You are on page 1of 42
Subiectul 1.1 PROGRESII ARITMETICE GEOMETRICE Notatii + @)nar PF ¥ 1,42, “ + Omer 2 + Br bays Dre termenul general al progresiei termenul general al progresiei Gn = sau by sau termenul de rang n termenul de rang n Exemplu 18,54, of =2 q=3 a £243,543 g43,1193, + 23,62,183,54%, Definitie (Formula de recurenta) Qn41 = 4, +7,0n EN? bnet = bn Qu ¥n EN Rafia unei progresii Dns: T= Qny1— Gy, Vn ENT 1 (by #0) Wn EN’ CELE MAI UTILIZATE FORMULE Formula termenului general a, = a, + (n-1)r,vne NY [ by, = by-q™ = vneN* Suma primilor n termeni ai progresiet Sy =a, $a; $F Oy Sp = by + by ++ Dy (a, +a,)-0 bq" — 1) . — ge ,daciq #1 n+ by dacdq =1 Conditia ca trei numere si fie termeni consecutivi ai unei progresii +A,B,C @ 2B=A+C A,B,C @ B2=A-C LOGARITMI Definitie N= x=log,N,undea>0,a#1,N>0 Conditiile de existenta ale logaritmului a# 1 (baza #1) a>0(baza > 0) log N: N > 0 (cantitatea > 0) Logaritmul zecimal Logaritmul natural lgx = logio x Inx = log, x,unde e ~ 2,71 (numarul lui Euler) Proprietii ale logaritmilor ib loge 1 = 0 2. 3. logax” =n: logy x 4 5 loga x + loga y = loga(x- y) 6. logax — loga y = loga (2) 7. aloene = clonsa Formule de schimbare a ba: 8. logan x = i logax 9. 10. log, 9 = — uw Joga b = loge b | Y 086 = b loga b = log, bloga c Monotonia funetiei logaritmice f:(0,@) > B, f(x) = loga x,a>0,a#1 I. Daca a € (0,1) > f este strict descrescatoare %y < Xz @ loga(xs) > loga(xz) Il. Daci a € (1,00) = f este strict crescatoare XS X2 @ loga(ts) < loga(xz) Monotonia funcfiei exponentiale FR (0,%), f@) =a"a>0a41 I. Daca a € (0,1) > f este strict descrescatoare XS xy @ a > ak Il. Dacd a € (1,0) = f este strict crescatoare X41 0) Proprietati ale radicalilor 1 va-b 2 3% 4 Vea e=8 5 Vat ax ‘@ = partea real a numdrulu complex = NUMERE COMPLEXE (C)-— forma algebric& a = Re(z) ~ realul lui z a + byi =a + bai & ay = & Sid, ‘Conjugatul lui z Z=atbi=a-bi zER @Im@)=0 @b=0 Egalitatea a doua Definitie Notafii Ps +bia,bER bi = partea imaginardi a numérului complex = b= Im() ~ imaginarul lui z i = unitate imaginard Proprietiti Proprietiti (cele mai utilizate) = & Fee) = 055 Ime) = 0) (a=0sib=0) numere complexe be zl =a +bil = ‘Modulul lui z a+b 1. ll = lal 4. 5. le" = [21 6. zeRoz a, = se calcule %_atbi % c+di (a +bi)-(c~ di) (c+ di): (¢- di) Puterile lui janet jan ax? + bx + Raportul a doud numere complexe ac + bd ete OabceER ‘prin amplificarea lui (raportului) cu conjugatul numitorului be—ad ore! i( ) Rezolvarea in Ca ecuatiei de grad IT cu coeficienfi reali FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT a? —b? = (a—b)- (a+b) (a+b)? =a? + 2ab +b? (a-by —2ab + b? a3 — b? =(a—b)-(@ +ab+b?) a +b5 = (a+b) -(@ — ab +b?) (a+b)? = a3 + 3ab + 3ab? +b? (a—b)? = a? — 3a? + 3ab? — b? PARTEA iNTREAGA s1 PARTEA FRACTIONARA A UNUINUMAR REAL Partea intreaga a unui numar real x Notatie Definitie [x] = partea intreaga a lui x Tmai mare intreg mai mic decat x nneZen A AER, Subiectul L2 FUNCTII — definitii si proprietati Notafii A = domeniul funcyiet f:A> Bx > f(x) B = codomeniul functiei fix)= legea de corespondentia a functiei AG Y) EGF Sf@=y f (prima coordonata) = a doua coordonata bscisa punctului yrdonata punctului x (prima coordonati) ‘y (a doua coordonata) Intersectia cu axele de coordonate ale Gf Tntersectia cu axa absciselor (cu Ox) Gf NO, > y =0 = f(x) =0 Intersectia cu axa ordonatelor (cu Oy) Gf nd, >x=0 >y=f(0) Determinarea coordonatelor punctelor de intersectie a doua grafice (Gf si Gg) 1. Se rezolva ecuatia f(x) = g(x) pentru determinarea absciset 2.Se determina ordonata punctului Compunerea funct (Feg)(x) = f(g) FUNCTII — definitii si proprietati Fune(it pare. Fune{iiimpare f:A > R,A—multime simetrica (—x € A,V x € A) f= pari & f(-x) = f@),Wx EA f—impara & f(-x) = —f@),vx eA Funefii periodice F:D > Reste periodici cu perioada T dacif (x +T) = f(), Wx ED six+T ED Cea mai micé perioada nenuld pozitiva (dacd exist) s.n_perioada principala Tmaginea unei funetii (mulfimea de valori a functiei) ASB Imf = {y € BI3x € Aa.i. f(x) = y} sau Imf = f(A) = (f(@)|x € A} Funcfit injective — definifi f: A= Beste functie injectiva daca: 1. FQ4) = FH) > %1 = X2 [exe € A fixasil 2 Hi # 2 > fi) # [O) xy xe € A fixayi] 3. feste strict monotond (Analizi matematicd) Obs. f:A > Bnueste functie injectiva dac&: 3 x, x2 € Ax, # x) si f(s) = f&) Functii surjective — defi fA Beste functie surjectiva daca: L._| [vy € Bax € Aai f(x) =y] © [pentruvy € B ecuatia f(x) = y are cel putin o solutie in A] By Imf =B Funcfii bijective — defini f:A > Beste functie bijectiva daca: 1. Seste injectiva si surjective 2. [vy € Bix € Aai. f(x) = y] = [pentru vy € B ecuatia f(x) = y are solutie unica in A] Funefii inversabile f:A > Beste functie inversabila daca: feste bijectivas Taversa unei functit £:4 > B, functie bijectiva, are inversa: ‘f-4.B > A cuproprietatea f(x) = y 2 x = f-"(y),x AY EB f(f72@) = ux €Bsif (FO) =xx€ A Funetii monotone f:D > Reste monoton crescitoare dacit VW x,,%, € D, x, < x2 © f(x) $ fa) f:D > Reste monoton descrescitoare daca V x,,xz € D, x, < x2 = f(x) = f%) f:D > Reste strict crescitoare daca V x,, x € D, x1 f(a) FUNCTIA DE GRADUL I Forma generalii a functiei f:RoR f(x) =axt+b,a,beRa+0 Monotonia functiei i, Dacia <0 atunci f este strict descresciitoare 2 Dac& a > 0 atunei f este strict cresciitoare Semnul funcfiei Se rezolva ecuatia f(x) = 0 3 x = —2 x 0 +00 semn a f(x) | semn contrara FUNCTIA DE GRADUL al II — lea Forma general a functiei Fi RRQ) =ax? +bxteabceRat0 Eeuafia de gradul al doilea ax’ +bx+c=0,abcERat0 A= b = 4ac ‘ecuatia are dowa solujii reale distincte (Ax,,x2 € R,x, # X2) azul | acs 7 | Daca > 0 = b- VE b+ va ata _ #32 ecuatia are doa solujii reale egale (Ax,,x; € R,x, = x; ) Caml 5 Tr | Dacaa=0 > __-b aT Carl Dac’ A <0 = ecuatia nu are solutii reale (Ax,,x2 €R) Semnul funetiei de gradul al doilea Daci D> 0 ecuatia are dou’ solujii reale distincte @x,,x; € Bp x <%,) Caml x__|-o x X +00 1 7) Semin Semna 0 contrar 0 Semna Dack A= 0 > ecuatia are dowd solufii reale egale (Ax,,x, € Rx, =X2) Caml 1 x__|- x, $00 F@) | senna 0 semna Daca <0= ecuatia nu are solutiireale (Ax, x) €R) Cazul Tait _x_| +00 7@) senna Relatiile lui Viete ax? +bx +c =0,,a,b,c € R,a # 0, x1, x2 radacinile ecuatiei 7 c S =x, +a, =—7 (sumaridacinilor) P = x,-x2 = (produsul radacinilor) Suma patratelor raddicinilor ai? + x2? = S? — 2P Formarea ecuatiei de gradul al doilea cu ridicinile x,,x2 Se calculeazdt $ = x, + x2 $i P = xq Xz. Eeuatia cu radacinile x,,x, este: x — $x-+P Graficul functiei de gradul al doilea Se numeste parabola. Parabola are un punct de extrem, numit virf si notat cu V. Coordonatele varfului : V (—2.,-) funcfia admite maxim (V este punct de maxim) Dacha <0 => | \aioarea maximé a functiei sau maximul funcfiei este fax = —2. Funcfia admite minim (V este punct de minim) Dacia >0 => valoarea minimii a functiei sau minimul functiei este fmin Ecuatia axei de simetrie a parabolei este: x = -2 Pozitia parabolei (graficului functiei de grad 11) fata de axa Ox Parabola intersecteaza axa 0x in doua puncte distincte (Ox este secanta parabolei) = A>0 Parabola este tangent axei Ox = A=0 Parabola nu intersecteaza axa Ox hed (parabola este situata deasupra axei Ox (a > 0) sau este situata sub axa Ox (a > 0)) ‘Monotonia si imaginea functiei de gradul doilea fiR> R f(@) = ax? + bx +e,a,b,c€ Ra #0 Se calculeazi coordonatele varfului V (=, — 2a’ 4a, Dacia <0 Veste punct de maxim b +00 f este strict crescatoare pi ze) Dacia > 0 = Veste punct de minim x b +00 fg f(x) 4 b f este strict crescatoare pe [->-,+0) Subiectul 1.3 ECUATI Eeu: irafionale VF@ = 9@) VF@) = ox) 1. Se pun conditii de existenta F(x) 20 Ce (x) 20 Nu exista C.E. Eliminarea radicalului (prin ridicarea la putere) si rezolvarea ecuatiei obtinute (VFe8) = (9@)* =F) = (000) | (VF@)' = (60)" =F) = 0)" Verificarea solutiei Ecuatii exponentiale L af = ga) = F(x) = g(x) Ds al = b= f(x) =logab a Cu ajutorul notafiilor si a proprietajilor puterilor Ecuafii logaritmice loga f (x) = loge g(x) = F(x) = g(x) F(x) > 0 i cr J9@)>0 a>0 a#1 loga f(x) = N = f(x) =a" 2 (fx) > 0 CE) a>0 a#1 3. Cu ajutorul notatiilor Ecuatii trigonometrice Ecuafii trigonometrice fundamentale sinx = a,a €[-1,1] = x = (-1)*- arcsina + ka,k € Z cosx = a,a€ [-1,1] x= tarccosa+ 2kn,k EZ tex=aaeR >x=arctgatknkeZ ctgx =a,a €R x =arectgatknkeZ Ecuatii trigonometrice de forma sin f(x) = sin g(x), cos f(x) = cos g(x) si tef(x) = teg(x) sin f(x) = sin g(x) = f(@) = (-1)*- 9) +k, k EZ cos f(x) = cos g(x) > f(x) = +9(x) + 2k, kEZ tg f(x) = teg(x) = f (2) = g(x) + kr, k € Z, cos f(x) #0, cos g(x) #0 Ecuay trigonometrice care se rezolva cu ajutorul unor ecuafii din algebrit (nota Cele mai utilizate formule trigonometrice sunt: sin? x + cos* x = 1, Vx € R sicos2x = 2cos*x—1=1-2sin?x,vxER Ecuatii de forma acosx + bsinx + c=0,a,b+0 (O metoda) Prin utilizarea substitutiei tg 5 si a formulelor trigonometrice a 2t i sin +e S cosx = +2 Observatie! Funcfia trigonometrica rg nu este definita pe intreaga mulfime a numerelor reale (IR) ducdnd astfel la pierderea unor eventuale solutii de forma (2k + 1)1,k € Z. Prin urmare este necesara verificarea valorilor de forma x = (2k + 1),k €Z Subiectul I.4 METODE DE NUMARARE ni=1-2 nneéeNn nise citeste ,n factorial” ost Permutari = numara cate multimi ordonate se pot forma cu n elemente distincte Pram ‘Aranjamente = numird céte submultimi ordonate de k element se pot forma cu n elemente distincte nl aml Sksnknen AN Combinari = numari cate submuljimi de k elemente se pot forma cu n elemente distincte a Osksnknen @ Binomul lui Newton (a+b)"=Ch-a"+Ch-a™* b+ Cha? - be +--+ Cea bh + CRB" CR Ch Ch Git = coeficienti binomiali Formula termenului general Treat = Cha *- DEO SK OM o set pentru orice punct 0 din plan Vectori in reper cartezian i+ yj = (x,y) ll = Vat Fy? AB = (9 ~ xi + On ~Y Wenttys By = xt t yeh ‘Vy, coliniari = a Produsul scalar Dea met: u [Pil FWal - cos( (07, 72)) Wiwey-w=0 Subiectul 1.6 ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE Cercul trigonometric ‘psin z] an 10) 2 ouo 2a ie Flo x - | 3a. 0 5=90 190" | F=270" | an sin 0 1 0 “I 0 cos 1 0 “1 0 1 sin cos tg tg Semaul functiilor trigonometrice € (05) 3n ns 2 sinx >0 xe(n—) sinx <0 [x € ascutit] cosx > 0. cosx <0 Cadran 1 Cectircill 3 xe(Zn) sinx > 0 xe (20) sing <0 [x « obtuz] cosx <0 B cosx > 0 Cadran W Proprietafi ale funcfiilor trigonometrice ‘Marginirea -1 aresin(sinx) = x,¥x € [ sin(arcsinx) = x, ¥x € [-1,1] aresin(—x) = —arcsin x, vx € [-1,1] arctg(tgx) = x,¥x € (-F.5) tg(arctg x) = x,¥x € [-1,1] aretg(-: aretgx, Vx € R arecosx:[—1,1] > [0,7] arccos(cos x) = x, ¥x € [0,7] cos(arccos x) = x, Vx € [-1,1] arccos(—x) = 7 — arccosx,¥x € [—1,1] arectgx:IR — (0,70) arcctg(ctg x) = x, Vx € (0,7) ctg(arectg x) = x, ¥x € [-1,1] arcetg(—x) = m — arcetgx,¥x ER APLICATI ALE TRIGONOMETRIEI iN GEOMETRIE Teorema cosinusului ‘ABC oarecare AB? + AC? — BC? cos =a AB-AC cos = ABE+ BC? ~ AC 2-AB-BC AC? + BC? — AB? cos¢ = 2-AC+ BC ‘Teorema sinusurilor ‘AABC oarecare BC _ AC _ AB sind sinB~ sinC R= raza cercului circumscris AABC Observajie! Aplic teorema cosinusului daci Toate laturile triunghiulut Ipotesit Concluzie sau cos & a dintre ele a3 —alaturd altfel aplic teorema sinusurilor. jriunghi oarecare ,4a= < format de l,si ls Ay= yp (pa): (pb): (=e) a+b+c a,b,c laturile A 2 Raza cercului circumseris A Raza cercului inseris in 0 abe Ay © 4 Ay Pp dreptunghic Teorema lui Pitagora ip? = ch +8 cae) Aria triunghiului Tniltimea corespunzitoare ipotenuzei & n= ip ‘Mediana corespuncitoare ipotenuzel Raza cercului cireumseris i mediana = Functii trigonometrice cateta opusi xa cateta opusi 0) m(o)= numarul inversiunilor permutarii o e(a) = (-1)™@ ‘Semnul (signatura) unei permutari - proprietati Permutare para Permutare impara £(05) = e(a)e(6) si e(o") = (e(0))" geste permutare para daci e(o" este permutare impara daca e(a) = —1 MATRICE, DETERMINANTIL Matrice patratica de ordinn Matricea unitate de ordin n - definitie Mat a unitate de ordin n - proprietate Matricea nula de tipul (m,n) Urma unei matrice patratice As In =In-A= AWA ©, (C) 0 0 0 onn=(3 bow :) 00 0 tr(A) = suma elementelor de pe diagonala principala ‘Transpusa unei matrice — definitie ‘A = se obine din matricea A prin transformarea liniilor in coloane si a coloanelor in lini ‘Transpusa unei matrice — proprietate Relafia lui Hamilton - Cayley (AB)! = Btat X? — tr(X) +X + det(X) «In = 02 Determinantul de ordin 2 Proprietii ale determinantilor b ql ad—be det(a) = |? Un determinant cu elementele unei linii/coloane nule are valoarea 0. Un determinant cu doua linii/coloane identice are valoarea 0. det(A‘) = det(A) det(A- B) = detA- detB det(A”) = (det A)" Daca la elementele unui linii/coloane se aduna elementele altei Iinii/coloane inmultite eventual cu acelasi numar, atunci valoarea determinantului nu se mo ‘A este inversabila = deta #0 T AAT=AT ARI, Inversa unei matrice Pas 1. Se calculeaza detA #0 Pas 2. Se determina matricea transpusd At Matrice inversabile Pas 3. Se determina matricea adjuncta A* = (51), i 6, = (-1)/ - determinantul obfinut din at prin eliminarea linie é si coloanei j Pas 4. Se calculeaza inversa matricei A“ = => a" A-X=BOX=A*-B,detA #0 Ecuatii matriceale X A=BOX=B8 A detA 20 A-X-C=B@X=A?.B-C deta #0,detC #0 SISTEME DE ECUATII LINIARE rang A =r 3 un minor de ordin ral lui A nenul (# 0) sitofi minorii Rangul unei matrice aes de ordin r + 1 sunt nuli (0) Stabilirea compatibilit&tii unui sistem liniar gi rezolvarea lui A~matricea sistemului A- matrice patratica Stabilirea compatibilitatii Se calculeaza det A detA=0 T. Se determina rang(A) = my (minorul deta #0 principal) sistem compatibil determinat/ 2. Se calculeaza minorii caracteristici me sistem cu solugie unicti/ Numarul m, = numarul ecuatiilor secundare sistem de tip Cramer 3. Dacia m, # 0 = sistem incompatibil Daca toyi m, = 0 = sistem compatibil nedeterminat (0 infinitate de solutii) Rezolvarea sistemului Se stabilesc ecuafille principale si secundare Se stabilesc necunoscutele principale si secundare Necunoscute secundare = a, f.. Ae 4 a, | Unsistem cu 0 necunoscuta secundard = sistem = z detA >= deed detA | compatibil simplu nedeterminat Un sistem cu doud necunoscute secundare = sistem compatibil dublu nedeterminat Se rezolva sistemul format din ecuatille principale A-mueste matrice patratica A - matricea extinsa a sistemului Stabilirea compatit ti T. Se determina rang(A) = mz (minorul principal) 2. Se calculeaza minorii caracteristici m, Numarul m, = numarul ecuatiilor secundare 3. Dacia m, = 0 = sistem incompatibil Daca toti m, = 0 = sistem compatibil AKG Daca 4m, = rang A = rang A = sistem compatil Rezolvarea sistemului Se stabilesc ecuafiile principale si secundare Se stabilesc necunoscutele principale si secundare Necunoscute secundare = @, 8 Daca 3 necunoscute secundare = sistem compatibil nedeterminat Daca d necunoscute secundare = sistem compatibil determinat Un sistem cu 0 necunoscuté secundard = sistem compatibil simplu nedeterminat Un sistem cu doud necunoscute secundare = sistem compatibil dublu nedeterminat Se rezolva sistemul format din ecuatille principale LEGI DE COMPOZITIE PE O MULTIME Subiectul IL.2 Proprietatile legilor de compozitie (M # 0) Parte stabilé xeyeM,¥x,yeM Asociativitate (rey)oz= xe (yoz),Vx,y,zEM Comutativitate xey=you vx yeM Element neutru Je €Maixee=ecx=x,Vx EM x € M element simetrizabil daca ay € Mai, xox'=x'ox=e Elemente simetrizabile x = simetricul elementului x ‘U(M) = mulfimea elementelor simetrizabile din M in raport cu legea , © Structuri algebrice (M2) monoid comutativ (abelian) daca Monoid 1. Meste parte stabila in raport cu legea , ©” 2. " este asociativa »©” admite element neutru 3 4._,0” este comutativa (G) grup comutativ (abelian) daca Grup 1. Geste parte stabila in raport cu legea, ©” 2. ,,e" este asociativa .e” admite element neutru 4. UG)=6 5._,°” este comutativa ‘A,e,*) inel comutativ daca 3. Inel (Ay 1, (A,*) este grup comutativ 2. (4,*) este monoid comutativ 3, Distributivitatea operatiel , +” faya de , © Dsix* (vez) = ry)e (ez) VayzeM Dy: (coy) #2 = (x #2) (y*z),¥x,y,2 EM (A,+) corp comutativ dac& Corp 1. (Ap) este grup comutativ (e, = element neutru) 2. (A—{e.},*) este grup comutativ 3. Distributivitatea operatiei , +” fatade,, ¢” Dyx (yez) = (xny)e (xz), ¥x,y,.2€M Dg: (xe y)*z = (x*2) 0 (y*2z),Vx,y,2EM Morfisme de grupuri Fie (6°) si (Gz,) doud grupuri FG, > G, este izomorfism de grupuri daca 1. f este morfism de grupuri daca f(x © y) = f(x) * f(y), ¥z.y € Gi 2. f bijeciva Proprietate: f(e,) = e2 Morfisme de inele Fie (G2) si Gz, 4,1) doud inele £:G, > G, este izomorfism de inele daca 1. f este morfism de inele daca a. f(xey) =f) L FO) Vey EG b. f(xey) = /W IFO), Vay EG, c. fle.) =e 2. f bijeciva Proprietate: f(e.) =e, ‘Subgrupuri Fie (Go) si xeyEH 2. vxreH=x EH POLINOAME f= a,X" $a, k++ OX + ay © KIX] Forma algebrica a unui polinom K(X] =muljimea polinoamelor cu coeficiensi in corpul K ‘Suma coeficientilor Suma coeficientilor polinomului f = (ay + @q—1 ++ a; + ao) = f(1) unui polinom Gradul unui polinom grad f = cel mai mare exponent al lui X Polinomul constant: f = c,c € K* Gradul polinomului constant = 0 Polinoame particulare Polinomul nuk: f = 0 Gradul polinomului constant = —00 Un polinom devine polinom nul daca toti coeficientii polinomului sunt 0. f=g-c+r, gradr r= f(a) figer=0 / fi X—a) Sf@)=0 polinoamelor filg-h) ofigsifih x= aradacin’ & f(a) =0 radacind & Ff! (X— a) (Th. Bezout) polinoamelor x = aradacina dubla = f ?(X— a)" x = aradacina dubla = f(a) = 0si f(a) = 0 F € K[X] este polinom reductibil peste corpul K daca Radacini ale Ag, hEKIX], grad g > 1sigradh> aif =g-h. Polinoame ireductibile f €K[X], grad g > 1 este polinom ireductibil peste corpul K daca f nu este reductibil peste K. Descompunerea FEC] f Hank" +a, aX) ++ aX Fa; polinoamelor in factori 4) on € Crdacinile polinomului f= y(X — X4)(X — x2) + (X — Xn) 7 = aX? + BX? + CX + da #0 cu xy, Xp, 23 PadaCIT Sp=xyp tx, +435 c Sy = XaXy + 4s + 2xs = 5 Relatiile lui Viete a : a pentru polinoame de Ss = xmas = 5 rcs Suma patratelor rdddcinilor wy? +x? +x37 = S,? - 25, Ecuafia algebrica de gradul 3 cu radacinile x,, x2, %, este x3 -Syx? +5,x—-S, =0 f= aX" + BX? +X" + dX +e, # 0 cuxy Xp, X3,%q FadACINI b St xy xy tA. c Sz = aaky tyes + akg + aes + ade HEME = FT po a Relatiile lui Viete Sy = XyXQXz + XyXQXy + AyAZXq + XQAZAs = pentru polinoame de e g Sa = XX %gXq == grad4 4 = M1aNsXy =F Suma patratelor rddacinilor Ry? Xp? + xq? + x4? = Sy? — 2S, Ecuatia algebrica de gradul 4 cu radacinile x,, x2, 3,4 este x4 = S29 + Spx? - Sx +5, =0 Radacinile intregi ale unei ecuafii algebrice cu coeficienti in Z €Di orilor termenului liber Ecuafii algebrice cu | Radacinile rafionale ale unei ecuafil algebrice cu coeficienti in Z sunt de coeficienti in Z forma? unde p € Divizorilor termenului liber si q €Divizorilor coeficientului dominant Ecuatii algebrice c eax case Fe Qix] _ | xy =a — Vb radacina alui f coeficienti in Q x, = a+ Vb radacin’ alui f| Ecuafii algebrice cu 7 ERI _ fs - Jax = a— biradacin’ alui f ee x, = a+ biridacin’ alui f ee Ecuatia reciproca de grad 3 ax + bx? + bx + a = Oare radacina Ecuatii reciproce de 4 y= gradul 3 ax) + bx? + bxt+a=0 (x+1)(ax? + (b-a)x+a)=0 Ecuatia reciproca de grad 4 axt + bx + ex? + bx +a=0|- 540) = Ecuatii reciproce de a(x?+3)+0(x+2)+e=0 x a gradul 4 at? + bt+ce-2a=0 Subiectul II1.1 ELEMENETE DE ANALIZA MATEMATICA CLASA a XI-a Derivatele functiilor elementare Nr. Crt. Derivate simple Derivate compuse 1 c=0 2 val 3 ry = nxt (u(@)")' = n- oe (u(x))" 1 4 (i =s5 (Jat) = (woo) apy (¥u@5)' = ——- (wey) 5 OR =a 3 cor ™ T 6 (a= (YuGd)' = (won) n{u@) 7 (@Y =a" ina (at) = a" Ina: (u(x) a Cy ea =e COT 9 anzy=4 dues) = 5 (ucony 10 (loge 2)! = a5 (ogau@)) = tna — + (u(@x))' 11 (inxy' = cosx (sinu(x))' = cos u(x) - (u(x))" 12 (cosxy' = —sinx (cosu(x))' = = sinu(x) - (u(x) 13 (ax = (tgu@) = Sap a “(u@o)’ 1 . a 4 (tex) = - Fy (teu) = - Say (u@o) 15 (arcsin xy (aresinu(x))' = = (ueay 16 (arecosx)' = “7 (arccos u(x))' = Ss (uy 1 7 Garetex)' = 7 to (arctgu(x))' = Tear (u@o)' 18 (arcetgx)' = -— +, (arcetgu(x))' = (ue) 14x? oi+ Tay Reguli de derivare GFig'=frts Cc fyoer GM =f-9th- 9 4 i+ 9 g 14 __ = OVO) = FEH0 =o) Siruri Marginire si monotonie (@,)ne1 marginit inferior daca 3m € Rai.a, >m,Wn>1 Marginire (@n)nex marginit superior dacaiM € Raia, 1 (@n)n21 marginit daca sirul este marginit inferior si superior (@iJnex Monoton crescditor dac& a,,4,— a, 2 0,¥n = 1 SAU (@,)n21CU G, > 0,¥n 2 1 este monoton crescdtor daca S43 1vn21 (@,)ne1 monoton descrescétor daca an.+1 SAU (Gn)n2iCU dy > 0,Vn > 1 este monoton descrescitor daca St 0,¥n > 1 SAU (@y)n21CU Gy > 0, Wn > 1 este strict crescdtor daca S8>Lvn21 a, <0,Wn>1 Monotonie (@n)ne1 strict descrescator daca Qn+1 — ay <0,¥Vn > 1 SAU (Gn)n21CU Gy > 0, ¥n = 1 este strict descrescdtor daca SH 1 Un sir este convergent daca acesta are limita finita Un sir este divergent daca are limita too sau nu au limit’ (lim). Convergenta Un sir este convergent daca este monoton si marginit. (Proprietatea lui Weierstrass) Limite de siruri - cazuri de nedeterminare (idei de rezolvare) Factor comun fortat a, daciqs-1 n —)0, daciq € (-1,1) time =4 4 dackq =1 ow, dacig>1 Lema lui Stolz - Cesaro Gy Ansa ~ On wee basa On! unde (b,)ne1 Sit strict crescator, nemarginit si cu termeni pozitivi Criteriul raportului (@q)n21u termeni strict pozitivi. Daca ngs Cazul = 3 lim n> Oy, = le Ratunci: 1) Le [0, 1) atunci lim ay = 0 2) L€ (1,0) atunci lim ay = © 3) | = 1 atunci nu putem afirma nimic despre limita sirului Regula lui I'Hospital Jim an si f() = an Se calculeaza lim f(x) = Ucu regula lui Hospital . THeine SS Pentru x, =n, lim zy = 2 avem Jim f() = L deci lim ay, Factor comun fortat SAU Amplificarea cu expresia conjugata (Ia limitele cu radicali) Cazul 0 — 00 SAU Proprietatile logaritmilor (Ia limitele cu In) Ina, —Inb, = In: Cazul © Limite remarcabile sinay ay aresin ay arctea tim S88 = sau tim @8 = 1 sau im = tsau jim 8 Cazul 0-0 unde a, > 0 Cazul 1” lim (1 + a,)® =e, unde ay > 0 lima,?" = lime!"e"" = limetn!nan Criteriul radicalului 0 Gn Jim, */a@q = Jim 24, Cazul 0° sau 00% (@y)neicu termeni strict pozitivi Functii Limite de functii TG) = Fo 0) = li, FOO aim, FG) x>% Limite laterale lao) = F%o + 0: 3 Tim 70) = LG) = Ta) Cazuri de nedeterminare (idei de rezolvare) Factor comun forfat Regula lui I'Hospital £) _ ji, LO) lim —— aoe xm g@) "0 (g@)" Cazul = Factor comun fortat SAU Amplificarea cu expresia conjugat (la limitele cu radicali) Caml oo — co SAU Proprietitile logaritmilor (Ia limitele cu In) FQ) Inf) Ing) = In Limite remarcabile Siu) _ 4 ay jy UCD PB a) 1S Gy t resin we) yy gay yy actu) _ 2m) uG@) = isu Gey In +u(e)) _ ° Cazul $ amy xx ux) ; a1 1 rm uG@) unde u(x) > 0 Regula lui I'Hospital Limite remarcabile Regula lui I'Hospital Cazul 00-0 : : lim f(x)- g(x) = lim (rey sau = lim (owoy (aa) (a) z Cazul 1° lim (1 + u(2))™9 = e, unde w(x) + 0 Tim f(x) 9 = tim e702 = Jim e997 Cazul 0° sau «0° ‘Asimptote Asimptote orizontale y= mmfinit m= lim f) lato y= mx +n, mfinit si nenul sin finit Asimptote oblice £@) m= lim aes ote x n= lim [f() ~ mx] ‘X = Xp este asimptota verticala Asimptote verticale dacd cel putin o limita lateral a functiei f in punctul xp este infinit ar Cateva rezultate utile in calcularea limitelor! Funcfii continue F continua nx > 1G) lq(Xo) = f (Xo) “T= Rofunctie continua pelsiab Ta <5 Proprietate lui Fae mo fie De

R, x € (a,b) un punct de extrem al funcfiei. Daca f este Teorema lui Fermat derivabila in punctul xq atunci f'(xo) = 0 7 f continua pe [a, b) f(b) -f@ Teorema lui Lagrange F derivabila pe (a, b)| = 3¢ € (b) a. a =f) F continua pe [a,b] f derivabila pe (a,b)| > 4c € (a,b)aifi(c)=0 f(@ = f(b) Teorema lui Rolle Se aplica pentru determinarea numarului de solufii reale ale ecuatiei f(x) = 0 Btape: Rolle 1) Se determina f'(x) 2) Se rezolva f"(x) = 0 3) x £a | £CO SR. FG) = 0,Vx €1 = fF este (monoton) crescatoare pe! f°) S$ 0,¥x € 1 = f este (monoton) descrescatoare pe! | Determinarea intervalelor de monotonie si a punctelor de extrem | Etape: Se determina f"(x) Se rezolva f'(x) = 0 x La) fe) Enunfuri care se rezolva cu derivata I Rolul derivatei I |’ Sa se determinarea intervalelor de monotonie | Sa se determinarea punctelor de extrem }V Sa se demonstreze ci f este (strict) crescatoare/descrescatoare }¥_ Sa se demonstreze inegalitati cu ajutorul punctelor de extrem }Y Sa se determine imaginea(mulyimea de valori) unei functii IV Sa se demonstreze cd o functie este marginita | Sa se demonstreze bijectivitatea unei functii of injectiva = f strict monotona pe domeniu of surjectiva <> Imf = codomeniu F'@) = 0,¥x €1 = f este convexa pe! f"(x) S$ 0,Vx €1 = f este concava pe! x = Xp punct de inflexiune dack Y f continua in x9 Y fare derivata in x9 Y feste concava de o parte a lui xp si convex de cealalt’ parte a lui x9, Rolul derivatei att-a_ [| ___________"_________| Determinarea intervalelor de concavitate/convexitate sia punctelor de inflexiune Etape: Se determina f'"(x) Se rezolva f"(x) = 0 £G) Subiectul III.2 ELEMENETE DE ANALIZA MATEMATICA CLASA a XII - a Primitive F este primitiva a functiei f daca Definitie 1. Fderivabild pe D 2. F(x) = fe), ¥x €D Pentru a determina/a calcula primitiva unei functii se foloseste F(x) = f f(x)dx. Pentrua demonstra/a arata enunfuri care implica primitive se foloseste definifia primitive, Pentru a demonstra ca o functie admite primitive pe D se arata ca functia este continua pe D. Metoda integrarii prin parti J reo-seodx = 09-900 - | foo 9 ax Integrale definite Formula lat "read ae = PGDIE = FCO) ~ Fa) Leibniz - Newton [re ee NOS “ [i f@dx = 0, dack f impara sia > 0 S% f@ddx = 2 Jo fGedx, daca f para sia > 0 Proprietati [roodr= oer Fla. b] ~ R este o functie continua = 3€ € [a,b] at Teorema de medie b [reoa= 0-7 Proprietatea de > f f@)dx > 0 = f(x) > 0,¥x € [a,b] 5 : Fa)

You might also like