[By aicatuieste cate un enunt: + format din 6 cuvinte, printre care si opusul cuvantului ,domestic” * format din 7 cuvinte, printre care si opusul cuvantului ,,flamand” « in care ultimul cuvant sa fie opusul cuvantului_,luminoasa”. j Un cuvant poate avea mai multe sensuri/intelesuri beats oma [Bi Alege sensurite pe care le pot avea cuvintele: a) cer ‘a) animal a “tung | b) astru leu | b) unitate monetars ©. c) unitate de timp ) instrument a) parte a trenului a) animal “vagon le unitate de masura broascd [» fereastr’ a c) masin’ c) parte a usii Alcatuieste, pe caietul de teme, enunturi din care sd reiasa sensurile diferite ale cuvintelor: ™ port @ mare m liliac mM sare mM cos m™ vin lM poart& (&] Formuteaza intrebari pentru raspunsurile date: — Pe lac pluteau o multime de nuferi albi. @ — Maria purta niste pantofi de lac rosii. &G > — Bunicul a dat cu lac pe dulap. G|G cme ice GF Pe linga [By Formeaza cuvinte dupa model: - MODEL | ‘inceput — ‘impart inlocuit — ‘impadurit — (GD subtiniaza grupurite de sunete in cuvintele: seard moard ziua iarba miere ploua ploaie pleacd oaia luam ienupar noua (By Tale forma grepita: greseala / gresala soare / suare aseazi / asazi tom / lum oud / 00 steaoa / steaua [By sore cinci cuvinte care sa contina grupul ,oa”. Alcatuieste enunturi cu ele. MODEL | ploaie > 0 ploaie marunt’ si de "a 1 , r_de pl_ie zi_ sre plo. ro.nea” /,,ne-a” RETINE! zapada, omat vo (oxar Cad fulgi de nea pufosi. nenea EXEMPLU: Ne-a oferit ceea ce ne doream, EXEMPLU: Nea Vasile este vecinul meu [hy Gaseste gi tu alte exemple: w@ (me-acintat nea nea nea nea ne-a [Bh atcatuieste enunturi cu doua dintre exemplele giisite de tine la exercitiul anterior. {By subiiniaza nea” sau ,ne-a” in enunturile de mai jos $i explica oral scrierea lor: © Fulgii de nea sunt mari si pufosi. e Nea Costache este vecin cu bunicul meu. ¢ Nu ne-a plécut filmul vizionat. # Ne-a citit povestea preferata. « Mergem in vizitd la nea Nelu. # Doamna inv&t&toare ne-a povestit despre modalittile de protejare a mediului. '® Pémantul doarme sub p&tura groas& de nea. A compteteaza propozitiile cu ynea” sau yne-a”: ° Gigi are doi miei ca de . @ Bunica adus fructe proaspete din livadé. Jon chemat pe deal, la cules. @ Profesorul cerut sa fim atenti la explicatii. @ Alb’-ca-ZSpada avea fata alb’ ca de . @ Florile din gradina lui Vasile miros imbietor. (By Lecreaza dupa model: reerdapunde~ ne cere — ne asculté — ne intreaba — ne ajuta — (Gi Atcatuieste doua enunfurl in care sa folosesti ambele forme: ;nea" si sne-2", MODELq onu-l” /nu-i” 2) Completeaza proverbele folosind cuvintele ,,nu-l” sau ,,nu-i”. = Capul plecat, sabia tale. m Cand pisica acasa, soarecii joacd pe masi. m Ce tie nu iti place, altuia face. m Ce ai in mana minciun’. m= Pan& nu dai cu capul de pragul de sus, vezi pe cel de jos.(© ©) Ioana este prietena mea cea mai buna. Suntem>) foarte apropiate ined din clasa I. Ea este foarte generoasa, mereu atenta la ceilalti, o prietena Se devotaté. Este pasionaté de animale si de sport. ty __ Practic& gimnastica de cativa ani. Ioana este inalté $i are trupul zvelt. Este o sportiva de succes. d) Ca forma este patrata, deseori e colorata. SE Nu é var $i nu é ghips, dar e bund pentru scris. > — 2 Realizeaza si tu scurte descrieri pe urmatoarele teme: C. TEXTUL IN VERSURI Autorul pore’ es poetul. Un a iar mai multe versuri grupate formeazi o strofé. Ae de la sfargitul versurilor rimeaza. Citeste cu atentie poezia: Primavara (fragment) de Vasile Alecsandri CAmpul iaté-l inverzit, Pe copacul inflorit, Randunica cea voioas4 Salutare, primavar’, La noi iarasia sosit! Timp frumos, bine Atrecut iarna geroasa, ) Canta cucu-n dumbravioara enit! (By competeaza enunturite: © Titlul poeziei este Autorul se numeste . © Ostrofé are __ versuri.< aaa] E, AFISUL Sane aducemaminte! —} Elevii clasei a Ila de la Scoala nr. 10 Sibiu organizeaza: “Spectacolul caritabil_ se Criciun, sd fim mai bunll” ‘in data de 22 decembrie, ora 17%, in sala de festivitati a scolii Asociatia ,BE COOL” organizeaza la Busteni: Bani strénsi vor fi donati copiilor si persoanetor varsinice aflate in difieuttate, Pentru mai multe informatii sunati la 0710 234 Xxx! 1 ®@ Marcheazé cu ,x" casetele corespunzatoare | @ Completeazé: hone ratats anne: | m Cine organizeaza evenimentul? tocul destésurarii CO perioada ' programul zilnic din tabara | ® Despre ce eveniment este vorba? [_] numele organizatorului i perioada de inscriere ®@ Ce trebuie facut pentru a afla mai multe informatii? ®™ Care este scopul acestuia? | ® Cand si unde va avea loc spectacolul? !i J G. E-MAILUL (1B) observa e-maitul de mai jos $i partite lui componente. adresa Give _alina.popescu@yahoo.com Sve Plimbare in parc Salut! Impreunda cu Mirela si loana am hotérdt sé mergem. in parc sdmbété dupd-amiaza. Ai vrea sa vii cu noi? Vrei sd venim sd te udm de acasd sau ne intdinim in parc? Aneuta ancuta2000@yahoo.com subect RE: Plimbare in pare subiece RE: Plimbare in parc. subiect ExcUrsie Creeaza gi tu 0 adresa de e-mail (roagi-ti parintii s te ajute) si comu colegii $i chiar cu doamna invafatoare. Site-uri: yahoo.com , gmail.com .PARTILE DE VORBIRE Oamenii folosesc cuvintele pentru acomunica ‘intre ei, Ei nu utilizeaz’ cuvinte izolate, ci le leaga intre ele prin inteles, formand propoziti Cuvintele devin elemente ale vorbirii, deci sunt parti de vorbire. (ED) Adauga cate trei cuvinte care: * denumesc: fiinte: elev, Jucruri: banc’, fenomene ale naturit: ploaie, Stari sufletesti: bucurie, * aratd insusiri: Curios, * exprimé actiuni: a citi, * fin locul numelor: eu, * araté un numér: tre, Asaza cuvintele urmatoare in tabel in functie de ceea ce denumesc: voi desena, curat, a taia, elefant, zece, noi, ei, vant, interesanta, caiet, povesteste, douazeci si sapte, galben, se plimba, ea, patru, méini, doisprezece, bun, manie, sase, alera, voi, lunga. fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, | insusiri | actiuni numere Gril care tin stiri sufletesti numelor{B) suptiniaza si analizeaza substantivele din textul dat, precizand felul gi numarul lor: wA fost odaté o insula oarecare in mare, ai carei unici locuitori erau un batran, pe nume Prospero, si fiica lui, Miranda, o foarte frumoasd copild. Se hrameau cu fructe proaspete si rédacini fragede si beau ap din raurile limpezi.” (dup Furtuna, de William Shakespeare) a Genul substantivelor TN CRETINE! J ‘Substantivele pot fila genul masculin, feminin sau neutru. Genul substantivelor se aflé prin numarare: @ un, doi —» genul masculin (exemplu: un profesor, doi profesori) © 0,doud —> genul feminin (exemplu: o carte, dou’ cérti @ un, doud —> genul neutru (exemplu: un ghiozdan, dowd ghiozdane) {GD stabiteste genu! fiecdrui substantiv gi scrie-t in rubrica potrivita: carte, eleva, tablou, recreatie, mar, pepene, urs, castel, padure, trandafir, drum, brbat, pisoi, lalea, dulap genul masculin genul feminin genul neutru in fiecare rubrica adauga si tu cate doua substantive potrivite. [Dy stabiteste valoarea de adevar a propozitillor: OO ‘Substantivul ,caiet” are genul masculin, () Substantivul ,stilou” are genul neutru. ©) Substantivul ,pantofi” are genul neutru. oO in sirul urmator sunt numai substantive de genul feminin: papusd, ascutitoare, cladire, © substantivele ,camerd" si ,incSpere” au inteles asemaniitor si acelasi gen.LD caseste acjectivele cu sens opus: interesant + cuminte =, lenes =. intunecos + viteaz = inalt + [By caseste acjective cu sens asemanator pentru: harnic = plépand = curajos = bucuras = senin = ascultator = (Dy Transtorma substantivele urmatoare in adject frig — bunatate — inteligenta — tristete — curiozitate - aur — lumina — argint - neatentie - supdrare — luciu — 10) Completeaza enunturile cu adjectivul potrivit: Doar stelele lumineaza in noaptea . Un vant spulbera frunzele Soarele al primaverii lumineaza crangul Copii citesc cérti fil RETINE! ) (GD Treceti substantivele insofite de adjective: > de Ja sin al 5 tei inflorit - drumuri abrupte — baiat constiincios - munti impaduriti — fruct copt - ape cristaline —[RETINE y _Pronumele personal este partea de vorbire care persoana! persoana persoana a Ill-a numarsingular | eu w clea numar plural i voi | ei,ele (GD subliniaza pronumete personal din enunturile de mai jos. # Noi lucrim cu mult spor. « El si Maria sunt cei mai buni prieteni ai mei, « Ce vrei tu? Eu sunt mereu atent la explicatille doamnei invatitoare. » Ele nu respect’ indicatile. * Unde locuiti voi? 2 cine tace actiunite? scrie, arat, munceste, va pleca jam adus, vizionez, pregtesc, voi citi (Jat pictat, aleraati, veti urmari, va jucati vizitém, vom aduce, merseserim, cantam (J culegeai, asculti, vei spala, te joci (_Jauates, vor veni, dorm, discutau Bo Inlocuieste substantivele subliniate cu pronumele potrivite: Marian are o biciclet noua. (_e/_) Anca iese in parc cu prietenele ei. (__) Copiii sunt bucurosi c pleacd in excursie. ( Le-am invitat pe Irina, Claudia si Qana. (___) Vreau sd jac fotbal cu Tudor si David Irina, Marin si Adrian sunt colegii me (__} (__) A) trece pronumete personal de la singular la plural. Fé modificarile ca in model. Else pregateste de culcare. > Ei se pregatesc de culcare. Eu inot in fiecare dup3-amiaz3. > Tu implinesti 10 ani. > El va rezolva cu usurinta exercitiul.. Ea era atenta la toate detalille, > [B) intocuieste pronumete personal cu substantivele pottivite: Ele discuté despre problemele lor. > M-am suparat pe ei. > Eli-a adus mosului multe bogatii. > Ea nu dorea acest lucru. >‘ Y J Numéarul verbului Numarul verbuui se afi dup autorul actuni exprimate de verb, Daca actiunea este facuta de: © eu, tu, el, ea > verbul este la numarul singular e noi, voi, ei, ele > verbul este [a numarul plural RETINE! [Dy Sctie ta ce numér se afla verbele subliniate din enunturile: Noi am rezolvat exercitiul foarte repede. > numérut Ana ya participa la 0 competitie sportiva. > numérut Aicitit povestea recomandaté de doamna invatétoare? > numérut, Ina, Mircea si Diana aleargd veseli prin parcul inverzit. > numarul (By Transtorma verbele, astfel incat: * actiunea sé fie la numéruf plural * actiunea sé fie la numérul singular conduc privim culegi socoteau construieste calculati a pictat vom primi Ba Completeaza enunturile cu verbe potrivite: «carte, __ parte. « Lenesul mai mult Ss, Scunpull mai mult . @ Ulciorul nu de multe ori la apa. ¢ Florile din gradina sub razele soarelui. © Voi cu trenul de la Bucuresti. © Colegii mei galagie mare in pauze. ¢ Eu metoda grafica de rezolvare a problemelor. [Fy Rescrie enunturite, astfel incat verbele sa alba forma ceruta. Fa toate modificarile necesare. Monet | COPilies la joack dis-de-dimineata \__(numérul singular) > Copilul iese la joaci dis-de-dimineats. | 1 Noi o ajutim pe mama la curstenie. ((ouméral singular) @ Povestea este deosebit de interesanta. _(numérul plural)»