Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Chitur Rom

    Uploaded by

    Rivkah
    62 views276 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    62 views276 pages

    Chitur Rom

    Uploaded by

    Rivkah

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 276
    CODEXUL COMPORTARIL OMENESTI Apare prin gris deosebita 2 famed N. BERCY pucuRESTT 1451 68 ey Eeunusotyres | Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale | Codexul comportarii omen | Coordonate'& Brchman ma i Bacau, Desteptarea, 2000 | 952 pagini, 21 cm - (Cogito) ISBN 973-98821-4-5 | Bruchmaier 6, (coord) | 1. Taimudut | 296.8 Grafica coperta: Valentin ISAC, Ovidiu MOCANU Tehnoredactare computerizaté: Ovidiu MOCANU Culegere text: trina MOGANU Tiparul executat la tipografia DESTEPTAREA Bacdu (CHITUR SULHAN ARO Génduri preliminarii ‘Am terminat are de tradus .Chitur Sulhan Aruh’"?l ... Adic® forma abreviata a acalui ,Sulhan Aruh' pe care graficieni inspiral, cand isi propun sa schiteze arhitectonica scrituti biblice iudace, il plaseaza, in im- presionanta constructie (adevarata varianta a ,Scari din visul [ul laacov), fa baza, vartul find Aseret Adibrot” (numita curent ,Cele Zece Porunci* dar {de fapt cele Zece Comandamente Morale - Magna Charta Humanitas) din Inattimile Sinai-ulul.,.. Sentimentul care ne domind este in primul rand unul de timoare. De ce? Nu e vorba numai de clasicul ,raduttore tradiore’. Dar atunci cénd rabi tosit Karo (spre stérsitul secolului al XVI-ea) si-a propus (dupa ce chiar incerearea similiaré a marelui Maimonide, din secoll xl, se dovedise insu- ficienta) sa sintetizeze tulburdtoarele dezbater ale Ghemarel (Talmudul) el nu dorea decat sé dea curs unei stringente necestati < poporului de @ avea Undeva adunate, sistematizate, concluzile acestor dezbateri Sfinte concluzi anot lemaase’), adic’ ,ce-! de facut?" pentru ca folosind invataturie din fanah s4 punem tn practica de 2i cu 2, de cilpa cu clpa, Indemnurie Sinai- lui Este vorba, de oe nu?, de a realiza practic ,visul lui laacov" pomenit mai sus, de fapt etema framantare a patriathilor, reluaté mai tarziu in maniera inegalabila de cosmicul Mose, de a aduce Cerul pe pémant si de a Inala aparentele micimi péméntest ia Ceruri. Si timpul Fa dat castig de cauza lui Rlabeinu Moreinu losif Karo, mai mutt decat celor ce rau precedat in aceasta sfanta si eroica tentativa (grupul de Baalel Turim, Maimonide) sia cdror expe- Tient, desigur, drut rab a folosit-o. Cerintele practice ale vel, diecttatea si caracterul exhaust al trailor, mentinerea unor permanente legatuti cu sursa de invataminte (clasicele- ,seneemar - ,cum se spune’, alias .cum © Invocat", ,cdmo secatuv" - asa cum e scris* etc.) corectarea perceptelor cu practica local (principiul ,ninag chedin’ -,obiceiule lage"), actvizarea omu- lui c&rti (tadie"-ul in a larfica caea ce poate armas neclar, sunt doar cate- va din jaloanele esentiale ale lucrari, vertabl vector al izbanzi in timp. Mai tarziu rabi Selomo Ganzftied inlelegéind dorinta masslor(coplesitoare confi- ‘mare a unei necesita stingenta) de a avea in Suthan Aruh nu numai o carte de capatal, ci si un operativ vademecum de. buzunar’, a luat intiativa rezumari codexului atat de vital, manifestand maxim’ precautie in a pasta atributele lucrari de baz, chiar si aceea a mentinefi permanente la scara respect, a legaturii cu sursa primara de invatamirte. Prelucrarea lui rabi Ganafried ne apare ca o sintez8 a sintezi, avand drept consecinta o crestere a concentra materialulu prelucrat pand la densitate maxima, Hurt sumsiay ane Limb flo de autor, eb ot Karo, relat apo eu gingasd pi det do abi Ganzios, este ea a epost cu ncarltea e ooeeteaag pois In concordant tala cu fondultemolr dosha fad Porat ca Mose, epre stars mari sale misun, anlatng tetospacn, mudotone Tore 0 calcd crept SIRAY. un MARE POEM al vet Siu tal aceasta complextate a contnutll formal fa iat-ne tts: cam indent’ am puces it waduostes De unde acest cual? Poate 3 pnt fapul cd de ma bine do patruzeci de ani sure in aceastd ira ivtacal (amin) in hader'ul care se cheatd Febery ast cu un ab a corducre, doctor Moses Rosen care neared oa tim elater ils bur eves sini, 5k Sen sanafeloomoe Sexe Lured afrmare cer oo asic Se vorbesie In umoa salch Go at ey benefie rarb Rosen do care ru enim sa ne decaram., sontenmet Arn 2 ace cA desiam amas, numeric, is rella ula cn casa ce meee anak a, tradi nivale arbor noasto sunt tte mes tuk cet In forme merou mai aracive secdtoncnd in tect §) cuneate ulin desorvent de cut conser care de ole’ eau sce! Guinan aa sivant spre care so indrepau toate acele sass" poses Aen tactonale) ale corelgionarior be i. medal Gand Ge Soma ake ss Secaro ileresat sisi gaveasca raspuns la foblomale eae! Wane prini-un Sulnan Aun wads in gail do Gea ral large Soca Dar iba folostarorgnl este crn o's ree ae asec te. Invétture ete vale sunt marca, In Mosul bras pecan c cea. neva compara spect imi kioste rit lucas de we ges Gu aceea a sconogata el char a moduli de vee dns nocd ween Ta adevar a crorparuncere la pubic aca or etal oer este condtonataocmaide auteretatea aestrelamene as soc reed Sifoare geu eoUubil roma ce Imbafobam n raves Aci hoes ea vachlor sre roman a eromoaro. pont? Sigur ca balers eng ino slave shuate, sro ecialenl romanese a epocl care urea et tedactat. Dar spin rol aceasta mba oent ares fanicene on pase in servo contnutu prop i aos tl Ge compan? Steer nan lector de stain curva on ast do roa Far abate nico eae ata, de a ielegeea regular prozonate? Compromadioa ean na Cao eal a esi cin mas: ne! abuz de ahacma ariel necogere he topic, asa cum o vrea s orga. de dscute uo a omis oor fate attr inartzneh in pararteza fe spus nan ral serra use daar an expica n deta sens al nsus denurt usa rr te ns cate in oare pent redarea inal coor tel ewnte Marcie ot eee nevau fst necesare ate 17 lata doc, ant. eva deste on oll, poeziatestull orginal side ce tu problomn tackcones Oar impecmorise arate pin acu capat clr dt ole pag ale era o fees do agravare.tterul Go sigenzao'd nae a Cxtniele de destésurave a visti cu ta de enterica une Paar ll U cree cminati ca nos al acest STinnacl Sean Rata 14 nico dé a vt neexlorta va tel dela Roop ea aoe a nevol de areda (dar cum, Goamne? in fora con nal apoape ae ran autonor.reglerenarea color mal nine nelson matnal se Seon rari de. 3 CCHITUR StLHAN ARLE ‘Cum 88 redai, pentru fectorul de azi, .eroismut” parasiti la tmp, in numele ‘misiunii dure a unui ,omo-faber* ce suntem, a patulul - culcus céldut si Codihnitor- prima mare ispité a zile'? in ce termeni, de exempu, sA reproduci {tehnologia improspatarllor biologice ale diminetii dupa prelungile ore de Tepaus cerebral ale nopti? SA preiei termeni din recuzta docté a labora. toarelor de analiza din potclnicte de azi sau s& te afunzi in aretinsa direct tate a termenilor echivalenti suburbani? lala probleme ivite chiar din primele Pagini, aceste prime pagini care in mod fresc s-ar dori o alrectie pent lec. ‘ura studiu atat de ampla care urmeaza... Ne-am consolat, relay, cu gandul la eternele necazuri ale melamed-ului(invatatoruiul) care atunci cénd isi pro Pune s8-i dezlege invatacelului (de trei ani, de treizeci de ani sau de sai Zecisitrei de ani) tainele alef-bet’-ulu, este pus in situatia ca la intrebarea evinovata cum se citeste prima Iter’, dragul nostru let" dinsfanta serie de douazecisisapte de Itere, sa ridice din umeri neputincios si 83. rage, pen: {iV © cat de cata pronuntare, si se permita s& puna sub lterainvocata macar tun .camat’(vocala,'), Taditia iudaica e plina de probleme. Clasicul siz sver 14 zan aid” se confirma o data in plus, ‘Teama de care suntem stépanit, dacd am reusit s8 redim spirtul reglementatilor de fata, ne indeamna parca sila unele clarifcari cat de cat aptiorice (suntem probabil in stustia quasi-hilara a plastioanului care trebuie ‘8&8 explce prin vorbe continutul Incercari sale), In relate dine om si semenii lui apar pe primul loc in Sulhan Aruh ‘elatile dintre barbat si femeie, dintre evreu si neevreu, Femeii in traditia iudaic8, in familia iudaica, in socielatea umana in general, i s-a harazit, potivit primelor comandamente ale ,Genezi”, rlul de mama a neamurilor, aceasta bine cunoscut prezentare a 90etuluinetiind cat o fidela traducere a Have, numele primei fernei biblice. Femeia naste fife si modeleaza sufletele vitorior membri ai societti, stanta alerta in realizarea, cu orice sactifici, a acestei meniri, a complexelor 2cofle feminine din Tora, Sara, Rivea, Rahel, Leia find conciudentd in acast sens. De aseme- ‘nea, in permanentizarea traitelludaice, ca prim factor educatonal.tradtie in care praznuirea sarbatorlor, .casrut-ul, sunt factori fundamental, rolul mamei,rolu femei in famile este covarsitor. Cum se explicd aluncica in seria pprimelor ,brahot" ale ciminetii existd una in care barbatul mutumaste Pronie! Divine ca .nu .a facut femeie“? Ce explicate am putea da faptului ca in ziva sfintei ei incercari lunare din anil rodniciei mateme, temea e declarata impuré* sau, de exemplu, c& .printre doud femei postate intémplator in dru ‘mul su, barbatul rare voie 88 treaca. Nu e vorba de a da raspunsuri exhaustive la aceste intrebari. Dar 0 anume consecventé de pozttie tradtionala fata de temeie parca ne obliga la a intelage c& aceasta ,jumaate” 2 cuplulu (citeste , intregulut) barbat - temeie (vezi, evertual, semicer- curile* din Poarta Sérutului a lui Brancusi) sia asumat prin dat genetic (de 12 .Geneza'’ 0 fascie de obiigati, de eforturi, de cazne chiar, care il ingrjoreaza pe etemul om de léngé ea. Spundnd ,multumescu-Ti Tie, Doamne, 6a nu m-ai facut femeie’, el parca ar voi s8 spund ,ce mas fi facut daca as fi fost temeie?"7! De ce in Zilele de solcitiri biclogice. aparte, lunare, @ socotita sfanta de ea, impura? Pentru ca aceasta carapace de .impurtate’ s2-i fe- reasca susceptibiltatea din aceste zie de cine stie ce excese de baibatie ale intimului ei coleg de viata. De ce ,s nu treacd barbatul printe dou femal 5 CHITUR SULHAN RUE ‘sau .s4 nu strdngé mana femeil? Pentru c& ea inseamna intotdeauna © sursa de atractie, Binecuvantata sursd de atractie In lmile ei first, probe: bil, unul din elementele fundamentale pentru Victaria vitorulu societai! Daria hai sa incercam, s& prevenim grava neinsoriere In acest fires. fe si print-o relativa izolare care 88 fereasca multiplele preocupair cotidiene de prezump- tive divagati si care nic! macar sa nu umbreasca. darmite sA distrug Marea Atractie a cuplului cu atata migala constitu. Neevceul este semenu! alaturi de care evreul traieste, flecare cu speciticul su. Particularitatile existente de o parte si de alta dav ambiantei un plus de pitoresc, da farmec. Spre acelasi tel, al Omeniei Vizat de Geneza, cu stralucire conturat de profetul Mina, tiecare paseste pe drumui sau" Evreul si-a asumat o serie de misiuni sinattice cele .613 mitvot" (comandamente - porunci) ale Torei, care le numeste Cu... Seninatate ,ol mitvot’,,jug de porunci*. Dupa ce-si implineste una ‘sau mai multe din aceste cerinte rituale, desi poate multumit de acest Succes. el isi permite insa si comentariu! oi, siz sver ta zan a id"! (of ce dificil e sa fii evreu!). Privind imprejur (cd om esti) el nu vede pe celelalte ,cai vecine*, nici jugur', nici ingradiri la tot pasul, La alte culte esentialul cerintelor Se consuma in lacasul de rugaciuni, eum remarca daruttul exeget biblic, doctorul Moeses Rosen. in cultul mozaic marile ‘obleme incep dupa ce evreul paraseste lacasul stant. De aici, tara ivi treaca prin minte nici o clipa sa se dezica de ce i s-a hardzit (com: Plexul .helco” - soarta, misiunea sal), evreul are un sentiment de. (cum sa-i spuna?). poate invidie pent‘u cei din jur si de compasiune Pentru cei din aceeasi formatie ritual - sociala. Idisul, ,der tveiter lusn cides”, a doua limba sfanté (dupa ivrit), ca limba viabilé, ca martor sensibil al convietuiri, si-a Incorporat tata rezerve probele prietenie! (vezi expresii ca .a face - treaba - nicher’ pentru un om activ"; snopes. ‘dn* pentru grup. colectivitate; savurosul ,loi dai iz doi lei intreaga ‘opera a marelui Salom Alehem abundand de slavisme). La fel cu ,haloi mes" pentru situati nefundamentate; un lucru ,cuser"- pentru ceva corect etc., intiate detinitiv in limba romana si conseranate chiar, unele dintre el, in dictionarele romane de neologisme. lar despre respectul, indatorirea chiar, care neevreul o poate genera, Tora ne oferd un cavarsitor exemplu pericopa in al carei continut este insasi Revelatia Sinaitica (Decalogul) aceasta pericopa e titrata Ito" dupa numele preotului (nota bene!) medi- anit, care fara s8-si paraseasca propriul crez, cautand continuu adevarur umane e entuziasmat de ce afd de a Mose si printe altele ii este acestu Ja si primul profesor teresiru, ajutandu-l cu ferme indrumai de organizare in complexa misiune narazité Legisiatorul ‘Am vrea sa folosim aceste randuri care ni le-am asumat si pentru a sublinia faptul ca totusi (chiar daca unele rézultate, poate, ne dezic), ne-am preocupat sa usuram intelegerea celor prezentate. noi cei care am avu! fericirea de a beneficia de ,Gan-Eden'-ul paginilor originale, Asa se face c& 0 bund parte din termeni -am tradus in paranteze in text; iar acolo Lunde frecventa acestora a fost mai mare si continutul mai complex ram inserat Int-un scurt dictionar plasat la starsit. Dorinta vie de a face lucrarea cat mai accesibild a fost... contracarata de mijloacele tehnice ‘modeste care ne-au stat Ia indemana, CHITUR SURHAN ARC Jn sfarst, dar nu in utimul ind (aharon, aharon haviv"- Jast but not lest’) ceea ce no-a mai manat in lupta cu greutatle acesteiincercér’ a fost si dorintaintims, cald& ca o mangdiere, de a da acestel lucrari de profilo .simia hadasa’, un vestmant lingvistic nou, concomitent cu respectuoasa invitatie ‘cut limbi amine (limba in care pentru prima oard am rostt si scris cuvinte ca .Dumnezeu’, _mama’..) de a fi Implicata, cu harul ei eter, la acest festin vezi traducerea imediala a denumini ,sulhan aruh’), al practicior noastre traditionale ‘Am terminat oare de tradus Chitursulhan arun'? Am reusit noi, oar. ‘88 redam fie si ceva... din gingdsia regiementari, ca acest act de rutina, atat de prozaic siatat de vital nova, ca ,strangerea ous dincubar" s nu se faca in prezenta aceleia care le-a facut cu 0 sfanta pornire de mam, etern framar- tata de vitorul...neamuiul' cdruia apartine...? Sau am reusit noi sa redam rmacar cova din... poezia indemnulul ca atai de Danala spalare a fetel sa 0 socotim ca spalare a Insasi fetei Domnului?1 Omul, creat find aidorma Lui regpactu fata de sine (pastrarea conditiei de OM) find ia fel ca respectul fata de EL?... Am reusit noi, oare? Cine ste? COLECTIVUL Nota fa tipzrirea lucrari (1999) O famitie cu suflet mare face efortul de a sprijn, fra rezerve,tiparirea, lucri, intial doar xeroxate, Fara 2 putea evita... umea de aproximari tata do sfantul tex origina! -2 mai introdus amendamentul ca frazele din text, in Ivrit, marcate cu un numa de ordine, s fie raduse Intr-o adlenda de ia starsitul lucrari Binecuvantata famille a sactifcilor de indemnuri continue si spriin ‘material se numeste Noah Bercu! Ea isi inchina frimantarile memoriei unei evreice exernplare: Lora C.B. ACELASI 6 “HITUR SULHAN CAPITOLUL I Reguli privitoare la scularea din somn 'A. ,Doamne esti merou in preaima mea’; acesta este un important ‘adevar cuprins in Tora si in morala evlaviosilor care urmeaza caile Domnuli Pentru cd altel se poarta omul stindu-se singu” in casa lui, atunc! cd sté sau se misca si alfel mplineste acestea in fate unui mare Stapan. De asemenea, vorbele rostte de gura fui catre oamenii casei si rudele sale ‘sunt diferte, cunoscand prezenta Stapanuiui in fata caruia si vorba sipurtarea ‘Sunt supuse gr de a fi fr§ greceala. Mai cu seama cand stie ca Marole ‘Stapan care domneste peste intreaga fire, se afla in preaima lui st ia seama la toate faprele sale asa cum de altel se aft si scr: Chiar daca omul s-ar ascunde Eu |ag vedea, Eu sunt peste tol, in ceruri ca si pe pamant™. Fara Indoiala rtacitea {-ar rusina si terator s-ar supune coplesit Domnulu 8. Si inc& afat in asternutul s4u, sufletul Iu va si c& nu este singur. Trezit din somn, et nu va uita mila Domnului care i-a ina2oiat sufletul obosit, ccinindu-| si déndui puteri noi spre a-L sluji pe Dom! Intreaga ziua, asa cum este menirea omului. Scris este: in dimineti, mare este puterea Ta" cceea ce Inseamn ca redevenind in flecare dimineatao fapturd noua, omut ii este dator Domnului s2-i muttumeasoa din toatainima pentru renasterea pu: tefilor sale. incd in asternutul sau, omul - cu toate c& miinila inc nu-i sunt curate - trebuie 8 spund: ,iti mutumesc Tie, cdcl mare este puterea Ta’ Aceste cuvinte se pot spune Inaintea spalari pe main intrucat nu este pomenit numele Domnnului, dar irre cuvintele .mila’ (hemlét) si ,mare’ (Ceaba’) se face 0 pauza. C. lehuda ben Taima spune: .s fi hotarét ca un leopard si maiestuos ca un vultur; s@ alergi sprinten ca un cdprior si s fi tare ca un leu ca $8 poti fptui voia Parintelui Ceresc Hotarat ca un leopard inseamna sa nu te nusinezi se oamenii care rad de faptele tale cucemice, Maiestues ca un vultur inseamna ca fata de ceca Ce t se araid priviri ochilor, siti fie usor 68 nu veri relele care sunt Inceputul ppacatului pentru c ochiul Vede si inima ravneste, iar trupul poate faptui ru Sprinten sa alergi ca un c&pror si picioarele sa te indrepte infotdeauna numai Ctre bine. Sa fi tare si Indréznet ca leu! insearnna ca inima sa fie supusa sl: jini Domnutui, adicd $21 intarest inima in fapte rostuite s& Inving pornirile Tele, asa precum eroul il Invinge pe dusman, D. Taria leului trebuie sit ajute pe om indata ce s-a trezit din somn (cupa ce a spus .Mode Ani’) sa se rcice cu graba din asternutul sau spre a-1 @ CHITUR SULLA AKU sluf pe Domnul -Inainte ca raul siH! Impiedice, iama facandu-| s& se teama de trig, iar vara sa-i strecoare viclean indemnul de a ny fi dormit Indeajuns sau cine stie ce alte ademeneli tatarnice. Caci indemnul rau stie $8 prinda fomul in plasa_sa, Impingandu-! cu vielenie cAtre intarzierea parasiri Culcusului sau. De aceea orice om cu respectul Domnuluitrebuie s+ invingd vielenia, s8 nu ascuite Indemnul raului chiar dacd din cauza lenei iar veni ‘greu. Sa se garideascd la graba cu care s-ar fi sculat pentru o afacere banoasd - redobandirea unel datori sau sa sting un foc care ia fi putut mistul agoniseala si de buna seamé ravnind la bani sau scaparea acestora star fi infrant lenea; si cu aceeasi graba si-ar fi parasit asternutul dac-ar fi fost chemat in sluba stapsinini infrangandu-si lenea de fica de a nu fi parat sau ca sa: fle stdpaniti pe plac Graba sculari trebule sa fie cu atat mai mare cu eat telul este services Domnult. Si dup pati - cine incercari se naste obisnuinta, Cu atat mai mut cu cat acela care doreste sa se puritioe se va bucura de alter. E. Halos" se spune la miezul nop si minunat arf s& se poatd trezi atunci spre a 0 rosti, Caci este spus: ,Sculal-vé si cdntati noaptea caci Domnul jeleste in timpul acela strigand tn cerur: «Vai vous, filo, din cauza pacatelor voastre am nimict Casa Mea, am ars Tempiul si v-am risipt printre alte neamusin Si daca nu se poate trezi la miezul nopti si o fac macar inainte de rasaritul luceatérului de ziua, urmand vorba regelui David: ,Trezesc luceatarut’, adica ,eu trezesc luceafirul, nu luceaférul ma trazaste pe mine’ Fiecare dupa puterile sale s4 spund Halos” chiar si dupa miez de noapte iar apoi sa invete Tora © ate din Misnaiot are intaictate (aceasta mantuieste sutletul nesama’), ( Misna” cuprinde aceleasiitere ca .nesama") Cine nu stie acestea 84 spund psalm si versete moralizatoare. Mal bine mai putin, dar cu eviavie, decat mut si fra evlavie. Rabi Hilel spune: ,acela care este imprejurat de harul Domnululinvatd ora noaptea’. Si este scris: ,Sculai si cdntat! noaptea, la miez de noapte sa va descéicatinima fata de Oomnut’. Aceasta insearnna ca atunci Domnul se af in preayma ta. Invatati nostri au mai spus: ,cine invaté Tora noaptea este rumit «servul Dornuluis’, asa precum este scris: Sunt slujtoii Dorsnull tot acela care stau noaptea in Casa Domnulu’ lar cand noptile sunt scurte, cand ‘omul nu se poate trezi devreme, s4-si zoreasca pregatile Incat sA aiba limp A ajunga la sinagoga spre a face rugaciunea impreuna cu al Este oprit sa se spuna pe de rost capitole din Psalm sau din Tanah, care alti nu sunvt invatal, chiar dacd cel ce le spune le stie pe dinafard, Acoastd vole o au doar orbi G. Este 0 indatorire 4-1 opresti pe aceia care spun rugacluni sé Incheie cu cuvintele ,Binecuvantat fi Tu, Doamne, ce ascut rugaciun’, ros- tindu-se doar cuvintele ,Binecuvantat cel ce asculté rugr, ocolind pomenirea numelui Domnului 10 GUNTUR SUIIIAN RU CAPITOLUL 2 Reguli privitoare la spalarea pe méini A. Cand se scoalé dimineata din asternutut sau, omul este asemeni unui nou nascut. Pentru slyjirea Dornnulul el trobuie sa se sfinteasca si sa-si ‘spele mainile int-un vas, la fel ca si coenul care in fecare zi inaintea slujbei isi sfinteste mainileint-un vas. Acest intelas se gaseste in versetul: imi spal mainile pertru curatenie", alt ineles: in timpul sommnului sufetul stant a parasit finta omului si inttegul trup 2 fost stapant de un duh necurat. Cand s-a trezit din somn, duhul necurat pardseste corpul, in afara degetelor unde ramane [pana cand ele nu sunt spalate de tri ori la rand, inainte de spalarea mairilor a baut putin, 8 verse restul de apa F Daca se indoieste ca a spus sau nu o braha, ataré ce Hamazor ru trebuie sa le repete. G. Omul este dator ca zinic 64 spund cel putin 0 sul de brahot. David a statornit aceasta, Gasim siin Tora lafe:.Dau Israel ma Asem”. s4 nu ctest mat clea’. adicd -0 sulé de brahot - ca sii ne temem de Domnul sa iubim Si sa amintim mereu prin brahot pe care le spunem. Blestemele din ‘Deuteronom sunt $@ si cele 0 sutd de brahot pe care le spunem in flecare zine scapai de ral, De Satat si de sarbator ca sin zlele de post cand lipsesc din cele o dluta de brahot. se completeaza indatorirea de a le spune din ceea ce gandim 'a braha spusé de hazan si la acelea spuse de cei ce sunt cham la Tora si ccarora le taspundem Amen, precum si cu brahot de dopa gustan H. Le orice braha auzita de om de la semenul sau, atunsi cand spune ‘Baruh Ata Asem’® el trebuie sai spuna .Baruh U uvaruh Same" si cand ter ‘mina braha trebuie sa spuna Amen, ceea ce inseamna ,adevéra!. Si sa Se gandeasca In inma sa ca este adevaraté braha pe care a spus-o cel ce 3 2 CHITUR SOLAN ARUHE CCUITUR SULHAN ARLE binecuvantat $i s& creada in asta, La brahot care contin rugi,ca de la ,Smone ‘sie’, de la Ata homen’ pana la -Amahazir Sehunato 1 Tion"* si ia sim ‘salom” spunand Amen se cuprind doud intelesuri: adevarata este binecu- vantarea, si fie cat de curdnd, La cad, care nu este decal o rug pentru vitor, s4 se géndeasca rumai la a se implini ct de curand. |. Daca acela care aude o braha se alla tocmai in timpul rugaciuni, ‘cand nu poate 64 se intrerupd, s& nu spun ,Baruh U uvaruh Samo” Tot asa ‘dacd aude 0 braha, pe care trebule s4 0 spuna si el sau se spune si pentru el, ca la ,Sofar’ sau ,mghila’, s& nu spun ,Baruh U uvaruh Samo", deoarece aceasta at fica 0 inireruperé in millocul binecuvantari eegulile cu privire la Amen’ se vor ardta mai depart. J. Cuvantul Amen, spre a fi spus asa cum trebule se rosteste cu mare alentie. SA nu se sar& peste Alef sis nu se inghita nun, Sa fie atent s& nu raspunda Amen inainte de a termina brana acela care face binecuvantarea, sau 54 nu se intétzie prea mult dupa ce s-a incheiat braha, ci indaté ce s-a terminal, Si 88 nu ridice glasul mai tare decd acela care spune brana. K. Nu se spune Amen la propria binecuvantare, decat la amazon’ si dupa .Bone lerusalaim’. Chiar daca termini o braha in acelasi timp cu ha: Zanul, ru spune Amen, Dar dacd el termina o braha si hazanul termina ‘tunel o alta braha, trebule sa spund Amen la acea braha pe care a spus-o hazanu). Daca a terminat concomitent cu hazanul braha de la ,stabah” s ‘Somer amo Israel lead sau braha dupa Halel, spune Amen (sunt unii care ‘ustin cf la aceste brahot trebuie s4 se spuna Amen chiar atunci cand le spui ssingur fara hazan). CAPITOLUL 7 Reguli privitoare la rostirea binecuvantarilor de dimineata ‘A. Sunt pareriditente cu privire la faptul dacd dupa braha ,Laasoc bedivrel Tora? trebuie sau nu trebuie spus Amen. Unit sustin ca nu se ‘socoteste sfarsit de braha, deci nu trebuie raspuns cu Amen. lar ati sustin c& figcare este o braha aparte, deci trebuie raspuns cu Amen, De aozea cel ce: fac aceasta braha s4 0 spund in soapta, ca s& nut pund la indoiala pe ‘semenul sau care il va auzi poate B. Binecuvantarea ,Anoten lasehir vina"'3 sa nu 0 spuna pana ce nu ¢ lumineaza de 2 C. Binecuvantarea ,Pocheah ivrim'# poate s8 0 spuni si un orb, deoarece el beneficiaza de faptul cA alt Ti arati drumul, (Daca a spus mai Inti raha ,Zakef kefufiminainte de .Matir asurim”, nu mai trebuie sa spund si Matir asurim’, deoarece este subinteleasd.) . Dupa Amaavir seina meeinai utnuma meafapal"'S nu se spune ‘Amen, pentru cé nu este sfarsitul brahalei, ci se continu cu ,wihi raton” Sfarsitul este Agomel habidim tovim leamo israel". E. Acela care sta treaz toat noaptea, spune toate binecuvatale, afar de .AI nett iadaim"7. Uni au indoieli daca noaptea trebuiesc suse binecu vantarle .Elocai nesama"™® si ,Amaavir seina’ ca si binecuvantarie Tore. Dar este bine 3 fe ascutate spuse de aul, iar el s8 spund neaparat Amen. F. Toate binecuvantarle de dimineata daca nu le-a spus inainte de rugaciune, poate sa le spun dupa, afara de binecuvantarea AI netiat iadam’ si fara binecuvantarea ,Elocai nesama’ G. In ceca ce priveste rostirea binecuvantarilor Torel Inainte de rugéiclune, sunt pier dferte. Unit sustin sa nu le spund deoarece spunand ,Aava raba""? cau ,Aavat ola ete scutt sa le repete pentru cé ele au fost Subintelase. Alti sustin ca .Aava rapa’ nu scuteste si trebuie sa spuna aceste binecuvantari dupa rugeciune, ff sé faca pauzé. De aceea este ‘SpUuna binecuvantériie Tore nainte de sugciune. De fapt, dac a binecuvantarleinainte de cugaciune, nu trebule sa repete binacuvantaie Tore H. Dacd a fost chemat la Tora, inainte dea fispus binecuvantaila Tore daca poate sa spuna toate binecuvantarileTorei s! sf mai sound macar un sin {ur verset -levarehaha’. Sa facé asa, iar apoi $4 se duca la Tora sis spuna ‘raha, Dac nu mai are time pentru aceasta, s& se ducd la Tora si sa spuna ‘acolo braha. Deoarece a spus ,Aser bahar baru" si nu spun dup’ aceea “Aser chidsanu’®" pana ,Ad leamo lstael@, ci sa spuna ,ievarehana’ 23 CAPITOLUL 8 oprite pana dupa rugaciune Lucruri A. Este oprit ca omul si inceapa munca si sa pomeasca la treburile lui saw la drum, inainte de ase vi luceatarul care este lumina ce incolteste de la rasaritul soarelul si atunc! incepe vremea rugaclunil. De aceea nicio muncd sau drum nu se incepe inainte de @ se face rugacunea B, Este oprit 24 se ménance sau si se bea inainte de a se face 1gdclunea, Cine mananca sau bea si apo face rugaciunea, este condamnat {de versetul si pe Mine m-a aruncat inapoia tupulu. Cci Domnul zice: dupa ‘ce s-a indestulat pe sine @ lial in seama si imparatla cerulut. Este opit sa bea macar 0 cafea, ceai cu zahar sau lapte. Unui om baitran si slab care nu poate rezista pana dupa terminarea rugaciuniifacute cu obstea la sinagoga, mai ales de Sabet sila sarbatori cand rugalunea dureazé mult, este bine 8 | se dea vole sa fac rugaciunea de Sahrtt acasa, s@ faca chidus si sa manance ceva, ca abia dupa aceea 68 ‘mearga la sinagoga, si-si uneasca gandul cu obstea la tugdciunea de. Sahvi iar apoi sa fac rugéciunea de |Musaf’ Impreund cu .minian'-ul. Dar s& nu bea calea cu zahér pana oand inainte nu ia asupra sa sarcina serviri Donut, Este voie si se mandnce si sa bea inainte de rugaciune daca ¢ vorba de un jeac deoarece asta nu inseamna hrand, Tot asa daca nu se poate laduna gandurle in timpul eugdciunl fara a fl mancat ceva, daca vrea, poate mainca § bea inainle de rugiciune. CC. Unit sustin, c& daca ¢-a sculat a miez de noapte, nu are vole sa guste nimic inainte de rugaciune. Asa este drept. Dar daca simteo siabiciune poate manea si bea ceva ca sé se intdreasca pentru a putea invata Tora D. Se poate bea inainte de sugaciune apa, ceai, catea lara zahar sau lapte, pentru cé asta nu Inseamna hrand, Si in Sabat sin sarbstor cant tre: bu Fdicut chidus inaintea manicari E. Este oprits facé inainte de rugaciune o vii prietenului sau pen trua intreba cum se simfe, sau macar pentru a+ spune ,buna cimineata’, pen- tru 4 un om nu poate frmal insermat decat cinstrea Domnutu Daca a intalnt intamplétor poate sa-| salute. Dar este bine s2-si ‘schimbe folul dea vorbi ca sa fe impede c& nu are voie 68 se ocupe de nimic altceva pana cand nu va face rugciunea F. Nici de incditat nu este voie s incepl pana dupa _apartia uceatarului, Dar cine este obisnut s& mearga ia sinagoga devreme sistie cd hu poate ajunge la timp, atuncl este voie. La fel pentru acela care invata impreuna cu alti si stie cA dacd nu vor invata acum ei vor fi stanjentti, este vole 84 invete stiul find cA este foarte insemnat sa Invete impreuna cu rai ‘mult, dar cu condita $4 nu treaca timpul rugaciuni 2a CAPITOLUL 9 Reguli privitoare fa ,,titit™ A. Este foarte insernnatd porunca de ttt intrucdt Tora a pus-c in sant ‘cu toate poruncile. deoarece se spune si si le vedeti si sd lneli minte toate: pporuncile Domnulu.,Titt”insumeaza sase sute op fe si circi nodu in total ase sule treisprezece, att cate porunci sunt, De aceea este nevoie ca oric (om sa fie imbracat toata ziva cu tali-catan. Tall catan sa fie din lana de oaie alba side marimea preserisé, adica tel steruri de cot in lungime si jumatate de cot in tatime, Uni sustin sa fle un patrat de un cot pe o parte. Ceice fac tait-cata cusut lateral. rebuie s8 alba gift ca acea parte care se vede sf fie liberd. 8 ‘nu fi prinsa nici mdcar cu copc. Fiecare om si se ingrieasca sa abbé un tal ‘mare. cu tit. cu care sa se inveleasca In timpul rugiiciuni. SA urmareasca sa fie frumos tatu, de altel toate porunciletrebuiese Impinite cét se poate mai fumes, pentru ca este sails .Ze Cheil veanveu', .acesta este Domnul si. aruiese rumuseti’. la injelepti au comentat:infrumuseteazé- cu fapte une SA fie atent sa cumpere tit de la un om de incredere. ca s4 tie incredintat ca s-au facut toate Wuerrile speciale si dupa prescripli, si sa fie lung dupa regula B. Acela care nu are decat tat din cénepa, la care na ge poate pune tit cin tana (din cauza interdict! de ,Seatne2’. amestec de diferte fre). up propunerea unora peste sa faca colturile din pele, in care se poate introduca tit ain lana, Alti spun ca nu se poate face asa C. Gaura in care se introduce tttul si nu fie mai departe de tre’ degete de marginea talituu’ in lung sau lat, deoarece mai departe de trel degete nu se mai numeste .poale’. Daca a facut qaura mai sus dacat ei degete. chiar {daca legand si gad tesature se coboara gaura mai jos. nt mai este caser Daca dupa ce a legat tttul in aura mai sus, apor @ mai tala: gaura ca s4 se apropie de distanta de trel degete, nu mai aste valabil pentiu'ca se spune 58 faci nu sa .devina facut’. Tot asa sa nu fe gaura prea la marge, .sub poala’ ila poalé’. Daca de la inceput s-a facut pe masurd. dar prin legare s+ rmicsorat distanta, este totusi casar. Se pune la indoiala dac? franjunle de pe marginea talituli intra ta socoteala la magura, De acesa trebuese ate inainte de a se lega tit. La tai-katan se obisnuleste sé se faca doua aur orizontale, cu ttul atrnat in afara tatu D. Daca in timpul legarititturilor gaura a fost la distanta potrivita si poi s-a rupt putin din gaura de la tat astfel ca a devenit sub masura INS CHITIR SOLSN ARCH 7 cceruta, este caser, decarece in timput legari' a fost bine. Totusi este bine ‘ca de la inceput 8 se coase marginea gauri si a taltului, ca sd nu se mareasca distanta, E. De obicei ge fac cine! noduri duble, print care sunt pat inele, acca 0 introduc cole patru fre in gaurd si se leaga cu dou nodur iar fru lung, care ru numeste ,Sames”(daservert) se infsoar In jurul tttuor sia seleaga doua odur. Apo se infésoara de opt or si se leag’ doua nodur. Se infésoara de opt Osi se leaga doua rock. Se infsoara din nou de asté data de unsprezece on ‘ise leaga doua nodur. La rma se infsoara de treisprezece or sise leagé coud ‘rodur inrucat este fumos ca toate vertebrele cu infasurale s& fle egale in lungimea lor, trebvie ca vertebra intaia st nu fle stnsa, ci frele s8 fie ‘indepantate, far a doua sa fie mai apropiata, si tot asa cu a treia si cu a patra. LLungimea tituror, adic’ de la primul ned pana la capatulfirelor 38 fe cal putin de douasprezece flange. Frumos este'ca toate inelele impreuna sé fe a treia parte, iar firele oe atama sa fie de doua trem, de aceea sa fe atent ca fiecare ine! sf fe ca latimea une’ falngl toate inelele vor fi patrufalangj, iar frele ce ‘tama 5a fie opt falangi de degat. Dac sunt mutt mal lungi, s& se facd si ver- tebrele mai lungi. Este bine sa se facd cu atertie, ca toate nodurie sa fie legate ‘ou cele paltry fre dint-o parte cu cele patru fre din cealata parte, astfel.ca fiecare fi aparta sa fle jumatate de o parte sijumatate de cealak parte, F. Daca nu a tala free. cia luat un singur fic tung si ra indott in patra si ba introdus asa in gaurd si fa legat, tdindu-| pe uma ru este caser, eoarece trebuiesc ,fécule" ry sa ,devina acute”. De la inceput trebuiesc ticute cum este prescris, nu sa devind ulterior .cum trebuie". Tot asa daca a fost facut tit cum trebuie la un tat sis-a rupl nu este vote sa se puna acelasi tit la un alt tlt, sau sa se coase ruptura chiar la acel tat. céci devine fécuta si nu este acuta” de la inceput, Tot asa, daca a legat tt la Un tat lipsit de ttt ce exemplu cand cea mai mare pare a fost cusut si pe utmd a destacut din cusatura pana cand cea mai mare parte a fost deschis4 ca obligatoriu s& puna titt, daca vrea ca tittul pus 9 fe valabl trebuie 88 destaca titurie si 58 lege din nou asa cum trebuie, La fel in toate cazurile asemanatoare, G. inainte de a se invalui cu taltul 64 verfice daca ttturile sunt caser. Trebuie 58 vertice daca firele sunt in gaurd si Infaguratile corecte si s& desfaca frele ca s& nu fe lipte una de ata, Daca a intarziat s& vind la sina: (904 si daca va destace tttutle ca sale veritice si din cauza asta ar intarzia, fugaciunea cu minian, atunei nu trebuie 6 le desfaca si s le vertics, H. Latoate porunelle (mitvet) rebvie inti s8 se facd brah apoi sd se facd imediat tapta poruneit, far nici o pauza. de aosea sa ia taltul cu aman- ‘oud mainile 5184 se gandeasca c& Dornnul a poruncit s4 ne acopenm cu tit ‘ca si ne amintim de toate poruncile de Indepiint. Sis& spun braha stand in picioare ,Lehtatof bate" si s4-1 acopere imediat capul pana mai jos de gurd. fap0i 8a ricioe poalele pe gat, SA se Infasoare si s& stea atta timp asa cal poate 54 mearga piu coll si s& spund versetele Ma iacav"® apo! sa ia tal ful de pe cap. Sa fe alent 8 nu tarasca thturlle pe jos, pentru ca este injosi tor, deci sa le sdice si poata sa le prinda de cordon, 26 CUITUR SCINAN ARE |. Braha pe tt nu se face noaptea, ci numai ziua. Sa fle atent sa nu faca braha pana cénd lumina nu va f ini-atat cat $8 poata deosebi azul de ‘alb. Daca a imbracal fait Kalan inca de noapte si n-a spus braha sau a Imbracat tail mic c&nd nu avea inc& mainile curate si de aceea nu a spus braha, atunci cand face braha pe taltul mare s8 se gindeasca la aceast braha sia taitul mic. Acela care nu are talf mare si imbracatalitul mic ziua si ‘are mainile curate, $4 spund braha .Al mivat ttt 25, Daca llimbraca cénd nu poate 88 spund braha, atunci mai tarziu, cand se face ziua si mainte ti sunt Curate, 8 fa titurlle in maini si s& spuna Al mitvat tit Daca doatme cu ta- fitul mic, 8& nu mai spuna braha, ci atunci cand face braha pe taitul mare s& se gandeascd sa fle scutt J. Cine scoate tail si are de gand 8:1 imbrace imediat inapoi, chiar daca s-a dus la privata atunci cand il imbraca iar. s& nu faca braha (deoarece ru este permis s& se ducd cu el la privata). Dar daca a avul de gand sa nur! imbrace din nou, sis-a rzganait si|-a imbracat totus, trebuie sa faca din nou braha. Dacd taltul a cézut fara voia lu, desi cea mai mare parte a cézut si a amas totusi putin pe corpul ul nu frebule sa faca braha cand Il indreapta pe fi. Insa daca nu a camas deloc pe el, desi a prins cu mana, trebuie s8 aca braha din nou, pentru ca porunca nu este sa tind cu mana. ci sa fe inlasurat cutalitul, Dac acest luc s-a intémplat in timpul rugciuni, cand nu se poate intrerupe ca sd facd braha, s8 nu facd braha atune!, ci mei tarziu, prinzand titurile in mana. K. Este voie sa ge ia Intamplator, chiar si fard sa se ceard voie, tall semenului sau, ca $8 faci tugaciunea si braha. Se presupune cd semenulu ‘sau iva pirea bine sa ajute la o mitve fara sa alba vreo paguba. Dar 88 nu: coat din casa in care se all, pentru cd poate ca acest lucry nu Far fi pe plac. Si daca taltul a fost impaturt, 53-1 impatureasca la loc. De Sabat insa 4 nul impatureasca, cdci semenul sau are s&-l ‘ere tindnd seama de cpre- listea ca ce Sabat $2 nu se impatureasca talful, Pentru acela care cere imprumut un talt nummai pentru a merge la Tora este o Intrebare daca trebuie 8a se faca braha. De aceea sa gandeascd ca nu vrea stv cumpere si atunc! toti sunt de parere ca nu trebuie 84 faca braha, Dar pe talitul abstes, chiar dar fnu-| ia dacat pentru a merge la Tora, trebuie sa faca braha, pent cd este socott ca al tu propria Lin general, lana despee care se vorbeste In Tora se socoteste ca tre buie 8 fe de la oi si berteci. Un evalvios nu va face brata pe un talt cate teste din urzeal de lana si batatuta de bumbac sau matase. sau pe batatura este din lana si urzeala din alt material, pentru cé sunt uni ‘sustin 8 tt din lana nu apara deca haina care este din acslasi materal. To ‘asa, daca faltu! este cin matase si ttt din lana. Dar dace titurite sunt din matase ital la fei se poate face braha, Daca o parte ain titi sunt de 2 810 parte din lana, este si mal rau, tn tit s-2 rupt unu! dintre cele patty dire (tind Indoite in opt) si cts se poata face un nod, acicd pat. falangi, sau ‘upt doua si din fecare au ramas patry falangi si doua fire sunt inteegi dupa masurd. este caser. Dar daca sau rupt tei fre, chiar daca au ramas din flecare pattu fang) si cel de-al patrulea fi inireg este inreg sau daca s-a rupt nurmai un Singur fr si nu au rdmas pai falingi desi tel fre sunt inregl. nu este caser {decal in cazurle de forté majora). De aceea daca s-a rupt un fr din cele opt ca ‘lama. chiar daca 5-a rup! toll pana la inele este sigur caser, deoarece acest fir hu este decat o jumatate de fic Insa daca sau rupt doua fire si n-au ramas din fiecare parry faléngi si se poate presupune cd ambele fie sunt din una si aceeasi,alunc itl nu este case’. Dar daca este sigur c& sunt din doua fre Gifete, find atent in timpul legari, precum s-a spus mai sus. ca mereu sa fe legate pamu capete dint parte cu patru din cealata parte. si acuma s-au ruct ‘dova.capete dint-o singurd pare, deci sunt sigur din doua fre -atunci este cases ‘deoarece au rémas cate pat falang!s| mai mult in cea de a doua jumatate iar ‘doua biti sunt une. Dacd s-a rupt un fin locul unde atama din gaurd nu este ‘caser, Atunci cand se spune cA daca s-2 rup! un fi si a amas destu ca s8 se poala face un nod este caser este numai in cazul cand in tmmput legas toate fret a fost lung oa rebui si numa dupa acesa s-au rupt. Dar dact La inceput 1 fost chiar si un singur fr mai scurt decat limite nu este caser IN. Firele de tit trebuie 2a fie toate, daca un fir este destéicut din tors siunei toatd partea este considerata ca rupta si este ca si cum nu af ©. Daca un tlt cu itt a fost impart in doud, cum sunt mute care sunt facute din dova part ar uneor sunt destécute pentru af spalate sau reparate 51 apoi Sunt cusute la loc, intrucatflecare parte este probabil estula ca sa se infasoare indeajune cu el, este destul daca destace doua ttt din carte doreste i dupa unirea partlor din tall le loge la loc. Dar daca fiecare parte a tal tului nu este destul ca sa se infasoare,trebuie sé se destacd toate cele pate tit, Daca int-o parte este destul iar ata nu ajunge. atunci sa ia titurile de la partea care nv oste destul spre a se infasura’ P. Daca 6-2 taiat sau s-a rupt o poala de le talt complet si nu au rémas rei falangi la patrat, uni sustin cf aceasta bucela, chiar daca s-a cusut bine ia lait. nu este voie sf i se adauge ttt, deoarece find mai mica nu esie socatité tall. Chiar daca s-a adaugat la tal, este socotta adaos. Dar daca nu 2 fost desparité complet. pentru c& undeva a ramas putin unita, cusatura jute ca 94 fe socotita ca taltul, Ttturile ce se vor pune dupé cusatura sunt Caser Se obisnuleste 98 se coase 0 bucala la poalele taitul, chiar sila cele noi. Cum aceste Ducati sunt mat rici decat tre! falangi patrate se adauga la Tocul unde se pune tit o buceta de tre faléngi pe wel . Uni sustin cd pe tot ocul poalei pe care urmeaza sa se puna ttt adica dintre o falanga si trei de la marginea taltulul, sa nu fe nicio cusaturs, hic! macar din aceleasi fire din care s-ar putea face tilt la acest talt. De bxemplu, daca taitul este din canepa s& nu se coase acolo cu fire de Canepa ci cu fre de métase si asemanatoare. Daca talitul este din fre de matase 4 nu se coase cu fire de matase. Daca taltul este din lana s& nu ‘Se coase cu fire din land ci cu métase si asemanatoare. Asa se face si la titi in jurul gauni pentru a-lintar, Toate acostea sunt valabile numa ia trele aie, la frele colorate nu este nici o opreliste. 28 HD aN A Daca vrea 58 scoaté tfturile ae la tall pentru a pune atele mai fu tease sa ac 6a rupl unl dn fe i vie spun ale noc cate Si primele sunt caser, este vole pentru c in felul acesta nu desfinteaza tall ci dimpotiva, pune altela mai trumoase, Sa fle atent ca si nu arunce ‘cele sooase Int-un loc nedernn, SS. Tit care nu mai cunt caser si au fost scoase de la tat, s nu se arunce la gunoi. ca s4 nu se necinsteasca o miva. Sunt unii care le ascund in cate 0 carte si fac din ele semn de carte sfanta. Find o data © miva sa fie folosite si a caua oara, Nici din taltul invechit c imbraca, s& nu se facé ceva care /-ar putea necinst lostoare la in 21 de Sabat venind la sinagoga a vazut ca un tit nu este cases la talt si nu gaseste cA imprumute un ait tals! ji este rusine 8a stea ‘ara halt. inteucs* 7U poate lega a2i alt tt poate sa imbrace, de achi lumi acest talt =! sa nu aca braha. Dar sa nu fi stut inainte de Sabal despre stricdciune. Daca a stut Inainte de Sabat nu are voie s&-|imbrave pent c& ttebuie 8-1 repare din vreme, “ U. Acela care impiecic& 0 haind care core ttt, tara ttt, a incalcat pporunca de tht. Trebuiesc tratate cu atentie unele haine care se fac in asa fel incat au patru poale. Un co’ trebule tat ca sa fe rotunjf, Daca insa a ind doar coltul si s-a cusut astiel ca 84 arate rotund, nu este caser pentty cA partea netaiata se consider ca facadnd parte din haina incalcarea poruncii de ttt este de us mare pacat. Acela care este imitva de ttt ajunge s& vadi fata Domnulu atent c CUTIUR STAN ARO CAPITOLUL 10 oare la punerea de Tfilin Reguli pri 'A. Porunca ca Tilin este tot o mitva importanta. Intreaga Tora este comparata cu tlin. Se spune: .88 fie in gurata Tora Domnulu. Acela care nu pune tin este socotit ca unul cate pacatuieste cu trupul. Acela care pune tf ce nekaser, nu) numal c4 nu se achité de miva, dar face si multe brahot in Tadar, cea ce este un mare pacat. De aceea s cumpere tiin cu gr de la oler" avlavios si de mesere, iar curelele s& le cumpere de la un om de iferodere. sa lie Sigur cd s-au luerat anume si din pie! de animale curate. Din pacate, muti pacaluiese cumpérand tin cu gri de la un .soter*evlavios si Fe meserie, ar curelele sa le curnpere de la un om de incredere, 8 fe sigur ca s-au luerat anume si din piei de animale curete. Din pacate, mult paca ‘ose cumparand tiin si curele de la acela care le 68 mai iefin cu toate o8 nu Sint cager, Evlaviosul sa-si dea seama cA daca doreste ca hainele sau lucturfle sale 98 fie cum trebue, cu atat mai muk sa nu se zgarceasca si sa hu is) crute banii cAnd e vorba de Domnul, ci sa caute s@ cumpere acele luoru de care este sigur c& Sunt caser, cu toate cA pretul lor este mal mare. SSA fie atent s& fe fara cusur si negre, atat cutile cat si curelele. Curelele tre- bulese unse in permanenta ca SA fie negre (dar nu cu ulei de peste, acesta find cin peste nckaser). Daca baga de seama ca thlin sau sticat catusi de putip sau §-au fupt cusatule, sa inirebe imediat un cunoscator sé vada dacd Prat sunt caser. Cu mai mul grja trebuiesc supravegheate cotuile, mai ales Inflin care se pun pe cap si care se rod si se gauresc mai repede si nu mai unt caser, Se intdmpla des ca prin folosire prea muta s& se dezipeasca pielea do deasupra de la cap (sel 108) si alunci fn nu mai este considerat Egser, Acestlucra trebuie tratat cu mare atentie. Cei care sunt atenti cu porun- file ttn sunt dator! s4-le poarte cu evlavie, S8 nu rosteasca in timp ce le poarté vorbe nedemne. Aceia vor ajunge la © vata Indelungata si vor avea parte de lumea de apoi. Thin este dovada ca Dornul este printre noi. Tin Ge cap au deasupra scr un Sin’ din numele Domnulut: ,Sade": De aceea taltul nu rebuie $A acopere tot lin de pe cap. B, Timpul de punere de tflin Incepe dimineata, atunci cand och poate recunoaste pe prietenul sau cu care este obisnult dela 0 distanta de pat cot ‘Dupa ce a imbrcattaltul pune thin, Tt se pun inaintea de tilin, pen trucd porunca de tit este permanenta. Se pun in flecare zi ca si de Sabat ca ‘side earbaton in timp oe tflin nu se pune decat In zilele saptamani, afaré de Sabat si sarbatori Si este 0 regula cd ceea ce este permanent are intletate fad de ceea ce este sporadic. Dar daca a atins mai inti tin cu toate c& ele 0 ann SUMAN ARUH Sunt In sdculetu fo, ebule s o nt cbuie si le pun tatu, ca si nu recat” peste porunca.(Dacd ra lst also poruncd do infapui ua voles oor) © Shalt ao coer et se gerne na lin S& S@ puna aproape de inima, asezata putin cAtre corr 1 Gory tet We Ch na a et feasca parul si tie pana la locul unde se aflé moalele capulki,Thlinal-s tent seats bed eee tes ot Tals cap. Daca cutia este prea lata, atunci nu poate fi fixata bi : ras ea sees lucrat cu atentie. mes de seewa rebue russ at See hy tn a nape ta pera mn) od sine dea age 20 apuNe me Sue nates ean erates ; 'e Barut vod Malhuto ledlam Cavod". Explicatie ca sas ve spun ath Sem Civoa cota nat ct exe irae daca tebule ona tif cao tsa ra ilociu: una pe falanga mijlocie si doud pe falanga inferioara, a Nec Daca saint _E Daca sa ntaplat 28 e0ata in cult maint tin bul sl ase dn mind sl acopere cu ova puna i tin e0arece conform Tori sel iad” ar intleale isle legal ca sony Pe mand ei sd fie ca 0 podoaba intre och" Peat ca semn vg ae enema ide pri. Parl fin lung, ite tin si pele este opt sa se puratun cor a aia at 2 sere cul curelei sa fie indreptat In sus si cuti tu scald tained eae ee Sn sa H. Este opts se ostensca macar i in pe cap si pe mind. Esto opt a face pans sie sore seas os 3 & pipaie tilin sel iad” si sa facd din now |. Dacd a gresit sia intrerupt, 3 pipaie tin sel iad” sis ou rahe .Lehaniah iin” 2 fxeze egatura si apo s& pund sel 08" sis spurs raha. Daca a intierupt in intaresul de tin, nu vebuie 54 faca din nou braha sel iad ai Prin tfiin omul vrea s@ i se supund Domnului sufletul, adicd inima si X Thin pe mana 31 pe cap sun oud perunci dint stages aco, sda ae muna on agar nS cae eed Mtard’nu poate pure deca unul pune numa unui. Dac pune pe pune Lananiah itr caca pune pe cap soune ambele baht enanian ‘Ravsi‘Al mtvat tins spun Barun Sem ved Mabuto lola vaed Un stangal complet chiar dct a att as mamas oa tesish pura ih pe erase. care exe tanga sa. Oued rebue face cL ‘Sepia Gar ac co sanga sau pe 800, ra cu cae soe ext sot Steaua s ve purein po cap de & coun, Osea este stépn po abel man suet ca ost amon, pe sanga, Tot asa daca rus nasout tanga c Bs aa es bau 9 Sole co stanga face fll cd cea, pune pe Stdnge ca ecare om ja mijoc sau ceva mai sus, Unii sustin c& cea de partea dreapta s& ae ara neag a curler rebuff. Dac ns os rust coeaue antl capt aay senen el ral, area alba in af a rascumpere cu sadakar. Tot asa itn ai naar, c8 posteascd sau eS rou rane at fra acu edule 38 posteasc. sd daca au cAZ pe (eatin r seul. nebula posteascl st dea cova cu teak 2 —————-| CHITUR StS aert (©. Daca a 800s tflin 5 mearga la privata, cand ge intoarce si-| pune din nou, trebuie sa faca din nou braha (uni sunt de parere ca nu trebule, si sa se si obsnuieste). Daca se afl la braha de fa_Kriat Sema’, agicd de la braha ,fatar 01 si mai departe, s& nu faca intreruperi pentru brah de tlm, si dupa ,Smone esrei’s& le pipe si sa faca braha. P. Nu are voie nimeni suite s8 scoata tlin, Afara de timpu tugaciu- ni de Sone ester" sau la invatarea Torei, Este oprit sa serveascé masa cu tin, dar poate gusta ceva intampiator. Este oprit sa se adoarma char si fara vole imbracat cu tin, @. Omul este dator sa pipaie tin de flecare data cand isi eminteste de olo, ca astiel sa nu le uite. Mai intai s2 pipe tilinul de pe mand apoi pe acela de pe cap. Este un obicei bun sa le atinga cand aminteste de ele in Kriat Sema’. Cand spune ,Ucsartam jaot al iadeha’@” la atinge pe cele de la mana gile saruta. Cand spun ,Veaiu latotafot bein eineha’?® le ating> pe cele de pe cap site sata, R. in problemele sfinte se urcd mereu si nu se coboara. Thin de pe cap sunt mai sfinte decat cele de pe mand pentru ca au patru desparttur! si ltera.sin*. De aceea dint-o curea de la thin de pa cap este oprit sa se fact tuna pentru mana. ins de la aceea de pe mand se poate face una pentru cap, De asemenea, este opritca 0 curea de la mana, daca s-a rupt sus. langa nod, ‘8 fie ntoarsa ca sa se faca nodul in capatul unde s-a rupt. Tot asa lacureaua de la cap, este oprit sa se intoarca partea care a fost inlduntrul noduluica ast- fel s@ ajunga in afara Iu. Este oprit sa se foloseasca pentru lucruri nesfinte 0 unga in care sa tinut tin, SS. Nu se scot tin pana dupa cadis de la ,Uva Le Tion"®, cnd spune “Tei raton senismov hucheha™. ‘Acolo unde se obisnuieste sa se introduca In Chivot Sulunile (in zille de citi a Torei) dupa .Uva Le Tion - nu se scoate tin pana la intreducerea Sulutor in Chivot In ziua in care se face o circumcizie, nd se scoate tin pana dupa ci ‘cumcizie. La luna noua (Pos-Hodes) se scoale inainte de Musal. .Ho! Hamaed", .Sukot toti scot inainte de ,Hale’ ar Hol-Hamoad Pesatt obstea scoate inainte de halal ar hazanul dupa Malet T.Tiiln se scot stand in picioare, Se desfac rdsucturie de pe deget Si doué-trei résucituri de pe deget si dou-rel rasucitur de pe brat. Se scoate ‘mai intal de pe cap apoi de pe mand. Deoarece seria ,sa fle podoabe intre ‘och, adied mai muke, deci atéta timp c&t sunt intre och, s& fie macar doua De aceea se pun mai intéi pe mana si se scot mai intai de pe cap. pantry cé atta cat le are pe cap sa le aba si pe mana, De pe cap trebuie scos cu mana stanga, mana mai slaba, pentru a aréta cé- vine gre scoaterea. Porunca este sa aiba fli toata ziua, dat din cauz8 ca trupul nu este curat ele se scot Jndata dupa ruciune. Sa nu se scoata nici in fata Sulurior, nc in fata rabinu- lui ctert de privrea ior. Este un obics al infeleptilor sa sarute tli la punerea sila scoaterea lor. Este oprit sé se scoata taliulinainte de thin, 38 CHITUR SULHAN ARH \U. $8 puna tfilin in punga lor in ordine. asifel ca sa stie a doua zi s& ‘scoata mai intai sel iad", Dar 68 nu puna ,sel - iad" pe .sel ros", deoarece “sel ros" este mai slant decat .sel iad”, ci sd le puna alaturea. Sa puna ‘aculotul cu tilin in punga talitului si deasupra taltu, ca s@ gaseascé mai intai tatu V. Cine n-are fin si obstea se adund pentru rugaciune, este mai bine ‘s& aslepte pand cand se termind rugdciunea sis ceara imprumut fin decat 8A la parte la rugaciunea cu minian fara tin. Dar daca nu vrea sa riste 88 treaca timpul pentru ,Kriat Sema” pana va gasitflin, s& spuna Ariat Sema’ fara tilin. Daca se teme cA va trece tmpul rugaciunii, atunci s& spund rugaciunea si cand va gas lin s8 le puna cu braha | s@ spun un capito dia poalmi (Mizmor) sau sa faca rugaciunea de .Minna’. Este oprit sd se puna th Fn noaptea, Ca sila tal. este voie SA se ia lin de la semenul su, fara sar anunte, s8 le puna si s4 spuna brane, W. Pentru tin este nevoie ca trupul sé fie curat, deci sa fle atent 58 nu se ellbereze aerul adunat in matele lui. De asemenea, 0 persoané care Sutera de rate, chiar daca nu are duren, nu este obligata s4 puna tin, pen- itu ca nu poate s& se pistreze atat de curat cat trebuie, Oaca i se pare c& poate rezista in curdtenie atata imp cat spune ,kriat Sema" si ,Smone esr Boate 58 puna tilin. Dar un bolnay care sufera de ceva si nu se poate fnist! fin cauza duretilor, este scuti, alfel este dator. X. Unui copil, cate isi poate controla matele sau starea de veghe fatal sau vebuie sé-i cumpere tilin ca sé le puna. Acum s-a raspandit obi- oiuica un copil sa inceapa 88 puna tilin cu doua-trei luni inainte de a imp ni treisprezace ani ¥. Cu privite la punerea de tilin in zle de Hel - Hamoad” sunt obiceiuri si pret diferte. In unele locuti nu se pun, in ake locuri se pun. dar nu se face brana cu voce tare la sinagoga ca de obicei. Uni obisnuiesc s& 's puna com plet fara braha. Cu toate ca nu se face braha, este oprit $8 se faca intreru perea inte ,sel iad’ si sel ros", Dar pentru cadis si chedusa se face inte orea, Trebuie urmart cu gria ca in aceeasi sinagoga sa nu fie uni care fac fugaclunea eu thin iar at ra Z. Thin sunt caser, de regula, atéta timp cat cutia este in bund stare si pergamentele dinauntrul sunt bune si nu trebuiese verficate, Totus! este bine sa fe veriicate pentru ca uneori se stiicé cin cauza sudori, Daca nu se pun decat din timp in timp. trebuie verficate de dua ori la sapte ani ca sa nu Fmucegait. Tot asa daca 5-au rupt cutla,trebulesc veriicate si pergamentele Ginduniru, Daca au cazut in apa, la fel, Totus, dacd nu are cine sa ie vertice S158 le coase la loc, sa se lase neverficate, ca sa nu se ipseasca de mitve puneride tin. Dar Sa nu se spuna braha. 38 CHITA SUIHIAN ARETE CAPITOLUL 11 Reguli privitoare la mezuza A. Este © porunca sianté (aser) ca Ia tacare usa $8 se pun mmezuza, Char dack ocash are mairate Camere 5 facare camera ste mal mmuite usi folosite pentru intrare- iesive, cu toate ca se foloseste numai unc {bate vebuie 88 alba mezuza. Chiat daca a se&zut hurarullocatrioys Se lett sngura ued ous lata le se pune mezuza, Da ach este © usa care este folosita numai din cand in cand pentru a se naga pe ea nels ctu sesteo aa usa pent inrare-ieshe.atunc\ usa care nu este port inare si ieshe ate sth pone Bilt Par ctor se pune mezuza, pont cd sore Usaraa fa C. Mezuza trebtie prinsa in asa fel incat a fie la dreapta celui care ina Dac est pine in prea stings nu ese caser si rabue seoasa 8 Bust la creapta si sd se spuna braha. Aici nu se face nici o deosat Busta puna braha. Aii nu se face nic o deosabire pentru une mezuza pe partea dreapta a intl in cea cu intrebuintarea principal ELocul mezuzei este la Inceputl cle de-a tea natin a uscon: lu. Oacd este prin mat sus este car cu condita 0 espacio pana de pragul de sus. Oaca este prinsa mai jos de a treia parte de sus. trebuie Sousa pus Unde rebule cu crana, Daca a prns-> muita pan tat te bute 8-0 scoala ‘sso pund unde tebue cu tana Cact a ihe in una ai eb 59 scoat a pun unde tebe da hae 8 acd rahe dn nou Treuie s& 0 pind In -paia’ increta care ara Oct & Schimbat nfl acesta nu este nes un pa F Mezuza eo prinde dupa inasurarea dela strsit adicd de la’ Ehad" cate sTama” si se pune in-un tub eau fn aa 35 OITER SUOLEAN ARCH ; : scorl ust Inceputul, acted cuvant aratcare pinzand- oble la uscoul us, Ineepu ; “Sorta ce cad uital and ste sar Cac vor Ut ast stl at co bose inde vet este ma ine desi 8 He prinséindavtlusi, Dacd mu esto pins cl alata nu os orca este nevoie de atone, casa fl pine prin cies! Sus sips. ca al A, prin care se int H. La unele case sunt port mari céte ous mid, pin care seit ise esa n mad obisnut ay poata se deschie numa dn cand in cind, Cum este vorba de doua usi, despaitite de o coloana até de o palma, trebuie pt oud mazuzet. eas ats 29 an lo unde poate presupune car ples fo poate lace 6 cesta in uct on sh fe ropa ago #1 upd scone Bra, or mane cl de mppa cal nin pan pa {xn names aee peur est nc cae dM se oo roe pnt oso cr oe az sce cussed posse memo Daca Fu pate! ropa n aco case, nea eve it epost re spl aa rua use, MAU [apo i sfra fe el Sopa de usa cs a ml Geo palma, cae nual es ase 4 ny se ma pune mezuza, Sunt JL La incdpete care au pata cot ny se mai pune meauz uni care spun cd este nevoie Ge meruze, Mi cd rs estenevots daca mae pat ct pe par, ch numal cand se socoteste ungimea, ‘ uscioare inate, Nu rebui prins menuza a 8 cae ar dou scare nate cetpnn zce pales pag doa, Dat Ga carn srt nom Sau pat sparc ent pate an port Cle a aflon dasa push mezuea, Oacd casa are un singu usc, lar gn partea coal tece Parte ras depare, car aceata este In parton stangd ru ebue mezuza Daca putts ent de paten crept, ny ete alg e& rebut mezuza, Decl mezuza Yee f pod fn uscon care ate sao de errs 8 nd raha sau oA. pinch unde nu e navow, Dupd co a pins Una la usa She are rove de movura sia pus brane aoeasla © desl La fl s po Goveada peste tot acolo unde exo neigurana eee Sn ee ae et eer sea aeele Gr eet ae eta gee arene una mezuza. Acele pravalii care nu au un uscior de la pamant pan la pra: Fe ee race coca aecacgyocan ic cole cer ge a emt REET TET con IRSUUHLAN ARCH trebuie pusa mezuza. Daca usciorul mic la dreapta inti este inalt de zece palma, pune mezuza acolo iar daca nu este inal de zece palre o prinde pe locul cel mai iat de la intrare, M. Dupa unele pareri chiar daca nu sunt usi la intrare, trebule pus ‘meauza. Unil Sustin c& trebuie neeparat s& fie us8. De aceea sé nu se pring ‘mezuza pnd cnd Inainte nu va fi pus usa, Sa nu ge prinda rrezuza $1 apoi 88 Se puna usa, deoarece lucrul rebule ,fScut” si nu s4 ,devin’ facut NN. O casa care nu este cticté pentru locuint tot timpul, este scutits De aceea Suka facuta pentru sarbatoarea de Sukot este sculta. Tot asa Pravalile care se fac numai pentru timpul targurilr, apoi se desfac sau raman {18 intrebuintare, sunt scutte. ins ta privalile stabil trebuie pusa mezuza ©. terasa cu trei pereti si platon deasupra, iar cu a patra parte eschisd, cu toate ca are colonase in forma de usa. este scutta de mecuza

    You might also like