Tudor Iovu

Cronica în alb-negru
a unui ræzboi
Redactori: Gheorghe Chiriflæ, Eugen Lungu
Copertæ øi machetare: Mihai Bacinschi
Tehnoredactare: Mihai Dimitriu

© Tudor Iovu
© Editura ARC
© Text: Ion Hadârcæ

ISBN 9975-61-210-5
 Tudor Iovu

Cronica în alb-negru
a unui ræzboi

Editura ARC • 2002

 7

Istoria fãrã retuºuri

Atît Biblia sacrã, cît ºi magistra profesoarã care este Istoria ne învaflã
cã tot ce are prefl se plãteºte. Însã cel mai scump prefl, dupã cum aratã
experienfla exodului lui Moise, îl are libertatea…
Imediat dupã proclamarea în iunie 1990 a suveranitãflii ºi dupã
reacflia durã a separatiºtilor de la sudul ºi estul republicii, a fost clar cã ne
aºteaptã vremuri grele. Nimeni însã nu bãnuia atunci, cînd am optat pen-
tru un destin liber, dimensiunea confruntãrilor ce ni se pregãteu în culisele
ultimului imperiu. Pe cînd tînãra independenflã moldavã schifla timidã
poduri de flori spre acasã, spre Europa, imperiul agonic dar încã agresiv ne
pregãtea podul de foc, grindina de plumb ºi de schijã. Cîmpuri minate, fa-
limente bancare, întreruperi de curent electric, trenuri arestate ºi alte dia-
bolice manipulãri pentru a-i intimida pe cei care au ridicat capul ºi au
îndrãznit sã sfideze împãrãflia rãului.
…Imagini dintr-un film de groazã. Pagini de apocalipsã. Cine a trecut
prin asemenea încercãri nu ar vrea sã le re-trãiascã nici chiar la modul
imaginar. Fiecare detaliu, datã calendaristicã, nume sau document din
acele timpuri încã vii în memoria noastrã au o inexplicabilã capacitate de a
reverbera îndelung ºi adînc, ridicînd vîrtejuri întregi de evenimente prin
care învie ºi vorbeºte însãºi Istoria.
Croitã strîmb ºi crescutã într-un idiom peltic, dupã artificiale scheme
staliniste (ca sã fie mai lesne strunitã ºi flinutã din scurt), aceastã palmã
de pãmînt rãpitã din trupul fiãrii printr-un act odios a moºtenit o povarã
sisificã de probleme istorice, lingvistice, economice ºi geopolitice, care ne
mai apasã ºi acum. Un influent ziar moscovit titra în 1993: „Rãzboiul al
doilea mondial s-a încheiat abia acum“, vizînd fireºte interesele strate-
gice seculare ale Rusiei în zonele-tampon ale Balticii, Asiei Mijlocii,
Caucazului, Balcanilor ºi, fireºte, ale Carpaflilor cu tot cu România ºi
Republica Moldova.
8
Ei bine, sau mai precis din pãcate, pentru noi acest rãzboi, pare-se,
nu s-a încheiat nici azi! Rezumînd acest gînd, am putea afirma cã tot ce
s-a întîmplat cu noi în ultimul deceniu a fost programat încã atunci, în
acele blestemate documente secrete adiflionale, care au împins întreaga
lume în cel de al doilea pîrjol mondial. De mult s-au arat cîmpiile, de mult
s-a încheiat procesul de la Nürnberg, de mult s-au retras armatele, dar
imensele depozite militare de la Colbasna (Tiraspol-Bender) ne ameninflã
ºi astãzi, aici, în mijlocul Europei.
… Privesc de fiecare datã cu îngîndurare mugurii primãverii ºi, iatã,
acest Mãrfliºor… Fireºte cã el este un pic mai sîngeriu decît altele. Se
împlinesc zece ani de cînd, la 2 martie 1992, polifliºtii care apãrau
Dubãsarii au suportat prima loviturã, respingînd bãrbãteºte (aproape
dezarmafli!) atacurile gãrzilor separatiste, ale bandelor cãzãceºti ºi ale
tuturor celor încurajafli de manevrele ascunse în nelimitatul ºi aproape
anarhicul contingent al Armatei a 14-a de ocupaflie.
Aici, un stop-cadru. Pentru cã Dubãsarii au mai fost o datã! Anume,
pe 2 noiembrie 1990 la Dubãsari s-au înregistrat primele jertfe provocate
de separatiºti pentru a-ºi justifica alegerile nelegale programate pentru 4
noiembrie. Pe data de 3 noiembrie, imediat dupã primele ciocniri de la
Nistru, la Kremlin are loc o întîlnire a conducerii de atunci a republicii cu
cei mai înalfli demnitari ai fostei URSS: Gorbaciov, Lukianov, Rîjkov,
Niºanov, Revenko, Dogujiev º.a. Anume la acea ºedinflã (faptul este fixat în
notiflele mele ºi comunicat Parlamentului de la Chiºinãu, dar insuficient
comentat în ulterioarele analize politice), aºadar anume atunci, puºi în fafla
faptului aproape împlinit, de faflã cu cei din Comrat (Kendighelean-Topal,
care deja desfãºuraserã alegeri ilegale) ºi cu cei din Tiraspol (Smirnov-
Marakufla, pe punctul de a le desfãºura), conducãtorilor republicii li s-a
spus foarte clar, fiind, în fond, ameninflafli de Lukianov, Preºedintele
Sovietului Suprem al Congresului deputaflilor din URSS: „Semnafli tratatul
unional, renunflafli la hotãrîrea din 27 iunie (adicã decretul despre suvera-
nitate), ºi revenifli la varianta zero, altfel vefli avea douã republici noi ºi ca
atare o federaflie!“ Preºedintele Consiliului de Miniºtri Rîjkov, cerînd
demiterea imediatã a premierului nostru, a adãugat: „Ori gãsifli limbaj
comun ºi vã împãcafli cu toflii, ori vefli avea pe multã vreme un Karabah de
Munte.“ Tot ce a urmat se explicã prin aceastã atitudine ostilã faflã de
aspiraflia spre suveranitate, faflã de dreptul popoarelor de a fi ele însele
propriii lor arbitri ºi judecãtori.
…Dupã ameninflãri, au urmat acfliunile. Pe data de 2 martie 1992,
Preºedintele Republicii Mircea Snegur rostea, în ºedinfla plenarã a Adu-
nãrii Generale a ONU, discursul de graflie cu prilejul primirii Republicii
Moldova în Organizaflia Nafliunilor Unite. În aceeaºi zi, la Chiºinãu, secre-
tarul Ambasadei SUA la Moscova îl anunflæ pe domnul N. Osmochescu,
 9
prim-adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, cã
Guvernul SUA e decis sã deschidã oficial – prima! – ambasadã la
Chiºinãu, diplomaflii urmînd sã-ºi înceapã activitatea de la 15 martie
1992. Aceasta a fost conjunctura politicã, ceasul fast pentru indepen-
denfla ºi recunoaºterea noastrã internaflionalã, pe care separatiºtii
tiraspoleni nu l-au mai putut suporta ºi au flinut cu tot dinadinsul sã-l
transforme într-o orã nefastã…
Citez din informaflia Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova despre începutul acelui dans macabru, de foc: „La 1 martie, ora
22 ºi 19 min., la unitatea de serviciu a Secfliei raionale de poliflie Dubãsari
s-au adresat doi tineri care au comunicat cã în acea searã în cãminul
fabricii de confecflii din localitate au avut loc dansuri ºi între grupuri
diferite de cetãfleni, pe de o parte, ºi gardiºti înarmafli cu pistoale-
mitraliere, pe de altã parte, s-a iscat o situaflie de conflict…“ Se consem-
neazã apoi cã de grupurile aflîflate s-au apropiat douã automobile fãrã
numãr de înregistrare, marca VAZ, din care s-a tras intens. Polifliºtii
moldoveni nu au ripostat. În urma tirului s-a constatat cã ºeful secfliei
(nelegale!) de miliflie Dubãsari a fost rãnit în cap de la spate ºi, fiind inter-
nat de urgenflã la spital, a decedat. Atamanul cazacilor someazã secflia
raionalã de poliflie Dubãsari sã depunã armele ºi sã se predea. Noaptea, pe
la ora unu, clãdirea secfliei de pazã a polifliei este asaltatã, pe la ora douã
gardiºtii ºi cazacii atacã secflia cu maºini blindate… La sud, în Vulcãneºti,
alt grup înarmat atacã sediul raional al polifliei. Acelaºi lucru se întîmplã,
simultan, la Tighina, Grigoriopol ºi Cocieri… Printre primii care au cãzut
atunci la datorie sînt: locotenent-colonelul Mihai Moraru, comisarul secfliei
raionale de poliflie Hînceºti Iurie Bodiu, Valentin Slobozenco, Nicolae
Sotnicenco, Tudor Buga, Sergiu Postaf, Victor Lavrenflov, rus de naflionali-
tate, originar din Tighina, Boris Dovgani din Pîrîta, Serghei Culaflchi,
ginerele bravului combatant generalul Anton Gãmurari…. Din apele
Nistrului au fost pescuite corpurile neînsufleflite ale sergentului V. Purice ºi
ºoferului N. Galben din Tighina. Transnistria devenea tot mai mult o Trans-
sinistrie, o capcanã a iluzoriei noastre libertãfli.
Sînt atacafli oameni paºnici, sate întregi sînt flinute sub tirul
cãzãcesc; o maºinã în care se afla o mamã cu copilul ei este mitraliatã de
gardiºti, mama decedînd pe loc. În satul Gîsca din raionul Cãuºeni este
incendiatã de gardiºti o maºinã, aceasta arzînd cu tot cu însoflitori…
Preºedintele Mircea Snegur este obligat sã instituie la 28 martie starea
excepflionalã pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În urma înflelegerii
de la Helsinki, concomitent se întreprind mãsuri diplomatice. La
Chiºinãu începe a funcfliona de la 1 aprilie Comisia de conciliere formatæ
din patru miniºtri de externe: ai României, Ucrainei, Rusiei ºi Republicii
Moldova.
10
Procesul de pacificare nu este însã tolerat în stînga Nistrului ºi la 19
mai tancurile Armatei a 14-a au ieºit din unitãfli, vãrsînd foc peste podurile
nistrene. O nouã comisie parlamentarã mixtã chiºinãuian-tiraspoleanã
reuºeºte parcã sã atenueze conflictul, cînd, la 19 iunie, la Tighina, bandele
separatiste provoacã un nou conflict de proporflii, care nu mai poate fi
stins. Guvernul Muravschi demisioneazã, noul cabinet intensificã efor-
turile diplomatice. Generalul Al. Ruflkoi, vicepreºedintele de atunci al
Rusiei, face declaraflii incendiare la Tiraspol, iar senatorul american sosit la
Chiºinãu, Larri Pressler, pare sã agreeze pozifliile Parlamentului
chiºinãuian. Tot atunci este arestat grupul Ilie Ilaºcu, iar Preºedintele
Mircea Snegur este forflat sã se aºeze cu generalii la masa tratativelor. În
felul acesta, în condiflii destul de umilitoare pentru noi, este semnatã, la 21
iulie 1992, Convenflia cu privire la principiile reglementãrii paºnice a con-
flictului armat din zona nistreanã.
Aceste note fugare au intenflia doar sã schifleze cadrul general în care
s-a consumat una dintre cele mai dramatice pagini din istoria recentã a
neamului nostru. Crîmpeie ºi cronici mai detaliate ale acestui rãzboi nede-
clarat pot fi gãsite în diferite izvoare: cartea Valentinei Ursu, Rîul de sînge,
Ed. Basarabia, 1993 (una din primele surse veridice!); Ilie Ilaºcu, Lupta
continuã, 1994; culegerea Conflictul din Transnistria: adevãrul aºa cum a
fost el, Ed. Logos, 1993; Mircea Radu Iacoban, O cronicã a Basarabiei,
1990-1995, Ed. Junimea, Iaºi, 1995; Pavel Creangã, Vreau sã povestesc (Я
хочу рассказать), Concernul „Presa“, 1998; Aspecte ale conflictului
transnistrean, Ed. ªtiinfla, 2001. Vor mai fi ºi alte surse, albume, cronici,
relatãri de ziare, mai mult sau mai puflin informate, uneori cu comentariii
vãdit pãrtinitoare.
Cine ºtie unde se aflã Adevãrul întreg? Deºi intuim mecanismele
ascunse care funcflioneazã imperturbabil în adîncul istoriei, probabil cã
adevãrul întreg nu-l vom ºti niciodatã! Sã sperãm cã se vor deschide cînd-
va arhivele ultrasecrete ºi vor ieºi la ivealã regizorii ºi actorii acestui
mãcel, împreunã cu negrele lor scenarii. Cã va compãrea în fafla unui
Tribunal Internaflional de Justiflie, aidoma lui Miloºevici, caporalul ºi mari-
oneta Smirnov, acest Ben Laden al serviciilor secrete ruseºti. Oricum, ceea
ce se întîmplã acum cu noi, cu Limba Românã, cu Istoria Românilor, cu
febrila agitaflie comunistã de a justifica minciuna ºi raptul, inventînd peste
noapte „nofliuni“ ºi „nafliuni“, ne confirmã, din pãcate, ideea cã drama
noastrã nu s-a încheiat nici cu intrarea în noul mileniu, nici cu ieºirea din
deceniul trist al frãmîntãrilor noastre.
 11
* * *
Despre acest rãzboi nedeclarat este poemul mut, în imagini alb-
negre, culese atent de ochiul magic al cronicarului Tudor Iovu, corespon-
dent-fotograf, voluntar pe linia întîi a frontului, publicat adeseori pe prima
paginã a ziarelor lumii. Este, într-adevãr, un maestru al genului, dar nu
unul din cei alintafli cu lauri, lucrînd în sofisticate tehnici greu descifrabile.
Maestrul Tudor Iovu ºi-a adunat cutremurãtoarea sa epopee caleidosco-
picã muncind pînã la epuizare, veghind ore întregi în ploaie, soare sau ger,
adeseori sub ºuierul gloanflelor, evident, nemaiavînd timpul sã caute
racursiul special, unghiul poetic sugestiv ori mai ºtiu ce paradigme este-
tice deosebit de originale. Originalitatea ºi personalitatea imaginilor
culese de el vin de la personalitatea vizionarã a celui ce s-a grãbit sã le
imortalizeze, ºtiind cã altul în locul lui nu o va mai face nicicînd. Este un
Tudor Iovu surprinzãtor, ochiul sãu fiind dublat de obiectivul aparatului de
fotografiat care fixeazã realist ºi acuzã fãrã putinflã de tãgadã.
Nu a beneficiat de prea multe sãli expoziflionale, dar fiecare expoziflie a
sa a fost un eveniment. Dedicafliile din cartea de impresii sînt concludente
în acest sens. „Imagini cutremurãtoare!“ susflinea regretatul senator Ion
Rafliu dupã o expoziflie la Palatul Parlamentului României. „Noi, cei ce am
luptat la Cocieri, vã mulflumim!“, scrie simplu ºi din suflet Andrei Calcea,
fostul comandant al Garnizoanel combatanflilor de la Cocieri. Iar dedicaflia
regretatului Gheorghe Ghimpu are ºi valoare testamentarã: „Fratelui Tudor,
cu multã dragoste ºi mare admiraflie pentru curajul ºi profesionalismul
expozifliei sale, care reuneºte imagini prinse dupã sufletul lui ales.“
Rãmîne ca spectatorul-cititor sã aleagã, dupã propria dispoziflie
sufleteascã, ceea ce îi este mai aproape de inimã. Aceastã corolã sobrã de
imagini Poduri de foc este, în primul rînd, un omagiu adus celor ce ºi-au
sacrificat viafla, scuturîndu-ºi roua tinereflii pe altarul sfînt al unei Patrii ce
se vrea cu tot dinadinsul indivizibilã, liberã ºi independentã. Oare nu
despre aceasta vorbeºte una dintre cele mai profunde, mai poetice ºi mai
realiste imagini de pe coperta albumului? Combatantul pãºeºte ferm, cu
arma automatæ în dreapta ºi cu stînga schiflînd un gest al deciziei de a
înlãtura pe oricine i-ar sta în cale, iar în planul doi se vãd pãmîntul reavãn
ºi doi pãrinfli ce sãdesc calm un pom ºi-i toarnã apã la rãdãcinã. Lîngã ei,
un copil priveºte cu speranflã spre un viitor mai puflin trist. Poate chiar
acelaºi copil cu lumînarea în mînã ce încheie, într-o candidã rugãciune,
ultima paginã a acestei epopei.
Sã sperãm cã ultima…
Ion Hadârcã
13

Lîngã monumentul lui ªtefan

cel Mare: „Mai slãbeºte-ne,
generale!“
15

Poduri de flori
transformate în poduri
de foc. Primul pod blocat de
separatiºti pe drumul spre
Dubãsari. Noiembrie 1991.
 17
La capãtul de pod spre Chiºinãu. Beton ºi cazemate în partea stîngã,
iar în vale Nistrul curge tot mai tulbure.

Se vor mai lipi la loc

cioburile? Geamul postului
de poliflie din Dubãsari dupã
prima ciocnire dintre forflele
de ordine ºi separatiºti.

Primele victime aduse

la spitalul din Criuleni.
 18
Copii pe drumuri, mame plîngînd. Primii refugiafli de la Coºnifla.

„Citadela internaflionalis-
mului“ blocînd cãile
de comunicaflie.
 20
Trupele cu destinaflie specialã la podul spre Dubãsari.

Actele la control! ªoseaua

Tiraspol-Dubãsari
e supravegheatã încã
de poliflia moldoveneascã.
 22

La datorie. Un grup de vo-

luntari pe platoul Coºnifla.
23

Oaspefli nepoftifli. Un post

al gardiºtilor la celãlalt
capãt de pod al Dubãsarilor.
25

Trupe cu destinaflie specialã

la podul spre Dubãsari.
 26
Voluntarii îºi cîntãresc puflinele rezerve.
Fabrica de conserve de la Coºnifla.

Ostatici în propria casã.

Polifliºti de gardã la podul
de lîngæ Vadul lui Vodã.
28

Un mãrfliºor sîngeriu. Pe pozifliile de luptã din preajma Tighinei.

29

„Pemeriøtii“ surprinøi
la umbra tanchetelor
Armatei a 14-a. Un post
de gardiºti. Dubãsari.

În tabãra mercenarilor.
Cazaci în cazarmele
Dubãsarilor.
 30

Semãnãtorii de spaimã.
O maºinã blindatã a cazacilor.
 31

Fantomele imperiului. Cazacii care nu au nimic în comun

cu zaporojenii lui Nicoarã Potcoavã.
33

Incredibile exemple de
„internaflionalism“. Podul de
la Vadul lui Vodã aruncat în
aer de separatiºti.
 34

Exodul refugiaflilor. Oameni

paºnici din Cocieri sosesc
în Molovata.
 Valul înstrãinãrii.
Refugiafli din Tighina.

A cunoscut refugiul
din faºã. Sæteni
din Coºnifla.
 36
Tatã a doi copii, voluntarul Constantin Mîrza, între satele Troifla
ºi Cebanovca. A venit cu arma în mînã sã apere Troifla Neamului…

Acelaºi val. Refugiafli

de la Varnifla.
 38

Înfrãflifli prin durere. Voluntari

pe platoul Coºnifla.

Iarãºi „latrã“ gardiºtii!

Voluntar în alertã în tranºeele
de la Doroflcaia.
 39

Tînãr ºi neînfricat. Serviciu de pazã la Gura Bîcului.

40

Vin ajutoarele! Voluntari ºi trupe de ordine pe platoul Varnifla.

Prin grãdini în paraginã… la sãpatul tranºeelor. Voluntari pe platoul Doroflcaia.
 42
Grenade antitanc, pe rãvãºitul platou al Chiflcanilor.

Varnifla. Un episod de luptã.

 45
Tînãra Armatã Naflionalã în marº spre Tighina.

Nici pace, nici rãzboi,

nici iarnã, nici primãvarã…
Voluntari pe platoul
Pohrebea.
46

Accident sau ceva pus la cale? Polifliºti ºi voluntari pe platoul Coºnifla.

Platoul Pohrebea, iunie 1992.

47
48

Cînd vorbesc armele… În preajma Varniflei, iunie 1992.

 49

Voluntari în tranºeele de la Coºnifla.

51

Un grup de polifliøti
ripostînd unui atac.
52
Medici mobilizafli de durere.
Rãnifli în spitalul din Anenii Noi.

Veºnica pomenire! În morga

spitalului din Anenii Noi.
 54
Iubitule, dragule, ridicã-te!

O lacrimã zgîrcitã care

aproape nu se vede…
Funeraliile lui Filimon
Lupaºcu. Chiºinãu,
iunie 1992.

Fãrã alean. Funeralii

la Varnifla.
 57
O, mamã…

Ultimul onor. Funeraliile comisarului de poliflie din Hînceºti,

locotenent-colonelul Mihai Moraru.
 58
Combatantul Vladimir ªatcovschi petrecîndu-ºi cama-
radul de arme în ultimul drum.

Se adunau probe
în speranfla cã lumea
ne va apãra… Un glonte
cu centru de greutate
deplasat, interzis de orga-
nismele internaflionale.

Varnifla îndoliatã.
 61
În aprilie 1992 strãzile Chiºinãului erau mute ca niciodatã…

Dafli-mi feciorul înapoi! Varnifla, iunie 1992.

62

Satul Mæºcãufli. Tirurile de artilerie i-au silit

pe locuitori sã se adãposteascã în beciuri.

O mamã din satul Mãºcãufli, iunie 1992.

 65

Lalele împietrite… Pe locul

acesta, în urma unui atac
banditesc de noapte,
au fost uciºi oameni paºnici,
majoritatea medici, lîngã
satul Varnifla, aprilie 1992.

Dupã ambuscada fatalã de lîngã Gîsca (Tighina), aprilie 1992.

 66

Afarã din Moldova, Armatã

Sovieticã! Miting de protest
în Piafla Marii Adunãri
Naflionale din Chiºinãu.
 69
Iartã-ne, mamã, cã nu l-am putut apãra…
La funeraliile din iunie 1992, Chiºinãu.

Tricolorul în doliu. Funeralii

la Chiºinãu, iunie 1992.
 70

Mulflumesc, domnule
Preºedinte, dar nici o deco-
raflie nu-mi va înlocui tãticul
pierdut…

Cinci în gaura neagrã… Aici,

în tranºeele de la Cocieri,
o minã lansatã de gardiºti
a ucis cinci combatanfli.
Tighina, „grindinã“ de iunie: case în ruinã, sînge ºi lacrimi.
 72

Un drum care nu duce

nicãieri. Tighina, iunie 1992.

Cadavre ºi scrum. Tighina,

iunie 1992.
73

Urmele rãzboiului
pe strãzile Tighinei.

Catastrofa. Tighina,
iunie 1992.
 75
Cu mînecile rãsuflecate… Generalul de tristã faimã
Al. Lebed, la Tighina.

Impasul puterii. Mircea

Snegur, Preºedintele
Republicii Moldova, Valeriu
Muravschi, ºeful executivu-
lui, ºi Alexandru Moºanu,
Preºedintele Parlamentului.
 77

Prima Comisie Internaflionalã. Întîlnirea celor patru miniºtri de externe

ai României, Republicii Moldova, Ucrainei ºi Rusiei.
78

Prima comisie a trupelor de menflinere a pãcii, la Cocieri.

 79

Combatanfli pe platoul Varnifla.

 81
În limba hulubilor. Un combatant lîngã Varnifla.

Un grup de deputafli pe pla-

toul Varnifla.
 83

Simbolul rezistenflei Limbii Române sau ferocitatea regimului

de la Tiraspol. O fotografie care a fãcut înconjurul lumii.

Retragerea tehnicii militare de pe pozifliile

deja ocupate. Coºnifla, iunie 1992.
 85
O patrulã de cercetaºi lîngã Pîrîta.

Un fum între douã focuri.

Echipã nouã. La Coºnifla

combatanflii stau de vorbã
cu noul ministru al Apãrãrii,
generalul de brigadã Pavel
Creangã.
 86

„Generalul-parlamentar“
Tudor Dabija-Cazarov
explicã ceva combatanflilor
revoltafli, venifli de pe poziflii
chiar pe treptele parlamen-
tului, iulie 1992.

Colonelul Anatol Cociug

discutã cu combatanflii
de la Coºnifla.

Combatanfli revoltafli de condifliile umilitoare ale Acordului de pacifi-

care ruso-moldav. Pe bulevardul ªtefan cel Mare, iulie 1992.
 88

În iunie 1992 Chiºinãul

semãna ºi el cu un oraº ase-
diat. Livrarea gazelor ruseºti
fiind întreruptæ, oamenii
gãteau de mîncare la cot-
loane improvizate.
89

Prînz la post. Platoul Varnifla.

90

De veghe în fafla „stelei roºii“. Combatanfli pe poziflia

de luptã de lîngã Tighina.
 91
ªocatã de realitatea rãzboiului. O ziaristã
din România discutã cu combatanflii de la Coºnifla.
 93
…ªi sper sã ne revedem cît de curînd. Un minut
de rãgaz pentru o scrisoare acasã.

Singur în fafla frigului.

94

Locuitorii din împrejurimi aducînd merinde combatanflilor.

 95

ªi pentru prieteni. Un prînz pe platoul Chiflcani.

O ciorbã fierbinte pentru

cei de pe poziflii fierbinfli.
Cocieri.
Ce te frãmîntã, omule? Lîngã Tighina, iunie 1992.
 97

Prînz pe apucate. Platoul Chiflcani.

98

Pîinea de la iepure ºi pîinea soldãfleascã. Platoul Coºnifla.

 99

Exerciflii de dezmorflire. Platoul Pohrebea.

100
La rãzboi ca la rãzboi.

Ce se scrie ºi ce se vede.
Camarazi de arme.
103

Alte comenzi?
 104

Podul e al nostru.
 106

Tranºeea ca hotel ºi univers.

Platoul Doroflcaia.

„…N-avem oºti, darã iubirea

de moºie e un zid!“
Platoul Pohrebea.
 108
Pe cînd înmugurea speranfla. Platoul Coºnifla.

Poliflia, forflele de ordine

publicã au fost primii apãrã-
tori ai independenflei repu-
blicii. Postul de pazã
de la podul Vadul lui Vodã.
111

Pe culmile disperãrii.
Retragerea tehnicii de luptã
de pe pozifliile de la Coºnifla,
iunie 1992.
112

Pe curînd! Un schimb de gãrzi lîngã Varnifla.

 113

De ce? Retragerea tehnicii de luptã de pe platoul Coºnifla.

114
 Ogrãzile Tighinei dupã dezastrul provocat de separatiºti.

Cercetaºi. Platoul Chiflcani.

 116

Soflia ºi fiul la mormîntul eroului.

Tot mai durerosul „De ce?“ Amarã amintire…

Oricum, viafla continuã. Un combatant pe strãzile capitalei.
CZU 323/324 (478) “1992“
I–77

Descrierea CIP a Camerei Naflionale a Cærflii

Iovu, Tudor
Poduri de foc: Cronica în alb-negru a unui ræzboi/ Tudor Iovu;
text Ion Hadârcæ. –Ch.: Arc, 2002 (Combinatul Poligrafic). –120p.
ISBN 9975-61-210-5
323/324 (478)“1992“

Editura Arc, str. G. Meniuc nr. 3, Chiøinæu

Tel.: 735329, 733619; fax: 733623; e-mail: cedbirsa@moldnet.md
Difuzare: Societatea de Distribuflie a Cærflii Pro-Noi
Republica Moldova
str. Alba-Iulia nr. 23/1, Chiøinæu
Tel. (3732) 51-68-17, 51-57-49;
e-mail:pronoi@moldtelecom.md; www.pronoi.md
România
str. Ing. Pandele fiæruøanu nr. 13 sector 1, Bucureøti
Tel./fax: (01) 222-69-38, (01) 222-69-35
Ministerul Culturii,
Departamentul Activitæfli Editoriale, Poligrafie øi Aprovizionare cu Cærfli,
Firma Editorial-Poligraficæ „Combinatul Poligrafic“,
2004, Chiøinæu, str. P. Movilæ nr. 35
Com. nr. 20095