ee. = sau nehotarat rat sau foot hota ctantivala: unr, at eu arte? care Sul : ie ariel re alone antivul capitol! ia partcipit ectival, 3 Je substal Se formea Cand verbul I tiv-adiect tactic’ lizate. 5° i i acolul dem tattle St a of fie oe de spalat, la cy) ‘anit, indepliine’ °° cium’ C2" erbului de co q ie yumest | ver ranitul, col umes! ici re SUPIN - den articipiu! 5 supit prepoitile de, dupa a, pentru + patie vite portiit i supin. _ pentru cust up US: ygiv 0 mod in cu valoare i erativii ie itiv si SH ec invatat verbul! precedat S“piatezele reflex¥4 ST infiniti 1 Di Yerbele 1a. mod (Anu se fume: le absol 7 predicat verbal I Tee eon nctia cunt mod i ale persoan, a al ai rticipiul si SUH avea mare! enfin i Beran imagina gdndindu-mi /1e /se; acm ‘avea subiectele lor: — erbet a infinity i gerd DO’ NG aude cand um efiRe is incepe ploaia, {finite i E.usor a invata. Imi place @ desena. Astudia e dorinta lui. N-are cine pleca. ‘Saledmul trebuie tdiat. El trebuie ajutat Dorinja mea este de a invata mai bine. de a-i aduce aminte. i atribut verbal: Colegul meu are pasiunea de a citi. complement direct: Noi vrem a invaja engleza.N-am ce citi. Eu pot deveni polifist. El putea fi tratat. 2. nume predicativ: Regula verbului a putea: NB:1- Daca dupa ‘I- Daca dupa verbul a putea este un alt verb, acesta functia de complement dit * urecl il i? (ira poesia) Paton a ben rin verb la infin - Dacd dupa trece, putem vorbi, ie Ni Dact dup verbele a e es m vorbi putem serie. fe_un alt v I-$1 putea See tb, acesta are functia de ¢ care au subi i Uae i ee erb la infinitiv, diateza conn lement dis Propeziliei raméne la diateza activa reflexiva, iar predici Lonel se poate ade gcd lcs usor.= Jor % nel iOnel poate a se migsca us vz EL isi poate pune Probleme =E! poate a- yet incer = Py, B et = Se pou SPoate a se yorbj inci! PY, ws lo sb, gre —_NB.4- Daca_dupa verbul a putea este un verb copulatiy Iq infinitiv, acesta cere nume predicativ si impreuna ay Aine sintactica de complement direct format din verb copulativ la infinitiv si nume predicativ exprimat prin adjectiv, substantiy. El poate fi cuminte. Liana poate deveni studenta, ~ NB.5- Daca dupa verbul a putea este un verb la in initiv, diateza pasiva, acesta are functia sintactica de complement dire ct: El poate fi anunjat. Tu pofi fi provocat. - 5, complement indirect: Ma gandese a invita mai bine M-am plictisit de a serie versuri. M-am sdturat a privi la televizor. 6. complement circumstantial de timp: /nvaf inainte de a scrie. Pani a-si da seama, a trecut masina, 7. complement circumstantial de mod: A plecat fard a saluta. A invaja e mai usor decét a da cu sapa. 8. complement circumstantial de scop:Am invajat mult pentru a reusi la facultate. 9. complement circ. de cauza:A fost amendat pentru a nu fi respectat viteza. 10. predicat verbal — cénd are valoare de imperativ: A mu se fuma ! =Nu fumati! 11. complement circumstantial concesiv: Fardé a investi prea mult, a reugit in afaceri. c.c.cv raspunde la ,,in ciuda carui fapt?” 12. complement circumstantial consecutiv: Era prea scund pentru a ajunge la fereastra. c.c.cns. ~ intrebarea: ,,care e urmarea faptului ci 2” 13. complement circumstantial conditional: Fard a invafa serios, nu vei reusi la examen. c.c.cdt. — intrebarea = “cu ce condifie?” 14. element predicativ suplimentar: Tw vedeai reusita la examen ase implini. 15- apozitie: A invafa, adica a studia cu atentie, este destul de greu. a rrt—“‘“=OSSC—t—~—t—s—t———C—*=S=st Morfologia Gerunziul: 1. subiect: De afardi se aude strigand. Se simte plutind ceva % 2. nume predicativ: — Copilul este suferind. — 3. atribut adjectival exprimat prin gerunziu acordat: Am vazut o femeie suferinda d se jucau la fereastra. 4. atribut verbal: Pasdrele ciripin wn : 5. complement direct: Am auzit vorbind in soaptd. Am vazut es a \ 6. complement indirect: tam plictisit seriin direct: Mam let > ji mi-am gasit ¢ 7. complement circumstantial de timp: Intrand in camera mi-ani rau cantand. £ complement circumstantial de mod: Colegii vene nd at pictorl . COI i i cauzi: izdl e scari, §i-a MN x mplement circumstantial de cauza: Ciizand pe j Jua nota mare: Y 10. complement circumstantial conditional: Invafdnd serio’, or vi vei ajunge : 7 Sid vind repede. 1. complement circumstantial concesiv:Chiar mergand edi sie 10 12. complement circ. consecutiv: S-a apucat de invafat, aang yt in gard A venit repede rel venca fugind. 13. element predicativ suplimentar: O vad alergdnd spre 11Morfoli, Capitolul a rai in Participiul: alaturi Se 4 ae Pu jectival ia facuta ee ‘Fructele sunt ingalbenite - | adjectivi” rele este batut. Marul [-am 1asat splat 2, nume a noaptea de Supi,, i i 7 rata. nya privea supar suplimentar: Ma Pr dormit foal 3. element predical ial de cauZii oeplement circumstantial de 8 ; 4, complet invajat poezia asta, F grew de inviijat P 2 ee este de invafat pe de ros, i is face romot. sume preter Maina de seris face 72001 3. atribut verbal Masina teetea cafes i ‘Am terminat de citit oe 4, complement direct: dm terminal plement indirect: ‘Veam saturat de invdfat zilnic. $a jn toamna aceasta am mers la cules 6. complement circumstan| jial de scop: Vonel s-a dus la pescuit. Pune laptele la fiert ! 7, predicat verbal — cand are valoare imperativa: De invajat poezia! 8. complement circumstantial de cauzi: -N-a dormit de supdrat. 9. complement circumstantail de timp: Dupa inotat am adormit. 10. complement circumstantial de mod:E mai bine de actionat, decat de astep. 1. complement circ. de loc: Am adus vitele de la pascut. 1.44, Locutiunile verbale Sunt grupurile de cuvinte care luate impreund sunt sinonime cu un vert contrag in verb). Loc. verbale sunt formate dintr-un verb predicativ + alte parti de vor (de obicei subst.); daca verbul aflat in locufiune este la un mod personal, loc. are fur sintacticd de predicat verbal. in alcatuirea unei locutiuni nu pot intra verbele copulat : ones ete ae dene la ale {2 planui, a face cu mana (a che ical), a biga de seami (a obser) cnvea dl SAA eat eae Be seat 7 ve de ea a se duce pe apa sAmbetei, lua cuvantul, 5 cap, a da pe din dou’, a da navali, a lua sfini 2 da de stire, a pune in vedere, a da in vileag, a tine cont, a lua nas Pare bine / riu (de ceva — cer ¢ -In analiza gramaticala.a unei calé.a unei locutiuni : -Locutiuni verbale e ifiuni verbale se ia in consi : Muni verbale tranzitive: a biga de seami, a lua iq ee numai vet ° a etc. -Locujiuni verbale intranzi a le intranzitive: mi-; Pare bine /riu, Simbam dat seama, micam adus amine 112———__Morfologia Capitolul C 2. SUBSTANTIVUL Substantivul este partea de vorbire fexibila care denumeste obiecte (fiinte, _ WuMomene ale naturii, nofiuni, ide, relat, stari sufletesti). Substantivul are gen, tucr oe i poate indeplini toate funetile sintactice din cadrul propoztic. nue Felul substantivelor: comune — denumese obiecte de acelasi fel si se scriu cu initiala mica, daca nu sunt la inceputul propozitiei; _ proprii — denumesc anumite obiecte (nume de persoane, animale, toponime, institutii) si se scriu cu majuscula, indiferent unde se afla in i propozitie. Substantivele mai pot fi: = simple — formate dintr-un cuvant; - compuse — formate din mai multe cuvinte, sau din initiale: inginer-gef, Stefan cel Mare, CFR, untdelemn, Campulung ete. * Substantive compuse cu atribut subordonat: Baia Mare, Raul Doamnei, Gara de Nord. 2.1. Categoriile gramaticale ale substantivelor: J. Geni = masculin — primesc un la singular si doi la plural. * Sunt substantive de genul masculin: : - numele cifrelor $i literelor; : - numele lunilor anului; : ~ numele notelor muzicale; ~ numele monedelor; - nume de plante si flori (unele); ! - substantive exclusiv masculine: tenor, bariton, marinar, soldat, gropar. - nume de arbori. - feminin ~ primesc o la singular si doua la plural. * Sunt substantive de genul feminin - numele zilelor siptimanii; - numele anotimpurilor; - momentele zilei (seara, dimineata); ~ Sentimente (bucurie, teama, iubire, frica); ~ substantive exclusiv feminine: gravida, soprand, casnica, (medicala); - fructe: cireasé ~ ciresi / cirese, capsund — capsuni/capsunes ~ substantive verbale (formate din verb la infinitiv + sufixul re (venire, citire, pierdere); . | ~ substantive adjectivale (formate din adjective): prostic, frumusele. + Reutru — primesc un la singular si dous la plural. Sunt substantive de genul neutru. ~nume de sporturi (fotbal, volei etc.); 113a Sue: Capitol © FT reinsufteite (nels, ’ «aust oe eari (crivat, aust? véinturi (cri sume de ooanae arie-branzd, un / 0 Papa zgdrie-brance, substantive de e! pt impairti in: bile — care formeaza mire ~mireasa, rat = Fh vy aceeasi forma pent femininul de la masculin say jp, (3 — rH{oi, nay-nasi,vulpe-yy), imbele Sexe: {Anfar, fy! - motionale sau_mol elev — eleva, doctor — docto ive epi cust, parinte, rector, q, ep ia i. privighetoare, cuc, Hicustiy p deg clefant, papagal, vultur, camila, ruda, balena, cega, museii etc.; ro = diferit, nime = nume) sunt Substey, ~ substantive heteronime (hele ee ee iiferite: tata jiferite: tata — ma’ yerechi, cu forme total diferit ae renee “substantive colective: stol, grup, gFUPA, predicatul astfel: | ~ dacd substantivul ina, frate — sora, bou — vaci, cal ~ iapi api, multime, briidet etc. fac acordy colectiv este articulat iy articol hotarat, predicatul angular: E : Multimea de oameni pleaca. aca 7 7 Se atlas este articulat cu articol nehotarat, predicatul, plural: Exemplu: 0 mulfime de oameni plecau. (acord prin atractie) », Numérul substantivelor: . + singular — indica un singur exemplar din obiecte: carte, pom, tablou, masi - plural — indica mai multe exemplare sau mai multe obiecte de acelasi fel: ci pomi, tablouri, mese, oameni. * Substantive defective de plural (au numai numar singular): - substantive proprii: Ion, Ioana, Mihai, Dundrea etc.; - substantive comune: aur, argint, zahér, ulei, malai, marmeladai | + sporturile (handbal, volei, baschet, tenis, atletism), ci crestinism, lene, rusine, teamd, fried, capitalism etc. * Substantive defective de singular: ~ substantive proprii: Iasi, Bucuresti, Carpati; : - substantive comune: icre, ochelari, calfi, zori, _ * Substantive cu forme multiple de omonime partiale: cap — capi, capete, coate, coturi; arc arcuri, * Substantive care au la este); profil — profile (contur de * Substantive 1 in < 4 pu, doi pu. aici uncnd name dont Pemen singular invijitoare, marti, joi, i N. taitei, ghilimele et Plural, fiecare forma avénd alt sens si capuri; corn — corni, coarne, cornuri: cot ~i arce; banda ~ bande, benzi; bland ~ blani, blanuri plural infeles diferit de singular: lapte tapi obiecte) ~ profiluri (domeniu de specialicare) gi plural (invariab, dow autoare; 0 invititoare -'—____________Morfologia r, numita nearticulare, sau articulare 0 (zero) 0 om /un om — cu articol nehotarat (nedefinit); 0.om/omul — cu articol hotarat (definit); De asemenea, substantivele comune sunt impartite in: - substantive numirabile (discrete) care au: - forme distincte pentru singular gi plural: un om ~ doi oameni; - forme unice pentru singular si plural do nume — dou’ nume, o invatitoare ~ dou invatitoare etc _ substantive nonnumirabile (nondiscrete) — sunt substantivele defective de singular (cali, 2.1.3. Cazurile substantivelor — forma pe care o ia substantivul pentru a exprima o anumita functie sintactica in propozitie. in limba romana exista cinci cazuri: nominativ, genitiv. dativ, acuzativ si vocat Funetii sintactice NOMINATIV 1 —subiect — cine? ce? Victoria spala rufe. 2—nume predicativ Robert este student. 3 —atribut substantival apozifional (apozitie simpli sau dezvoltata) Prietenul meu, Ionescu, este antrenor. (care?) Ionescu, prietenul meu, este antrenor. 4, element predicativ suplimentar Pe Alina o vad studentit la Academia de Politie. (cum?) * De obicei, apozifia se intalneste in cazul N cand nu are acelasi caz cu substantivul determinat. Tot apozifii sunt si cuvintele subliniate din enunturile: Ei toti (eu unul, voi doi) au plecat la munte. GENITIVUL |—nume predicativ - Caietul este al elevului. 2 — atribut subsnatival genitival Sfarsitul filmului a fost palpitant. (al cui? a cui? ai cui? ale cui?) 3 —atribut substantival apozitional Casa lui Robert, adicé a nepotului meu, a fost renovata: 4 — atribut substantival prepozitional Lupta contra drogurilor trebuie continuaté. Mayina din faqa blocutui este noud, (care?) ~ Prepozitii specifice genitivului: asupra, deasup a contra, impotriva, inaintea, inapoia, dedesubtul, indaratul, imprejurul ~ urmate de un substantiv, pronume sau numeral in genitty ae - Locutiuni prepozitionale specifice genitivului (sunt Jormate din prepozitie + substantiv articulat cu articol hovars in urmate de un substantiv, pronume sau numeral pore a fafa, in urma, in spatele, in dreapta, in eee rd ee de-a marginea, in mijlocul, in ciuda, din cauza, oe 115 oerMor ee dreptul, in fund, <—psul, in 4 in jos yremed, in folosul oy, ancul, contol 6 Tangaal in adéncu’ Ja sfarsit recifice genitivulul cu locu Muy face nc, pre ee egsupra inainte, ded, - ‘ony a adh ume saw numeral in ( 1 si nu se COM oy cl + ATENTIE! in mijloc atv Pre coruptigi i Fe in spate, ® substan otri aa adverbiale: in ate fant urmate de SH ya coruptiel PONS, indarat, impreju jent indit er omple 6 complement it in faa blond Sanat Sircumstangial de GmP edinciosi.. (cand?) 7 cm pomen Dunicllet, OFM oa g— complement circumstantial oe (cum?) Pasarea zbura contra ae paca: 9complement circumstantial de OT. cauzi?) "Nam pur veri din cauca gerwin 1o—complement circumstantial de scoP: vim actionat in fotosul copiilor. (cui ce SCOP 11 —complement circumstantial conditional: “aco ‘In locul tatilui, eu te-as fi pedepsit. (cu ce conditie?) 12 — complement circumstantial concesiv: ; in ciuda frigului, eu tot am venit. (in ciuda carui fapt?) 13 — element predicativ suplimentar:// stiam contra fumatului. (cum 14 —subieet (exceptie) Ai Toanei sunt plecafi in excursic 15- complement direct (exceptie de la acuzativ): Eu l-am ajutat pe al vecinului. DATIVUL 1 atribut substantival (datival): Jonel este nepot mamei. (cui nepi Somnul vames vietii. Nu stiu cir i i stiu cine-i este prieten vai 2—atribut substantival prepozitional: eee Succesul gratie (mulfumita, datorité) persevers nfei a fost mar i, F i) perseverentei a fost e, conform, _contrar, emenea, uderea, aidom peat substantial apozitional: -am adus cole i : care ‘ol legului meu, lui Robert, un ‘ emt indeed a , un cadou valoros, am i , I lat Adelei 0 carte, compl i a I plement indi ‘ (gratie cui?) grafic, multumité, dator osterior, ulterior, _potti rect anticipat (asezat in! ilttom dtc celuilalt ci, ) ‘omplementele eee inMorfologia Capitol ——ement circumstantial de mod , 1a procedat conform planului. (cum?) 7 complement circumstantial concesiv: Contrar asteptaritor.a nat nota mica. (in ciuda carui fapt?) s cauzit 8 complement circumstantial de - Accidentul s-a produs datorita intrefinerti defectuoase a masini. 9 “opilul este aidoma paringilor. ACUZATIVUL 1 complement direct izul pe tata. pe cine? ce? L= complement direct anticipat (este ed. asezat in fata celuilalt complement direct) izut. 1= complement direct reluat (este asezat ed. dupa celalalt complement direct) Se_aplica_aceeasi_regula ca la _complementele _indirecte L-am ve Pe tata |-am N.B. reluate si anticipate din cazul dativ. 2— complement indirect — cu cine? cu ce? in cine? in ce? de la cine? de la ce? de cine? de ce ? pentru cine? pentru ce? despre cine? despre ce? la cine? la ce? Vin de la Adela. de la cine? Ma tem de furtuna, de ce? Vorbim despre scoala. dspre ce? Am primit de la un coleg 0 felicitare. de la cine? Dupa GALR, complementele indirecte din Ac. se numesc complemente prepozitionale (vezi capitolul D, punctul 2.12.4). 3 — complement de agent — este cerut numai de un verb la diateza pasiva sau de un participiu si raspunde la intrebarile: de cine?, de catre cine?: Andrei a fost anuntat de colegi sa plece. de cine a fost anuntat? Povestea citita de Andrei a fost frumoasa. de cine ci de catre cine’ Exercitiul a fost rezolvat de elevi. 4 ~ subieet (precedat de prepozitia simpli la, cu valoare cantitativa mult, mulfi, multe): fn timpul furtunii au cdzut la frunze! - cine? A venit la lume in piaté 5 — atribut substantival prepozifional — care?, ce tel d Cartea de citire este pe masa. C ‘urtea de ldinga blog este mare 6~atribut substantival apozi{ional is Am felicitat-o pe prietena mea, adied pe Adela De refinut: dacé atributelesubstantivale apozitionale_in enitiv, dativ si acuzativ_nu_au_acelayi_caz ca partea de Bropozitie din fafa lor, atunci_sunt_apozitii neacordate si au obligatoriu cazul nominati tam dat lui i, i meu, un caiet nou. fat Lui Andrei colegulu ae c.i. — subst. in D. apoz. in D. (acordata 117= ului meu este noud. Cartea iwi Ande Sp G. (econ Lave peda or Ac. {cores a a iA ales ne tapotie neacorda D. por caz. G. i, | meu. azul pe rei, colegul 7 vam meinen apoz. in N. (neacordata) Dar. tele subliniate din exemplele de mai jos Dupa GALR cuvin NB. oo atribute substantivale in nominativ. luna sunt apozifii, ci at a 1 2006, doamna Maria, sec, muntii Carpati, cifra cinci, anul 2006, doamng SEES. 7—nume predicativ: Jarba pare de omét, vb.cop. + n.p. . Caietele sunt pentru elevii nevoiasi. v.cop. + n.p. 8 — complement circumstantial de timp — cand?, de cind?, pana ci cat timp? ‘M-am intors acasé a prénz. - cand? Sosese acasé intr-o siptimand. —- cand? Te astept pana in martie ~ pana cand? O siiptimands sta la munte. - cat timp? 9 complement circumstantial de loc — unde?, de unde?, pané ut incotro? Mincolo de Piata Unirii. - unde sta? ne Avionul plead spre Paris. - incotro? complement circumstangial di _ it, i it Elena d plane Goa le mod — cum?, cat?, in ce fel?, in ces a plecat firé umbreti, in. ee ee | Andrei este inalt elt bradul a 7 Masina merge bier ne ~ cat de inalt? fangial de es 9 b “eal fot la at dupa compat fuse scop? , i Plement circumstantial de aes Nvat mult pentru exam! He Inghet de frig. uz — din ce cauzA? complement circumstantial feast e negru de suparare ‘ari efy ; itional — tie’ 1 compen 1M Vei reusi in viata, fional — cu ce conditie? Cu t . i: tee ene lilile, 0F a iebygy Pda cari fap?Capitolul C_ —ee es 15 — complement circumstantial consecutiy — Cei doi colegi se inteleg de minune. 16 — element predicativ suplimentar — cum? L-am luat drept nebun. A venit la scoala ca director il credeam din provincie, A intrat cu sapca in cap, A venit la noi in calitate de specialist. L-am visat in chip de inger. VOCATIVUL: 1. exprima 0 chemare, 0 adresare, un ordin, 0 rugaminte si substantivele in yocativ nu au functie sintactica. 2. substantivele in vocativ pot avea totusi functia sintacticd de atribut substantival apozifional in vocativ: - dupa un alt vocativ: Bade Ioane, tanti Maria, nene Vasile, veniti la noi! Aireusit si tu, bitiatule, la examen. Te chem $i pe tine, Vasile, la ziua mea * Vocativul are forme identice cu nominativul, sau are forme proprii - forme identice: - Mama! Tata! - forme specifice: - Baiete! Bunico! Vocativul folosit singur formeaza 0 propozitie neanalizabila: -Ioane, '/ striga mama. ?/ 1=PP; 2=P inc Cuvintele care insofesc un substantiv in vocativ (substantive, adjective, pronume, numerale) au functie sintactica proprie: - Copilul meu drag, bine ai venit! - copilul = substantiv in V., fara functie sintactica; - meu = atr. adj. / adjectiv pronominal posesiv in V.; - drag = atr. adj. / adj., variabil propriu-zis, in V. N.B. In_analiza_sintactico-morfologicad a_substantivului, se vor evidentia toate caracteristicile acestuia (categoriile gram.). Deci: - functia sintacticd, exprimat prin substantiv; ~felul (comun sau propriu); - forma (simplu, compus sau locutiune substantival -genul, numdarul, cazul, _articulat_sau_nearticulat, precedat de prepozitie (daca este). 2. 2.2. DECLINAREA ~ este forma pe care 0 ia substantivul cinei cazuri, la singular si la plural, - Declinarea nearticulati: N=G=D=Ac.sg. (acest, acestui) baiat, scaun (aceasta, acestei) fete N=G=D=A¢, pl (acesti, acestor) baieti (aceste, acestor) scaune, fete - Declinarea articulaté cu articol hotérat: . ala Mase. Sg.: _N.Ac.: baiatul Cea Pl: N.Ac.: baietii G.D.: baieti 119 __Morfologia d trece prin cele V.: baiatule! V.; baietilor!Morfui, 7 Fetei, zilei aan: 7 V. ua; Jor, zilelor fete, i ae masculine, rec la GD: articolul hotarat py, mae ae age * Sioa ustantive COMUNE ‘ui frate-meu, lui aprilie er (necosice) ‘ui Carmen, lui need, ui tant j: Ini Vas : f: = a ‘Declinarea cu articol ‘nehotdrat iste baiet era un bhi 0 all = DHA un Dat — une oF le substantive att ici raiei, Olgai etc. * Declinarea substantive - simple: Mariei, Floarei, Il - : Anamariei, Campt ; oat ile de cuvinte care se contr lor proprii la G.D.: ; : eon Leanei, Clujului, Carpatilor; ulungului, Turnu-Severinului, Targu-Jiuly 2.3. Locufiuni_substantivale — sunt grupuril substantive (sunt sinonime cu un substantiv): ele provin, ale locufiunilor verbale: aye m aducere aminte ~ amintire, bagare de seam& = atentie, parere de rau = regret bataie de joc = batjocura, bitaie de cap = grija, necaz, invafare de minte = lec luare peste picior = ironizare, punct de vedere = opinie, tragere de inima = do luare de miti = ingelaciune, trecere in nefiinfa = moarte, pierdere de memo amnezie, luare de cuvant = cuvantare, tinere de minte = memorie, tre et vederea = ingaduin{’,luare-aminte = atentie etc. 2 in general, din infinitivele pening substantivale se analizeaza dupa substantivul in care se contrae. itiunile substantivale indeplinese aceleasi functii sintactice ca substantivi 120—____Morfologia rolul C_— = 3. ARTICOLUL Articolul este partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiy si arata in ce masura obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor. Articolul are rolul de instrument gramatical, nu are functie sintactica si nu se foloseste niciodata singur, ci impreuna cu alte parti de vorbire. Articolele au forme identice pentru cazurile nominativ — acuzativ si altele pentru genitiv — dativ. 3.1. Articolul hotarat enclitic (articol definit — dupa GALR) ~ se ataseaza la sfarsitul substantivului si araté ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor: N-Ac: baiatul, muntele fata baietii, munt fetele G-D: baiatului, muntelui —_fetei baietilor, muntilor _ fetelor V: baiatul fato! baietilor! fetelor! 3.1.1.-Articolul hotérdt proclitic este articolul hotardt lui (numai pentru G.D.) gi se asaza totdeauna in faya - tuturor substantivelor proprii masculine: lui Radu, lui Ion, lui Robert, lui Rex etc - unor substantive proprii feminine (neologice): lui Carmen, lui Vichi, !ui Mary, lui Gabi, lui Caty ~ dar: Mariei, Ienei, Adelei, Joanei - unor substantive comune: lui nenea, lui badea, lui tanti, lui mos Vasile; ~ fn fata tunilor: (inceputul) lui martie, lui mai; in fata anilor: inceputul Jui 1990, lui 2016; tui voda, lui frate-meu * Adjectivul asezat inaintea substantivului, preia articolul hotarat al acestuia, dar articolul apartine tot substantivului: inaltul brad, frumoasa Seara, talentata artista, * Articolul hotarat se scrie cu cratima: - in abrevierile din inifiale: C.F.R.-ul, C.E.C.-ul; - in imprumuturile recente: pick-up-ul; - alte situagii: s-ul (litera s), pe-ul (prepozifia pe). * Vocala U este literé de legatura, nu apartine de articol. - 32. Articolul nehotirat (articol nedefinit — dupi GALR) se asazi in fafa tivului si indica un grad redus de individualizare: N-Ac: un baia o fata nigte baieti, fete G-D: unuibaiat unei fete —_unor baiefi, fete : 33. Ante possi ose deo ease Pronumelor in genitiv, pentru a lega numele obiectului posedat de numele posesoru vit “ordi in gen si numer cu substantivele care denumese obiectele posedate, nu cu posesori: Aceasti carte este a colegului meu, Caietul este al colegulit | N-Ac:al a ai ale = G-Ds -* . , substan} 121__ Morfotn, GD. singular) SUNt pop, slut C j meu, i i n capil rahe. alk me it rar. sare numai i” fata pronun, pu se mai flores er iny GD) Wi are: Caietele reek a : sin seman eas i ordi i ’ ona alo sete PO eralului ording H ae = mimatd mci Mlle oe pponent num \ ie pasesive, C0! intra a t P = Articolele a @ asoteste Un adjectiv Sau UN nun, % tiv-adjectival cele celei celor eee adjectival mul ce jnalt, omul cel de trea, jiune ; Ome ‘4 vores baie, cel de-al dotlea OM ; 1: cei doi Daletl Oe jativ al adjectivelor gi adverhy 1 ajutd la formarea gra j repede. (cel este invariabil). | cexmai ros cee el): EV aleargt cel mal repens Nricea cel Bit ~ intra in componenfa unor substam = ultimul), sau locufiuni advert sau a unor locufiuni adjectivale (cel din urma = aan aicolel adjectival _se_ poate _confunda _cu__ pron ~~ “Gemonstrativ sau _adjectivul pronominal _demonstrativ departare in urmatoarele situatii: / - cand este _urmat deo prepozitie, adverb sau _locu\ adverbiala: cel de acolo, cel de piatra, cel dinainte, cel din | ‘cel = pronume demonstrativ cu sensul de acela); | - cand este urmat de pronumele relativ care introduce AT): Am vézut pe cel '/ care a cdstigat la LOTO. 7/ (cel = p Am (care . “/ (cel = proit j demonstrativ= acela) - . ile adjectiv inaintea unui substantiv (rar): cel mosnea: Adjectivele, participiile, ; | numeralele i ii vena : gerunziile acori: | ofite de substantive, dar precedate de articolul de: iv-adjec! capata valoare substantivalé: ae j Cei destepti reuses ‘ | sesc la examen, Cees : Cele doud a i nurebati au raspuns corect, Cele a Pema mal devren Articolele ny 4u functii sintacti, eerie pee a spill intactice si se analizeazé cu acele ci! * ticol nehotara adit iti “gay Deen: iia se analizeazy ate maa rie a io eee CU substantivul iar la mijloc vem nt ed om. L-am vézyt Be acest b, fag em te Loa ai cratima: a articolulu i tere ‘ dy I party Tomanesti: clikul, a i la cuvintele straine & femul, trendul, weekent' 1225 Morfologia Capitolul © 4, ADJECTIVUL Adjectival este partea de vorbire flexibila care exprim’ insusirea (calitatea) unui obiect. “adjectival insofeste un substantiv, cu care se acon in gen, numer sicaz; - end insofeste un substantiv are totdeauna functia sintactica de atribut adjectival; “el nu are Kinga el substantivul, se articuleaza gi devine substantiv (prin conyersiune): om bitrén (adjectiv) ~ batranul, un bitrén (substantive). — - daca dupa adj.articulat cu art.hotérat este un subst. artic hotirat, adj. devine substantiv cu functia de atr, subst. genitival: Seninul cerului este impresionant. 4.1. Felurile adjectivelor: 4.1.1. adjective calificative - simple: bun, frumos, rau, verde: - compuse: cuminte, cumsecade, atotputernic; - derivate cu sufixe: romanesc, puternic, osos; - derivate cu prefixe: ilegal, nedrept; ~ locufiuni adjectivale (grupuri de cuvinte care se contrag in adjectiv): de seama, de frunte, cu scaun la cap, cu minte, fel de fel, tot unul si unul, la locul lui, numai piele $i os, far minte, lovit cu leuca, cu noroc etc. * In analiza gramaticala a locusiunilor adjectivale, evidentiem functia sintactica, exprimata prin locutiune adjectivala, gradul (daca are). 41.2. adjective determinative — provenite din alte parti de vorbire prin schimbarea valorii gramaticale: - adjective pronominale: posesive (cartea mea), demonstrative (aceasta carte), relativ-interogative (care carte), nehotirate (alti carte), negative (nicio carte), de intérire (Mircea insusi) (vezi »Pronumele”); ~ adjective provenite din numerale cu valoare adjectivala: doi elevi, eforturi inzecite, al doilea elev etc. (vezi ,,Numeralul”); b rropriu-zise) — exprima insusiri ale obiectelor: ~ adjective provenite din partic - adjective provenite din gerunzii acordate: maini tremurande; ~ adjective provenite din adverbe: aga, asemenea, astfel (de), gata aievea, alene, anevoie (cind sunt asezate ldinga substantive). 42. Dupi flexiune, adjectivele se impart in S 42.1. adjective variabile ~ isi schimbi forma dupa yen, numa, x2: 4) cu o terminatie si dou’ forme flexionare (au o singuri terminatie la - singular, masculin si feminin (e), si alti terminafie la plural (i): dulce — dulei, mare ~ mari, rece ~ reci, verde ~ verzi, fierbinte ~ fern, subtire Subjiri, sagace-sagaci, vorace — voraci, rapace — rapaci, fenace — tenaci: b) cu doud terminafii (una la masc. sg. yi alta la fem. ) si trei sau Patru forme: baiat mie — fati micd (doua terminatii), ba fete {rei forme flexionare), biiat harnic — fati harnicd (doud terminatii), baieti harnici — fete harnice (patru forme Mexionare). 123wm, B forma, indiferent de gen ~asi forma, indiferent de gen, ~ au accetsrnea, astfel (de), gata, ditam, sexy: fofi, toate, tuturor, 3, destui, destule, destulor; diferiti, diferite, diferitor; Capitolul C. 42.2, adjective invariabile ~ 2 maro, bleu, crem, gri, roz, bej, a9. doldora, perspicace, atroce, Ivevaces rococo, anume, forte, matrice, ad" a N.B. Cuvintele: - tot, toata, ai, + May, = diferit, difer - felurit, divers; 7 ; ane anumita, anumifi, anumite, anumito,. - anumit, - mult, pufin — sunt adjective _pronony, nehotaréte cand se afl in fata substantiv, i ini oameni; 7 ma iin adjective propriurise ou pat jy flexionare, cénd, sunt _asezate dupa substa oameni multi / putini (dupa GALR) - sunt adjective variabile cu doud terminatii gi Patru fy Slexionare, iar la genitiv-dativ au terminatia or de tip prononi Aceste adjective folosite fara substantiv, sunt adjec substantivizate (Mulfi au plecat). C4nd sunt precedate de articol demonstrativ adjectival pufini, cei mai multi), sunt tot adjective substantivizate, iar sunt articulate (totul, putinul, cu tofii), devin substantive. * Cele mai multe adjective feminine au la G.-D. forma diferité é Ac.: 0 fata frumoasé — unei fete frumoase, Cand primese articol adjectival, au Jorma de G.-D.: casei; inalte, béiatului celui frumos, omului celui harnie etc, * Adjectivele asezate in fata substantivelor, preiau articolul hotir. acestuia, dar articolul este tot al substantivului: Omul batrén ~ batrénul om 43. Gradele de comparatie ale adjectivelor (Grade de intensitate — dupa GALR) _ Exprima gradul (masura) in care o in aceeasi insusire a aceluiasi obiect sau a altui Gradete de comparatie sunt: radul pozitiv — exprinis 4. Eta noma “xprima insusirea unui obiect far a o compara: om 2. gradul comparatie nt’: Surtea cea mare, curtile cele mari. - de superiorians eet Se compara in grad diferit, Are trei for Pozitiv: mai serios, mai dverbul mai + adjectivul lt! de egalitate ~ form susire caracterizeaza un obiect in rap! obiect.—_________Morfologia asa de, tot att de, deopotriva de) + adjectivul: la fel de series. tot atat de firbinte, deopotriva de mare * In exemple ca: mare cat muntele, verde ca iarba, cat muntele de inalt, desi lipseste locutiunea adverbiala specifica acestui grad de comparajie, adjectivele respective sunt la comparativ de egalitate Cand comparatia se face intre doui insusiri, se folosese: locutiunea conjunctionali pe cit si locutiunea adverbial pe atat: Rezultatele au fost pe cat de surprinzatoare, pe atéit de interesante (insemnand la fel de surprinzatoare si de interesante = grad comparativ de egalitate), ~ de inferioritate — format din: adverbul mai putin + adjectivul (+ adverbul decit, ca, cu valoare de prepozitii): El este mai putin serios decat tine. 3. superlativul ~ insusirea unui obiect este in cel mai inalt sau cel mai seazut grad. Superlativul are doud forme: - superlativ relativ — cu doua forme: - de superioritate: cel mai serios. - de inferioritate: cel mai putin serios. - superlativul absolut — cu doud forme: - de superioritate: se construieste cu adverbele: foarte, prea, tare, cale-afara de, uluitor de, nemaipomenit de, excesiv de, il de — serios; - de inferioritate: foarte putin serios. Superlativul absolut se mai poate construi - cu substantive: destept foc, prost gramadia, bucuros nevoie mare; ~ prin intonatie (repetarea unui sunet): mare, galllben; - prin repetarea adjectivului: mic-mic, nou-nout, gol-golut; - cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ: hipersensibil, arhicunoscut, stravechi, rarisim; > prin inlocuirea adjectivului cu un substantiv din aceeasi familie lexicala: 0 frumusefe de fata; ~ prin repetitie la genitiv: frumoasa frumoaselor, urata uratelor etc. = cu locutiunea adverbiala cu totul: El este eu totul deosebit. In GALR, gradele de comparatie se _numesc_si_ grade de intensitate, care sunt: = pozitiv; =comparativ de egalitate; > de superioritate; > de inferioritate; > superlativul: - de superioritate; - de inferioritate. 125[aE aes , or, major, anterior, posi,, 2 min A capitolul — ective mini, suprem, extrem iin uri din lal yeaa a: vil : mprumul ulterior, op4 ‘t comparal Jet, oral, perfect, cy),, splen $ Pea urias, com I did, ee gaiben-deschis, galben-rg, Five compuse: patra albastru a ec mar si caz cu substantivul and se acorda in gen MU jr si caz cu st sectival — cand se acorda in 80% a Amo carte ineresant interesantit ‘cativ; Cartea era interesd! 2, nume predicativ: Ca were a in alb s-a faicut negru. 7 complement indirect: ee L-am cunoscut de mic. i i timp: : 5 lement circumstantial de ee aa ; covprement circumstantial de cauzi: — Ofta de flim ere § complement cireumstangial de mod: Andrei era mai mult serios . 7. element predicativ suplimentar: : : cee O credeam desteapta, inteligenti, de treaba. Vine suriizin, NB. Adjectivul poate fi termen regent pentru Be E - complement indirect sau completiva indirecta. - complemente circumstantiale sau prop.subord. circ Adjectivul igi poate schimba valoarea gramaticala devenin - substantiv — cand se articuleaza cu art.hot.sau neho Un batran (bétranul) trece pe strada. - adjectiv substantivizat — cand este precedat de artic demonstrativ-adjectival: Cel destept reuseste. ~ adverb — cénd determina un verb: Canta frumos Am vézut 0 casa frui a, ar mos col rat Adectivele terminate in in (2 if bi eee "hn se sera la plural neartiulat eu dott. tar he ony ate Recetas oi t, iar la plural articulat cu tr ~copa cae ciliate loare sls arsintii~ argintiii copaci ic bi obicei in poezii, cu ri tectelor, in interiorul ' 1, atribut ad epitete, sau contribuind 126; pitolul Cc fe Morfologia PRONUMELE Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiy. Pronumele este de mai multe feluri: - personal, de politefe, reflexiv, de intarire si posesiv — care isi schimba forma dupa gen, numar, caz si persoana; ; _ ; 7 : - demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat si negativ — care isi schimba forma dupa gen, numar si caz (nu au persoana). * Pronumele: personal, de politefe si reflexiv — sunt numai pronume, nu pot deveni adjective pronominale. * Pronumele: de intarire, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat si negativ — sunt ori pronume, ori adjective pronominale (cand determina un substantiv cu care se acordd in gen, numar si caz). 5.1. Pronumele personal indica persoana care vorbeste (eu, noi), cu care se vorbeste (tu, voi), despre care se vorbeste (el, ea, ei, ele). Pronumele personale au forme diferite pentru numiar (la toate persoanele), pentru gen (numai la persoana a Ill-a: el, ei, ea, ele) si pentru caz (are aceleasi cazuri ca si substantivul). Forme accentuate: N, vs ew tu el(ea) noi voi ei (ele) G.: i lor (are persoana a III-a) Ds mie fie lui(ei) noua voud lor Ac.:(pe) mine,(pe) tine, (pe) el (ea), (pe) noi (pe) voi (pe) ei (ele) Vi tu! voi! Forme neaccentuate: N.: . m . . - iti, ne, nit vi,vi le, li te,te il, Lo ne va i,le * Observém din tabel ca forme neaccentuate sunt numai la D si Ac teen Pronumele personal are forme pentru vocativ numai la persoana a ‘4 Singular si plural. repos it, (azul acuzativ, formele accentuate sunt insofite totdeauna de PrePozitit (pe, la, spre, de la, cu etc,). 1 Pronumele dansul, dansa, dangii, dansele sunt pronume personal le ana a Ill-a, NU SUNT PRONUME DE POLITETE. 127 1a perso,neaccentuate ale ersonal cu valoare neuty; sapitolul C_— ‘spi ae — antalneste in expresi:, | NB. Valorie personal: Pr erica gi se intalnes bund, a lua! care funcfie Simacnee Tine una $i 1 buat, de acasd, ja-i cu bere, da-i ey, zhughit-o fuga, ti dam Ia gramaticd, Te stie la englezg, zi-é inainte, ae ie aia osesiv Bae eee A de eatin de substantiv sau de adjec, dlespartit Pr etantivudu precum $i de prepoct ee : pecifice G.) camaga-fi era rup 4, oe te opal, _frumoasa-fi fata este trista, capwi a epee cat bani{a, asupra-mi, publica carte ronume personal in_dativul etic — nu are fu sintactica. Este intalnit in creafii populare Ce balade): ,,Cine mi-a vazut?"; ,, Si mi fil-as ee formele neaccentuate ale pronumelui persona ae dupa interjectiile na, iatd, uite, iaca se scrii cratimé $i au functii sintactice de - complement direct: - Na-l! lata-l! Uite-I! lat - atribut pronominal in dativ: — lata-mi coleg Uite-ti rezulta SLI. Functiile sintactice ale pronumelui personal I.subiect: in N.: Ea (Dénsa) a publicat o carte. G.: Ai lui au plecat in excursie. (exceptie) Ac.: Au plecat dintre noi la mare. (exceptie) * Nominativul et Sara functie sintactica, Exemplu: ta nu tu mas ~ derivat al pronumelui persona Prommele personal poate cere substantiv, alt pronume sau numeral: Exemplu: fy, fraierul, am cedat. Tu, asta cu mustaya, pleaca! Eu unul nu plee, 01 améndoi vom inyes Hs Nadi vom invata, v. Colegul meu este el, Ge Stiloul este al lui. D.: Noi s, ae a Suntem asemeneq lui. " \artea este pentry el. 128 apozitie, exprimaté 2. nume predicatiy:_Morfologia Capitolul L = ~*~ 3, atribut pronominal: -inG.: Poseta ei (dansei) este frumoasé, - inG. (cu prepozifie sau locutiune prepozitionala): Decizia impotriva ei a fost nedreapta. Vilele din jurul lui sunt grozave. - in D. cu prepozifi: Succesul gratie lui a fost mare. - in D. posesiv, fara prepozifie: Haina-fi este moderna. Fafa ii era patata - in Ac.: - cu prepozitie: Cadoutl pentru el este valoros, - cu loc. prepoz.: Calatoria impreund cu el este relaxanta - in N. (atribut apozitional):Prietenul meu, el (dansul),va pleca. - in G. (atr. apoz.): Cartile Adelei, adica ale ei, sunt aici. - in D. (atr. apoz.): Adelei, adica ei, i-am spus adevarul. - in Ac. (atr. apoz.):Pe Adela, adica pe ea, am vézut-o in oras. 4. complement direct in Ac.: L-am vazut pe strada pe Ionel. c.d. anticipat cd. Pe Ionel l-am vazut. ed. c.d. reluat 5, complement indirect: -inD.: T-am dat o carte lui $tefan. c.i, anticipat Ci. Lui $tefan i-am dat o carte. ci. ci. reluat -inG: Luptam contra lui. -inAc.: _ Terima géndeam Ia voi. 6. complement de agent: — Lucrarea a fost compusé de el. 7. complement circumstantial de loc: § -inG.: M-am oprit inaintea lor. -inD.: Am mers in faja-i. p -inAc.: Tofi alergam spre voi. 8. complement circumstan{ial de timp: -inG.: Am sosit inaintea lor. -inD.: Am venit la scoala inaintea-i. -inAc.: Ai venit la scoala odaté cu mine. - 9. complement circumstanfial de mod: 7 -inG.: Stiloul este la fel de bun ca al lui. } -inD.: Am inva{at asemenea lui. e vomparativ) ‘} -in Ac. Liana scrie ca mine.(compl. de mod comp E 10. complement circumstanfial de cauzit: ia -inG: Am pierdut din cauza 129iat din cauza-t ~ Am intar: _ faa m-a pedepsit pentru tine - in Ae: ate a a ™ "1 complement cireumstantia! ee om gi muncit i ae ne ial conditional: reams focul Tui, nu (7-48. fi dat. . In locu-i, n-as fi vent -inD.: I ae i Iconcesiv: 13. complement circumstantial coseett nas fi vent PAD Jin cinda-ti, tot.am vent. inD.: elui personal sunt y, num Categoriile gramaticale ale pro persoana, cazul $1 numarul. 52, Pronumele personal depolitete ‘Are forme numai de persoana a Ta ne a sg.— pl dumneavoastrit G-D..sg: dumitale Sg.—pl: dumneavoastra ; Vz dumneata! dumneavoastra! ~persoana a Illa: N.G.Ac.D.: _dumnealui, dumneaei, dumne: Forme reverentioase: Domnia ta, Domnia voastra, Domnia lui, Dom voastre, Domniei tale, Domniei sale, Domniilor lor. Locufiuni pronominale de politefe: Excelenfa Sa, Maria Sa, Altet indltimea Sa, Majestatea Sa, Sanctitatea Sa, Prea Fericitul (Patriarh), inalt Sfantul, Sfingia Sa etc * Pronumele de politefe au aceleasi functii sintactice ca $i pron personal. Poate fi- rar- atribut adjectival: Am nevoie de un om ca dumn 2:3. Pronumele reflexiy — fine locul obiectului asupra caruia se risfrdnge Sau inditect actiunea verbului. Are forme numai pentru pers. a III-a in dativ si acu: rea forme accentuate: sie, siesi; forme neaccentuate: igi, $i, si-, -s. forme accentuate: ine; ; NB Pentru persouna i Fe ee forme neaccentuate: se, s-. -a, singular si plural, imprumuta fir neaccentuate ale pronumelui n personal, cu iti ( Persoand cu verbul condita acon Di: Eu imi spel. (imi = Ac: Eu mé spi. (més ~ Dar: Pronume persona Pronumeleyi) © _____Morfologin imi spal, — imi = pronume reflexiv, complement indirect spal = verb la diateza activa pronominala * Daca dupa un verb (precedat de pronumele reflexive imi, iti, isi, ne. va, igi sau de pronume personale, forme neaccentuate in dativ) este- in fata sau in spate - un substantiv articulat hotarat, pronumele reflexiv sau personal are functia sintactica de atribut pronominal in dativul posesiy. Eu imi spal haina. imi = atribut pronominal in D. posesiv. spal = verb la diateza activa pronominala. * Pronumele reflexive in D. si Ac. formeaza diateza reflexiva cand nu pot indeplini funcfia sintactica de c.i. (in D.) sau c.d. (in Ac.), iar atunci pronumele reflexiv este marca a diatezei reflexive fara functie sintactica si se analizeaza impreuna cu verbul: ; isi imagineaza ca va castiga la LOTO. Isi inchipuie ca a castigat. diat. reflexiva diat.reflexiva Ma gandesc sa invat mai bine. Tu te rusinezi. diat.reflexiva diat.reflexiva Capite Funcfii sintactice —atribut pronominal: — in D.: $i-a luat cartea. in Ac.: Impresia despre sine e exagerata. 2—complement indirect: in D.: [si dovedeste siegi ca e destept in Ac.: Se gandeste la sine. 3 —nume predicativ: Cartea este pentru sine. 4—complement direct: Nu se vede pe sine. El se imbracé: 5—complement circumstantial de loc: Hainele le-a adus langa sine. 6~—complement circumstantial de mod: — Cuvintele ii veneau de la sine. 7 complement circumstantial de scop: —/nvafd pentru sine. N.B. Pronumele personale, de_politete gi reflexive NU POT DEVENI ADJECTIVE PRONOMINALE. 5.4. Pronumele si adjectivul pronominal d: arire Pronumele de intirire insofeste un substantiv sau un pronume si precizeaza obiectul determinat. Are functia sintacticd de atribut adjectival (si foarte rar de subiect: insusi a luat cartea). Sunt compuse din vechile pronume personale insu, ins + formele de dativ ale pronumelor personale sau reflexive neaccentuare: mi, fi, si, ne, va, le -masculin: singular: insumi - feminin: singular: nsdn! * . 7 (N.G.,D.,Ac.) — insufi ins insusi h a ‘ ne Fear a. minin plural: insene sculin plural: ingine fer P inseva insiva insele (insesi) insisi ef) a a + inseti, insesi. * La feminin, G.-D. singular: insemi, inseft, inses 131 AyMor fo, eu? ~ in ¢ ja: Stiu xpresia: St in fe Josete eect pronominal de inti, iva jin: al meu, al tau, al sau a feminin: @ ne ae 7 n: 5 i fe; masculi Ite obiecte posedat feminin: ale mele, ale tale, ale masculin: al nostru, al vostry feminin: a noastra, & voastri un posesor, mai mu mai mulfi posesori, un object posedat: i sedate: . | ; je obiecte Poe sculin: ai nostri, ai vostri je noastre, ale voast, i i, mai mult mai multi posesori, mai 1m sete feminin: al NB. Pronunele_posesiv. mu_are forme pentru Perouse Tl ronumele personale de genitiv: al lui, al (a) ei, at (ale) lor * Adjectivul posesiv se acorda in gen, numar si caz cu substanti care il insofeste si are functia sintactica de atribut adjectival, exprimai adjectiv pronominal posesiv. NB. - cand este agezat dupé un substantiv articulat hoi pronumele posesiv pierde articolul posesiv genitival: Casa mea e mare.(mea = atr. adj. /adj. pronominal posesi: N.B.2 - cand este asezat dupa un substantiv articulat cu ar j nehotarat, sau este lingé un substantiv nearticulat, adjectivul po pastreazé articolul posesiv-genitival: Un coleg al meu este bolnav. . (al meu = j./adj.pron; Al meu coleg este fericit mn an oe ‘al meu = : d ad promumele posesive ( at. adj. /adj. Pron. po: 132‘apitolul C a Cate Formele alor mel (tai, si, nostri, vostri) devin adjective pensive cand se afla in fata substantivelor: Alor sai colegi le place muzica * Cand au functia sintactied de nume predicativ devin adjective Cartile sunt ale mele. 5 -Pronumele posesive prec edate de prepoziii: sau locutiuni prepozitionale specifice genitivului sunt adjective posesive, dar in acuzativ. Indeplinese functia ceruta de intrebare exprimata prin adjectiv posesiv in acuzativ, precedat de locujiunea prepozitionala pentru acuzativ(exceplie de la genitiv). Sa comparam Masgina se afla in fata casei. c.cd subst. in G. precedat de loc prep. specificit G. ,,in faa” Masina se afla in fata noastra (mea, ta, sa etc.) c.clJadj pron.posesiv in Ac(pentru cit , la origine, subst. in fata este in Ac.,dar devine locutiune prepozitionald pentru Ac.) Sau: Lupta contra adversarului este aprigd. atr.subst. in G., precedat de prepozifia specifica G. Lupta contra noastra este apriga. atr.adj./adj. pronominal posesiv in Ac. A venit inaintea mea, ta, sa, noastrd, voastra. c.c.t. / adj. posesiv in Ac. 6 - Daca intre prepozitie sau locutiune prepozitionala specifica genitivului si pronume posesiv este articolul alor, pronumele posesiv este in genitiv si are functia de atribut pronominal: Copacul de deasupra alor tai(din fafa alor tai) e mare. * Construcfii corecte: Un prieten al meu. O colegd a mea. Un prieten de-ai mei. (unul dintre tofi ai mei) O colega de-ale mele (una dintre colegele me Constructii acceptate de DOOM 2. Un prieten de-al meu, — acceptate datorita frecvente! O colegd de-a mea, Funcetiile ¢ ale pronumelui pos 1 — subiect: ‘Ai mei au plecat in excurst: 2—nume predicativ: -N: Cartea este a noastra D: Casa aceasta era a ~ Ac: Hainele sunt pentru ai ne noud posesive : N. or sai ostri 3 ~ atribut adjectival: - in N: Cartea mea este : vere : i it gi este 0 bane 4—atribut pronominal: - in G.: Cladirea din yar slec eee ~ in D.: Succesele datorita Your corect apa de ai mel vin Ace: Purtarea fata de at me 133Morjoy, Fadi o zi intreaga. contra alor mei. dat bani alor mei. jimpacat cu ai tii 5 —comy 6 — complement am M-am u ai reciat de-ai tii. Jement de agent: Tori am fost aprec 7 compleme feria fo ' . 8 complement circumstantial ¢°' ge alr met m1 2 in G. ins mw era in Ace: Eu alergam etre ai met i ial de timp: - 9 complement circumstantial 7 y "Pal sven nant alr me “in Ae ir dupa ale mele. i intrat in casa “in Ac.: Am intra ; iloul tau este mai frumos decét q|,, is e |: Stil 10-complene en Sas in fst cert penta 3 i : ? complement circumstantial de seop: A une pemr ae A * Adjectivul posesiv are la feminin gio. forma le G 7 E ape ce plural (colegei mele, tale ...). Cand adjectivul este insoit de articol, constr corectd este: unei fete a mele, prietena unei colege a mele (nu a mea). Pronumele fara forme de persoana . 5.6, Pronumele gi adjectivul pronominal demonstratiy Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect indicand apropicr. departarea lui in spatiu sau in timp, identitatea sau diferentierea fata de alte obiecte. Formele pronumelui demonstrativ sunt: (dim mai jos in urmatoarea cazul, masculin — feminin singular, masculin — feminin plural): 1. Pronume demonstrativ de apropiere N. ~ Ac.: acesta, aceasta, acestia, acestea, Asta, asta, Astia, astea. G.—D.: acestuia, acesteia, acestora, astuia, Asteia, Astora. 2. Pronume demonstrativ de depirtare N.~ Ac.:acela, aceea, aceia, acelea, ala, aia, dia, alea 7 poe Pe aceleia, acelora, aluia, dleia, alora ‘ativ de identitate N : Ac: nel acces aceiasi, aceleagi 4 Prone atte, acces, aelorai San nstrativ de diferentiere le apropiere: (cu formele): cestalall, ceastalalta, cestilalti, cestelalte Oye promume sits, cestorlalti, cestorlalte Populare: astélalt, asatcl ita tesite din uz folosindu-se_numai fi astral ea aa, astilalti, astelalte, astuilalt, ast ~ de depértar N.~ Ac. cel G.-6 It, ceala a, ceilalti ila, eel e celelalte salt, allah! lorie * Selorlalti, celorlalte, aluilalt, aleilalte." 134