunt sfatuiti sa stabileasca copilului un program regulat de defecatie. Este importanta
informarea parintilor privind mecanismele fiziopatologice ale bolii, educatia fiind esentiala in
modificarea comportamnetului ce duce la intretinerea acestei afectiuni. Incurajarea copiilor,
recompensarea lor pentru fiecare progres (defecatie, absenta pierderilor involuntare de materii
fecale), consemnarea intr-un jurnal al eliminarilor de materii fecale, a episoadelor de encoprezis
si a utilizarii de clisme si evitarea masurilor punitive s-au dovedit a fi benefice.

B. Dezimpactarea
Obiectivul este eliminarea materiilor fecale de consistenta crescuta acumulate in rect, folosind
una dintre urmatoarele metode:
a. Clisme
– actiune rapida prin distensia tractului digestiv inferior si declansarea senzatiei de
defecatie
- dezavantaje: metode invaziva ce poate fi traumatizanta pentru copil, dureri abdominale
- compozitie: ser fiziologic
- administare: ritm de 2 ori pe zi, timp de 3 zile
- cantitate: 50-60 ml pentru sugari, 150 ml pentru copii, 250 ml pentru adolescenti
b. Supozitoare cu glicerina
– recomandate in special la sugari, intermitent, pe termen scurt.
c. Microclisme cu glicerol
- actiune: reduce consistenta materiilor fecale si usureaza pasajul lor
- recomandate copiilor cu varste peste 12 ani
d Evacuarea manula a materiilor fecala din rect este practicata foarte rar.

Nu este recomandat pentru dezimpactare:

- clisme cu solutii de sapun, apa de robinet sau solutii hipertone cu fosfat
- administrare pe cale orala de laxative.
C. Medicatia laxativa

7
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

Obiectivul il reprezinta mentinerea unui tranzit intestinal normal (1-2 scaune de consistenta
normala/zi)

a. Laxative osmotice
Actiune: retin apa in lumenul intestinal, cresc volumul si diminueaza consistenta bolului fecal.
Contraindicatii
- hipersensibilitate la oricare din excipienti produsului,
- afectiuni severe inflamatorii intestinale
- megacolon toxic
- perforatie sau risc de perforatie
- ileus, suspiciune de obstructie intestinala sau stenoza simptomatica

- Lactuloza
– actiune: este un dizaharid sintetic ce nu se absoarbe dupa administrare orala. Ajunsa
in colon este transformata de flora intestinala in acid acetic si acid lactic, care actioneaza
ca laxative osmotice.
- administare: 1-3 ml/kgc/zi, in 2-3 subdoze
– in ghidurile internationale nu este definita o durata OPTIMA a tratamentului
- este SIGURA de administrat la orice varsta
- efecte adverse: in doze mari poate produce dureri abdominale, flatulenta, diaree

- Macrogol 4000 – Polietilenglicol- PEG - (Forlax 4 g) pulbere pentru solutie orala

- adm - 6 luni – 1 an 1 plic/zi dimineata dizolvat in aprox 50 ml apa
- 1 an -4 ani 1-2 plicuri/zi dimineata si seara
- 4-8 ani 2-4 plicuri/zi dimineata si seara
- efectul apare la 24-48 ore dupa administrare
- la copil tratamentul nu trebuie sa depaseasca 3 luni Restabilirea motilitatii intestinale,
indusa de tratament, va fi mentinuta prin regim de viata si dietetic corespunzator

- Hidroxid de magneziu – Lapte de magnezie

– administrare - copii - 6 – 11 ani 1-2 linguri/zi priza unica
- peste 12 ani 2-4 linguri/zi priza unica
- durata scurta
- efecte adverese:diaree, hipermagnezemie, hipofosfatemie, hipocalcemie secundara

b. Laxative lubrifiante

8
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

- Ulei mineral (ulei de parafina)

-se administreaza rece sau impreuna cu sucuri naturale
- doza 1-3 ml/kgc/zi, de 2-3 ori pe zi, oral
- se indica doze suplimentare de vitamine liposolubile daca administrarea uleiului de
parafina se prelungeste peste 2 luni

c Laxative iritante
Actiune: maresc peristaltismul intestinal prin stimularea mucoasei.
Se utilizeaza doar pe termen scurt.
- Bisacodil (Dulcolax) – drajeuri gastrorezistente a 5 mg
Copil > 4 ani - 5 mg/zi seara
- efecte adverse: durere abdominale, diaree, hipopotasemie.
- Senna la copilul > 14 ani 1 capsula/zi
- Picosulfat de sodiu (Dulcopic) 7,5mg/ml picaturi orale
Copil < 4 ani - 1 picatura/2 kgc/zi seara 7-10 zile.
Copil 4-10 ani - 5-10 picaturi/zi. Incepeti cu 5 picaturi si cresteti progresiv pana la
maxim 10 picaturi/zi seara 7-10 zile.
Copil > 10 ani – 10-20 picaturi/zi. Incepeti cu 10 picaturi si cresteti progresiv pana la
maxim 20 picaturi/zi seara 7-10 zile.
Reactii adverse: daca se administreaza doze mari pot apare scaune apoase, crampe
abdominale, pierderea de lichide, diselectrolitemie in special
hipopotasemie.

In tratamentul simptomelor asociate constipatiei, ca de exemplu meteorism/colici, se recomanda

administarea de simeticona.
Tratamentul constipatiei se administreaza timp indelungat (saptamani-luni), in functie de
rapunsul la terapie. Intreruperea tratamentului se face treptat, dupa obtinerea unui tranzit
intestinal normal.

D. Tratament chirurgical pentru boala Hirschsprung

- inainte de operatie, tratamentul medical va include decompresia rectala, de obicei cu irigatii
saline normale printr-un tub rectal moale si tratament suportiv in functie de necesitati
- tratamentul chirurgical implica o procedura ”pull-through” de obicei cu tehnicile Swenson,
Duhamel sau Soave.

9
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

2.10. Evoluție, monitorizare pe durata internării

Evolutia indelungata a constipatiei functionale, netratata duce la cresterea dimensiunilor rectului
si colonului, afectarea sensibilitatii rectale cu aparitia senzatiilor de urgenta incipienta de
defecatie si volum critic la volume din ce in ce mai mari de materii fecale si prezenta pierderea
involuntare de materii fecale. Mentionam in acest sens ca este importanta intitierea cat mai
precoce a terapiei.
Dintre complicatiile constipatiei functionale fac parte, de asemenea, fisurile anale, hemoroizii
sau prolapsul rectal ce pot intretine retentia fecala.
Prezenta simptomelor constipatiei functionale si mai ales asociera pierderilor involuntare de
materii fecale timp indelungat are consecinte in plan emotional.
Enterocolita asociata bolii Hirschsprung este o complicatie potential fatala. Apare inainte sau
dupa interventia chirurgicala. Printre caracteristicile clinice se numara diareea exploziva, urat
mirositoare sau cu sange, distensia abdominala, descarcarea exploziva de gaze sau scaun la
tuseul rectal, reducerea perfuziei periferice, letargia si febra. Radiografia abdominala prezinta
multiple niveluri hidroaerice, anse intestinale dilatate, mucoasa neregulata, pneumatoza si
absenta aerului in intestinul distal. Diagnosticul reprezinta o provocare. Tratamentul include
repausul intestinal, drenajul pe tub nazo-gastric, administrare de lichide intravenos, decompresia
intestinului dilatat cu irigare rectala cu ser fiziologic si antibiotice intravenos cu spectru larg.

2.11. Criterii de externare:

La externare copilul cu constipatie sa prezinte o stare generala ameliorata, fara complicatii, sa
aiba un raspuns bun la regimul igieno-dietetic si medicamentos.

2.12. Monitorizarea după externare:

Unii copii nu necesita tratament medicamentos fiind suficienta respectarea regulilor igineo-
dietetice si a terapiei comportamentale, insa in afectarea moderata/severa a activitatii cotidiene
poate fi necesar tratamentul medicamentos pentru mentinerea consistentei normale a scaunelor.
Se recomanda controale periodice, particularizate in functie de evolutia fiecarui caz.

3. RESURSE UMANE ȘI MATERIALE NECESARE APLICĂRII

PROTOCOLULUI
3.1. Resurse umane, competențe necesare (descrise pe nivele de activitate, exemplu:
spitalizare de zi, spitalizare continuă):
- medic specialist pediatrie
- asistent medical
- protocolul se aplică la cazurile de spitalizare continuă, spitalizare de zi și în
ambulatorul Spitalului Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu, Oradea

10
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

3.2. Resurse materiale, echipamente medicale

3.2.1. Materiale sanitare pentru recoltare diverse probe de laborator:
- Mănuși
- Mască de protecție
- Vată, plasture, tampoane sterile/nesterile
- Spirt
- Garou
- Vacutainere specifice hemoleucogramă, biochimie, altele
- Pahare pentru urină/urocultură
- Recipiente specifice recoltare scaun
- Seringi
- Ace de unică folosință

3.2.2. Aparatură şi echipamente medicale

- Laborator
- Centimetru
- Taliometru
- Cântar
- Irigator

3.2.3. Medicație și materiale sanitare pentru administrare tratament

- Ser fiziologic
- Supozitor glicerina
- Laxative-Lactecon, ulei de parafina

3.3. Soluții alternative în cazul imposibilității asigurării resurselor – inclusiv

colaborările intrainstituționale și interinstituționale – nu este cazul

4. RESPONSABILITĂȚI ȘI RĂSPUNDERI ÎN DERULAREA ACTIVITĂȚII

Nr. crt. Acțiunea / operațiunea Responsabil Termen

1 Stabilire diagnostic (anamneză, Medic curant/de garda Ziua 1
examen clinic, indicatii analize,
explorări funcţionale etc)
2 Decizia de internare Medic curant/garda Ziua 1
3 Obţinere acord informat din partea Medic curant/garda, Ziua 1
pacientului / reprezentantului legal Asistent medical
la internare şi în diverse faze critice

11
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

din timpul spitalizării

4 Indicatii tratament Medic curant/garda Ziua 1
5 Aplicare tratament Asistent medical Pe toata durata
spitalizarii
6 Evoluţie şi monitorizare pe durata Medic curant Pe toata durata
internării Asistent medical spitalizarii
7 Completare şi Implementare FOCG Medic curant Pe toata durata
spitalizarii
8 Completare şi Implementare Plan de Asistent medical Pe toata durata
îngrijiri Infirmier spitalizarii
9 Decizia pentru examinari / Medic curant+ Şef Secţie
investigaţii cu costuri ridicate (dacă
este cazul)
10 Decizia de transfer (dacă este cazul) Medic curant+
Medic Şef Secţie
11 Decizia de externare a pacientului Medic curant
12 Monitorizare post-externare Medic curant

5. CONDIȚII DE ABATERE DE LA PROTOCOL

5.1. Reglementări juridice – nu e cazul

5.2. Nivel de competenta, grade academice universitare
5.3. Eventuale studii clinice (derulate în spital, aprobate de către Comisiile de Etică),
care permit abaterea de la protocol. Responsabilitate legală: În caz de necesitate,
clinicienii vor apela la judecata clinică, cunoştiinţele şi experienţa pe care le au pentru
a decide abaterea de la protocolul dezvoltat.
Abaterile de la prevederile protocolului dezvoltat se vor documenta și se vor argumenta, ţinând
cont de circumstanţele individuale ale fiecărui bolnav, de opţiunile exprimate de către pacient și
de experienţa clinică a practicianului. Abaterile justificate medical prin particularitățile cazului
pot fi legate de:
- Vârste extreme;
- Sex;
- Comorbidități;
- Complicații;
- Comportamente alimentare, sociale, profesionale, culturale, religioase;
- Atitudinea față de boală a pacientului, etc.

12
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

6. INDICATORI DE ANALIZĂ A EFICIENȚEI ȘI EFICACITĂȚII PROTOCOLULUI

Nr. crt. Denumire indicator de eficienţă/eficacitate

1. Proporţia pacienţilor reinternaţi (fără programare) în intervalul de 30 de zile de la
externare cu diagnostic de Constipatie, în ultimul an calendaristic.
2. Numărul de pacienți internați cu diagnostic Constipatie care au dezvoltat complicații,
în ultimul an calendaristic.
3. Procentul pacienţilor internaţi şi transferaţi către alte spitale din total pacienţi
internaţi cu diagnostic de Constipatie, în ultimul an calendaristic.
4. Numărul de reclamaţii/plângeri ale pacienţilor legate de pacienții internați cu
diagnostic de Constipatie, în ultimul an calendaristic.
5. Rata infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru pacienții cu diagnostic de
Constipatie, în ultimul an calendaristic.

7. LISTA DE DIFUZARE
Nr.
Scopul difuzării Microstructura/Persoana Data difuzării Semnătura
crt.

1. Aplicare

2. Evidenţă Serviciul MCSS

13
 Pr. D.T. – 06 – PED
PROTOCOL DE DIAGNOSTIC
SPITALUL CLINIC ŞI TRATAMENT Ediţia nr. 1; Revizia nr. 0
MUNICIPAL ÎN
“DR. GAVRIL CONSTIPATIE Exemplar nr. 1
CURTEANU” ORADEA
Data implementarii:
04.01.2021

8. CUPRINS

1. PARTEA INTRODUCTIVĂ ....................................................................................... 2

1.1 Diagnosticul .......................................................................................................... 2
1.1 Codul bolii ............................................................................................................. 2
1.2 Utilizatorii și domeniul de aplicare ........................................................................ 2
1.3 Scopurile protocolului. .......................................................................................... 2
1.4 Definiţiile și prescurtările folosite în protocol ....................................................... 2
1.5 Informaţie epidemiologică ..................................................................................... 3
1.6 Documente de referință (reglementări) aplicabile protocolului ............................. 3
2. DESCRIEREA PROTOCOLULUI, A METODELOR, A TEHNICILOR ŞI A
PROCEDURILOR ...................................................................................... 3
2.1. Clasificare și etiologie ........................................................................................... 3
2.2. Anamneza .............................................................................................................. 4
2.3. Tabloul clinic ......................................................................................................... 4
2.4. Investigațiile paraclinice ........................................................................................ 4
2.5. Diagnostic pozitiv .................................................................................................. 5
2.6. Diagnosticul diferențial .......................................................................................... 6
2.7. Complicații, măsuri de urgență .............................................................................. 6
2.8. Criterii de spitalizare, criterii de transfer în terapie intensivă sau în alt spital de rang
superior .................................................................................................................. 6
2.9. Tratamentul ............................................................................................................ 7
2.10. Evoluție, monitorizare pe durata internării ............................................................ 10
2.11. Criterii de externare ............................................................................................... 10
2.12. Monitorizarea după externare ................................................................................ 10
3. RESURSE UMANE ȘI MATERIALE NECESARE APLICĂRII
PROTOCOLULUI................................................................................................. 10
3.1. Resurse umane, competențe necesare ....................................................................... 10
3.2. Resurse materiale, echipamente medicale .............................................................. 11
3.3. Soluții alternative în cazul imposibilității asigurării resurselor ............................ 11
4. RESPONSABILITĂȚI ȘI RĂSPUNDERI ÎN DERULAREA ACTIVITĂȚII
................................................................................................................................ 11
5. CONDIȚII DE ABATERE DE LA PROTOCOL 12
......................................................
6. INDICATORI DE ANALIZĂ A EFICIENȚEI ȘI EFICACITĂȚII PROTOCOLULUI
........................................................................................................................................... 13
7. LISTA DE DIFUZARE.................................................................................................. 13
8. CUPRINS..................................................................................................................... 14
...
9. ANEXE - Nu este cazul.

14