255, 1631 (7139) iulie 15, Bucuresti. Leon Tomsa voievod araté masurile pe care le ia pentru indrep- tarea relelor provocate de grecii venifi in fara. + Bes Xpueva Bora, saarowkputt W sAarouneTHRTH H XpxeTSavstH H caMoAph~ skasnih Tw Hea Rotkoad, chk niokonnMoms Tw T]fecban norgoaa, Borlem ataoeries H Boxkiem Aapowaniem waaseipomn H TOChoACTRSEHOMH B'KCOH BEAAE Oyrrppoxaa- Xikekow, epee H sanaanencKiHm erpaan, Moaau H Parapaur Xepyer. BaaronpousroanX FOCOACTKO MH CROHM BAATHM UPOHSRCAEHIEMA, URCTTH H eR TATHAL Cp RAEN TocnoA- CTA MH, f4KO NpPocaaRHTTH Mpocadsabwaro MA Fiord H ch CAAROE RbSHECEIATO MA Ha npkeTowk exkTonounKuied poaT reais rocneAcTRA MH, Cake AapoBaX H rocnoacTRO (MH Chi! BRCENRCTHTH H RAAPOWKPASHH H MPRMOURTANHH, EKE HAA BACKMH UReT TO AApWK nacrroapn cié XpHeoRSa rocnoacred aMH* ca si fie de mare credinti la mina poiarilor ferii domnii méle, mari si mici si boiarilor mazili si rogiilor gi logofetilor domnesti den toata feara domnii méle, pentru niste Iucrure si obicéiure réle ce au fost adaos de oameni striini in feara domnii méle, care obiediure nimenilea nu le-au mai putut obieni cici vazindu ci sintu de mare pagubi terii, pentru acéia domnia mea am socotit de am strinsu toati feara, boiari mari si mici gi rosii si mazilii si toti slujitorii de am sf&tuit, cu voia domnii méle. Deci vizind toti atita siricie si pustiire teri, ciutam domnia mea, cu tot sfatul ferii, si se afle de unde cad acéle nevoi pre tear’. Aflatu-se-au gi se-au adevarat cuni toate nevoile gi sdracia terdi se incepe de la greci striini, carii ameastecd domniile gi vind teara fra mil& si o preeupescu pre camete asuprite. Si deaca vin 1 In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul si binecinstitorul si de Hristos iubitorul si singur stapinitorul, 1o Leon volevod, fiul riposatului Io Stefan yoievod, din mila lui Dumnezeu ‘si cu darul lui Dumnezeu, stapin’nd si domnind peste toata fara Ungrovlahiei, ined si al partilor de peste munti, Amlasului si Fagirasului, herfeg. Am binevoit domnia mea cu a mea buntivointa, cu inim curata si luminata a domniei mele, ca si proskivesc pe Dumnezeu care m-a proslavit si cu slava m-a ridicat pe scaunul sfint raposatilor parinti ai domniei mele. Tata. ‘am diruit si domnia mea acest atotcinstit si cu frumoasi fata si preacinstit, care este mai presus de toate cinstitele darnri, acest de fata hrisov al domniei mele 406aici in fear, ei nu socoteseu si umble dupa obicéiul teri, ce stric& toate lucrurile bune si adaoga legi réle gi asuprite si alte slujbe le-au marit gi le-au ridicat fara seama pre atita greime, ca si-si pliteascé ei cametile lor si nbogateascé casele lor. Si incé alte multe striinari au ardtat spre oamenii {erii, nesocotindu pre nici un om de feara, instriinindu oamenii ferti de citri, domnia mea cu pizme si cu nApasti si asuprind saracii fara mili si arditind vrijmasie cdtri tofi oamenii terii. Deci vazindu domnia mea nigte lucrure ca acélea gi pradé teara, socotit-am domnia mea, depreund en tot sfatul teri, de am facut domnia mea leg&tura si juramint mare, de am jurat domnia mea ferii pre sfinta ev glie, cu maro afurisanie, de- naintea cinstitului si preaaluminatului parintele nostru chir vlidica Gri- gorie, mitropolitul Terii RumAnesti si denaintea a parintelui Theofil episcu- pului de la Rimnee, in sfinta beséricd a domnii méle cea mare de in ceta- tea a scaunului domnii méle de in Bucuresti. Si dupa jurémint, cu tot sfatul ferti cileat-am acéle obicéie réle si le-am pus domnia mea toate jos gi am scos acei greci striini de in tear& afar& ca pe niste nepr'iateni terii fiindu. Si am tocmit domnia mea si alte lucrure bune care si fie de folos terii, ca si cum céle legi si obicée bune ce le-au fost tocmit cei domni ba- trini ce li se fereceaz& viata lor gi li se cunoscu tocmélele, cd au fost de folos teri. Asijderea si domnia mea inc’ am tocmit gi am intirit legiturd cum alte obicée ce n-au fost mai innainte vréme si nu se mai facd, nici si seia boiarilor oerit de oi, nici dijma de in stupi, nici gorstind de in porci, nici vina- riei, nici a boiariu mari nici a mic, nici a boiari mazili, nici a rosii nici a logofeti domnesti, ce s% fie in pace, cum au fost de veac, numai si aib’ a da rosii pir intru 1an de 2 ori, de un eal po ughi 40 la sveti Demitrie gi la sveti Gheor- ghie. Agijderea si logofetii domnegti inca s& aib& a da de doao ori intru un anughi... .1, cum le va fi cisla scris& la vistierie. Alta: grecii carii sintu insurafi in fear, de eu Iuoat rumane gi au mogii, ei sii se lipeased la rosii gi la alalte céte, s& tragd la nevoia terii ca gi mogténii loculni. Aceia si fie intr-una cu feara. Tar cui se va afla, Tuerul cu instriinare despre binele terii, au va amesteca dompia sau va fi mozavir ferii, pre acela fara crutare sii fie vinovat supt moarte groznic’, ca un hi- tlean de teard. Tar grecii ce vor avea mogii aici in tear& si dobitoc si-i va fi fiméia si casa intr-alt& fear’, de se va scrie in eétele terii si va trage nevoe cu {eara, ei si lcuiased aici in feara, iar carii nu se vor scrie, ei si fie lepsifi de teara si s& li se ia mogiile si bucatele pre seama domneascé. Asijderea si cilugarii greci, carii au cumpirat ministirile de le-au ficut metoage, ca si le ia venitul, si-l scoata de in teara si arginturile si mogiile, aceia si iasi de in manistire afaré, si fie numai cdlugiri rumani, cum au fost de veac gi s& li se ia seama de tot ce au fost al méniistirilor, ni- mic sé nu lipseased. 1 Loc alb. 407Alta: dup& moartea boiariului sau fiesce om sé nu ise ia bucatele domnesti, ce s& ramie la singe sau unde va Jasa mortul, s& fie lsat cum au fost de veac. Alta : judetul s% nu se mai arunce cu sila asupra boiarilor. Alta : rogiei cai inp&rdtesti s& nu dea, nici si trags bucatele pentra sat sau pentru alii. Alta: inchiniciunile pizmagilor, carii inchind la domnie gloabi si prada, s& nu se asculte. Alta: judecata de ocina gi de alte mogii sau orice judecaté s& nu se facd pre mitd sau pre fiitiirie sau pre voia a boiari, ce si se faci cu derep- tate, dup& pravili crestineascd. Alta nici un om fara judecata si firi divan s% nu se omoard, ce si-l inchiz& inttiu, deaciia si-1 scoati la divan, si-i fie vina cunoscuté de toti. Atunce si piarii, cumu-1 va ajunge légea, pre vina lui. Alta: aprozii si ias& den mijloc, si nu mai fie, ce si fie postélnici de sutd, oameni de tear, si ia treapdd cum au fost obicéiul. Alta : prada cupiriei si a pugedriei si nu fie, ce sé ia numai de om 20 de bani, cind va egi. Alta : mitropoliia, episeupiile, egumeniile si nu se schimbe pre mit, ce 8% fie pre sibor. Si si nu fie volnic patriiarhul a tremite aicea in feara nici vldick, nici episeup, nici egumen, ce pre cine va alége teara gi sfatul, ylidic& sau piscup, acela si fie. Numai si tremith la patriarhul si dea plagoslovenie, cum au fost de vac. Si bani si nu se mai ia pentru cununia. Pre aceaste pohte ale teri gi ale sfatului, pre toate cite scriu mai sus, domnia mea m-am jurat cu mare juramint, s& aibu a le tiné in viata domnii méle. Jar s& voiu clea una dentr-acéstea, atunce acest jurimintu si caz& cu osind’ asupra domnii méle gi a feciorilor domnii méle. Si in urma noastra, care va darui domnul Dumnezeu a fi domnu Terii Ruméanegti, ori den ce neam, inc&-] rog cu numele lui Dummnidzeu, s& aib& a cinsti gi a noi gi a tari acest hrisov al domnii méle pre tocmeala, cum serie mai sus. Iar cine-1 va calea gi-l va sparge si-l va strica, acela si fie triclet si blistemat de viidica Hristos si afurisit de 318 syeti otti eje sut va Nechei gi si aiba parte a licui cu Iuda gi cu Aria la un loc, va veachi, amin, 5 Goxt oyso H caeAlreaTH nocragHXom rocnoacTRo MH: 2SmaH XpHsa BEA AROP- nux HoowSnan Tana wea awrweber Ho oKsnan ASMHTpaUIKe BEA BHeT Tap H 2KSnaH MAX Bea enavap H KSnan Tepre wea croannk # 2x8nan E8sHnka Rea KomHe H aK6naH HeAsaKo Bea MEXAPHHK H KSA ASMHTPAWIKO BEA MOC TEARHK. H HenpagHHK, cadl ped PochoACTRA MH. H nanneaX a3, Cronks rpasrHk, 8h HAcTOAKH rp4ay BisKSpapH, avkceyd wale & Aan Ho wr MAaMa AMKE Ao HHI TEKByUrO AKTOM, Bh AKT xSpPA@ a WT POrK- agerea Xpuerona xaXAd. 408