@ Aspecte din viata de zi cu zi ‘in viaja unui cuplu este necesard crearea unei «_ dlstante, a unul spatiu de negociere, in care 8 X, poata fi recunoscute atat punctele comune, cit si deosebirie dintre parteneri. Comunicarea si J, recunoasterea diferentelor dintre partenert i Yor ajuta si se accepte unul pe celalalt in indi- vidualitatea lor si sisi asume réspunderea pentru propria fericre. in cartea de fata, autorul analizeazi motivele ce duc la dezintegrarea cupluritor, acele aspecte din viata de 2i cui care nu au nimi ameningator ins, repetate siamplificate, addugandu-se unele alta © Susi reinnoita de slabire a unei relati. Jacques Salomé Yorbeste-mi... am atatea sa-ti spun Bete m oT) ranta si oferd solutit pentru sporirea, sine $a spontaneitati. a seria Salomé ey ‘Ne adresez tuturor celor care fs! asuma responsabititatea de a. Cctiono personal media, vedeea Inbapag retaor ce fla 9 eu cel ajar wr Si crn nal bine pentru af ml bun. Sa fim mal bunt entra ot) mal ine. Sé trim ma bine ni doar pentru a suport Pent‘ dbtine bac ei respect fade sine. de acelasi autor Ree ST OrcaSeria Jacques SaloméJaccurs SaLont est pthosciolog, formato sito poet Si ina oe in pstiare soil a Ecole pratique ea FHuautes Esides en Sciences Sociales (Pars) Este fondatrul Centra de formare wel ntensmane Le Regard er te” dela Rousslon-en Provence, unce prod bur parte Aline curled formar A pret tmp de 15am Un Seraité de Lil Jes Solomé dorete 8 tansforme comunicrea into ma- {ent de sine itStonre cess pred scl scree in respon ‘Sblizres individu tn wedeen cet uno tela ond {ance print comunicae acta. Ste inceput carera in domeniul relailor interumane cla cere 9 Iueriile ce aparin caren sihologcumanis, eprezetat de Carl Ropers Ls ince Eni cele! sales folst de psihanabes, mergind pe directa propust de Milton Eicon, pentru cre neon full este an rexervor de resuese, $1 na ©. components jsrail i in primelesle curs de formar, Jacques Slomé afoot tchricl eoporale cum ar fi Rebirth, been sou moncle de expresiescerih, precum peihodraa, Dupe see momerase experi hg 0 mets petmnais El renal un item tortco practic dezvoltn ‘Grose inert pop Asta nape metocs SPER oe Spt enc o Echo Renal sonal) Scopaldemersror sale pedagogic sedative reste aela dea da satu cf dea mel elecia porto: alt st moturzaten de a decange textea connie! Inares de pore ffs de snes aft ce call: Punetl de pecs es exprimaren personal [A ormat pind in preset peste 40000 de asisten sci, tpi pbologt coring Aut conderoie cart Ge formare ae diesipal (moderator in metoda ESPERE 9 formaton de moderator) sn Frans Belgt, Québec, vets, Inoulele Réxsaon te autre pst 30 de cr, coast al unor luc de rele ‘fh despre comaricarescupls, teorescan ical Asai Bt po Cormuniare elation prin Asal Acti se sle ss fost rau in 27 de Fb, ines limba roms (Vortec atten opun, Dao mea sala, ay Dae rm en Sat mp raj deaf tut apt a Fata Crea Vache) Sermnenta cronich ein revietelePrycholo {Frant) 9 Le Gute Rear (Canada); numeroee ape {n press rancofond(arcle cu i despre 6 inter ‘onl ale confergeler tale Now les. Mado Figee, Nisin nt, Prone asin, Li La ari, ur ald Culbes La pree Mags? or stent Le dee, Phares Ma ste til a dn opi JACQUES SALOME Yrbeste-mi. i am atatea sa-ti spun Traducere de ANGELA CISMAS eke ‘BUCURESTI, 2007Deserierea CIP a Biblioteci Nationale a Romdniet SALOME, JACQUES, ‘Vorbesie-mi...am atitea st spun / Jacques Salomé; trad: Angela Cismnag.-Ed. a 2-, rev. - Bucuresti: Cures Veche Publishing, 2007 ISBN 978-973 569-365-6 L.Clsmas, Angela (trad) 3167 Coperta coletiis GumrON Ax SWANS PRODUCTIONS Tustafia: Agata Dudek (http://dudek earboranade com) ‘worm gifon 0 JACQUES SALOME, Parle... fi des choses te dire Copyright © 1982 1985, Les Editions de ! Homme Publié avec Faccord des Haitons de "Homme (© Curtea Veche Publishing, 2001, pentru prezenta versune roméncascl ISBN 978-573-669-365-6 O carte are intotdeauna doi autori cel care o serie si cel care o citest.A comunica: ‘fi deschide inima, ‘a deveni accesiil, afi deco gandurile..." (Litre) Mulfumirile si recunostinga mea Sylviei Gallard, pentru tot ceea ce fi datoreaz aceasta carte sinu doar atat,1sUn barbat $i 0 femeie se intdinesc s-si spun: “fyi tmsprumut libertatea mea>..." Nelly Kaplan GB presupune cd elatia de cuplu area baz’ un pro- ject de viatd comun celor doi parteneri, nenumératerea- lizari obsinute de-a lungul timpului prin impartisire, prin formarea unui teritoriu ce presupune spatiu, timp, interese economice si afective comune. Multi vreme r-am intrebat cum este posibil ca in aceasta relagie si apari adesea neintelegeri, tensittni, técere, blocaj, ajun- gindu-se in cele din urmé la instrdinarea unuia fat’ de ceeldlalt ‘Am incercat s4 disting céteva situati,cfteva procese care, ca fenomene izolate, nu au nimic grav sau drama- fic. inst atunci cind acestea sunt repetate, amplificate, adaugate unele altora ele vor constitui de-a lungul tim- pul‘ o sursd reinnoité de poluare a relafilor dintr-un cuplu. In ciuda tandrefe! si a sperantei, comunicarea ce tuneste cele doua fiinfe va fi astfel impiedicata E omenesc st te inseli, dar cind guma se toeste ‘mai repede decttcreionul, inseam ol exagertin.” J-JenkinsCum sit imprttgesti gustul vietii? Prin ce cuvinte? Ce gesturi? Ce priviri? Ce tdceri? CCe-mi past mie de flor gi de Arbori,de foe side piatr, Dact-mi lipses iubirea gi citdural Trebuie st tntesti im doi — sau, vai! ‘Mitear si fi trait in doi — Cast-ntelegi azurul cerului, Ca st deserié ristritull Gaston BachelardAceasti nevoie de-a vorbi si teama de-a spune. M. Benin (cantec) Prezentare of/-am organizat cugetarea asupra ,comunictit” sia glipsel de comunicare” din interiorl cuplui in ju- rul a opt puncte: 1. Intalnirea 1. Imaginile-ecran 2. Alegerea partenerului si conflictele ce decurg de aici 3.Cateva din neinjelegerile ce stau la baza formarii ‘unui cuplu IL Viaja in cuplue 1. Relatia de parteneriat 2. A tri viala de 2i cu 2i impreuna ‘ Teritoriul spagiului si al timpului + Ritualuri: culcarea, trezirea, venirea/tntoarcerea acas’, mesele + Durata 3. Comunicarea nonverbal * Privirea + Reactilefiziologice + Mangaierile + Zambetelea Wroestemin. om ots sat spun 4. Comunicarea infraverbala 5. Casatoria ,potrivite” IL Citoa entre factori ce faciliteaztdeteriorarea comunictrit tn cuplu 1. Dialogul launtric 2, Siricia dialogulut 5. Proiectia,injonctiunea sentimentelor 4, Sentimentul de devalorizare 5. Confuzia dintre noi si eu + eu 6. Lipsa de ascultare sau dialogul imposibil 7. Diverse moduri de a intreba i formularea intrebarii 8. Deplasarea comunicarii (intrebari si rispunsuri tra- vestite) 9. Decalajul agteptasior, al sentimentelor 10. Orbire, surzenie, slectivitate in dialog gi ascultare 11, Resentimentul 12, Agresivitatea indirects 13, Mesajele ,imposibile” 14. fnsemnétatea prezentei trecutului 15. Pseudocontractele 1V. jocurile 1. Jocurile de complementaritate 2. Jocurile de opozitie 3. Alte secvente de jocuri 4. Contabilitatea afectiva (,registrele contabile ale fa- miliei”) Presentare 18 V. Comunicare si dinamsca relational 1. Comunicare si dinamica relational 2. Beneficii secundare ale ,,dezechilibrului” relational 3. Impastire, schimb si intrepatrundere a simptomelor relationale 4. At rea inconstienta de roluri VI. Cunoasterea celuilalt,schimbarea 1. Cunoasterea celuilalt sau de la cunoastere la co-nag- tere 2. Copii factori de schimbare VIL. O evolutie posibilt a dinamicii cuplului 1. Evolujia dinamicii iubirii in cuplu 2. Relatia creatoare 3, Posibile ameliorari ale comunicarii VIM. Citeoa sperante de-a putea merge fmpreunct mai departe Dezvoltarea intimitatii Dezvoltarea constiinget Dezvoltarea spontaneitatii . Crearea unui spatiu de negociere Dezvoltarea unei relatii ecologice >. Renuntarea la atotputernicie Postfatt E vorba de-o intélnive atunci cind stralucirearealitt- 4ii orbeste pana i visu.Tandrefea noastra fmpirtdgitie inst igenerozitatea efemert a sori nd exprim sau sustin tor punct de vedere, o experient tun sentiment personal, doreses-0 pot face de pe o posite neutrd, fn confruitre iar nin opozitie sau cao tnfruntare cu propriul tau punct de vedere, experient sau sentiment. nd percepile noastre sunt total opuse una alee, aceasta mu Dnseamnd of fe bese mai putin ori cl neg ceea ce simi. Ci doar et sunt altel decit tine si cl te Intdmpin cu acest deasebiri ‘Scrisoarea unei femei citre un barbatComunicare e ceea ce se intdmplt intr cel care ‘chearad si cel care e cheat. Pntroducere E rana men; dar esi rana ta; ssuntem bucitile caceluiasiintreg sfasat, Pierre Haralambon (cantiret) eM; sunt un obisnuit al condeiului, ci o persoand care lucreaza in mod curent in intimitatea unor geupusi restrinse $i a suferinfe individuale! ‘Nu dispun de nici o competenta ori de vreo stiinta parte sau iesité din comun in ce priveste cuplul ‘Ca multi ati inere g eu si viefuiese de mai bine de 20 de ani, uneori chiar si supraviefuiesc, in cuplu(ri) — la plural, in cazul meu Tincerc aici s& le impartisesc gi altora céteva obser- vatii, reflect, analize care m-au facut si-mi pun intre- bari, invitandu-mé si-mi revizuiese sperantele si dez- nidgjdile. Nu dispun de nicio refeti, de nicio metoda pe care sa le impartigesc si altora, ba chiar ma tem c& aceastd lectura va trezi gi mai multe intreb&ri. 1 Cercetiile mele prives,tnt-un plan mai lar, institute ar ‘cupll mi se pare o institute importants20 Woes. am tstea so spun Dorese numai ca aceastii carte si poati duce spre schimburi! noi si stimulatoare, ingaduindu-le partene- rilor 8 depiseasc& agresiunea (violenfa), masochismul (depresia-devalorizare?) sau idealizarea (supralicitare re- lafional — reverie-proiectie), trei dintre mecanismele psihice obisnuite de apérare a individului in situatile {n care viafa cuplului se afla in impas. Fie ca licrarea de faf8 si ajute cuplurile sk depaigeascd barierele renunfirii, ale pasivitiil sau ale violentei si ale abandonarii relatilor, atunci cand acestea din urm& devin mult prea dureroase din cauza neintelegerilor. ‘Aceasta este dorinfa mea. *Sehmbuleste una ine ene mat importante concept ale ps- hoogil i Jonques Salome. Acesta desemneaza interacianea ‘umani,ocl de «dopa prim. Foto uniunes,comuniures, tmp ‘prea dou! fine fate nto rele ise relizea prin comtn- ce, inten sre foarte larg. Schimbul are dreptEnalitate schim- ‘are, dezvaiares personal in cadrul une ea viable. Acrasta resupune ait defines permanent ca subict in faa alt sublet, fitsasumares modifi corvingerilrarormelor a punctelor de ‘vedere intro coniruntare st pune laos ment fin nec ‘aati lata, et pesca. Inrun shim tele existe o- lltatn de a velata nu doar everimentel, tren, urmele ace Ini everiment Schimbul ae loc atu! cind a poiiitate dea te xpi ele vel ese le comarca eli, imag rar gi simboli. Exprimarea la toate acstenivelir permite 38 ‘ng ao eae nats (Ved) * entra Salomé, devalorzare seamnd cu invinovie. ste sentiment het pat de valoarepconduce a ineeaes de a ‘afta rou Repreaino descalifare a proprietprsoan, cre {macelas timp il desalifa s pe cell Pein devalrizae indivi ddl site nevoia de se defn prin eclipse in raport cela, ‘aes in ait. (re) I Stalnirea Mei wm proiect mu lear fimposiil. Nar st ei ranchiunc; nici amdvicionea, nil pizma. Deoarece mijoacele gi dorintele lor ar coincide {tr tofu, totdemuna. Ar muni acest elon fori siar st tl pstreze, sl redeseopee t , copere fn {fice cpt a vettconzune prin liberate, tne. Tepciunea gi cultura lor. Geoges Perec‘Suferinta este limbajul privilegiat al une rini care se redeschide. Nu inbusifi miciodatt o suferintat ce-rcearcl st se exprime prin cuvinte. Fmaginile-ecran Alergi spre ceva, gasestialteeva, Alergi spre cineva, te regasesti pe tine! Grice relay de iubire si orice relate de cuplu, care uneori decurge din prima, incepe print-o neinfelegere. Intainirea marcheaza perioada tuturor speranfelor ne. bunesti. Ea presupuneiluzia cf nevoia fundamentals a fiecaruia de a se simtio fing& implinita va fi astfel sa- tisficuti, este mirajul unei posbile reparafiia suferingel dea te fi niscut (afi asemeni celuilalt sia fi total pen- tru celalalt gia rinilor din copilarie (a exsta, afi recu- noscut,infles, awit) Intalniea inseamn8 posbilitatea de a transforma toate acestea tntr-o constant a viefi noastre. Literatura din toate timpurile arat cf starea de in- dragostie cu greu poate dura, La aceasta, un indrigos- tit convins eispunde: ,Stiu, dar nu cred.” $i mulfi vor fncerca si demonstreze c8 este posibil, intemeind un cupa Wvestemi. am atten st spun Imaginile frumoase Jean o intaineste pe Mate. Ce iu unl despre altul? Adesea, tocmai ceea ce ag- teapta unl de la altul, Inainte de orice, intlnirea lor asazd fai in fafa doud incongtiente, doud trecuturigide ‘multe or douf iuzi bazate pe necunoasterea unuia de cre cellalt. Este intflnirea a dou elanusi, dar gi a loud temeri, intlnirea unor Universuri de Posibilt JEAN }---m{P) ()« imagine-ecran _ imagine-ecran se intdlnesc gi se iubesc aici vor trebui sf locuiasca acolo Cte luni, cati ani le vor fi necesari pentru a demis- tifica (sau pentru a intrefine, in ciuda dificultatilor) imaginile-ecran ale unuia si ale celuilalt, a unuia in ‘mintea celuilalt Ce st fac cw libertatea mea, dact mit inchide tn robul tone femei puternice — asa curt eu nu sunt.” De pilda, imaginea-eeran a lui Jean va fi aleatuits, intre altele: ‘de fatada lui Jean, adicd de ceea ce vrea cu orice pref sf arate din el; + din proiectile celuilalt (Marie, in cazul de fata). Fnaginile-ecron 5 Ea va fi intrefinut8 prin ceea ce ,crede” Jean c& se asteapti de la el (de pilda: blandete, siguranfs, certitu- dine, afirmare de sine). Prin urmare, in viata cuplului va aptirea o lege afectiva constringatoare:niciunul din- tre ei nu se va putea exprima liber, nu va putea dezva- lui cum se simte, ca si nu supere pe collalt, st nu rigte si piarda ,alasamentul” celuilalt, si nu-l dezama- ‘geasc®. Fiecare va avea grija si , para” ceea ce ig inchi- pie cd iubeste si doreste celalalt in persoana lui ‘Totul se va petrece casi cum fiecare dintre ei ar fi ne- voit si se ascunda sau si joace un rol pentru a continua si fie iubit. Imaginile-ecran mai sunt alcatuite si din propriile noastre temeri si refuzuri, din necunoasterea de sine, din ,ingelatorile” cu privire la not insine, provenite din scenari trite in trecut. Pentru el, ase simi iubit inseamn a risca st facd pe celilalt si sufere". Sifiva spune ei: , Nu care cumwva sf ma fubest, sh te atagezi de mine.” $i asta in timp ce totul din el trimite semnale contrare, pentru a o subjuga si mai mult. Intr-un alt scenariu, tema va fi: ,a face dragoste in- seamna a-i asuma riscul de a fi abandonat’. Aceasta temé este legati de ceea ce spunea mama: ,.Barbafii nu vor decit asta, side cum obtin cei doresc, te last bat.” Deci: ,Ceea ce ma sedus la ele cl va incercat 8 se culce ‘numaidecat cu mine, ma simt dorit si pentru altceva...” $i atunci el cum si-si manifeste dorinta pentru ea? ‘Depasirea primelor deceptii —celalalt nu e aga cum ni lam inchipuit ori visat ori conceput —este 0 sarcind ingrata ‘Prea adesea m-am simfit strns cu usa, incercdnd Sai fac pe plac celuilalt, si nu dau prilej la nicio cri- ticd, val $i cat de rau ma durea atunci cind mu ma26 Firvesterm..am ottea sit spun ssimjeam nici bun, nici apreciat, ce lovituri primea atotputernicia mea! Dar pe urmd am descoperit,incet, foarte incet, ci pofi iubi pe cineva chiar daca are lip- suri, c8 pana si lipsurile i slabiciunile pot fi iubite..." Nu sunt o femeie violenta, incerc s& pun capit, s& spulber imaginea aceasta pe care alfii mi-au con- struit-o, Dar daca sunt bland’, mi-e teamd s& nu fiu pacalita..” »M& zbat cu disperare In capcanele imaginilor pre- concepute despre barbafi. Dar simt ci nu voi putea 88 descopar ce fel de birbat sunt, sau ag putea fi, decat daca voi intalni femei care st fie cu adevarat femei.” Marie incearci si se conformeze imaginii pe care Jean si-a ficut-o prima oard despre ea si din cauza c& vrea st se plac pe ea insigi — negind sau ascunzaind, de pilda, acelefajete ale ei pe care le resimte ca find meschine sau compromifitoare Vreau sii ma vezi asa cum a5 vrea si fi, maga cum Sunt. Privindu-ma fn oglinda deformant& a priviii tale, ma linistesc izbutind s8 ma ingel pe mine in- sami" ‘Au avut parte de clipe deosebite, nemaipomenit de bbune la vzemea intlniri $i vor incerca (zadarnic)s& le retrdiascd toata viata lor. Unele cupluri agteapt Intruna sf regiseasca unul dintre momentele ce nu pot fi exprimate in cuvinte de pe timpul cAnd isi aruncau cele dintai privii.” Jocul ,,imaginilor frumoase” poate dura o viata in- treagd, ins cu riscul ca fiecare dintre parteneri si se simta frustrat in dorinfa sa de a fi autentic. Acest joc va {mpiedica totodata crearea unc intimitati veritable, ce Fnaginte-ecron a se bazeazal pe recunoasterea slabiciunilor si pe aspiratia de a fi compatibilia celor doi _Aveam atita nevoie de iubirea tui, incdt iam daruit ce era mai pretios in mine... viata mea." (Cind cuvintele se eliereaza pentru a deveni discurs... Ideologia indragostirii sistarea de iubire-ndscanda Dincolo de jocul imaginilor frumoase, o alté neinte- legere provine din capcanele ideologiei indragostiii, care s-a dezvoltat, -a inridacinat si este intresimuta in cultura noastra. Starea de indragostire, sub toate reprezentirile ci, este perceputa ca promisiune de a satisface un anumit numar de doringe si de nevoi,resimite ca esentiale sau indreptisite. Ca urmare a acestei percept, se creeazi o miscare dubia: asteptam de la celalalt s8 recunoasc’, si admits c& pretentile noastre sunt indreptatite si s& le satisfaca ‘in cea mai mare parte. La randul nostru, ne simim gata si fim uni pentru el. Toate acestea intr-o perspectiva pozitiva, dorind s8 aducem satisfactie. ‘In intregul ei, schema aceasta ni se pare impusi de tradifiile culturale si nu corespunde intotdeauna dina- ici’ anumitor indivizi si anumitor cuplur. Pentru multi, intradevsr, dificultatea nu const’ in a sisi pe cineva care s satisfac, s8 rispundl fntr-un mod Pozitiv la asteptiri, ci dimpotriva, in a gasi pe cineva care si intruchipeze un aspect negativ. MA voi simfi28 Vervestemi.. am aétea sp spun atras tocmai de acel ceva din el/ea despre care sti ci ‘ma va rani. Celalalt este iubit si ales pentru a eibera (a plasa in afara sinelui) o reprezentare defavorabila despre sine. Astfel,cineva care percepe in sine, mai mult sau mai pusin confuz, o slabiciune sau un aspect nega- tiv, inacceptabil — se va simi usurat si giseasci o alts ppersoand la care aceasta slabiciune s& fie si mai vizibild. Si va puitea, pe indelete (cat va dura relat), s8 incerce sa intresind si s& condamune in acelasi timp acest aspect. Prin aceasta dinamieé, unul va putea observa pe viu acel aspect din sine care i se pare intolerabil si care este intrupat acum de celalat. Intreg echilibrul acestui cuplu se va baza pe critica acestui comportament si pe eforturile depuse pentru a-Limpiedica pe celAlalt si se schimbe. Dac celalalt se schimbs, situafia devine insuporta- bila — proiectia! devine mai difcils, iar partenerul va fi obligat si-si recunoasca din nou propria insuficienta ‘Acest tip de dinamica relationala este confirmat frec- vent de interesul si de placerea, evidente, cu care multe persoane vorbesc despre o trisitura jenanti sau inad- risibila.. a alteuiva fn cazul anumitor despAtrliri, se observa c& tocmai cel care a dorit ruptura va fi dezechilibrat, va cidea in depresie, ecurgand la acte disperate, deoarece plecarea celuilalt il obliga si se intoarct Ia propria imagine nega- tiv... Sau poate cd va lega numaidecdt o alta relate... Vedem, asada ct alegerea persoanel pe care iubim (alegere care deseori sti la baza formarii cuplului) poate fi insofita de cererea a: * Projectia este un termen foarte general in neuroiziologie i pst- bologie. In hucrazes de faa ae cel mai adeseasensul de deformare sau folorre greta uns proces normal, care determin cSutarea tn James exteroar8 a cauzei une! neplceri.(N. re) Frnaginte-econ 29 ‘nei parfi din sine (ce am fost, ce am vrea si fim,ce nu avem...); + negativului sinelui — tocmai acea parte din noi pe care o recuzam. Fil aga cum eu nu vreau si fiu, cel pe care astfel il pot respinge, judeca, agresa sau compatimi.” Cautarea acestor aspecte in celslalt este unul dintre liantele cele mai solide in anumite cupluri. Cuplurile care se despart rimén adesea ,magnetice”, in vreme ce unele care nu se destrama sunt ,magnetizate’ Credinte si mituri personale O alta neintelegere foarte freevent’ in clipa consti- tuiri unui cupla—adicd a hotararli de a trai impreund — consti in credinfa rareori exprimati si niciodata ‘implinita de a putea satisface doringele regresive. Este co nevoie de contopire, de a-1 avea pe celalalt la discre- fia noastra, pentru wzul nostru. Ca si cum ne-am dori si regiisim gustul foarte indepairtat al paradisului pierdut al simbiozeiinitiale. Sa fim totul pentru celalat, iar el si fie totul pentru noi si mai cu seama s8 poata intelege totul, si ne satis- fact totul, fara ca macar s fir nevoiti a i-o cere: ,Dac& ma jubeste cu adevarat trebuie s8 simt& ce anume imi face placere.” 1 stim, am avut si noi acest mare vis occidental despre cisatorie; marea speranja a cuplului este tocmai aceasta stare paradiziaci ce ne d& dreptul (fara ca ‘macar si fie nevoie si cerem) si la ingrijirle materne neconditionate (garantate de iubirea celuilalt), sla afec- fiunea intotdeauna disponibila, sila iubirea gratuita, gi la infelegerea profunda, de nezdruncinat, sila sprijn, gi 1a siguranta,30, Pérreste-mi.. am atdtea siti spun Pe scurt, in orice imprejurare, aceasta stare ne da dreptul la tot ceea ce ne-alipsit in propria noastra fami- lie, fie pentru ca pur si simplu nu ni s-a dat, fie pentru nam putut sau n-am stiut si primim. Eo stare menitd si ne coplegeasci, s& ne schimbe Ne ,revarsim” asupra celuilalt, in el, laolaita cu el (la fel si el uneori) cu toate aceste asteptari ale noastre. Mull visatul partener ce ne va implini toate asteptaile vva fi cu atat mai dorit, cAutat si temut cu ct mai mare a fost lipsa. Astfel incepe (Gi continua) starea de dependents imaginar&. $i lucrurile merg bine — deoarece si noi avem multe de daruit pentru a ne demonstra iubirea sau pentru a o cere. Dependenta imaginard va fi combitut& mai tarziu de teama de a ne pierce identitatea sau de descoperirea cham si pierdut-o in parte... sau in mare parte. Ceea ce se dezvoltase prin apropiere, in intimitatea unui ,noi” expus, oferit priviri prietenilor, familiei si in vazul lumii — devine ceva prea ameningator pentru identitatea fiecdruia. Unii dintre parteneri recurg atunci la alte forme de intimitate, ce substituie intimi- tatea cuplului: munca, sportul, activismul politic sau militantist, sau chiar lafntoarcerea lao stare de depen den{i fa{% de unul dintre paring Dependenfa imaginara (dar cat se poate de real) evolueaza spre nefncredere. ‘Intradevar, cum s& putem depinde de cineva si in acelasi timp s8 ne luptam cu el, pentru a sti cine pe cine domina? ‘Afirmafia lui Jacques Lacan despre isterie e deseori aplicabild acestei faze a dinamici relafionale a cuplu- ui, care va constitu una dintre capcanele cele mai per- verse, mai dureroase si mai diundtoare. Fraginle-ccran Calea iubirié nu e neapitrat si calea fericiii, Ci mai cu Seana inseam asumarea iubiri sia riscurlor pe care ‘aceasta le comportd, cum ar fi suferinta izvoratt din Intristarea fantasmatict adusé de faptul of celafalt e Aiferit, dei purtator al uneilipse ce ne trimite la pro- ria noastra lpsa. 31a, simtt nevoia ca privirea ta sit poposensct ‘asuprétmi, dar mai simt si nevoia ‘oa vorba ta sif vind spre mine. 2 Colegerea partenerului si conflictele ce decurg de aici 1Pentrua incepe st tnfeleg ot perechea pe care de mai bine de 20 de ani doream ca Jean-Francois o acd ims preund cu mine nu era cea pe care ex insdimi pretin- dear fc irapreunat cue.” Marie Cardinal ifiegem si iubim pe cineva in functie de un anu- rit numar de dorinte constiente, dar in egal masura de pulsiuni inconstiente: partenerul este ales si pentru 2 coopera Ia intirirea unor mecanisme de apirare si pentru a raspunde unor pulsiuni! reprimate. Putem alege pe cine s& iubim prin raportare la imaginile parin- filor sau din nevoia narcisic8 de a vedea realizandu-se in altul o parte din noi fn canul dragostel la prima vedere (al atracfiel spon- tane), totul se petrece ca gi cind fiecare ar deveni vital si indispensabil pentru celdlalt.Judecata va veni ulte- rior, pentru a justifica alegerea, * Pulsiunea este un proces dinamic ce const dint presiune (Gncasctura energetic, factor de motrctete) ce fae ca organism sa tinda etre un Scop. (N. red)34 Pérveste-mi...am atdtea séti spun Alegerea presupune afinitati, ce se stabilesc tn func- fie de dorinfe si de instinctul de aparare, fie el constient sau nu De pilda, anumite persoane vor alege un partener ce lise pare un om pe care te poti baza', si asta pentru ch le insele se simt lipsite de aparare. Lipsa de aparare sau ‘cutarea siguranfei e strans legatd de imaginile paren- tale. Alegerea persoanei iubite sintetizeazA intr-un nou zobiect total” ansamblul sau o mare parte a diferitelor relatii ,de obiect partial”? traite de citre subiect in tre ccutul lor istoric $i mai cu seama in primele lor relatii de obiect® cu imaginile parentale. ‘Asadar, fiecare va ciuta si va giisi in functie de ceea ce doreste sau de ceea ce ii inspira teama. Milturile personale structureaz& o relate. Aceste mituri au valoarea unor adevarate axiome, de pilda: iubirea e imejdions, totdeauna dai de suferintat la capittl ei. Mulfi baat femel Init nto relaie avand in vedere aceste premise Nu va fi vorba de iubire intre noi.” 7 biel est coe cee presi comping prin percep cu un carats inane de carpe bac pope sbictl prin organe de sn eaborenaoreprezetare maim Su mal pull confor eu biel ral ( Relnd’ Doron Fangs Pat, Dinar depo, ed. Humanitas, Bury 1559, (Na) dr cri ze fot pose de Sigman Fred ren ca are a font nod de Mele Kien este ua ma len tora paltalk. Obie parle sunt organ, pt sau pro me ale compl ute opt ce Wadia in tale progr ill desl atone Se diferenpars deol oa ‘tapelr roar crea persoana in nein (po). a} Berman paler ce desetonesd gia tnermane sce elaieSoblotll cn personnel be a ec cates Rn irterlaie(op.ct) (rel) ___egerea patent confctele ce decug deat 35 ..Nu care cumva si te indrigostesti de mine.” Ste pastram libertatea fat4 de sentimentele noastre.” Sau ‘,Nu-mi plac femeile care fac mofturi, care sunt prea Feministe, dar tu nu esti asa.” Cu alte cuvinte: ,Poar- t-te ca un barbat g-o si-mi rimai nevasta.” $i asa, u mult mai tarziu, cénd ea se va accepta ca femeie, va accepta totodata s2- piarda pe el Un barbat gi-a petrecut intreaga viaja luptind impo- ttiva anumitor tendinfe (de care se apara). Aga incat cfuta 0 partenerd care si intruchipeze idealul sinelui silu, pe care lui fi era greu sacl atinga Alteori, alegerea va fi ficuté astfelincat celaalt si satisfack tendinte niciodata satisfacute Provenit dint-o familie rigid, un anume individ va simfi o putemict dorinta de evadare, de libertate si va cduta pe cineva care si-iaduct cei doreste, Inc fn acelasi timp se va impotrivi acesei dorinte, ci acest lucru ar risea s8 devina prea anxiogen Alegerea se mai poate face si in functie de dorinje cxdipiene mai mult sau mai pujin clare. Ceea ce in- seamnd, de pilda, s8 caufi un tat& sau o mama, sau uncle {nsusiri ale tatalui ori ale mamei. Dup’ cum poate avea loc si fenomenul invers, adicd s8 cauji un partener deo sebit de tolerant, dacd unul dintre parinf a fost prea rigid Toate acestea vor fi trate prin intermediul unor pro- cese dinamice complexe iin relatie cu unele tendinfe narcisice profunde, Viata cuplului va filocul privilegiat de exprimare a tendintelor arhaice si nevrotice ale per- sonalitati. Ceea ce nu inseamn’ c& acest cadru al vietii vin cuplu” creeazd sau sporeste aceste tendinfe — ba chiar dimpotriva, uneori —, ci doar le favorizeaza ex- primarea printr-o stimulare permanent&36 Pires om etten st spun Te stores cu persoana care apare atunc cénd vul- nerabiltatea ta este maxima.” K. Berwick fn faza initial a cuplului, partenerii pot crea 0 dis- tinctie: de-o parte se afl ,obiectele” bune (ei), iar de cealalta parte ,obiectele” rele (Iumea exterioar’ lor, Jalt). Cuplul are tendinfa s& se izoleze, ca un cocon in crisalida, idealizandu-si relatia, ,Sunt att de apropiati, incat nu pot s8 m& apropii de ei.” In fazele precritice, cuplul se poate ,regisi“, isi poate aduna forfele, sco- {nd in evidenta semnele diferenfelor: ,Mi-a luat mult pind si accept deosebirile dintre ea si mine, si inca si ‘mai mult ca sé ma abjin s8 nu le fac si dispara cu orice pre.” Eventual, sunt negate nevoile lor reale, casi aspi- rafiile sau indispozitiile. ,Nimic s& nu se schimbe intre noi e un apel Ia o falsa sigurants, 0 negare a evolfiei inevitabile si de dort. Iar daca izbueneste criza (cu pri- Icjul unui eveniment sau al unei imprejurdri exteri- are), obiectul de iubire se va dovedi dezamagitor. Unul si/sau celalalt pot accepta s& descopere schimbiri in ei insisi: ,Nu sunt aga cum mé veri tu“, ,Nu ma in- canti deloc ceea ce tu crezi c& ar f nimerit pentru mine, ,Nevoile mele nu sunt batute in cule’, ,Nici vorba si fiu acolo unde ma vezi tu.” Evolufia unuia dintre parteneri poate provoca insa- tisfactia celuilalt. Aceasta duce adesea la exprimarea pulsiunilor, a comportamentului agresiv fata de parte- ner (care devine obiect riu deoarece provoaca frustrai) si fat de sine insusi, prin rini narcisice. Uneori, aceste mani- festiri atrag dupé sine reacti psihosomatice, o depresie i Co autocriticd mai mult sau mai putin depreciativa. Alegereapartener i confictele ce decurg de oct! 37 Dact Marie simte ct Jean nu mai esatsftcut de ceca ce inainte i cea fie astfel, ck nazuieste spre alt ceva’, ea se va simti frustratl, depreciatt st poate reacsiona agresv. Elo frustreaza, deci e rius kn ace. lagi timp ins, is face reprosur si lating propria imagine de sine. Si constatt cl ea insisie esate cult. Reactia ei psihosomaticd sau depresia vor lua forma unei agresivitili indreptate impotriva pro. Priei persoane. Nu mai e pe placul lui Jean, dea nu se mai place nici ea, nu mai Valoreazd nimi Poate unma ocriza de dentitate,ocautare de sine, fn tot acest imp comunicarea poate sf scada,cuplul sabia dacd mai supraviefuieste, iar cei do pot chiar & se Intreact tn tcer i agresiuni dusmanoace. Ciel ¢ grew S84 spui i sf accepf cn mal est saistddtor pentru celalalt sau ef nu mai faci parte in acecasi masurt din Viaga celui pe care ai ales. Si atunci va incepe o curd de vindecare. fn timpul acesteia, doar unul dine cei doi parteneri sau aman doi vor demistfica imaginea pe care au facuto desore partener,experimentind acest lucra ca pe o sierdere aobiectulut bit”. Acest dou va purtat i Singurdtte,sufering i tecind prin erize mai mult sau mai pufin descumptnitoare. Mia luat mult pana s4 pornesc in cdutarea diferen- fei mele, pierdute in asemainarea cu celilalt’, spunea © femeie de 38 de ani, Experientele acestea pot fi factori de maturizare. Distantindu-se de cellalt, diferentiindu-se,fiecare is descoperi alteritatea, posibi Va, de scidere a dependentei. Tesirea din crizele de ,dezamigire” e variabilsWroeseen.om ottea st spun * Uni se despart ii fac rau, pistreaza rani adanci, sentimental esecului saw al revendictri. + Alli se pot alege cu avantaje de pe urma des- plrfri se redefines isi afirm’ o identitate .di- ferits”, ,nowi; descoperd slabiciuni si aspecte nebinuite ale lor ingle; igi descoperd resurse, posibilitati de viata ,diferita”,fapt care-istimu- Teaza i + Alli se inversuneaza s8 prelungeasca viata cu- plu in Gude netflegerion I reduc coms nicarea (intra in hibernare)si/sat si fac rost de satisfactiiexterioare (compensare, sublimare in rmunci, sport sau alte relatii) * Altii anuleazd complet comunicarea, fs ineact insatisfactia in alcool, in amanunte casnice si ish revarsi suferinta asupra copiilor; iar cand aces- tia pot in sfarsit pleca de-acast, cei doi rman intr-o singuratate de moarte, cu mult Inainte de-a muri", Dar fara a-si marturisi vreodaté ci viata lor de cuplu e un mormant. Nu poate fi vorba de trai + Jar alfi vor dezvolta si combina in infinite po- siblitgi acest patra termeni: Exprimare Reprimare Regresie Depresie trecnd printr- intreaga suité de comportari si jocuri relationale de-o bogatie nebanuits, dar prea adesea morbide : + Alli folosesc criza pentru a reinnoda, a institu noi legaturi, pe baze noi in interiorul cuplului Fiecare dintre parteneri izbuteste si se redrese- ze si mai cu seama si-si clarifice conflictele cu Aegereo parteneralconfictele ce decug de oki 39 imaginile parentale interiorizate. Aceasta reo ganizare a vietii cuplului va cere mult timp si Osteneala. Unul si/sau celilalt, datorité rela- xarii instinctelor de aparare, vor putea recu- noaste in ei ingisi dorinfe nemarturisite, spaime Inchipuite pe care le proiectau asupra celuilalt. Vor gsi noi modalitati de comunicare, pe care le vor folosi cu mai pusind neliniste. De pilds, vor putea exprima refuzuri sau fantasme sexuale fird a provoca respingere sau blocaj. Vor putea reinventa schimburi sexuale, corporale si materiale, mai mult sau mai pufin interzise sau necunoscute pang atunci. Crizele sunt inevitabile; ele devin grave atunci cind ‘nui sunt recunoscute gi pot fi benefice cand atrag reor- ganizarea cuplului si o plicere nou... pana la urma- toarea criza, Viata in cuplu poate fi inteleast, ca orice existent, de altminteri, ca o succesiune de crize, mergand de la conflictul deschis la despirtire, de la infruntare la 0 noua reasezare, aducand, in cele mai bune cazuri, in- tregi plaje si paliere de stari de implinire, perioade de creativitate si entuziasm, Ce confuzie uneori, cid unul 1! iubeste pe celdlalt si ste iubit la rindul lui, dar totul se petrece intr-un soi de neintelegere totala,o lipst absolut de cunoastere a nevoii real. $i desi e dramatic, aproape cle inevitabil, Pur si simplu asa stax lucrurile.3 Gateva dintre neintelegerile ce stau la baza formarii unui cuplu ‘Mit iubeste, sunt sigur. Dar oare pe mine ri iubeste ‘cu adentrat? Bu si fiu acela? fva ani, in cadrul emisiunil intitulate ,Un Dbarbat, o femeie”, care s-a bucurat de participarea doc- torilor Meignant, Bernard gi Dumayet pe canalul Euro- pe 1, cuplurile cirora li s-a pus intrebarea: ,.De ce ati uat hotarérea sa trdifi impreuna, si va cisatorifi?” at ‘rispuns simplu: ,Ne jubeam, eu il iubeam, el ma iu bea...” Tubirea gi celelalte sentimente corelate ei sunt, dinco- lo de placere, vitalitate, credinf’ sau siguranté, sursa a numeroase ,ingelaciuni”, ,neintelegeri“, uneori chiar perversiuni relationale”. Sentimentele si dinamica relafionala se dezvolt adesea in registre diferite, uneori chiar opuse. Breer cnr neler soul baz fomattunutcaply_ 41 Uneor, cand sunt cu tine, sunt eu. Alteori ins nu sunt eu, cici mit afl tntralta parte are cum poti st afi si st mi iubesti acolo unde mat flu?” Fantasmele sunt cumplit de individualiste, rareori se suprapun peste ale celuilalt. Tubirea e complexa, ambigua, iar formele prin care se exprima nu reusesc si o redea intotdeauna corect*, srTeiubese” poate insemna _—_, Tueste-m&” sau ,Vreau ‘fiw iubit de tne” we admir, {mi stimesti dorinta” MB tem 8 fu singur“; | Mive milé de tine” Bu sunt aii"; /Micar placea s8 mi potiiubi” _, Am nevoie de tine”; As vrea i te schimb 1M nspaiméni int-atat, Inct prefers te seduc"s si incd o sumedenie de alte Iueruri. Dar orieur ar fi, aceasti miscare spre TUBESC << dorint de revirsare cStre conginuta in EU; rimane de vizut spre CINE, reprezentat de TE (obiec- tub), i DE CE (miza). Un foarte frumos cantec de P, Tisserand spune: ,$i prostiile astea de «te iubesc», care incep mereu cu Et... ar trebui spus «tu esti iubita...” TA se vedea (pase cit mal cu seams) Fragments fun discours amour Fragment dna scr due) dR. Barthes (Ed. Seu).Beteva inte nenyelegrte ce tou a bara formal unulcuply_ 43 Se spune despre o planta cit i place cutae soi de pl ‘int atunci cid acolo i merge bine. Am atéta neve stfu apreciat, si ma simt bun si st fi prvit x find bun, incat tm dozee post rlspunsu- rile la tentativele de seductie, la asters la cerinte. De aceea, atuncicénd diruiea este reciproct,druiesc din belsug, dint-o senzafie de culpabilitate, din narc- sism,inseldndul pe cella, asi pe mine sui, lasén- dul cread ci am mai maul dect pot st dtruies.” Pentru Claude Roy, in Le verbe aimer (Verbul a iubi)}, te iubesc poate si insemne: Vreau si-mi dovedese mie insumi ci exist, decla- rand pentru tine un sentiment violent. Sau: vreau si te mangai, si te ating, s& te string in brate, si-ti daruiesc placere. ‘Sau: vreau ca tu s& ma mangai, SX mé atingi, si ma strangi in brate, si-mi daruiesti plicere. Sau: vreau s& ma incredintez de propria mea valoare fiind iubit de tine. Sau: vreau si fiu subjugat, zdrobit, umilit de tine ca ‘si ma odihnesc de oboseala de a fied. Sau: vreau sa te zdrobesc, i te umilesc, ivf fac rau. ‘a si-mi exalt propriul eu si si:ma linistesc in privinfa puterii de care dispun. ‘Sau: imi trebuie un partener, un asociat, vreau s& Sinn ec pti fe ine ung ud tun a fe si nefericire pe care fiecare o are asupra ae celuillt.. in mod inega. "Claude Roy Le verb aimer, Ed. Gallimard“4 Férveste i. om ottea si spun ‘Sau: vreau si fac un plasament, aga ci investesc in tine un capital de afectiune, de ingrijri si de bani, care sf-mi aduc3 atata dobinds. Sau: am nevoie si-mi regisesc mama (sau tatil), iar tu pofi fi astfel pentru mine. Sau: am nevoie de un pretext ca si vibrez, si ma exalt, si sufar mii de chi- rnuri, sd-mi inventez. mii de delicii, iar tu vei fi pre- textul acesta (jar daca te iubesc ori ba, ce-ti past?) ‘Te iubese mai poate avea si infelesul de: trebuie si-mi inving un anumit sentiment de culpa- bilitate, sé lupt impotriva complexelor mele de infe- rioritate, iar faptul c& te-as idolatriza m-ar elibera de toate acestea. Sau: nu-mi place si spa vasele sis fiu singur seara, aa c& tu o si-mi fit alaturi. Sau: 0 fin pe care s-o torturez si care la réndui si ma torture- ze imi este indispensabild; fii partenerul meu in acest exercitiu. Dup& cum poate s8 mai insemne si faptul ci acela care spune ,te iubesc” iubeste cu adevarat finta chreia i-0 spune. ‘Numeroase sunt infatiarile si limbajeleiubiril Dup& cum e bine si ne amintim cé iubirea incepe adesea printr-o técere si cd incearca st-si supraviefuiascd prin demonstratii, declaratii, asigurari si reasigurari.. ‘Ce inseamna si te indragostesti? E inceputul stiri de contopire a trairilor celor doi”! Francesco Alberoni, sociolog milanez, a demistificat confuzia pe care in mod instinctiv dorim 5-0 mentinem fntre nasterea iubirii i iubire. Si ne demonstreaza, in pagini deosebit de frumoase si de dense, ce greseal co- mite indragostitul care atribuie nemaipomenita expe- Francesco Alberonl, Le choc amourex (Socal indrigostii), Bd Ramsay. Béteve dre nehelegere ce stou a bara form unui cuply_ a5 rien{é pe care o traiestecalitsilor fiinjeiiubite. Aceasta din urma nu e diferit& de ceilalfi oameni. $i numai natura relafilor care se stabilesc intre cei doi, natura tunei experiente unice, trite impreund cu celalalt face a persoana iubits si fie diferité si neobignuitt de-a lungul acestei perioade a iubirii pe cale s& se nasc&, iar cele doua fiinte (in caz de reciprocitate) si fie deosebite si icsite din comun. Despartind cova ce era unit si unind ceea ce era se- parat prin infiriparea unui noi”, iubirea pe cale si se nascai va incerca si se institufionalizeze intr-o viafa de cuplu. Acest timp aparte al nasterii iubirii va constitu: unitatea de masur’, etalonul la care cuplul se va raporta pentru a-¢ justifica uneori existenta Indragostirea va constitui de asemenea unul dintre polii contradicfei din relaga de iubire, care mai tarziu se va manifesta prin neinjelegeriintre cei doi. Iubirea pe ‘ale 8 se nasca tinde spre fuziune; vrem si fim iubiti ca fiinfe unice, iesite din comun, de neinlocuit si numai pentru noi ingine. , eau si fiu iubit pentru ceea ce ma deosebeste de tof ceilalfi, pentru specificitatea mea pro- rie, decarece cred ca i este indispensabil& celuilalt.” $i in acelasi timp se nagte germenul nei Iupte, al uunei infruntiri posibile (pe care n-o realizam chiar dela inceput), deoarece suntem pusi in situatia de a ne revi- ‘2ui imaginea pe care o ave despre noi insine, pentru a adopta punctul de vedere a fiintei iubite (crezand ci astfel i vom putea castiga mai bine iubirea). ./Astfel,fiecare incearc’ si-i impund celuilalt propria viziune, propriile judecat si alegeri, dar in acelasi timp {ncearca sa se transforme pentru a-ifipe plac celuilat.” F.Alberoni nu se hazardeaza si spund ce se intmpla ddup& nasterea iubirii, nici cum se va inchega sau se va desface periculosul echilibru relafional. Institutionali- zindu-se, cuplul va incerca tocmai acest lucru,s men-46 Wrvesten.om otstea so spun find, s& inventeze un drum intre nevoi atat de contra- dictorii precum linistea, siguranta si innoirea, extazul, intre perpetuarea idealizarii, a uimirii necesare si de- ceptie,intre chin, interogatie si certitudini, obiceiuri. Bi- neinfeles, viata cotidiand aduce neintelegeri si frustréri prin polul ei negativ, dupa cum aduce satisfactie si guran{X prin polul ei pozitiv. Dac& intalnirea in iubire se bazeazA pe extaz si pe sentimentul de implinire — pol pozitiv —, dar si pe chin si indoieli — pol negativ —, cuplul se va constitui in mod frecvent pe urmétorul mit: voinfa de-a reuni cei doi poli pozitivi — siguranta si extaz — si de-a nega cei doi poli negativi —deceptie, reinfelegere si chinuri. Acest mit constituie o legatura puternic, pe care o putem rezuma astfel: ln viaga de 2i cu 2i dorim neobisnuitul in clipele extraordinare —banalul {In cotidian dorim extazul, iar in momentele extraor- inare —linistea.” Aceste dou’ dorinfe ce nu pot fi implinite in acelasi timp se adund una cu alta si constituie temelia mitolo- giei povestilor: ,s-au trait fericiti pana la adénci Batra efi" Viata tn cuplu igi asum’, asadar, riscul teribil de a in- stitufionaliza sentimente, de a structura o relate, de a dezvolta sisteme pentrua scapa de contradicii. Ceea ce se va realiza printr-o multitudine de incercari pe care cuplul le va avea de trecut — incercari pe care ni le im- punem noua insine si celuilalt, prin cellalt si mediul fnconjuritor. Esecul sau evitarea acestor incercari aduc ‘dupa cle renunjarea, pietrficarea sau hibernarea relali- ilor si, adesea, ,dezindragostirea’. Intélnirea cu aceste fncerciri, faptul c& le acordim atentie in cadrul relatei Biteve dine nerelegerite ce tou baza fermi unui cpl _47 sicd le depasim produce o revitalizare, o re-elaborare a viet in cuplu, O relatie de incredere, guvernatit de placerea de a ddarui, de generozitatea elanului si de o nesecttuitd tandrefe se transform in revoltd intro viatd supust obisnuinge.Il Fiata in cuplu Impotriva singunatai eae Inpotrivasinguratai inevitable Se pare ef societatea noastrt rca git alt remediu decdt cup Nuria ce un remediw nesatseatr, Sicadesen att de imperfect. Va trebuis- lu ar de la capt jn toate. Inte abandon si cerinft se afla inepuizabila gama de neinfelegeri a rdzboiului dintre sexe,Singuritatea ne ofert 0 apreciabila doz de libertate, in care refuztm totdeauna sit eredem cat} oreme nu am pierdut-o. Yiasa ic cuplu poarts, in cultura noastr’, 0 aseme- nea inciredturd, 0 asemenea investite de speranta la n- ceputur, incit deseori e asimilata posibilitatit de a-ti afla fericirea — si de a o trai permanent. are nu se spune ,a-f reface viaja”, dups un divort sau dups o perioada’de viduvie, ca si cum a trai fr partener inseamna de fapt a nu ti? Aceasts idealizae a viet in doi va fi sursa unor de- cepfii, deoarece realitatea Vie in comun nu e niciodats pe misura visurilor care preced sau urmeaza intalnir Fercira en acca timp o stare efor si permanent E efement atunci cind o intdlnim —~ uneor tecem prin ea att de repede, fit nici mu ne dm seama cf exist Permanent deoarec se fl peste tot in stare de potentaitate, ca oxigen i ar Povestile care se ,sfargesc cu bine“, dupa tot felul de Sncerciri gi infer, Se termind printro cAsStorie... dar niciodati nu este relatata urmarea. Desi uneori aceast spurmare” poate fi intrezarité in fligran in viafa perso- hajelor bune, ca sa celor rele, care populeazA povestea. ‘Cuplul, aproape sanctifcat, va fi prezentat ca sursa de identitae gi fericire. Viaja in cupl va insemna tun2 Forvesteni. om ete 81 spun local reusitei al realizar, al unei viet pline de sens. Va filocul unde se vor putea compensa frustririe, se vor diminua nelinistile, se vor reduce dezechilibrele. in aceast® ipotez8, cuplul se prezinta ca un rispuns com- pensatoriu. Asteptareafericini in cuplu se bazeaza pe un miraj al stirii de implinie si nu pe observarea vieti Rari sunt cei care pot spune cA ,viafa in cuplw” a pa- rinfilor lor reprezinté pentru ei modelul ideal. De alte, unele cupluri se si bazeaza la inceput pe premisa yeu voi face altel decit ei” Jn zilele noastre, multi oameni incearc i fie mai lu- ciai (&t preintimpine riscul) si pentru ei viafa in cuplu vva insemna o incercare de a trece prin viafa impreund cu celalalt, de a merge in aceeasi direct, de a se angaja fintr-o relatie de tovarasie (si impart aceeasi paine). Aceasta implied sa imparta placerle si neplacerie, rea~ lizdrlesriscurile. Toate acestea cu regularitate stn timp. Cuplul se proiecteaza la inceput ca loc al schimburi- Jor, al imp&rfiri intimitstii gi al maturizari. Un loc al sigurangei sal satisfacfiei amandurora, Imaginea astie] creat este perceputa in ansamblu ca aducstoare de gratificalii pentru fiecare dintre partenerii cuplului. Ceea ce domina este contributia, ,plusul” rezultat din adu- narea a dous potenfalitati: ,Am ceva in plus", Nw ‘mai sunt acelasi.” ‘Asteptarea vizeaza in acelasi timp aseminarea — aflarea unui sufletpereche — si deosebirea: a avea ceea ‘ce nit epti, un bizbat, o femeie. ,Astept de la tine ceea Tar uneori se intampli ca nici celalalt s8 nu aibi — daci nu se simte birbat si daca nu se simte pe deplin fe- ay Feta expla 53 Sifiecare igi asuma riscul dea astepta, de a spera im- posibilul’, Aceasta asteptare implicit se va afla si la originea multor frustrari in comunicare. ,Nu esti asa cum te-am vazut eu.” Dupa intalnire, soseste si timpul diferenfei — al di- ferentelor cu grew acceptate. Te infelegi prin raportare la celatalt si te descoperi diferit. up timp ntaniiturmeazitrepedetimpul duate Dupe eremen efemerulu,amproviatie adescoperir, vine cea a repetite oarbe si cemusi Intregul timp a intl a treba regisit celal duratei. Jean Barois® rezuma astfel ceea ce cu durere a aflat: Femelle sunt altfel.” Marie La dezamagit. Pentru mine, relagia de cuplu va fi inainte de orice 0 relatie a speranfei, cladita pe asteptarile unuia de la celalalt, implinite sau nu. lar pentru menfinerea cuplu- lui... in VIATA va fi necesar tin prag minimal de satis- fact. Intradevar, dincolo de intalnire, dincolo de ceea ce este impartit gi pus laolalt, existenta insisi, evolutia cuplului vor depinde de gradul de satisfactie obtinut de fiecare din partea celuilalt. §{ mai cu seams de recu- noasterea gi satisfacerea a ceea ce fiecare socoteste ne voile sale fundamentale. * Tocmal in aceasta const miracolulfubizi st sper imposibiul 5 uneor ss Innes * Persona al omanulei cu aceagi nome, datind din 1913, ce par fine sritorall francez Roger Matin de Gard (181-1959) (N. fr)Comtunicare... un spat al posiblittilor fntreirezstibila nevoie a fntdlnirii si imevitabi- In evidenti a despartiri 1 Relatia de parteneriat -»Realitatea poate fi minunata, chiar dct viata mu este.” Liv Ullmann Viata poate fi minunal.. chiar da realitatea mu ese. Piaja de x cu zi trait mpreund e fics gi din mule te amAnunte practice ce se intrepitrund sie repel. Fe cf este tnt n cuplu, in comunitate sou in colectval cde munca. Aspectele materiale ale vet duse impreund cu cineva pot provoca react patimage. Reactle de frustrare, de mnie sa sentimentele de recunogtin}d sunt excesive, exacerbate fd de relitatea clementulul ce le-a provocat. {Ce punct sensibil a fost atins in mine? Ce anume ma loveste att de tare atunci cand nu gi- sesc a locul lor pasta de dinti tubul de lipici, cratita oF chelle pe care le pusesem unde trebuie?” Jn viata relationala a unui cuplu, observatorul din afard este frapat de faptul cétotul pare disproportionat, cci reactlle se bazeazi mai curdnd pe intentile atri- buite celuilalt decat pe faptele insele.56 Férrestei..om atten sy spun ulm timp ce ta vorbeai cu prieteni nostri, stateai cu Spatele la mine iar ex simfeam c& nil mu exist pen- ttu tne, c& parerile mele nu te intereseaza." "Na infeleg (Gi nie nu accept) ca el s8 nu vorbeasc8 hiciodata despre ceea ce taieste atunci cnc mu este Mi socotese meschin atuncicind atribui atta impor- tanga unor amanunte a céror banaltate nu mar reine atenfiaint-o ats situaie. De aceea ma exprim adesea in ‘mod indirect, prin tices, mimicd, gestur de iritare aluzi, sSigeti pe care cellalt male injelege de fecare data. Mai exist speranga, de-attea ort dezamnagit i vesnic rein- roits ca partenerul si ma infeleaga fara s fu nevoit wvorbese, {Dacd nvar iubi cu adevarat ar trebui 8 infeleaga Gutare. ori cutare hier.” act sunt eu nsui at ce tf n c men? Bi dct tte por mine ncn cine rami? et Hillel Speranta aceasta, ca si teama de a fi meschin ne duc uuneori la un dialog al surzilor (nici cd se afla surd mai periculos decat acela care aude, zicea bunica mea). Jean: Nu vreau s8 invit familia Cutare,e prea urdt la noi in cast Marie: Dar nvare nicio important, dact-i poftim la noi tro facem ca s& ne admire interiorul Dacé ei ar fi vorbit numai prin aluzi, poate cd sar fi infeles. El ar fi putut spune: ‘ods fi vrut s8-fi dai mai multA osteneala cu amena- jarea casei. Am fost nevoit s8-mi sacrifc dorinfa de-a davea o casi driguti din cauza doringel tale dea lucra, PRetaia de partenerit 7 dea te implica in ative sociale.” Sau: , Mama se Pricepea Si giteascl, st ageze frames tase al uni $i flori!”” F Exar fi putt spune 1m fost nevolts si-mi sacrficdoringa de-a avea 0 Cast framoast pent cl tu actives! i sndical sal mai pus pe picioae 9 inreprnderea asta pentru care te omari atta, dar cave tot pguboasae. Aga cl trebui'st ure, am prea putin tsp sina por tace tm lo prinitor dito locuna pe care toners nezi si flosest ca tipografie gi deport Dar nau spus imc din foate acestea, nt inv tat ae pe soft Cutare, lar 15 ani mal trai dese. Pend ch arf putut st raranjeze” asl inet sh so se calle unl pe ala 5 St negocteze ma bie drifle ecru, ‘ae eye nse lt, Si pears nt eli Gtiyeeune seme at car eka egeecsc h anl sn micii sale inconstiente. eerie geditogal vel intresinut va fi sursa unor descoperiri ree Curse hers we dcp gorges Ceanothus core Bat ss tl ta ieee es am a se a a oe 7 Tntelegem prin dlslog eel un schinb suscepti a ln Schimb susp fagloba ivelalimaginarulu al simboistcit al alta eflectate dette sence cunoscute ae un elt date&® trai viata de zi cu zi impreund ‘a nul faci pe celalalt st plateasct prea scump iubirea pe care 0 daruiest. Aseamna s& descoperi si si cultivi afinitat. $i st ?” cal trai viog de 2heu si tmpreund 6 La restaurant, in zilele noastre, e usor st recunosti ‘uncuplu ,asezat”; partenerii nu-si vorbesc... ef manancd. ___ Observafie usor de verificat... chiar daca socheaza la inceput, Cuoiintul ,cotidian” inseamnd ta origini mai mult decitesential", sti asta? Cand unul dintre cele patru suporturi necesare vietii {n cuplu lipseste, comunicarea va fi dureroasa, daca mu inexistenta. Pentru mine, aceste patru suporturi sunt: * plicerea tmparfita in ceea ce diruiesti si ceea ce iei,oferi si primesti; + complicitatea, adick acel grad de toleranga, de in- felegere imediati, de prindere spontand’a gén- durilor celuilat, amestecata cu bundvoingl, cu non judecarea; * siguranta pe termen scurt, egata de respectarea angajamentelor, de capacitatea de a relativiza incidentele (nedramatizarea); * proiectu, capacitatea de depasire a dorinjei', dea inventa impreuna un viitor accesibil, concret, ce poate fi atins de amandoi Privii, zambete si gesturi mai gritoare dectt cuin- tele neinventate inc. | Nu rareoriconstatam cf una dinte parteneriramane la nive- Jul dorinei, al imaginarulu, tn ferment de nizuings, de regret, de lamarciune de inatisfactie sau de soc. Ag vrea of fac asta, do-ay 6 putut mlcar fae cutare cra arf fost neesar sh", fh ca vie. (dat ii post traduce darinfs in plan sl fac visi, concret3 @omunicarea nonverbala Bormsnicarea nonverbald rebue fe important, sential, vegnicrennoitint-un cup Si totusi. Privirea (Ochi nostri sunt mijloace de comunicare privilegiate. Ceea ce spun sau nu spun poate constitui de asemeni sursa unor interpretari mai mult sau mai putin eronate. De pilda nul citeste in ochii celuilalt dezaprobarea, ‘mustrarea, riceala si se simte instrainat, lipsit de post- bilitatea de-a se exprima. De cand n-afi mai intélnit privirea celuilalt si-agi consimfit sa va lésati purtat inliuntral ei? ‘Va mai jucafi de-a privitul in ochii lui? Ce culoare au cochii lui/ei astazi? Si ne gandim si la mesajele transmise de trup si la ‘multitudinea limbajelor pe care acesta le utilizeaz pen- trua vorbi sia ticea. Gomunicarea nonverbal Reacfiile fiziologice ‘Limbajul trupului ,spune” multe: roseata, transpira- fie, tremur, Respiratia si inima care bate tare in anumite mo- mente, cand celalalt vorbeste sats nu vorbeste. Respiratia e deseori cea mai lovita, rénita, inabusitt fn relatiile cu dominants afectiva (insbusire, blocaj, hipertensiune...). Anumite atitudini de retragere, de ,orbire, de st zenie”, de ,insensibilitate” par 4 exprime neaccepla- rea; aceasta insensibilitate aparent® fi va face pe parte Neri si-si spunt: nu vibreaza la aceiagi stimuli“; ava auzit sau rva infeles”; imu e interesat” Si toate acestea trimit la ticere, la singurttate, la vio lenta celor nerostite. Ceea ce nut e ingitduite resimyit ca interzis. Mangaierile Ce spun? Ce uitae Ce trezesc? Trupult4u, trupul meu, mai e ined riscolit de minile rele, de mainile tale? Somatizarile diverse, benigne, subtile (accidentele etc) sau brutale constituie limbaje foarte utilizate de sanumite cupluri. Inseamnd si faci si treact in trupul ‘Gu, prin trupul tu toata jalea nemérturisits, descum-6 Vervestem..am ahtea st spun panirea ascunsi, spaimele morale, plicerile culpabil zate, doringele intrezarite si ucise In fasa Zambetele Mai este oare zimbetul ti raza de soare ce transfor- sma universul? ‘Acel reper ce marche infelegerea, complictatea roasts? _Azicdiminea’, in oglinda din baie, mi sa parut ci Suntem frumosi amfndoi. Si pe urma tu teat intors. ‘Team privit mai intens.Sidintr-odaté nu ne-am mai wiz Te pregateai si pci..." Mai si cum e si zi, si plingi in voie, site lagi dus die val? Bogatia emotilor poate transfigura orice finta, 0 poate deschide, descoperi. In cuplu ins, aceasta devine tun handicap, un obstacol de inliturat: ..Meam inchis in mine nd lam vazut plangand. “Niciodata naam putut fi ew insu /insimi cuea, cu a” {Sunt in urma cu risul de 20 de ani "Na suport si vad cum se lass in voia toanelor, ca tun copil mic" Niciodata nam indriamit si-i dezvalui sufernta trea, si cu atit mai putin si plang.” Si totusi, mult sperata: _ Asteptare a cuvintelor ce-ar sfasia ticerea gi ura Siar «incalzi» inima, Ce-ar aduce imptcarea pe malurile suferingei Bmuicero nometaa @ ‘Sa reusim sd ne exprimat = \¢exprindm emofile prin crea wibrajilor,a sonortajion a imurlor vor aosoee a gestuilor nose 58 ne punem in migeareoneapa ae {ad intestate prezentel Pentre a regis oe ian gust ibini~ aces senzaie de elder, dese “ar fl de enn nena, de act ln de lensitate a clipei, dimpreund cu intreaga tandreje si plenitudine pe care o resimtim in cazul une! intdtais veritabile. eee __Tomte acest ne dau sentimental profund exis tm, ma pen i fer adic seatimentd essa Cuplul: um spativ al posibilitayilor tn care se wor des- fasura multe imposibiltai ae_Spuniin steneala sit fe spuse, da auite.” iducsi toate acele nimicuri ce mx meritt 1 meritdosteneala 8 fie J. Giraudows 4 @omunicarea infraverbala act mu sti ces faci cu maint, prefile in mangéier. Youn nami comunicare infraverbala acea comunicare ce se dezvolti pe baza a numeroase semnale emise cel mai adesea in afara limbajului, semnale ce completeaza schimbul verbal. Ele vor produce multe blocaje, neaten- fie, bruiaje —de multe ori in mod neintengionat. ‘A comunica pe depiin pare si fie una dintre cautri- le cele mai vechi si cele mai utopice ale omului — in sensul cd fiecare vrea s8 fie infeles si acceptat in unici- tatea propriei sale dimensiuni. Vrem ca si celilalt si se bbucure tocmai de ceea ce e original, exceptional si unic ‘Vom exemplifica printr-una din situatile cele mai banale: o intalnire dintre Paul si Marie. {n dimineata aceea, Paul -a dat intélnire Mariei pen- tru a-si petrece seara impreund, zicindu-i: ,Trec si te au la 6 cand iesi de la birou, apoi cindm impreunt la restaurantul care ne place noua.” ‘Mesajul acesta e purtator a numeroase semnale pen- tru Marie (emotie, surpriz’, bucurie, plinuirea imbri- camintei, coafura, aranjamentul cu Janine, colega ei de serviciu, pentru a ajunge la timp, dact nu chiar mai de-x0 Fires in omits S61 sun ape ee een aeaee Serpent pag rcs or a oe es ore ee ae See wean pol chon Ss etme ee eee Serpe ae Se aoe ahs ee la ae face si se izbeasca de trotuar cu roata — din spate, hea nee teen tial eee ee ee aia eee se apropie, e gata si deschida portiera ca s& urce pe sca- eerie Poteet emp orenrn ree ren ee eee merges Bomunicaresinfraverbos a Fiecare e prizonier in universul imaginar prin prisma caruia vrea s8 infeleaga realitatea celuilalt. Comunica. rea e cum mu se poate mai inegali; fiecare are o zona inaccesibild celuilalt. Ce se va intmpla in masin§? Dar la restaurant? To- tul depinde de numerosiifactori ce caracterizeaz& dina mica lor relafionali. Dac Marie va putea depigi frus- trarea si nu se va inchide in ticere, va putea sa relateze cele petrecute si si le comenteze razind (de cate rasete nu e nevoie pentru a depisi neinjelegerie..). Dupa cum poate incepe printr-o chemare indirect: ,Cum arit fn seara asta?”, inwitandwl astfel pe Paul sé fi acorde atentie. Numai ci riscd si cada in eapcana (si isi spo. reasci frustrarea) daci Paul rispunde evaziv, deoarece ele atent la condusul maginii pang la finta propusd: res- taurantul Ne putem opri aici cu povestea asta, dar vedem ince -miisurd toate aceste semnale si decodarea lor influe Seazd dinamica situafiei, dar si propria noastes triire. Prin mesajele noastre vrem sa transmitem intreaga bogitie a emotiilor resimtite, a convingerilor, a expe- rienfei de viafi, a felului in care vedem viitorul. Dese~ ori insa saracia cuvintelor, limitele vocabularului nos- tru, ale mijloacetor sonore si vizuale de care dispunem, ca si mediul neprieinic ne vor limita aspiratile, vor pune bete-n roate intensiilor noastre cele mai stimulatoare Cate zambete, cite gesturi neterminate, priviri pierdute si migcdri ale corpului dintr-o intalnire, dintr-un schimb posibil nu vor fi astfel réstalmacite, imitate uitate! Rareori suntem constienti de faptul cd totalitatea ne- voilor noastre existenfile se fac simtite in fece tentaiv de comunicare — nevoie de sigurana, de recunostinta, de afirmare, de confirmare, de speranta si de existent’ (de iesire din in-existenta).n Fervestermi..am aétea st spun senna cas eo st ans rin sree inetverule shng oe impund, dona 8 mgatel verbal : lene una discus surd gi orb i va stapunde uneori violenfa unei asteptari nerostite, dar exprimate din belgug in registrele infraverbale. storia un cupl mu pnt reser. Ba se dead pe de-a-ntregul intro necunoastere reciproci, ce dezeitluie sau se impatmoleste.” ied meine velye si Claude Gutman 5 Casatoria ,potrivita'* Am onoarea s& mu-fi'cer mana, si nu ne inscriem nu- ‘mele in josul unui pergament.” G. Brassens Ar statele Unite se dezvolta practica unui contract de casttorie individual, negociat de cdtre cel dol seme atari in functe denevoile de doringele se proprio lor necunoscute Contracul este de regu inogistrat la un notar gi dupa caz, poate fi sau ni urmat de casitoria le prima, He. Ce doi recunose in acest fl ca sunt legati pin clas ‘zele contractului, chiar dact acestea nu at veloare le, gal in fa autortitilor statu Tata un exemplu de contract print atitea altele semnat in 1976 de dot tneri american din statul One, 1. Definitie, Pentru Paul si Mary casatoria este un angajament afectiv, spiritual si social. Prin acest con. tract, ei se angajeaz’ si traiasc& impreund o perioad’ de timp, st-si aprofundeze uniunea, si-siimpartageasci iubirea si experienfele. nspirat de un atiol apsrat tn Le Monde in 1977a Fervestein. om ottea sa spun 2. Durata contractului. Acest contract are o durati de cinci ani. La finele perioadei, poate expira sau poate fireinnoit. Clauzele lui vor putea fi renegociate. 3. Semnarea contractului. Contractul de fata va fi semnat in ziua pe care parfile o vor considera cea mai nimerit’. Semnarea nu va fi insolits de nicio ceremonie. Find vorba de o chestiune privata, nici rudele, nici prietenii nu vor invita 4. Condifile vii in comun, Paul i Mary vor lou tmpreund. Coan ox na exclude postbiltaten dea tit contunitate cu lf. Toste mundi casel vor f pire. en mai mare parte dntre cle vor flute in weekend Mary se va abine sf strge dack weburle gospodiel pire an dm dani reaervl totus rept dea aznint ui Pat oigag feet aero eee cere teeta fet pend oe verte de cased Mose ta cab Mary va cone va chp ore petra Paul cu cepa sosdtelor lnanje- Puls Mary vor contribu in mod egal a chet curente ale cael chit, neler, nea we Fecareva aveacontluila ancl se va abine Spund cella cum st cheltsased bai Dacd vor voi s4 stranga bani pentru un proiect comun, vor des- erege pl ogenl rien : ‘eof unul inte peter e'va fla provizora tn gonna clialt iva tmp leaa, dar nu va trebuls- attuiesc gl econcmiile Fare dnt pi va aven propria masin, alta timp cat acest cra va fi post din punct de vedere financiar. %. Certuri. Certurile si neintelegerile nu vor fi consi- derate neaparat nefaste pentru convieluirea pirtilor. ®t spores = Paul si Mary considers ct, dimpotriva, certurle pot fi utile. Dar vor evita s& se batd intre i, ori si se despar- ‘ pentru lungi perioade de timp, cft& vreme unul din- tre ei mai e ines suparat. 7. Comunicarez. Un schim verbal constant inte Parteneri important pentru buna funcfonare a unei ‘eli fn masura posiiluls, ule vor ramane totdes, una deschise inte Pal si Mary. Paul va ineven shi vorbeasc Ili Mary cind e manios; va inoeea sf na se izoleze in ticerea lui, Mary va incerca si plsteze ton, tacul fic cu Pau, pent cin el acetal eexpring sai usor, Paul va face ins eforturi ss expritne sent mentee prin cuvinte 8, Fidelitate, Relafile sexuale intre Paul si Mary nu Vor fi exclusive. Acela dintre ei care va gsi nimerit si aiba relatii sexuale cu o a treia persoan’ nu trebuie si] informeze pe celalalt despre acest lucra, E totusi prefe- abil sti nu facd din aceasta un secret, pentru a nu intre- Fupe comunicarea dintre Paul si Mary. Partie sunt de acord ca relatiile survenite pe parcurs s& aiba un carac- ter secundar fafa de relatia lor, care e cea principalé 9. Nume. Fiind vorba de o relate intre indivizi auto- Romi, Paul si Mary nu doresc sa fie desemnati sub un ‘ume comun, care si-l transforme pe unul in apendlice- le celuilalt. Mary s-a zbatut destul ca si-si afirme iden- titatea, Prin urmare, refuza sa renunfe la numele ei $1 niciodata nu va fi prezentat’ celorlalti sub numele de doamna Paul Smith, 10. Copii. Paul si Mary sunt de acord si nu aiba copii pe durata acestui contract. Poate ca Paul nu va voi nici- odata si aiba copii. Mary e constient& de acest lucru si-] accept. Daci Mary réméne insircinatl accidental, pir- file vor discuta. Dar cum un avort ar fi ceva grav pen-7% Wereseom ettea st spun tru Mary si fra indoiala greu de realizat in regiune, Paul si Mary sunt de acord s& nu existe ,accidente” 11, Parinfi. Fiecare dintre parti va avea cu parinfi si relatile care-iconvin si va accepta atitudinea celuialtin legiturd cu aceasta, Fiecare isi pastreaza inst dreptul de ale réspunde pirintilorcelulalt, daca socoteste c8 aces- tia exercitd asupra sa presiuni insuportabile. 12, Prietenii. Fiecare isi va pastra prietenii. Dack Paul si Mary isi vor face prieteni noi se vor prezenta acestora ‘a dou persoane intr care exista o simpla legaturi de iubire. Nu le vor spune nimic despre legitura legala care fi uneste. 13. Controlul asupra trupului. Fiecare igi pistreaza controkul asupra trupului sau. Niciuna dintre parti mu va incerca s& modifice aparenta celuilalt. In special, Mary e de acord sa nu se planga sisi nui fact observa- fi lui Paul in Jegaturd cu cosutile ui 14, Divorf. Daca una dintre parti doreste divortul, cealaltd nu se va opune. Tot ceea ce va fi fost achizitio- nat de amandoi in timpul viefi lor comune va fi impar- fit iar tot ceea ce este proprietate personal va fi pstrat. 15, Terminologie. Partile sunt de acord s8 nu folo- seasci urmatoarele cuvinte fn legaturd cu uniunea lor: _cisitorit cu”, ,soful meu", ,sotia mea”, ,logodnica mea’, ,sofia mea”, ,iubita mea” sau orice at termen ce ar implica o relatie de dependent’ 16, Amendamente. Contractul de fata va putea fi ‘modifica cu acordul celor dou piri. Modificirile vor fi adaugate pe contract si parafate de ambele pari. Semmat: Paul Smith, Mary Brown. Besatoria porivtse n Comentariul gazetarului de la Le Monde este urma- torul: _Caracterul pragmatic al acestuiaranjament te poate face si zambest, Oare va respectafiecare dint ei cu strictefeclauzele contractului? Safi suport textul multe smodifcii pind acum? Ne putem intreba. Dare limpede cain asemenea document, cu un asemenca si, nu poate fi fluturat la fiecare cotiturt a viefitconjugale. Dupa cum spune Marvin Sussman, profesor ameri- can de sociologie, care intreprinde un studi asupra tunor asemenea contrace, importants e discutia pe care contract 0 provoaca in cupl inainte ca parteneri <8 seangajezeint-o via comuna. Cac di posibilitatea sd se deceleze conflctele potential gi sis incerce rezal- varea lor. Contract mat prezinta valoare, bineinteles, si.cu tit de simbol: permite punerea in lumind a ne. dlepttilorlegilor si cutumelorce prozideaza clsatoria, ficanducle, daci e cu putin si evolueze Cu asemenea contracte,suntem departe de cligecle tradijionale, in care cele dows persoane sunt contopite {nte-una singur ubirea care diruiese totul,cupiul-vi- {ving socials, birbatul-capul familii ete. Dar pot fi oare negociate sentimentele ca nigte vulgare kilograme de cariofi? Nui chiar att de simple. Dar micar pot inoerca $4 te op i forte’ lucrurlor. $i tocma asta fac, in elu or, Paul si Mary Intanire peste zece ani.” Toatt neinfelegerea din lume se ioeste din prifpastia anilor, ca s dficultaten de-a evolua prin schimbari sli vorbese de un eupl — iar trun cupla nimeni i sie cnet pnd s cine sare. E eta cto spare alt sex, all ada." Gary, Cir de femme (Ca de femee7 Férveste rm. om atten st spun Jats un exemplu de contract mai recent, intocmi 1078 si completat in 1979 de eatre doi tineri adulti, de origine franceza, Preambul: Neam dat seama, dupa chibzuinfa cuve- nit, cde bine s& refuzim institutia cisatoriei. Renuntam astfel la niste avantaje sociale, pentru a alege in locul lor acest soi de cart deschisa si evolutiva, ce slujeste drept contract intre noi. {ntdi de toate, citeva cuvinte-far: impéitire, ctldur, devenire, trup,tertoriu, cataliza, obscuritat, ibertate, recunostin(,franchefe, suferinfs, muzica, roluri, anga- jamente, copii. Asticolul I. Independents. Voi munci din risputert pentru a fi independent(s) mai inti fafa de mine in- sumi, apoi fat& de tine. + Vreau un teritoriu numai al meu, uncle s8 ma pot distra, Iucra, si pot primi oaspeti,s& ma simt ,acast la mine”. Fie ca acest loc si te res- ppecte, dar si nu poaté fi cotropit, sufocat,inghi- fit de tine. Intralta parte, un colt le va fi dispo- nil celorllf + Nu te silese si fi la ceea ce fin eu. Nu voi co tropi spatiul minti tae, setea ta de cSutare. Ai propiul thu trecut cultural, incit tot fie fi revine sii alegialegi si viitorul. Eu sunt difert(). «fn afara dreptului comun la odihnd, la lene, la sarcind sila dorinfe, voi alimenta pusculita co- muna, destinata si acopere cheltuielile pentru hrrand, cdini,chirie, treburi gospodaresi telefon silumandti. imi voi rezerva o suma de care voi dispune dupa placul meu, de pild&, pentru cum- pararea si intrefinerea unei trotinete, a masini mele. E de dorit sé am propria mea periuta de Bistro porn 2 lol ll descr ne spi pe ai aun aioe timp si facem tot felul de giumbuslucuri, fe Epostl ca inte na fcerem sau dd deve Imprie ‘mut, dar fird.a avea pretengia la vreun profit, Mostenizea de fare va fla Gennes usa a elute nenencie Achionatea unui ucr nova face ebectal unui contact apart (prtiparevanabla ee * Nu vot incre al contler spat dines al uber ae ol upmost Sect sta geoca Va mapa bra pe care al te peoces ae ae umbra ma ofilesc. Voi da frau liber emofiilor, orl Sterna mes ni pve nae ar po auta vo ere Be mune cere sé fiu ascultat(a. ae Cutan mea voi pts ra i sta reli pviegite. Nuvo Ingiui ca familie nonstre s8 se tmestece waste cate re privese dons pe ol nah nas ae dare vil noste Ma ol setae ee impede, + imi pot descoperi tn " i, So pals pot der, ati dato eda gator ate Sea denta mea sonal acd pt serge ee Prind ote epels cae eee eS Peo inallates ep nostoconane ee fronds pea Atco Voi pris a seats reac cimich tec n ny Steet ag Se el Articolul IT. Triiese cx tine pentru: * a comunica, a-mi fi cald aici si acum; + a deveni in cuprinsul clipei.80 Fireteam atta ssn a noastra fe- Articolul IV. Cufulica Laine a fost prima noast a le F ea nivi decit o cafea. Totusi e una dintre ce tro umoase, deck circa mai aoash ite toate citelusele din Franfa. Prin ea comunicém, si fim atenti la imaginea pe care ne-o trimite. i inchide intr-un rol care ma Articolul V. Nu ma voi inchide int-u apira si te aranjeaza de minune: bucttiria, mecanica, vasele, bricolajul, gridinavitul ori croitoria nucti sunt ai specifice fie decét mie, Jar daci sunt ispitit sB-mi asum un rol anume, si nu fie decit de scurt’ durata (xia de copii, munca), pentra a ramane tolerabil(@). Articolul VI. Nu voi inabusi cildura care e in mine din teama sau melancolie + Imi voi ingriji trupul asa cum vreau, chiar dacd asta ti displace (purtatul unui maieu 2i si noapte, epilat,coafat, dus de doua ori pe zi ori o data pe luna...) : + Dorescsi vind prin noi unul sau mai mul copi Eo angajare grava, dar de care nu ma voi sl ca de un alibi pentru ipsa de viata” dintre noi CCopilul nostrs nu va avea nevoie de un porto-fo- liu, port-prineipiu sau port-povara. + fmi voi da osteneala i exist. + Nu voi provoca angoase inutile; daci nu-mi pot fine promise vot averia pe ella S iveaza acest Articolul VIL. Scopul actiunii care mot contract nue inchistarea cildufs in cocon, ci aprinderea suflului, a vocior,a strigatelor, a trupurilor ‘Articolul VIII. Aceast® uniune mu va incerca 8 fie in scop de profit. Arztl IX Nuvo vot despre tine inact terme mevasti-mea, sotul meu, gagica mea, omul meu”, Basatora potivitas a ‘miar plicea ca din mine si transpara fird cuvinte vita- litatea pe care mi-o aduci, Articolul X. Fiecare dintre noi poate propune in ori- ce clipa aducerea uneia sau a mai multor schimbari acestui contract, Articolul XISi-apoi mi-ar trebui o doza zdravana de toleranta. Articolul XIL. $i sa fiu deschis la reflectare. Dupa un an, un al treisprezecelea articol a fost adiu- gat, precum si doua comentarii Articolul XIII. Copilul nostru s-a ndscut de cateva ‘siptmani. Ne epuizeaza si ne incanta. Ne moduleaya ritmurile Comentariul barbatului:traim in cuplu. Cat de grea © independenta teritoriala! Comentariul femeii: nu trebuie decat si ne pastriim independenja spatiului. Respectarea acestui contract imi cere luciditate si vigilenté in ,aventurile” de zi cu 2, 0 lupta' permanenta cu angoasele mele, plonjri in depresie. $i culeg de ici, de colo culoarea elanurilor ‘mele, lenta descoperire a gridinii mele launtrice. Mice fare greu uneori sa stribat drumul acesta dificil, Vor veda cum un cuplu se cautt, se geste, se formea- 24, se descoper, se exersea2, se confruntl, uneori se de Bie, se contrazice, se rittceste, pentru ca aller’ sisi Aescopereidentitaten, poate chiar 3 si-0 depasensc. Cand sunt bosumflat si ttcut, inseamnd ef cersesc ceva vital, dar sunt gatas ref dact tu te-apropi, $i sunt gata si strig daca tw mu infelegi~ © ae Ae ee “oS —e 2 > Comunicoren poate ofr cel car gta Te 9 op ear pe cre inca stipe caren srg lee, noma percep Il @ativa dintre factorii ce faciliteaz& deteriorarea comunicarii in cuplu Tubirea ta e minunatt, iubirea mea e la fel gi fotusiiubirea noastri e dureroasd si suferinda...& citi, into elie apropiats,,s8 descilest cei aududecidan "Fact de rttinare care exit In rice ea ‘ citve ar cu denoebire ach sn cadrl cup Tat Sidec hore invitob ie acorde oma mae seni Gree mu vei cence i, cf roe once sii 1 Dialogul tauntric B un dialog interior, nerostt, in care fecare pune in- tbl srspunde,e un dialog ical cate noone Aialogul real si poate aduce cu sine polvarea wane Ma pot stridui din rsputer sincere sh ghicese cer cu tine, fd ca veodatt st adue vorba Inovn 1 ie eu stu. dar nu spune nimi." Dar dece:nu-mi vorbeste de vreme ce si ck iu? De-ce ace, in loc st dea las lcrurlor despre cane o¢ ‘oi att de mult sa vorbim impreuna?= ‘li pun tot felul de intreba in legatura cue, ri: und eu in locul Iu, fant inchipui sentimentele log, poi imi spun: nu rispunde nicodata ein i pun g intrebare” Prin urmare, nu abordez. ‘subiectul, si nu vad, nu-mi Sie] la réndul lui, poarté un dialog liuntric cu mine, fara ca eu si stiu despre ce-i vorba.” Temerile noastre se ingemaneazd pentru a evita in- treblrile delicate sau dureroase, uneori inchipuite, dar nui riscam sa verificim ceea ce néscocim tn taind.”86, Wereste-mi.. am atdtea sé} spun i astfl poate ca fiecare fi pune celuilalt (in minte) intrebarea care preocup8, dandu-si (in minte) rispun- sul pe care- spera sau de care se teme. Dorintae de fapt dorinta celuialt. $i chiar dct ase- rmintoare, nciodatd nu va fia mes, de vreme ce ew caut dorintaceluilalt Felul acesta de a gandi in locul celuilaltrazbate une- ori in dialogul rea, falsficdndu-l: Sti c& nu est fericit cu mine.” “"Btiu ce-o st-mi spui” “Nu {eam vorbit despre asta fiindca ptiam c& r-aveai chef s& m-asculti.” ‘Aceste metode indirecte de-a evita dialogul sunt generate de spaimele numeroase ce exista in cuplu: Spaima de-a te alege cu un refuz,riscul de-a fi judecat, respins, devalorizat dact indraznesti siti formulezi ce- rerea, spaima de-a nu fi infeles, de-a nu sti cum sé spui, spaima de al rini pe celalalt. ‘Spaime ce ne fac s& recurgem si la fraze ce sunt de fapt implorari voalate: 110 88 crezi cd nu e important." Ceca ce vrea sa insemne: | Rispunde-mi imediat, di-mi sentimentul c& exist.” Colilalt riscd si se opreasc’ la nivelul cuvintelor 58 nu infeleag&, s8 se mire de reactile partenerului. Ar pur tea rispunde cu bund-credin(3: Dar chiar tu ai spus c& nu e important!” ‘o spun asa, tu faci cum vrei, si mai vorbim Si uneori timpul si uitarea vor acoperi cererea aceea. Pialogu! tentric 7 Si cam la asta se rezumé gestiona: sau a celuilat. eeceeeeaeaaet Mi simt data ao parte, dar ns printr-un faptcon- ret sau in circumstante specifice, aga cal am de gand 84 provoc o situatie anus ni 58 provoc osituajie anume ca s8 mise confime Bi- ‘Aceasti reactie duce lao situatie a < ituatie aparent paradoxala: -Desansz o situate casi fu sigur de tea te nl tem cel mai mult.” i Ange case trait, reactvath de mile de imprjurie le viefilcotidiene, relafiile cu copii mai ales joaci un Abhi rl cel de lint (propor) side resingee Gr departare). Ritmul acesta de flux si reflux uzeazs Eul cuplului la fel ca mareele zilnice si cu mult mai mult decit marile furtuni ale echinoctiului Eul cuplului este de asemenca a ‘un acord inconsti la care fiecare dintre cpl pentru evita arteneri partici aevit schimbarea celuilalt. aa sania Are un rol necesat A pentru mentinerea echilib dobandit (chiar daca e dureros) $1 eden rabufnire posibil etn Dar daca fiecare exp rploateazsi angoasele celuilalt i tod repetat (si mai ales £8r% si-si dea seama) : necesa va i blocatt ee ice relatie reprezint& o luptd intre fortl ; luptd intre fortele de a plore de unitate, de tablitate forte de autoreve Ae independent ide schimbar i ‘onflictul se desfagoara fs ia, dar si wesc soara inlduntral fiecdruia, dar gi Sentimentele sunt it ofile ; sunt puse la grea incercare, iar em {si gisesc cu greu o cale acceptabila de exprimare. Dialogul lduntric are o functie importants, aceea de 2 evita riscul unei schimbari. :88 rooster. am tdtea st spun Stiu cd citeste ziarul la micul dejun din cauza ci u- Grurile pe care le-as avea eux de spus ntl interesea- 2A. Se-apoi, ost fie att de harfuit toatd ziua la lucru, Gie bine si se simta liber si evadeze in lectur’. Nu conteazi ci noi doi n-avem decit clipa asta, pentru iva de azi. Dact-i cer si lase ziarul, ar trebui s& am. niste lucruti mai interesante si-i spun... $-atunci, ca Sl fac si se simta in largul Tui, am sa iat i eu un iar (ori 0 68 ma uit la televizor et.).” ‘Amindoi dorese ceva (uneoracelasi cru), dar vor prune piedci(unul sau celaalt) pentru a da de tnfeles caf numa wnuldintre eo doreste. (Casi cand zidul ar fi necesar, va fi deajuns ca unl intr ef stl inate, clei cela i va inretne. Intr-un dialog ne cButm pe not insine. Dacé il intal- nim pe celalalt, nimic nu mai merge, intrucat atunci constatim separarea constiintelor. Ajungem astfel la tunul dintre paradoxurile comunicari, ca gi cum n-am ‘putea comunica decit in privinfa a ceea ce ne desparte. Suntem constransi s8 comunicim pentru a desemna incomunicabil, adic& spatiul care ne desparte. Acest spatiu inevitabl, aprut in clipa nasterii, prin desp&rti- rea de mami, Acestspafiu va impune ulterior necesita- tea une! separiriintre un interior gi un exterior — pen- tru a putea exista schimbul. Aceasta separare trebuie injeleasd ca un spain care pot circula un cuvant sau cuvinte diferite, Abisul nu existl decat pentru cf, dejur Smprejur, se afld marginile. 2 Faracia dialogutui -lmensitatea dorintelor lor fi paraliza.” Georges Perec Hhontancitatea si neitatea si bogiia comunicari is a : tri in cadrul cu- Bll pot nin dea ang ai ng ‘mare sire la nivelul cuv im : ome ‘elu cuvintelor, al stimulasilor reci= Risc® si se instaleze limba chs e imbajul functional, Steeotpur loeur comane, banal at in Dimi sarea.” +Na trebui si zugrivim salonul.” Coal ficut azi?” Limbajul emofional pe care unul sau celalalt ar ine cerca uneori si-] introduc it ea tona cil introduck ponte resins ca deplasat, Ah! lar incepe (consoarta mea) cu insatisfactile ei cu pretentile, cu pusul Pretenfile, cu pusul ei la punct. Ma plictiseste, eu unul nam nimic de spus, nam despre sentimente.” es90 Porveste-mi.. am atéteo sot spun ‘Aga cf se poate instala un limbaj ritualizat, codificat: | Stiu dinainte ce-o 8 spuna (soful meu), fi cunose reacflle; vesnic acelasi lucru, aga c& mai bine tac.” Secvenfele se repet’, previzibile, cu aceleagi conse- cinfe, antrendnd delasarea, dezinteresul. | Am ajuns si cred c& viafa in cuplu e tot ce poate fi ‘nai rau pentru iubire, pentru doud persoane. Mai devreme satt mai tarziu, le va ucide pe toate tre.” ‘Avefi tria si vil punefi intrebari asupra ,oboselii” provocate celuilalt de fiecare dintre parteneri? El stie ci ,mangaierea” lui o va face si caste, ea astie” cd incercarea ei de-a discuta — ,,Am chef si vor~ bbim despre noi fn seara asta” — se va termina cu: ,Oh! si nu incepem iar.” Dialogul stereotip igi are adesea originea in subiec- tele tabu. Caci nu pare posibil si vorbesti despre decep- fille trdite, despre agresivitatea inevitabil izvordt8 din frustrari, despre jindul dupa alte experienfe. Exist cineva care si nu-si fi imaginat niciodata, cu teamd si ‘speranti, moartea consortului sau destramarea cuplu- ui? Dar cine ar indrizni s-o spun’? Teama de-a rani, teama de-a fi parasit sta la originea multor ,ticeri” ale cuplului. Am atatea de spus, dar nu si dorinta st le spun.” Ceea ce poate fi tradus prin: ,Trezeste in mine dorinta dde-a le spune, intereseazi-te de mine.” 3 Proiectia, injonctiunea sentimentelor Darl pec fc. fh ie Tb chiar ie. Trebie st plc es drs ln fey te vid fericitit.” : came ‘Dac’ ma faci ir «Pack faci parte din sentiment, in planus din dovingele mele, devin surd mute ai telog ae, lo, iad dedt propria mi intebare _Acest fel dea fe resimgit de celalalt —ca onegatie 0 inexistenta (imposibilitatea de-a iesi din propria exi i oie si din propria exis Teama mea de-a nu exist se va tra * va transforma intean adevaratdictat pentru cliat. ita prin mine." Pin urmare, voi ntrerupe, vo eters i old ta coea ce rebuie st gandeascd, st sim, spun, 8 fact ,Tebuie si tai de vorba cu ful nostra cel pupino dat pe stptimina” Dupt cum pot s-{imprumut eeu o paste D smut celia parte din dorintele si temerile mele. cs -Dorinja mea deinfdeitate ma face si inch : face st 4 si celalalt nutreste aceeagi dorinta.” fe2 Firvesterm am atten st spun Daca eu judec intr-un anume fel, cred c4 si celalalt foloseste acelasi tip de rafionament. Daca nu ma impac ‘cu dezordinea gi timiditatea mea, am impresia ca cela lalt nu vede decat asta. _Anconjurati de-atatea mini strAlucite, m-am simfit Stangace, r-am spus decit banalititi. La intoarcerea acasi, i-am spus: «Am vizut eu bine in ochii t&i ci ‘mi considerai proast4, si asta m-a blocat.»” Si astfel proiectez o parte din mine asupra celuilalt si fac s8 joace un rol pe care poate ci-l va accepta, re- sunfdnd st fie el insusi. La fiecare dintre noi exist do- rinfa de a-i dicta celuilalt sentimentele sau purtarea pe care am dori so aba. ‘Cand i-am lasat libertatea si aleag’, am ficut-o cu Scopul de-a ajunge el insusi si-mi implineasca a5- teptarea, alegand ceea ce voiam eu.” Am vrut st} impun, fi port pic pentru ci tea lasat dus, ar fi trebuitsd-mi rezisti mai bine.” Un barbat divorfat, tat& a doi copii, citre cea de-a doua sofie a lui: . Ar trebui st fii la copii mei asa cum fin si eu, de ‘vreme ce fi la mine.” Se preface oare c& nu stie sau vrea s& reducd impor- tanfa faptului c& pentru ea copii lui nu pot fi decat ri- vali, dovada vie c8 ea nui decat a doua, a treia etc? Sats poate ci vrea si-si ascunda lui insusi faptul c& copii 1ui, prin comportamentul lor si prin faptul ci sunt difi- ili, vor trezi in ea sentimente cu dou taisuri sau con- ficte nerezolvate? Proiecti, injoncunea sentimentlor 98 Ar teu ca fll sas we intresze ntereseze $e tine vreme ce mie mi se pare interesant.” ae Z ~A cb fac plcere oa coca trebui sé-] apreciezi pe Paul, de vreme car Pe Paul, de vreme ce mive “Dive, privet ct de ramoas es fears" Gee eeren In termenii viet cotdiene, ei cotidiene asta se trad buie sa fac’: Sade rn tre ee ee a Says peered aa Souter ie esas ie wap er min sot ewe seams ‘&-1 iubesc, impunandu-mi si-i dau. each [Nu spune mimic (prea mi tem sii daw iat i ascultare). [Nu mat fntreba mimic (pentru a putea de tea iiebae) PMR scope repris ‘Nu mit obliga prea mult, a si-mi pot gisi singu el nul, drurmul spre tine fae aeat Dorinjele si pretentile pot fi exprimate si fn termeni oe primate 5 Bineinfeles, tie ti-e indiferent daci mama duminicile singurd la ea acasa.” fe Ceea ce ar putea fi spus si infeles astfel:1 inglegam att deine pe celal, Inett mai rien stele doar pe mine. Proecia,injonciuneasentimentelor 95 Ar trebui sa impartasesti si tu grija mea fata de ea, Sentimentele mele, culpabilitatea mea.” Si relatia de iubire este purtitoare de multe dolean- te si dorinte fata de celdlalt, asupra celuilalt. aTrebuie si-i fack plicere, cici si mie imi place cei lace lui... daca nuvi place, imi rapeste propria mea plitcere.” WAS voi atat de mult ca el/ea s8 se schimbe, si nu facd una sau alta... Totul ar fi cu mult mai bine!” entra cine? Dorinja noastra de a-l schimba pe celilalt e ceva frecvent.E foarte grew si-f dai seama cf, ntr-un cuplu, parteneri au o influenfa egala asuprainteracfiuni com plexe a relafiilor de cauzalitate. Relatia e circulara si adesea este zadamic s& cerce- tezi cine a inceput, cici e mai interesant s& descoperi cum intretin partenerii acest lueru Neinjelegerile,erorle, babaielile, ca si intalnirile si impirtisirea au loc intre doua persoane, nu pot fi actiu- zea uneia singure. Toi voim st existe cineoa care sme iubeascd asa cum dorim noi si nu cum crede el de cuving.Neamt sneam pri iho eer ar Cota fanaa wl Ft cp ef pur Stee ont a Ste ie cat ae Gi i ennai Pam sane cl onton ep og : Cantec de J. L. Dabadie 4 SKntimentul de devalorizare —. prereset cer 38 indies stm recunose ara, ceei ea prea mult! Cel mai important ion nda ht ell i peteceam ceaur tare fake, Pande ce anuime bar face plicere — Sit citeva dintre punctele vitae absolut necesare aecoPerini de sine prin intermedia! ceheeie afectivi- Frei atualitatea si agrsivtaten. Acesten ce injelese Chait exist, in stare latent in fecars diate noi, fie A feesla este recunoscutsaui nega Este 0 eroare sa alegi sila. Caci astfel stare de wl dezamag pe cel cae eit sau cate iubestee 9 "egatind puternica gi de tema98 _ Fac ca valoarea mea si depinda de celatalt.” “Devalorizand persoana pe care o iubesti tu (adict pe mine), te devalorizezi astfel si pe tine. ‘Ma judec pe mine insumi intr-un fel ce mi se pare in- acceptabil. Proiectez aceasta judecaté asupra celuilalt, inch puindu-mi cf si el ma judecd fn acelasi fel, si caut confirmarea prin numeroase mijloace. Cine este devalorizat atunci cind nul saw ambit parteneri nu se sim satisfAcufi ficand dragoste? ‘Dac ar indrizni si vorbeasca despre acest lucru, poate ci sar mira foarte tare. Adesea, vedem cum AmAndoi se devalorizeaza, chiar daca fiecare isi inchi- ‘ui cH rumai el face acest lucru; atitudinea contrara ar fi invimuirea celuilalt (mu esti bun de nimic, nu stii cum s& procedezi etc). Vor astepta ani de zile pana si-si poaté marturis ag- teptarea, dorinta, cererea. 0 va poseda pe furs, cc se teme ca ea sf nur] refuze Gri sf n-adoarma, $i nu-si va marturisi niciodaté ne~ voia de caldura, de mangiieri, de apreciere, desi as- teaptt acest lucru dintotdeauna.” | Se dovedeste hiperactiv, cand de fapt ar voi si se lase fn voia ¢i s8 se abandoneze, s fie explorat si iubit.” liCere atat de mult, pentru ci se teme c& ea nuci va cere nimic.” Uneori, opozitia capatt 0 conotatie erotica: Exist rai intens deci tine.” Tenma cf mu va primi, graba unuia il impiedict pe celia st dea. “eDacif im ceri, fi ici pltceren de a-f ofri.” otiment de devolrzore Situatia aceasta va a cil ast 8 xpd mal pe go 2i mai departe) unde vom vedea imporeheres radoxala a ,,suferintei-iubire“1, i _Nutndrtnese sf a (punnd) toma de si nu descopa ci este indiferet so prin rmare ma iubeste mai putin dec ma dor” ,/Stiu ce fac st suferi, zicindu-fi ed am un amant imag simi frustraté si riitd daca ral ardta acest : vai arita acest Jue, decree uferns to ma Tint, pune de male la mine (ct de mult mabe) arm nevoie de asta ca s3-mi pot _ evo de asta ca St-mi pot continua relaia cu el lar el fi va da uneori dovada contrarie: Nuvo cannes dau sat ia asta (aceasté noua dovada cA te iut 5 = fac ci mi-e indiferent.” baeearice tt Cate suferinge sunt astfelintrefinuteamphifcate. ini se prezint& cu un trup anesteziat sau cu un tr lipsit de memorie. eae raera cence »Simt onevoie nesecata de: A Simt jesecati de semne de iubire, de man- Balieri, deoarece nu last niciun fel de seman in mine. Nu-mi amintesc decat de refuzuri, Trebuie si mi se spun mereu aceleasi cuvinte, cici nu-mi amintese deloc cum suna. $i totdeauna simt nevoia unei pri- win ele mur adc amine det de le-ai intors de la mine...” i acacia "In german, cuvAntul Lede ingeamnd in acelai timp va iubi” si easufen”100 Piet nom tren st sun fn acest trp lipsit de memorie,totul se petrce cast um numal ce e negatiy si riu Sar intipiri durabi. Devalorizarea de sine (sat a celuilalt)e un adevlrat cancer pentru cuplt “re v8, fi vorbesc, te ating, if dri, te primese, te Gorese, Ta seu mine suntem noi, Pentris moment. ‘Dar dsc mai continu multé vreme, ne vor pierde paul intraltul. Nu mai exsté contact, cio furiune ce ovine mortald cu timpal, pentru c¥ Impiedica stabi- fineaaltor contacte necesave cresterii mele, vitalitatit hele, Daci vreau si tries, tebuie si mA despart, acd si devin distinct de tine. Casi te regisese mai bine, cas te intéinesc din nov.” Vinousthia este un cancer al relatilor de iubire. Mie ciuda pe mine c-fi fac rtu si cli strc plcerea pufinelor noastre clipe de via} comund prin stiri procste, plinsete,tdcer, refzuri, dar eu te fac st pla- Testis toate astea, altminteri arf de nefndrat pentru ‘mine sf mi tin att de rit 5 Gonfuzia dintre noi si eu + eu Nu pot st ma gandese la NOT ‘am ras tot [a EU, pentru ci ani de zile ‘am ras la CELALALT. a eer det es mn rove tra trucit riménem cu impresia cé: eect 1 Re sunt negate sentiment; * trdirile noastre profunde sunt cilea tee noastrep int cileate-n picioare * cererea noastrd nu este infeleasa, lami evens sete ann ae Ses rage ne hedge a pean Bole aies et secant ten Tar el va rispunde, de pilda: ce Cum de nu te simi fericita jum dete sing de ceva care «ne» (imi)ox Wren am atten 00 Din cave ,ea ar trebui s8infeleaga”: ,Suntem foarte frit oh asteptam copilul acum”, in rumele acestui NOt (astifical) In plus: ,Trebuie SA tac, st-mi ingrop aotinventele negative (faf8 de tine, fata de copilul ce-o si vini...)." Trtr-o anumité imprejurare, el va spune: Noval destld iniativ8, desi am convenit asupra ‘fest hucru impreund” Ea ar putea rspunde [NuTU voiai aga, nu NOL” Eu am cumplrat 0 mas, dar near ci pn a plati-o! snuit mult tata cum fiecare dintre membrii cuplului poate, in diverse ocazii, sisi insugeascd, si recupereze sau st sefermeze cuvantul celulalt in propriul flo... si toa. sezestea ca cele mai bune intentii si sentimente, cel + adecea fri ca mcar i-si dea seama, cicie grew SH Theil asculi propria dorin, mai ales cand vorbeste ‘mai tare dectt a celia. “Confuzia intre EU gi TU ascunde uneorio dosing de jposesiune si dispune de-o asemenea putere de inst rove, incit e greu si i te sustragi, deoarece e enuntats ilecmeni de iubire gi cu bune intent, Astel, a face ‘eel in local celuilalt, ac anticipa dorinfele, a -0 Iua inainte si a-i propune: Tepe porsonaelr Mira Ben din Totes pou fomes Caete pentnfome) de. M. French (fraducere francezd api re dt esefera toca ia acest ac: cum s cies un Nol, dar Pa aaj de dfrentit pent ett fechas er ase nado fie recunoscut de cite call n aspirate sl ‘cent Bonfucia dine noi seus eu 103 Mam gin ha va, sSeecaii pce. ‘Asli neper ci cpl Inseamra si lips de spat necesar outa da gla propslor uneven Ph EM ee eras seer onig netomat sia ome Sal Soameceacmr mpi Con senna vera ne lat de ae pee ee mitor tipuri de medicament eal deck ce jaa mee ie ae emltcoes i eepe a de mine. Nu-i dideam voie sa-gi exy me complice, pe care eu nu voiam sile vad" in aceasta situatie, inste acess suai instinares @ dbl, rec ag cu dale eo rattare Mare bu tse i, ca S& nu-i displact lui Jean. Jean imatsd desperate pe Mare se sou le el si s8-5i trideze astfel propria pr sebetecnees6 ipsa de ascultare sau dialogul imposibil » inseam: nu voi st nici tN izbutese st te cunosc» insea in datt ce gandesti tu cu adewtrat despre mine. su sti cue ma descifrezi.»” pot descifra pentru cit mu sti aie SP vorbim un pic despre tn; ce pee despre mine? iNuingleg” “Sunt inteath parte Nu pricep.” = [ca doar nu crezi ce spui. ‘Aceste atitudini mai mult sau mai putin constiente pot fnsemna si: ven ud" ie Nii Spas de tne sunt prea dureroase aa le pot 2s vorit prea mult ca -impieic sf exprime Teacfia, desi era tocmai ceea ce ii cerusem.” mod dea ris- lu acesta de-a conversa poste fun oie punde peau, demi manifesta sentiment fra Te recunoaste pe ale tale. Po ipsa de ascutore su delogulimposih 105 $Sratunc se stabileste un dublu monolog, ce last pe fecare nemultumit si avand ceva de revendicat de la celalalt Cand imi spui ci esti dezamagit de fiul tau, ma simt prost, de parca las fi ficut neimplinit sau bas fi rescut prost. $i atunci incep s& laud bogafia relati- ilor mele cu el, tot ceea ce-i profund si ascuns in el, iar tu nu sti si descoperi. iti reprosez c& nus come nici maj bine cu el... Nu infelesesem e& tocmai de aceasti suferints te plangeai tu. Ma justific, contra. atac, in loc sa te ascult.” Nu ceea ce imi spui ma doare cel mai mult, ci sen Himentele pe care le incerc si care ma rinesc, cic! se alituri proprillor mele sentimente sau le sterge." ~Toba mu aude muzica, Nu aude dectt ecoul lovituri- lor pe care le primeste”, mai spunea bunica mea Bram convinsa cil ascult. Deseori imi spunea «Numi asculfi» Credeam cd se ingalé, ba chiar cd e de rea-creding.. Pang cind intr-o bund zi am urmarit o scena de pe o caseta video in care stiteam de vorba cu el; am des operit cu ochii mei eX nul ascultam. Prin urmare, avea dreptate.” La ceva timp dupa asta, soful devine agresiv cu so- fia lui, foarte nemulfumit de ,schimbare” v-Acum sofia mea ma asculti, nu ma mai pot plange, ‘nu mai pot fi cel neinfeles. Acum ea are dreptate si¢ insuportabil.”106 Wrvestemam tétea st spun Cand rezonanfa, ecoul, risunetul sunt prea impor tante,schimbul se poate bloca, comunicarea se distor- sioneazs. _.Nreau sisi spun ceva, dar tu nu mai auzi,cici cee Ge auzi tue ceea ce cuvintele mele au trezit in tne.” _»Nreau si-ti spun in ce masura relafia mea cu priete- ‘nul nostra Jean-Paul e importanta pentru mine, ce reprezinté e, cit de multa plicere imi face si dorinta mea de a impirtisi cu tine descoperirile, entuzias- mul meu... Dar tu, tu nu pofi pricepe. Ceea ce se declangeaza in tine in clipa cand vorbesc eu sunt panica, suferinfa, durerea unei rini vechi, a unei spaime uitate, si des- copar cd spusele mele ii fac rau aga c& tac; tcerea ce acoperi intre noi ,bucurile ce-ar trebui impar- tasite” dureazd ani de zile. Poate ci, la randul meu, ar fi fost necesar siti was- cult» durerea si s-0 linistesc.. dar nam putt... Vo- iam sicti vorbesc despre mine.” Coen ce cautt a se rosti cel mai imperios esti tu, acolo unde tu esti eu; sunt eu, acolo unde eu sunt tu ‘Asupra cui se centreaz conversatia? Cine vorbeste? Cine ascult8? Din ce locuri indepartate rézbate cuvan- tul? Ce anume trezeste? Unde risuna? ‘Capcana cea mai frecventi e poate aceea ci eu re simt ca pe un repros ceea ce celalalt incearca s8-mi spu- ‘nd. Vorbeste despre el, dar eu cred ci-i vorba de mine, ca si cum eu as fi responsabil si vinovat pentru toate greutifile lui, ca si cum toate prin cate trece s-ar datora ‘numai lipsurilor mele, ipso de ascutere sau daiogul inposbit 107 Cn, dup ce ips teva ile, Joan aint 2 ile Jean rons aad, are ot nga. ai gre y' nea ot spund ce paid o cuprinaesssetinae ceitrecea prin mite, Separate Jean injles ls reprogedfaptl roqenz faptul ct ipsse, ck sa intors prea traiu Dupl cum ps sani eker, tt sia props idem cna ne Pinat aga cum aecuvine cu giteopivesecetaee ‘each Marie nu recungte ct de mult ceecne clad e oats tnoeor elt mal epede, Orice discurs contine mai multe (dac& nu chiar o in- frtate de) mes, Hear dinte ee stundnre Gres lense) In un vel dfn, emasut un pic cam prfuita din salon, ean a scris eu dogetu ste ues! Cuma i Marie acest mesa? fiva lua dept un sero debe? sau drept un reprog tnsemn de vy evita la a supraveghea mai bine treaba menaie Cand Marie ii spune lui Jean: Nu vorbesti destul”, cei spune dept tne altelucrans rs ee Un apel: As vrea s-mi vorbesti mai mult. O speranit Regret ct nus vobey Un resentment li reproger cet cr,” compre Ate evra mal re Dact, de pild’, Jean rispunde: Cin vreau st vorbese tun ma acu. asia poate al insemnes ha infelesrepropu ise apart108 Kervestesmom ottea st spun 8 a infeles apelul, dar procedeaza astfel in virtutea tune frustrari anterioare; ‘cd. inteles comparatia, dar nu se simte stimulat. fn alt caz, soful igi declars (nivelul logicit verbale) smulfumirea c& sofia lucreaz8, cA si-a reluat o activitate in exterior, c& o intereseaza lucruri din afara ciminului. Ba chiar poate insista asupra acestui lucru in fafa prietenilor lui (nivel social. ‘Dar, in mod frecvent, isi va manifesta nemulfumirea {ad de mesele gitite n grabi, hainele prost intrejinute, oboseala sofiei Iu, care nu mai edisponibill (nivel afec- tiv trait), Se va simi ingelat in asteptari ca si cum ar {ncheiat un contract in care ar fi pus drept clauza: ,De acord, ealizeazi-tiplanurile, cu conditias8 nu se schim- ‘be nimic intre no Jean se va imbolndvi (nivel somatic). Sau se va in- toarce mai trziu de la lucru (nivelu trecerii la fapte). ‘ipsa de ascultare poate fi si un mesaj cu trimitere spre recut, la 0 tentativa de comunicare anterioar3. Pentru Dumnezeu, asculti-md cel puin.” “Degeaba, nu infelegi si pace.” “Asculta, nu te supara.” “Vegnic acelasi lucru ca tine, nu-mi spui niciodat® rnimic.” “ Ascultaren e 0 exigentt atdt de puternicd, inet deseori ajunge si fe deplasatt.” Sau: Ia cinema maine seara?” Da’, rispunde ea. A.doua zi ful fncepe la ora 8 sear iar la7:30 ea incepe ‘SA spele sau isi desface paul si-si pune un capot. «Dar trebuia s& mergem la cinema”, se mira el. ipsa de oscatare su dalegulimposibt 109 kn clips aceea, orice pretext este bun (e vreme rea, neem in alté zi, e cam tarziu, copiii sunt agitat). »DAR AI FOST DE ACORD! (Si nu e pentru prima Gard cdnd procedezi aga, refuz\ in ultima clip) Sotul gresepte crezand yal din aun se referea la cinema. Caci acest ,da” putea insemna 0 de alte lucruri: donnemnen tien Da, vreau sé fiu drigut fn seara asta (i Dew gua cu tine fn seara asta (in ajun, Da, s8 nu mai vorbim; Da, nu indréznese s8 spun mu” in : ‘mu In seara asta; a, deg din partea tc neers sn sco in ume Sematntmplisuncori can cupl : te fie pret patente partner un ae veges flu de clit ale de sunt npc a cs ‘cut partir exprini emofor Fear pi ‘seste beneficii in aceasta situatie. Dar mai multa recipro- citate in impartirea rolurilor i-ar imbogati deopotrva, wm rau ca ret ec re + Daci as avea sunct, a face bucu cu fet aera cen eee (Cu varianta sa: + Dret ai eve unc fc uc ool cu dar... n-am oua. oan