Poyestea lui Harap-Alb Jon Creanga 2.incadrarea textului in opera scriitorului ie M. Eminescu, I. L. sa cuprinde povestiri opera autobiografica Ton Creangi face parte din pleiada seriitorilor clasici aldturi d Caragiale si Joan Slavici, fiind prin excelent Tae (,Povestea unui om lenes”, Cinci paini”, ,Mos Ion Roata”), _ ct _~Amintiri din copilirie” si basme apes porcului”, ,Soacra eu 3 nurori”, Capra = iezi"). Analizdndu-i opera, Nicolae lorga afirma ,povestile si snoavele, partea © lui ampli din opera lui Creang’ nu fac nimic alta decdtsB ne dea adevaratul spirit al popontt vitat mestesugul lui de scritor si care a pus pe temperamentul acesta viol § Putemic, pe cetea lui nestearsa”, Publicat in revista ,Convorbiri literare”(1877), basmul ,,Povestea lui Harap-Alb’ are idicini adénci in spiritualitatea arhaicd, insi devine o ereafie profund original, autorul reactualiznd mituri de circulafie universal pe care le valorifica prin prisma proprici vViziuni intr-un text narativ complex, ce depiseste tiparele clasice ale specie. 3.Semnificatia tithului Cheie interpretativa a textului”(Umberto Eco), element paratextual ce indentificd 0 titlul este ,,un motiv anticipativ’(Boris Tomasevski) cu valoare simbolica, intrucat fixeazd orizontul de asteptare esteticd a lectorului. Lexemul ,povestea” avertizeazA asupra caracterului fabulos al intémplatilor, in vreme ce construcfia oximomici Harap-Alb pune in lumind dubla identitate a eroului, aparenta(slug’ a spanului) si reala(fiu de crai). 4.Problematica operei Tema basmului este clasica, lupta dintre bine si rau incheiata cu triumful binelui, eroul parcurgand o aventura in vederea dobandiri si impunerii unor valori morale inalte: onoare, corecttudine, dreptate, iubire liber consimfitf. Considerat bildungsroman ex subiect fabulos, basmul .,Povestea lui Harap-Alb” nu un traseu fizi spiritual, de maturizare, perfectionare $i purificare. Din aceasta pers un pronuntat caracter etic, ce se referd la condifia eroului, ic, geografic, ci unul pectiva, opera capita care, pentru a deveni unonduedtor verabil, rebuie si fyi asume condiia umilé de sled fapt care faites trecerea de la inocenf la maturitate. 5.Structura.Elementele de compozitie Textul are o structurd secventiald, fiecare element constitutiv fiind treapté a inifierii intru desivarsire a eroului. le insolite, Schema narativa este voit complicata, antreneazi personal’ variate, une! scurt intr-un conglomerat de fapte fubuloase care fac din ,Povestea lui Harap-Alb” « roman fantastic"(Alexandru Piru). Astfel, situatia initial de echilibre prezinti doi frati, un crai si un imparat, aflafi la capete opuse ale paméntului, dintre care unul are 3 feciori, iar colill 3 fete, Acestechlfru infil este perturbat de srisoarea pe care 0 Primes os de la ffatele sdu, in care i se cerea cel mai vrednic dintre fii. Actiunea de remediere, echivalenta cu aventura eroicd, il pune in prim-plan pe mezin intrucat frafii mai mari nu reusese si treacd proba podului dati de tat. Mezinul se intélneste co omul span, care il obliga prin viclenie si ii devind slugi. Harap-Alb are astfel de trecut prin 3 probe inifatice: adunarea salatelor din Grédina Ursului, a pili cerbului fermecat din Padurea Cerbului si a fetei impiiratului Ros. Pentru indeplinirea ultimei probe, atat imparatul, cat si fiica sa, il supun pe fl%cu mai multor incercari: si petreacd o noapte intro casi incinsd si manance un intreg festin, so vegheze pe fata imparatului 0 noapte, si separe firele de mac dintr-o griimadi, si o indentifice corect pe aceasta si si isi trimitd calul sa ia trei ssmircele de mar dulce, apa vie si apa moarti, Protagonistul indeplineste toate probele cu ajutorul celor cinci uriasi si al furnicilor si albinelor. Deznodimantul operei reprezinta jntoarcerea lui Harap-Alb la curtea imparatului Verde, dezvaluirea adevaratei sale identitaji, ce are ca urmare taierea capului acestuia de c&tre span. Calul lui Hrap-Alb il fata impiratului Ros il reinvie pe Harap-Alb, triind fericiti pana la ucide pe antagonist, adanci batranet Fiind ca specie un basm, diegeza propriu-zisi este jalonat in plan frontal de formule narative stereotipe, care faciliteazA relatia narator-lector si delimiteazi secventele narative. a) formula introductiva: Amn’ cicé era o data in fari un craiu, care avea trei fecior? Lexemul ,ciea” semn al dubitativului, faciliteaz& intrarea in fantastic, in vreme ce adverbul ,odati” si structura lexicalé intro fara” circumscriu un cronotop fabulos, cici diegeza este plasat in illo tempore si are un caracter exemplar. b) formulele mediane: “Dumnezeu sine fie, ca cuvéntul din poveste inainte mult mau este”Si merg ci, si merg, cale lungs si le-ajunga” de a mentine treaz4 Se referi exclusiv la relajia povestitor-auditoriu si au fu -mentin juni, revenind cu insistent curiozitatea cititorului, Acestea se inseriu intr-un ritual al nara sicu® pentru a da fluent i cursivitate discursului. ¢) formula final: cine se duce acolo be $i Si a finut veselia ani intregi, gi acum mau fine ined: mindnca. Lar pe la noi, cine are bani si mandnc’, Aceasta fixeazimplinirea destinulu eroulu i identified pozitianaratorul fata de cele relatate, Imaginea fabuloasi a nunfi siretragerea naratorului din spafiul povestirit facliteaztrecerea dela fantastic alae, Voit omen formula de incheiere, din .Povestea lui Harap-Alb”,surprinde dowd lumi parle: una de basm,plasat sub semnul fericirii gi al bundstarii vegnice, si una real, dominati de inechitatea social si materiald. 6.Elemente de sorginte folcloricé ca element de a) Lanivel structural, sunt respectate cele 4 seevente narative, originalitate, ultima probi la care este supus ful craiuli, include alte ase probe b) Tema ©) Motive literare specifice mezinul: care in pofida aparen{clor devedeste ca este cel mai destoinic incercarea puterii in cadrul unor probe initiatice = ajutorul divin supunerea prin viclesug jparatul fara mostenitori izbainda si casatoria 4) Personajele = imparatul (craiul, imparatul Verde, impiratul Ros) it-Frumos (Harap-Alb) = Tleana Coséinzeana (fata impairatului Ros) = zmeul(spanul) e) Ajutoarele = calul = Sf. Duminicd - gazele personificate f) Elemente magice + aripile -_hainele gi armelebia si obriizarul lui Statu-Palm’-Barbi-Cot ~ api moarti, apa vie, cele 3 smicele de mar dulee 2) Fuziunea real-fabulos ~ Intruct trecerea din lumea obictiva in cea fantastil este lind, frase face ___ Alistinetic intre cele 2 planuri, contopire specifica mentalitafii populare h) Limbajul = confine marci ale ralititi, de aici aparenta simplitate si autenticitate = oralitatea se realizeaz prin intrjecfi, formule narative mediane,Feevents dialogului sia verbelor dicendi (,a zice”, .a spune”, «a Povest”) 7.Elemente de originalitate Jon Creangi asimileazi un fond folclri, ins ata lui nu este a povesttorui popular, care improvizeaz fia st insste asupra detalilor. Diferenta dintre 0 erealie populari si oprera crengist se manifesta la diferite niveluri a) antropomorfizarea fantasticului se referi la individualizarea personajelor prin gesturi titudini si comporiamentc determinate de o anumitd mentalitate, precum si print-un limbaj nuanfat care trimitr la lumea eroilor din ,Amintri din copilitie” spre deosebire de basmul popular care ilustreaziio lume artifici 14 populatai de athetipur ale bineli gi rului, basmul erengistinfétigeazi personaje care se disting prin particularitai psihice sau sociale = de altfel, Harap-Alb este fu de cra, dar si slug, nu este inzestrat cu puter defecte = totodaté, spénul, desi finfd infernal, este pis supranaturale, folosind vielenia, defeet uman, pentru 2-1 pica pe erou b) Limbajul ‘a. confine mireile oralitifi, ns se detayeaza de tradijia populara prin ‘Vocabularal specific (cuvintele sunt utilizate eu aspect fonetic moldovenesc) b. totodata, folosirea dativului et ssintagme de tipul ,si mi fi-] infacai odata” imprim discursaui caractersubieciv, in vreme ce exprimarea locutional& ‘accentucaz nota comica (, umbla frunza frisinelului”, fata”, .a lua picioarele la spinare”,,a da bir cu fugit gaste”) si da arama pe _astrica orzul pe ¢) ata narativi are ca trstturi fundamental itu alert realzat prin eliminarea plcaflor generale, indvidualizarea personajeor sia diegezsi, prin amanunted ue particularizeaza precum si dramatizcar teatru: sporeste conflictul si iunii prin dialog, acestea avand 2 functii racterizeazi 8.Concluzie Prin urmare, .Povestea lui Harap-AIb” ,sinteza basmului roméinesc” este situat intre fat alitatea riului si ideala ciutare a binelui care se kimureste in incercarile g fiului de crai, robit diavolului cu chip de om, preschimbat si curitia lui prin colaborarea uriasilor intruchipéind principiul puterii cosmi eticului pur. grele ale sin si mantuit de bunatatea ial