4.1, ingragaminte chimice cu azot siimportanta azotului in sol 4.4.4. Prezenta, rolul si organismele vegetale 4.1.1.1, Prezenta azotului in sol in constitutia ro in scoarfa terestra azotul intr sedimentare, in cantitate de circa 0,2 %. In sol azotul este prezen, in cantititi care variazi intre 0,09-0,34% in stratul de 0-20 cm si intre 0,01-0,20 % in stratul de sol 20-40 cm. Aceste cantititi reprezinti o rezerva medie de 2-9 /ha in stratul arab 25-50 kg/ha, cantitate insuficienta pentru realizarea unor producti mari. in solurile cultivate, cantitaile de azot variazy foarte mult, in functie de tehnologiile aplicate, irigarea reprezentind factorul esential al variatici azotului (tab. 4.1.), Formele de azot din sol in sol azotul se afla sub forma anorganici (mineral) si organica. Azotul mineral reprezinti 5% din azotul total, find reprezentat de sarurile de amoniu, de nitrati si nitriti. Pentru nutritia mineral a plantelor prezinté importanfa formele de amoniu (NV H;) si de nitrati (NO; 110 Carateriatea si de apap te cane forma de: ioni de N Hf liber in soa sot joni de NH}, schimbabi retin Ai Ia complenul Primari. sau fixati in unele minerale argiloase Amoniul schimbabil se afi in canitii foarte mic, sub io ppm si constituie forma de azotimediat acesibia platter Cantitatea de amoniu neschimbabil este mult mai mare, 3.8% din azotul total, dar este inaccesbil sau foarte greu accesibil plantelor. Forma nitricé (NO3), provine in sol din oxidarea mica a formei amoniacale. in cursul petioadei de vegetatic, in NOs, poate varia foarte mult, de la 10-60 bi coneentratia solul ppm la inceputul vegetatiei, pind la 60-150 ppm NO}, in perioadele cAilduroase si umede sau la aplicarea ingrisimintelor incrale, La culturile intensive, in perioada consumului maxim, irebuie asigurat un continut de 80-100 ppm N ~NO3, Raportul dintre NOs si NH{ in solufia solului, este i Primavard in favoarea amoniului, iar ulterior in favoarea forme! 1mai intalnita (20- a, metionina, valina, 40°%) in soluri etc.) > hexozaminele (glucozamina, galactozamina) ce reprezints circa 5-10 % din azotul organic existent in sol; > compusi purinici si pirimidimici ai act titi miei Compusii cu azot organic din sol provin din: resturile de organisme vegetale $i animal descompunere, din humus, traiesc in sol, lor nucleici si nedescompuse sau pe cale de in plasma microorganismelor care I, din diversele secretii ale radacinilor $i microorganismelor. 44.1.2. Mineralizarea compusilor organicicu azot Amonificareareprezint® descompunetea aminelor si a sub actiunea enzimelor ,dezaminaze™ secrtate de microorganisme heterotrofe, aerobe si anaerote. in condi be rezulti amonia se desfisoari anaerob, apar si diversi _produsi intermediari. Procesele de amonificare cuprind si compusi neproteici cu ant (ureide, acid uric, baze purinice si pitimidinice, alcaloizi, ete.) care ajung in sol odata cu resturile vegetale, Amoniacul ce rezulti din aceasti activitate serveste drept erie prima pentru organismele nitrificatoare, poate fi utilizat lante si de microorganisme pentru nevoile proprit, formeazh i cu acizii din sol sau este refinut in forme schimbabile st “eschimbabile la particulele coloidale din sol. 3Sf de oxidare biologiog fi. Reactiile biochimicg nea unor bacterii autotrofe g Nitrificarea este cu for a amoniact desfisoara far Nitrol Pe prima treapta Nitrosocystis, Nitrosococeus, Nitrosospira, care cler activeazi bacterii din gem Nitrosomonas. transforma amoniacul in acid azotos: 2NH} +302 —+ 2HNO2 + 2420 + 2H* Pe a doua treapta se produce oxidarea acidului azotos la ag azotic sub actiunea unor bacterii autotrofe din genuri Nirrobacter, Nitrocystis, Bacterioderma: 2HNO» + O7 — 2H* + 2NO5 Sintetizate, cele doua reactii pot fi scrise: 2NHj +402 — 2NO; + 4H* + 2H0 inainte de formarea nitrafilor, o parte din amoniac dispare temporar, respectiv nu se giseste nici ca NHg, nici ca NO, Cercetarile lui F.G. Stevenson (1964) araté c& intre amoniae si acidul azotos apar, ca produsi intermediari, hidroxilamina si acidul hipoazotos. Se desprind o serie de concluzii pentru practica agricola: > Ia oxidarea amoniacului se foloseste oxigen molecular, de aceea solul trebuie sa fie aerat; in solurile cultivate cu prisitoare se intélneste un continut mai ridicat de NO3 fafa de solurile cultivate cu neprisitoare; > — hidrogenul rezultat din reacjiile de oxidare a amoniacului poate contribui la acidifierea solului, cand are loc 0 descompunere foarte energica a materiei organice; bacteriile nitrificatoare cer anumite condifii de temperatura (25-30°C), umiditate (de 60-70% din v fatea capita tea $i_umiditatea foarte ao procesul de nitrficare, acumuting, umiitatea Sc32uts i insuficiena (Mo, B,V,Ca, P, Mg, Fe) au un ciupercile din genurile Aspergitys contribui la procesul de nitrficare: in timpul anului se pot forma in so} cantititi mai mai mici de nitrai, in funetie de pi, a umiditate, ete-; pe solurile ce confin mai multé materic organica procesul este mai intens; datorita intensitagii procesului de nitrificare, se pot pierde cantititi de VO prin levigare. ‘ fol Saati entatemissrearg WS 220 amon or element nurtive fect similar, Si Penicillium pot 4.1.1.3. Fixarea biologica a azotului molecular se desfasoara ca ajutorul microorganismelor fixatoare de azot. Dezvoltarea acestora depinde de: insusirile solului (pH, confinutul in elemente nutritive, continutul in materie organic, umiditatea si temperatura solului, conditiile de lumind, ete.); > — modul de folosinfd a terenului, conditile de clim8, ete Microorganismele fixatoare de azot se impart in dou’ grupe: a) microorganisme care trifiesc liber in sol pot fi aerobe si > anaerobe, Din aceast& categorie fac parte gemurile Azotobacter (se dezvolta optim la pH 7-8, umiditate 66%, temperaturt 20-30°C), Beijerinckia (pe soluri acide tropicale), Azospirilim (tiiese atat in rizosferd oft si in exteriorul r&dacinilor unor plante) 15anumitor speci de plante supe' aceasta categorie fac parte sp genurile Rhizobium si Actinomyces ‘Simbioza consta in faptul c& plantele folosesc substanjely cu azot claborate de microorganisme iar bacteriile utilize, glucidele solubile sintetizate de plante si strurile anorganicg absorbite de acestea din sol. Bacteriile manifest un fal parazitism prin faptul cd se hrinese pe seama plantei, la incepyy apoi ele incep si fixeze azot atmosferic, pe care-l pun jy dispozitia plantei in proportie de 70-80 % din cel fixat. Cantitatea de azot fixat depinde de o serie de factori: conditiile de nutritie; Vv reactia solului; prezenfa fungicidelor sau a erbicidelor (micsoreazs rnumérul si marimea nodozitatilor formate pe rédacini, prezenja ionilor de Ca?’ H2PO;, K*,Co** si Moo? (marese numarul si marimea nodozitatilor). Procesul fixarii biochimice a azotului molecular este acelasi la toate speciile de microorganisme. in centrul sistemului de fixare se afl enzima numiti nitrogenaza, alcdtuiti din dowd vv Vv componente: 2) o proteind cu Mo si Fe, considerati nitrogenaza; b) o proteind cu Fe, considerati un substrat enzimatic, nitrogenatreductaza, Pentru fixarea azotului este necesar un consum de energie. Procesul fixirii propriu-zise consti in reducerea azotului molecular Np la N Hs. 116 27 A N=N Hp 2 7 HN=NH yyy N y ; oa oat NM Vs 910 + Aminoacizi 1th Pierderile de az0t din sot re parte a azotului se pierde any tal din sol odat 6 cu |. oaltd parte se pierde in mod neproductiv prin, penitrifieare ~ pierdetile prin denititicare pot af “50 % din azotul aplicat solului sub forma de ee . fe poate fi de mai multe flu emt, ») denitrifiearea sub actiunea unui grap de bacteriimumite rificatoare (Bacterium denitrificans, B. fluorescens) care nitriqii sau mitragit pentru objinerea oxigenului necesar generali de denitrificareaprodusi de Schema microorganisme: HNO3 +3” +3H™* + energic = NO- + 24,0. HNO» + > + H* + energie = NO- + 1,0 9NO~ + 2e~ + 2H* + energie = No0 + HO NyO + 2e~ + 2H* + energie = No + H,O b) denitrificarea sub actiunea glucideto Cyli20e + BHNOs = 6CO2 + 9H20 + 3N20 + 2289 kg ©) denitrificarea datorata prezenfei in sol a nitritilor conform hemei: 2HNO» + CO(NHa)x — COs + 3H20 + 2No Denitrificarea este favorizati de mai multi factori: pH-ul solului, umiditatea solului, confinutul in oxigen al solului, ete. 2. Pierderile prin spilare — au loc prin percolarea de sol de citre apele de infiltrajie. Pierderile sunt mart cu texturd nisipoasa si mici la cele argiloase. Vegetatia la solu 17june — sunt influentat eroziune HAE de pang ja, de intensitatca ploilor, de acoperirea vee organismele vege penirs nutriia plantelor azotul este cel mai impor El intra in construcia unor substanfe g, clorofila, vitaming element nutrtiv vitala: proteine, acizi nuclei intre 0,5-5,0% N / 100 g substanta use in azot comparativ cu rest Leguminoasele sunt mai bogate frunzele contin mai mult azot decét tulpina say plantelor, radacina. Majoritatea plantelor utiizeazi azotul numai sub forma ionilor YH, NOx si NOs din solutia soluh sunt in general, toxici pentru plante. Radacinile absorb azotul m mult sub forma NO; decat NH}, diferentiat, in functie de temperatura (absorbjia creste exponengial cu temperatura) si pH (reactia neutré a solului favorizeaza absorbtia). NH; in exces afecteaza cresterea si metabolismul plantel astfel incdt dupa semanat poate apare o ,intoxicare amoniacal ‘motiv pentru care sunt mai indicate ingrasdmintele cu azot nitri care n-au asemenca efecte. Prin xilem are loc translocarea azotului din ridaeind spre partea aerian’, Forma am depori cand plantele sunt normal aprovizionate cu azot, in celule vvvvyv r este mai imtens decét eel de sintezi, renuind tens in si glutamina. Jn timpul germina cadere (ipsa de celuloza si lignina); si daunatori; reste atacul de b scade rezistenta la ger; se lungeste perioada de veget se intrzie maturarea fructelor se formeazi 0 masi vegetalé, abundenta, evidente de recolta. cu scideri 19sa de azot, frunzele acestony insuficienje; Yn 4d ware - atmostericg, ee oh ‘ Cin Pia culoare tori oo Ma ficienta de azot se accent i amoniacul anbidra se pierde . st e828, thay Tad aceea, Pender oti intima PAE in cloroplasteor. aibend a funzelor se dary“ =e een ei ms cu texturt nisi ie icon clo si scdeii confinutului de clorgp et i Poast, Tn soll relay yey tHe ee " clorofi, pierderile sunt mai mic. © pane din amen Bo, : in amoniae este rego in tase ca aare de dtr plate, Pare este iia insite ci ae ates en datorith activititit bacterior iif | rt : irate, fante de forma chic sau fz de solbiiae: evolueazd i Sensulacdifri, dort formar weet psa meee poate contribu Ia hidroliza humusui dn oy lui din so, ev conse we 1. cu azot amoniacal 1 ctonura de amoni sulfatul de amonit, carbonatii de amon, >, ewazor nitric: azotat de sodiu, azotat de calciu; 5 ou acor nrc si amoniacal: azotat de amoniu,nitrocaley, sulfonitrat de amoniu; 4 cu azot amidic: ureea, cianamida de calciu; 5. cuazot lent solubile: ureaform, floranid, isobutiridendiuree; 6. solupit apoase ale ingrasdmintelor simple cu N. 41.21. Ingrasaminte chimice cu azot amoniacal Amoniacul anhidru, NH Ortinere: Y prin reactia dintre azot si hidrogen, in conditii de presiue inalté (100-1000 atm) si in prezenta catalizatorului de fer, cx adaos de promotori: Nz + 3H —+ 2H. FS gaz incolor, se licheflazd Ta -33,35°C $i se solidified la TTC: ichefiat, conjine 82,25 % N din greutate; in amestec cu aerul (15-28 % volume) devine exploziv. ‘Se pastreazé in cisterne speciale ce rezistd la 15-20 atm Propriety: ~ 120 nefavorabile asupra structuri, © in primele zile dupa aplicare, produce o yoara oltiel soli PONE ° MPH aetna a oo efectul toxic al amoniacului se manifes in timpul germindri, daca acesta este aa aceca aplicarea se face eu 1-2 siptiméni inne de serint iar in timpul vegetatci se aplicd printe riadut; teams concomitent cu efectuarea ariturilor adinci; vara nitifeers are loc in provent de 50 % in decurs de 46 siptimn \\ Apa amoniacali ¥ rezulti. din solvitea amoniacului gazos in apa, Solubilitatea scade cu cresterea temperaturii. Amoniacul reactioneazi cu apa pani Ia stabilirea unui echilibra deplasat mult spre stings, conform reactiei: NH, + HOH —+ 2NH, + HO-. J- constama de bazicitate (Kb) dovedesie od in sola ‘amoniacalé: N Hy este mai mult fn stare nedisocats: INES] <(HOI 5,198 Kb= al (vs) MIN] 12vin} roniacald saturata confine 20.2 = Ia 1SCapa am 0.5 128 %6 Ny avnd densitatea 0,910; % in reervoare speciale, MY presing se pastrea: . io gi este mai pyfin corozivd ¢ ie ide explocie gi este mai pu me or eres mobili fosfailor grea subi fn sok . widente de pH in urma aplicarii 1, schimbarile evidente de p lic NAAN, ay prea pe slur cu fextur nisipows8, CU © Slab puter le bai tamponare (nesaturate in baze); se poate aplica tonmna, primivara sau in timpul vege, culturilor; cste cel mai indicat ingrisimant pentru fertilizarea raul toamnd, primavara inainte de dezgheful solului, Sulfonitratul de amoniu, (N I/;)2SOx - NHiNOg eee Obinere ; ] amestecul mecanic al celor doua siruri, in anumite proporti Oviere Y din neutralizarea cu amoniac a unui amestec de acid azotic 50 % + acid sulfuric 77 %. —— ore ‘iiore ] ¥ amestecul sulfatului de amoniu (obfinut la fabricares copralactamei) cu acid azotic si neutralizarea cu amoniac. = confine 26 % N si are reactie fiziologicd intermediard Prope: celei a sulfatului de amoniu si a azotatului de amoniu, Comporareinwe —SSSSOSOS*S~SsS © sulfonitratul de amoniu prezinti o reactie fiziologic& acid Walarer © se poate uilza la toate culturile gi pe toate tipurile de sol; © recomandat pe soluri bazice. 128 vjtrocalearul (nitrocalcamoniyy, yyy 4NO3 Caco, Y solutia de azotat de amoniu ob Du inp se amestecd cu CaCO} in instataii Site By 4 fabrcaie a temperatura de 125-135°C. in timpul amestecutu care sre I aaa gene EP higroscopic8) si carbonat de amon, “ues sdescompune: 2NHiNOs + CaCOs — (Wit) -C05 4.6, (NHi):0Os — 2H, +00, +f, Noo agramulele sunt colorate alb-murdar- gr aox-o Juncjie de culoarea pulberi de calear sau de ng “folosit la preparare: om prprietlit _ “conjine 28% N, find alcdtit din 9% 1 ees din 80% NH,NOy st = confine cel mult I % Ca(NO,)» a emprareTn oF rere are reactie fiziologic& bazick, ‘© datoriti confinutului sau in dolomité este utlizat pe solur scare se poate acide. 4.1.2.4. ingrasaminte chimice cu azot sub forma amidica Din aceasta grup fac parte ureea si cianamida de calciu. Ureea , CO(N H2)o ¥ prin izomerizarea cianatului de amoniu: NCONHy — CO(NHs)2 Dbjinere Hz 7} ¥ se objine industrial din amoniac si bioxid de carbon: CO, +2NHy — NHp-CONHs NH,—COONH, — CO(NHa)2 + #0. 129yy pole parse UMBOATEIS faze: pny, ex) teh ¥ proce ven pron secund de Site, rij My vreau ecuperarea Ba7el0r nereactionate, iy cecundari de sintezd (carbamat gg prods a repaafornat uree:carbonai &€ amoniv, amopigg, atin ina, din solutia in care eam ys) 4 ack in ul neat FMP eee pes yy pone de pie a Hes), UEC e poste descompane jn componente initale (CO2 si NH), totodattforméngy croc de produsi no dite cae cel mai important este pig * DCO Hays —* NHy—CO-NH~CO-NHy +. nap Y prin evaporarea la vid si Ia $0-118°C se obfine un pro, ccntinut scazut de biuret; biuretul este nociv plantelor, areca este 0 sibsianjd cristalind, incolord, sohabiy> ap si putin higroscopied, granulata, mai rar sub fay de crisiale, seca crisalizat are densitatea aparenta de 640 ke, = se dicolvd bine in amoniac lichid, dnd ase combinajiei CO(NHa)2*NHs, proprietate folosita i objinerea ingrassmintelor lichide pe bazé de uree cu acizii azotic $i fosforic formeazés azotatul de uree CO(NH:)2-HNOs, si respectiv fosfatul de ue CON Hz)p HyPOs, saruri foarte solubile in apa; = azotatul de uree conjine 34,2 % N, find recomandet co ingrasamant la culturi intensive (sere, solarii iar fosfaul de uree se foloseste ca adaos in hana animalelr rumegitoare; = comparativ cw azotatul de amoniu, ureea are unele ality in plus: este mai concentratd in azot (46,6 % N) ‘mai puyin higroscopicd, nu prezinta pericol de exploze zu este toxied pentru plant. 7 Gomporareinels Prin solubilizarea in solujia solului, ureea sufera procesul de hidrolies, tansformandu-se in carbonat de amoniu $i si® Taare? 130 actiumea enzimei urea rode de COWNTh)n+ HO — Nip, solurile bogate in humus, carbonatul de amoniu este insta) robacteri COON A,B, (NHC — NELHCO, « sey din accast cauzt,cindingrasiménnl se apy solului se plerdcantitatiisemnate de 1, prin so ee # incorporarea in sol la cel putin 5 cm ayant considerabil asemenea picrdeti datos formas ten de amoniu: i hidroidat (WH):001 — NCO. Son ta administrare, in primele zile ups apiare, areca comportd ct © sare eu reacie folic bari, hand aranulei pH-ul putind ajunge pind la 8s ulterior, azotul amoniacal este supus ntrificri si alcalinioarea temporaria Solutiei solului se schimba intro alcaliniate locals fo urea este un ingrisimént prin excelenta utiizat pe toate tipurile de sol sila toate cultuile; ‘este foarte indicatd in regiuni cu precipita multe si pe trenur irigate, unde prin retinerea N77} Ia particule de sol, perderile prin levigare sunt mai mici decat in cazul azotaului de amoniu; recomandat a fi aplicat ca ingrisimint inainte de insimintare, ‘ca Ingragamant fazial in timpul vegetaied sau sub forms de stropiri foliare; solutia de uree se aplich in concentrate de 0,5-1%, ureea putdnd fi absorbitt ca atare prin frunze; stropirile se fac concomitent cu apicarea microelementelor sau a substantelor fitofarmaceutice; ‘nu se recomandi pe piguni, fr incorporare in so; Rico ovensiy pe rinduri dati ey > contraindicatd_aplica 7 sul exercitt efect nociv in tim, ” deoarece amoniac’ oa acestora: mat Ia gréul de toamn’ poate fi aplicald primavara ing, 3c lipseste azotatul de amon oa iu, dezghetul solului, numai Cianamida de calciu, CoC N2 ‘Obeineret Y cianamida de caleiu este 0 amid a acidului cianie; 7 ca ingrisimant se obj din abr de ali $20 Mola ee CaCN2 + C Cal, + Na ~ conpne 00% CaONs 20% CaO, 1296 C, 27 Maho oxiei gi resturi de carburd de calciu; Propiait: — are culoare negrcioasd din cavca carbonului, ying solubilitate scazuté; teste un ingrisdmént cu reacfie fiziologicé alcalina, ‘Comportarein sols , 4 dup aplicare in sol, cianamida de calciu suferd 0 serie g transforma: = produsul final de descompunere este ureea care se descompune mai departe pind la carbonat de amoniu sub actiunea enzimei ureaza; ~ cianamida de calciu, cianamida liberd, diversi produsi ce rez in timpul hidrolizei in sol (acid cianhicric, cianat de amoniy, guanidind, diciandiamids, et.) sunt toxice pentru plante; «© cianamida se aplicd in sol cu circa 2 sAptiméni inainte de insimanjare spre a exista suficient timp pentru descompuneree pana la uree. == > © recomandat pe soluri acide; © se utilizeaza si ca erbicid si defoliant; © este de circa 2 ori mai scumpi decat azotatul de amoniu si de aceea se foloseste pujin ca ingrisimant, 132 412d Ingrasaminte chimice cu azot Tent sor ubile reatormaldehida (Ureatorm) ¥ se objine prin condensatea ureei cy CU formaldchida ida in medi acids V recut compusi de forma polimetitnuree Ha ~CO-NH~(CEy-NH~CO-N-CH,-wH-co, = wreaformul este 0 pulbere alba pin oon mentindnd -$compecita chimed inampul pr ne = contine circa 38 % N, din care 10-25 % ese uso solbit in apa tar rest de 75.90% se solubitcea timp de 6-7 luni 4, 7 proprietc iar oe bs fo este un ingragdmint ideal pentru specii cu perioada lunga de vegetatie, pentru parcuri, terenuri de atltsm, plane ornamentale; fo se mai recomanda pe terenuri cu texturdnisipoast si regiuni cu climat umed. Izobutilidendiureea, (IBDU, Isodur) NH-CO-NEj Nee ° \ : Ay “ NH-CO-NIy Confine 28 % NV, Se solubilizeaza in decurs de 8 siptimani. Crotonilidendiuree, (CDU, Crotodur) Contine 28 % .V. Se solubilizeaz in sl in decurs de 6-8 iptimin 133Sy ‘41.26 Solutt apoase ale ingrasamintelor Simple cy yy Amoniacatii Deower _ 1 de amoniae gaz0s in solutile conce rate 4! & ¥ prin injectarc azotat de amoniu-uree. eens oluilor cade de NANO, + copy, ] hj ¥ prin imtroducerea 5 jnnr-o api amoniacal8, cu 10-15 %: sol, amoniacatit participa la reacfla de sa hime Preprieas —cationi = sunt produsi corozivi Ceampertare fn vl: # amoniacjitsuferdtransformiri biochimice sub acing! microorganismelor sau sunt utiizati de catre plante, ¥ amoniacatit obtinuti pe baza de uree si az care amoniacul liber este neutralizat eu biog, da ee e micsoreazd ane = s¢ micsoreazd mult corotviatea si temo amoniacul afléndhese in cea mai mae "Pm carbonata; ee Sen -_conpinutal aco ajunge pn a 450 Nir propre — aren Gonnortar| ; ee sit ca ingrdsdmant pentru a ¢folosit ca ingrpmint petra up rezeia de zat so ti plc pe tren cu miloace mesanizat, siicnd dapostine speciale de introducere lichidulu in sol; modaitatea ecient este si se aplice cu apa de irgatie; se recomandi si se aplice toamna, clad tempertum ext 7 Tasiares ©. se pot aplica pe toate tipurile de sol sila toate culturile, cea mg; ° convenabildistrbutieflind odata cu apa de irigatie. scazuti $i intensitatea procesului de nitrficare scade (ce evita levigarea azotului sub forma nitric) sau primavara, inaine de Takei ag insimangare; Compara insite unoringrasiminte de tip amoniacatilor 6 laporumb, sfeclA de zahar, floarea soarelu,s-au objinut sporuti = Greater de recolt de 15-20% fat de azotul de amoniu aplic Nomads cee fe 15.20% 8 de amoniu aplicat singu, setae | Neotal | NHNOs [COCNH):| NH | HO | Se ___aaceeasidoziide substanéactivi, waa | 5 | = | 323 | 368 | 28 | 089 sib) |S 33] 30s] 176] 106 Suspensii cu azot aiw2sss5) | a0 | 555 | ~ 26° | 1&5] 1079 aiuazss4y | we | 650 | - | 247 | 133] 1a sarees, | 370 | 658 | | 166 | 166] 1,182 Ooynere: suo | 37 | | 263 | 30 | 386 | 1.06 ¥ prin amestecul unor soluiifierbinyi de azotat de amoniu ture, aesior| Sea aa] ee Jn care se adaug diverse ingrighminte mint (20-10-10; 1616 y i = | et] 1629] 107 . th subztanil ative (coolnntul dé 5a023-34-6) |3437_| 53-86 - | 23.26 | 1824 i 16) spre a mir concentra in substan atv (oni sonea725) | 031 [2730] 3528 | 1e20 | 2230] - _] substan activa poate atinge maximum 56%); se mai adaugi diversi agenti de suspensie (argile), spre a se impiedica 1341.4: €ficactatea ingrassmintelor chimice cu azot 443. ingra ingrigamintelor cu. azot_depinde re cei mai importangi sunt Efectul folosirit aultitudine de factori, dintre cat 1. Conditiile(tipul) de sol — O serie de insusirtfiieo-chimice ale soll $i contin, suis in diverse elemente necesare nutrifiei Pot favorizg ces : a ului. Solurile evoluate dj din pany pot fina acfiunea ingrdsamantului. So de vedere genetic, cu fotosings agricola, sunt SBrace in substan organic’ si azot, de aceea nevoile lor privind ingrasamintele ci sunt mai accentuate decdt la cemoziomuri. Precpityi, sbundente din zona acestor soluri asigura 0 bund valorificare ingrisamintelor de catre plante. 2. Cultura la care se aplici Cerealele paioase cu perioad’ de vegetatie relativ scurg beneficiaz’ de precipitatiile de primavari si de umiditatea acumulata in sol in timpul iernii, valorificdnd bine aceste ingrasdminte. in anii cu precipitatii suficiente, ingrasamintele cy azot sunt bine utilizate si de celelalte specii de plante cultivate in zona de step. Leguminoasele, care obfin azotul si prin intermediul microorganismelor simbiotice, au nevoie mai scizuti de ingrisminte cu azot, comparativ cu neleguminoasele. La asemenea culturi ingrésmintele cu azot constituie un factor de Totusi si la prin faptul c& stres pentrs microorganismele _simbiotice. Ieguminoase este nevoie de ingrisiminte cu N, insdmanjarea unora dintre specii se face primavara de timpuriu, 136 sitatea EFOOFEANAMEOT ese aba, * * 1 Sol gésindy. se ne de azot accesibil planteor. Apicg n sdimant CU AzOt este necesars jn aan s Uti doze ae i imu favorabil continuandu-se maj tigi nt Pevionda, 3 arziu, mai ales dace ca microorganismelor simbiotice este sab gel eile de plante graminee, si fuctiferi Si vila de vie au nevoie pa ite cu azot, in cele mai multe cazur, inet nsumatoare de azot Pe care nu-1 pot objine ine ral di sol = pine Ia aplicarea ingrasémintelor cu azot; porumbu sfecl foam ar, cartoful, vita de vie si pomit reactioneaza bine, iy ar jeguminoase, orzul si ovazul reactioneaz8 cel mai bige ile climatice ale anului 3. Condi jn anii ploiosi se folosese doze mai mari de ingrimant, + in anii secetosi trigatia asigura o eficienfa superioara a ingrisimintelor cu wot in zona climatului secetos. Aplicarea nor masuri jotehnice in scopul mentinerii umiditiit solului contribuie la ca coeficientului de valorificare, ee crester 4. Sortimentul de ingrisimant Plantele de cultura folosese in primul an dupa aplicarea ingrisiméntului 60-70 % din NV introdus in sol. Se cunoaste c& ingrisimintele intensificd mineralizarea substanfei organice din sol, o parte din azotul confinut in sporul de recolts provenind din avesta, 137monitt si de Uree este Sle re itcle pe $0 mai tidicat qa Mt in fo " comparativ cu forma nitricg jy. 2 (40% din > ate : 20% jinerea este de | re ifearea ese mai accentuat in eazulAplicli, ayy . ‘comparativ cu forma amoniacal’, lyj vers compusi OFBAMIci este tig 4 i le Azotul retinut in di : ; nit urmatori, in catre plante, cel pufin partial, in a anul I de 5 erisimantai,plantele flosese 5-10 % din anos n ani urmatori acestea folosese din ce in cg, ai putin oo 7 Eficienta in raport cu ingrismantul se remarcd in sensu] cida sunt mai indicate pe Solari neigg cele cu reactie fiziologic: sau bazice si invers. 5. Dozele folosite Mirimea dozelor de ingrasminte si momentul aplicasj variazd in functie de cultura. Astfel, la plantele leguminoase se folosesc doze mici de ingrésaminte (30-60 kg N/ha), gramineele sunt foarte receptive frditire la cerealele a ingrasimintele cu azot (creste energia d paioase, se dezvoltdé masa vegetativa, nivelul si calitatea recoltei), Se recomanda ca la griu si secara sa se aplice 1/3 din doza de ingras4mant toamna, cu prilejul pregatirii patului germinativ (30- 60 kg N/ha), restul aplicandu-se primavara inainte de dezghejul solului (50-90 kg Nha). Ovazul si orzul folosese cantitati relativ mici ingrdsiminte (30-60 kg N/ha), aplicate la pregatirea patului germinativ. de 138 ngrisamantul se aplicg Orientativ, Ia monocultura de 70 kg N/a, in functie de cond | sfeela de Zahir Cultivatt in sistem 60-70 kg N/ha (cemnoziomuy 5 a folosese jn cultura irigata dozele sunt maj mark -90 ke Nha i rofl F0l0Se5t€ 80-120 kg Nha cand mag ah doza micsorandu-se corespunzator in el si cand sa jn pomiculturd i cultura vitei de vie, dozete ajung pana la ap ke Nii cu precizatea c& dozsle prea man ott 0 a Ps riza hott ennui 88 a infuenta pert Fuca, 6, Starea de aprovizionare a solului eu alte elemente _cesare nutritiei plantelor ncees - Asigurarea solurilor cu cantitifi satiscdtoare de fosfor si sueclemente, mireste mult efectul ingrasamintlor cu szot. 4.2. ingrag4minte chimice cu fosfor 4.2.1. Prezenta, rolul si importanta fosforului in sol si in ‘organismele vegetale 42.1.1. Compusi minerali $i organici cu fostor din sol Comparativ cu azotul, fosforul se giseste in sol in cantitiyi mai mici decat acesta, ocupand locul 13 printre alte elemente ale scoarfei litosferice, provenind in special din rocile pe care s-au format solurile. 139