9. Evaluarea la ora de istorie Modul in care este proiectat si aplicat actul de evaluare este importar pentru profesor cat si pentru elevii si, feedback-ul primit oferind primului o imbunataji calitatea strategiilor didactice aplicate la clasi, iar elevilor sansa d anume se plaseazi in efortul de pregitire pentru integrarea in societate. evaluarii sunt semnificative si pentru institutiilor responsabile de calitate educationale oferite elevilor, dar si pentru parintii interesati de asigurare scolar al propriilor copii, sau pentru viitorii angajatori preocupati de nivelul al viitorilor angajafi. Privité din aceasta perspectiva complex, evaluarea scolare devine o piatra de incercare pentru orice profesor, inclusiv pentru cel Nu vom intra aici in teoria referitoare la funetiile evaluarii, sau la profesorului pentru a realiza o evaluare de calitate, pornind de la doua premis @ concluziile anterioare referitoare la nevoia de schimbar dintre metodele tradijionale si cele complementare de favoarea celor din urmi si (ii) decizia de a utiliza unul sau altul dintre itemi este determi de rezultate ale invatarii ce vor fi ma Principalele tipuri de itemi”> Itemi obiectivi (cu rispuns inchis) ~ itemi cu alegere dual (de tip A/F sau rispuns alterna - itemi de tip pereche - itemi cu alegere multipla Itemi semiobiectivi - itemi cu raspuns scurt - itemi de completare - intrebari structurate Itemi subiectivi (cu rispuns deschis) = rezolvarea de probleme - itemii de tip eseu Itemii obiceti Acest tip de itemi are avantajul de a prezenta un inalt grad de ob include: (i) _itemii cu alegere duala, (ii) itemii de tip pereche si (ii) itemii cu alegere multipla. Decizia de a utiliza in practic: seama de faptul cd itemii obiectivi a scolard curentd aceste tipuri de itemi tr ‘oper zonele inferioare ale domenit * Palade, B. Introducere in problematica generalé a evaludrii, in Doicescu, R., Ghid de eval istorie, Serviciul National de Evaluare si Examinare, Editura Prognosis, Bucuresti, 2001 ° Prin item infelegem un instrament de evaluare compus dintr-o intrebare i din raspunsul as(achizitie de informatii si, partial, infelegere). De asemenea, un rdspun dovedeste si infelegerea fenomenului. in plus, pentru scdderea procentului d raspunsului este nevoie de cel putin trei distractori pe langa cheie. Un test acest tip de itemi patru distractori si o cheie. (i) Hemii cu alegere dual (cu raspuns alternative) solicit’ clevului unul dintre cele doud raspunsuri posibile: adevarat/fals, corect/gr acord/dezacord. Itemii de tip adevarat/fals sunt cel mai frecvent folositi itemi poate fi utilizat pentru: = cunoasterea unor termeni, date factuale sau prineipii; + diferentierea intre fapte si opinii; ~ identificarea relatia de tip cauzi-efect. Cerinte de proiectare * evitafi enunfurile generale daca solicitim aprecierea lor ca adevar: evitafi enunturile nerelevante din punct de vedere educational; evitafi enunturile lungi, inedreate de informafie redundant; folositi un limbaj adecvat varstei elevilor; evitati utilizarea enunturilor negative si, mai cu seam, folo negatii; * enunturile adevarate si cele false trebuie si fie aproximativ egale « ca numar; procentajul enunfurilor adevarate va varia intre 40% si 60% Exemplu Clasa/Capitolul: Clasa a X-a/ Revolutia industrial Obicctivul: Elevul va fi capabil si diferenticze faptele istorice de opinii exprimate pe margin Enunf: Cititi cu atentie afirmatiile de mai jos. Daca afitmatia reprezinta un fapt real, incerc reprezinta o opinie, incercuiti O. 1, Revolufia industriala a debutat in Anglia, dupa 1750. FO 2, Revolutia industrial a reprezentat cel mai important eveniment al sfargitului secolului al > FO 3, Elementul care a declangat revolutia industriald a fost inventarea de catre James Watt a ma FO 4, Revolugia industriald a determinat trecerea de la manufactur la productia de febrica. FO 5. Inventarea locomotivei cu abur a fost factorul care determinat dezvoltarea economica a se FO Barem de corectare si notare: 1-F; 2-0; 3-F; 4-F; 5-O Avantaje © mésoara intr-un timp relativ scurt un volum semnificativ de» invatarii; # se construiese destul de simplu;* sunt usor de cuantificat. © Contribuie la organizarea inv: Limite * misoara rezultate ale invatarii plasate la nivelele cognitive i domeniul cunostintelor si priceperilor (cu. exceptia itemilor ca identificarea relatiei cauzi-efect). © sunt vulnerabili la rspunsurile furnizate la intamplare, elevul ay de 50% de a sclecta rispunsul corect. Pentru eliminarea acestui ine poate folosi o variant a itemilor cu rispuns dual. in afara incereuiri corect, se cere elevilor si schimbe parfial enuntul pentru ca aces! adevarat (“modificarea variantei false”), Astfel se verificd daca elevu adevarat solutia aferenta itemului respectiv. (ii) Hemii de tip pereche solicits elevilor stabilirea unor corespondente propoziti, fraze, date sau alte categorii de simboluri distribuite pe dou’ coloane p dintre ele constituind-o enunful itemului (premisele), iar cea de-a doua cuprinznd Criteriile pe baza cirora se stabileste rispunsul corect sunt enunfate in instrucfiunil coloanele de premise si de rispunsuri. Acest tip de item se limiteaza la misurarea factuale, bazindu-se pe simple asociatii, pe abilitatea de a identifica relatia exister lucruri (ex. oameni-realiziri; date-evenimente istorice; termeni-definiti; simboluri-concepte, principii-exemplificari etc.) Cerinte de proieetare © utilizati un material factologic omogen (care se referd la ac eveniment/fenomen istoric); * includeti un numér inegal de raspunsuri si premise; * explicati elevilor daca fiecare rispuns poate fi folosit o singura multe ori sau niciodata; * aranjafi lista rdspunsurilor sd fie intr-o ordine logicd (ordine ordine descrescdtoare/erescditoare ete.). Aceast cerin{a urmarest oricdror indicii care ar putea conduce elevul spre “ghicirea” corect; + plasati toate premisele si raspunsurile pe aceeasi pagina. ‘Exempla (Clasa / Capitolul: Clasa a VI Enunt: Inscrieti in spatiu din stinga numarului de ordine din prima coloand, litera din corespunzatoare solutiei corecte. 1 0 1. Proclamarea primei Republici Franceze 2, Adoptarea “Declaratiei de independenta a SUA” 3. Adoptatea “Declaratiei drepturilor omului si ale cetateanului” 4, Adoptarea Constitutiei SUA Barem de corectare si notare: 1-e; 2-b; 3-a; 4-dAvantaje * se construiese rapid si relativ usor; © mfsoard un volum mare de material factual intr-un timp scurt. Limite © dificultatea de a gisi un material omogen (premise si rispunsuri) pentru obiectivele si rezultatele pe care dorim si le masurim; * misoard rezultate ale invafarii plasate la nivelele cognitive inferio: (iii) Jtemii cu alegere multiplé pun elevul in situatia de a alege un rispuns di alternative oferite pentru o singura premisd. Asadar, acest tip de item existenfa unei premise si a unei liste de alternative care cuprinde solut respectiv, sub forma unor cuvinte, numere, simboluri sau fraze. Atentie, item multipli are un singur rispuns corect, celelalte rispunsuri_numindu-s (alternative partial corecte, plauzibile). Utilizarea acestor itemi poate si urmareasca Y misurarea nivelului de cunostinte asimilate de elevi (cunoasterea a elementelor specifice, a principiilor, metodelor si procedurilor efectelor ete.), Y masurarea nivelului de infelegere precum si a capacitatii elevulu cunostinfele invatate (capacitatea de a interpreta relatia cauzd argumenta, de a aplica cunostinfe in contexte noi etc.), sau Y masurarea capacitifii elevului de alege cea mai bund varianté multe posibile. Se utilizeazi mai ales pentru masurarea rezultate care cer infelegerea, aplicarea sau interpretarea datelor factuale. Premisa poate si fie construitd in mai multe moduri*, astfel: a. Propozitie completa Exemplu Incerctii litera corespuncétoare numelui sub care erau cunoscufi fran liberi in Moldo medievala: a, jeleri_b, mogner c. razesi d. megiegi b. Propozitie incompleti Exempla Termenul care denumeste faranii liberi in Moldova medielala este: ajeleri b.mosneni ——_c. rizesi d. megiesi * Exemplele sunt preluare din Doiceseu, R. (coord.), Ghid de evaluare pentru istorie, Servic Evaluare si Examinare, Editura Prognosis, Bucuresti, 2001, p. 33c. Premisi comuna Exemplu incercuiti litera corespunzatoare definitiei corecte a termenului “riizey” a. faran liber din Transilvania b. fran liber din Moldova c. firan liber din Tara Romaneasc Cerinje de proiectare: © construifi premisa referindu-va la un singur concept, fapt, istoric semnificativ; © formulati un enunt clar si concis, intr-un limbaj corespunzitor varsti al elevilor; * formulati distractori in concordant cu premisa pentru a nu oferi si faciliteze “ghicirea” raspunsului; * formulati distractori plauzibili; « includefi fntre alternative un singur rspuns corect sau “cel mai bu * toate alternativele trebuie sa aiba aproximativ aceeasi lungim sinonime sau opuse ca infeles. Avantaje Limite situatia de a construi rdspunsul si nu de a-l alege dintr-o list de optiuni © flexibilitatea deosebité concretizaté in capacitatea de abordare largi de rezultate ale invaqarii, de la simple cunostinfe pana la 1 complexe; «mare fidelitate © ugor cuantificabil * sunt irelevan{i pentru abilitatea de a selecta si organiza ideile sau de comunicare scrisi sau de rezolvare a problemelor; nivele inferioare rman dominante; necesiti un timp lung de elaborare; este dificil elaborarea unor distractori relevanti; uneori pot permite ghicirea raspunsului; utilizarea lor excesiva conduce la familiarizarea elevilor cu acest testare, cu repercursiuni negative asupra modului lor de invafare. Itemii semiobiectivi Aceasti categorie include: (iv) itemi cu réspuns scurt, (v) itemi de completare si (vi) intrebarile structurate. Principala caracteristicd a itemilor semiobiectivi este aceea c& pt intampla in cazul itemilor obiectivi, Utilizarea lor permite testarea unei game capacititi intelectuale, la nivelul de complexitate dorit, Itemii cu rispuns scurt si cei de completare au functii asemin: diferentiati prin forma de prezentare a cerinfei si prin dimensiunea raspunsult(iv) itemul cu raspuns scurt foloseste 0 intrebare directé car formularea unui raspuns sub forma unei propozitii, fraze, unui cuvant, unu unui simbol, Itemii cu raspuns scurt pot fi utilizafi in mod adecvat in sit elevilor li se poate da * 0 definifie si si li se ceard numele conceptului definit sau invers; un concept si sa li se ceard enumerarea caracteristicilor acestuia; um text si si li se ceard si regiseascd informatii specifice, ete. un text incomplet sili se cere si serie o introducere sau 0 concluzi I Cerinte de proiectare © formulati itemul intr-o manierd directa, clara si concisi; © masurati un singur concept, specificadnd in mod clar natura rspun: (iv) emul de completare solicita drept rispuns doar unul sau d care si se incadreze in contextul-suport oferit. Enuntul este, prin urmare, incompleti. Aceasta trebuie si reprezinte un text original, creat pentru « evaluare respectiv, Formularea trebuie s fie scurtd, [sind spre com termeni/concepte/date importante pentru infelegerea evenimentelor sia istorice. Cerinte de proiectare * spatiul liber trebuie s sugereze daca rispunsul va confine un cw multe (propozitii, fraze). Daci raspunsul presupune scrierea cuvinte, atunci spafiile libere vor avea aceeasi Iungime pentru elevilor indicii privind rispunsul; © unititile de masura (metti, kilograme etc.) vor fi precizate atat in si dupa spatiul liber; + nu folositi texte existente in manualele scolare, o astfel de pr drept consecinfa incurajarea memorarii si testarea unor principii diferite de cele dorite © itemul va fi astfel formulat incat si fie scurt si bine definit, avai rspuns corect, ‘Exempla Clasa/ Capitolul: / Clasa a VIII-a/ Etnogeneza poporului roman Obiectivul: Elevul va fi capabil sa definease@/recunoasc’ nofiuni istorice Enunt: Completati spatile libere din textul de mai jos cu informatia corecta: 1, Fenomenul cultural in urma cdruia geto-dacii si-au insusit modul de viayd roman i limba numele de Barem de corectare si nontare: se acorda [punctajul stabilit] pentru raspunsul romanizare.Avantaje © permit evaluarea unui camp larg de continuturi si abilitati, rea discrimindri de mai mare finete; * solicit un anumit grad de coerenfa in realizarea raspunsului; ‘* au un grad destul de mare de obiectivitate, in masura in care se schema de notare adecvat Limite * pot inhiba dezvoltarea abilitatilor mai complexe; * pentru a oferi informatii relevante, este necesard construirea unui nu itemi pentru fiecare unitate de continut. (v) Intrebarile structurate sunt constituite din mai multe subintrel obiectiv, semiobiectiv sau eseu scurt - legate intre ele printr-un element c¢ rispunsurile unei intrebari structurate pot varia de la un rispuns la aleg realizarea unor minieseuri, Proiectarea unei intrebari structurate presupune parcurgerea urma identificare unui material/stimul (texte, date, diagrame, grafice etc.), fo subintrebari, oferirea de date suplimentare, formularca de subintrebari Cerinte de proiectare © gradafinivelul de dificultate al raspunsurilor solicitate, de la complex: + fiecare subintrebare poate testa unul sau mai multe obiective; © rispunsul oferit la fiecare subintrebare trebuie si fie independent, (si de la rispunsul la subintrebarea precedenti); * subintrebarile trebuie sa se refere la continutul materialele/stimulilor ‘Exempla’ Clasa/ Capitolul: Clasa.a X-a! Obiectivul: Elevul va fi capabil: <8 recunoascd notiuniistorice in contexte noi; s& caracterizeze o perioada istoric’ pe baza informatiilor izvor istoric; s& argumenteze interpretiri diferite date aceluiasi proces Enunt: Citifi cu atengie textele urmatoare: Dac prospertate tuuror este conditonata de prosperitatea fleciraia, pulem fi mandri mu numal de pulerea econ libere ef $i de frta sa moral. Est sufiient sd injeleagd adevaratele lor interese, pentru ca resrictl, rival rizboaile economice sa dspara sub loviturile opinil pubice. Societateaconsté in aceea ca noi mucin uni pentr primim exact tit edt dim in schimb. Incetafi, deci, capitalist gi munctor, sd vd priv cx astlitateg ew ividie. Ri interesele voastre sunt comune, identce si, orice s-ar spune, ele se confund, pentru ci tind impreund spre rezolvar (Gastiat, economist eral fence, 1850) Tin sd declar in fagajurapilor ed, fr aceasta ulmi luptd, mit de oameni ar fi murit de foame, pentru ed loz ‘aceasta: ,.Le vom reduce salarile; muncitoritebuie si se supund concurenti iar noi putem face ft ceca ce doi ‘ce Sentimente ery animal Dar ex nu sunt un om ding-acelacare sd tritee doar cu cartof sri, precum Ilana fu ratat ca un sclav rus, care este vindut odaté eu pimntul su. Bu vreau si wid poporul de act irdnd in condi daca un om are mijloace material, ey va trimite copt la coals astfel. intro zi, poparal va ft ine educat (Un muncitorenglez acuzat in 1843 pentru paticipare la greva *” Exemplu preluat din Tudorica R., Itemi semiobiectivi, in Doicescu, R. (coord.), Ghid de ex istorie, Serviciul National de Evaluate si Examinare, Editura Prognosis, Bucuresti, 2001, p. 4Pomind de la acest text, rdspundeti urmatoatelor cerinte: Descrieti doua elemente specifice conceptiei patronului despre relatia sa cu muncito ‘Numiti etapa cireia fi corespunde aceasta opinie in evolutia relatiei patron-muncitor Precizati dowd motive ale implicarii muncitorilor in miscare grevista din 1843. Mentionafi trei argumente care si reflecte modul de implicare a patronului Precizati un punct comun al opiniilor de mai sus. Apelul economistului la armonizarea relatiei patron-muncitori este evident. M motive care sa explice atitudinea lui societ aveene Barem de corectare si notare: 1, Cate 2 puncte pentru fiecare dintre rispunsurile: muncitorii trebuie s se supund con plac (liberul arbitra) patronal 2. 3 puncte pentru oricare dintre raspunsurile: inceputurile problemei muncitoresti; prima patron-muncitori 3, Céte 2 puncte pentru oricare dowd dintre réspunsurile: starea materiala precard; conditii gr de via; reducerea salariilor; lipsa accesului la educatie; foametea, 4, Cate 3 puncte pentru oricare trei dintre rispunsurile: procurd materie prima; procurai combustibilul; pliteste salariile muncitorilor; asiguri desfacerea produselor; organizeaz productie; investeste capital, Se puncteaza orice réspuns cu acelagi sens. '5, 4 puncte pentru oricare dintre raspunsurile: binele general; binele comun; binele poporului 6. Cate 3 puncte pentru oricare dowd dintre rispunsurile: prosperitatea generald este « prosperitatea fieciruia; conflictele de munca perturba procesul de productie; cAstigul fiectr «gradul implicarii sale in societate. Se puncteaza orice réspuns cu acelasi sens, sau cu caracter Avantaje * permite transformarea unui item de tip eseu (cu raspuns deschis si, dificil de cotat) intr-o suita de itemi obiectivi, semiobiectivi sau minie ‘* masoard o varietate de cunostinte, priceperi si capacititi si oferind po a construi progresiv complexitatea dorita; © ofera posibilitatea utilizarii unor materiale auxiliare (harfi, grafice, dia Limite © sunt dificil de proiectat, avand un grad mare de complexitate; © presupune costuri ridicate de timp si, uncori, bani; © presupune realizarea unor materiale auxiliare relativ dificil de proiects ‘© Sunt dificil de cuantificat Itemii subiectivi Itemii subicctivi (cu raspuns deschis) testeaza, in principal, obiectiv originalitatea, creativitatea si caracterul personal al raspunsului. in aceasta includ: (vi) rezolvarea de probleme si (vii) itemii de tip eseu. ** Numarul de puncte acordat este la latitudinea profesorului-evaluator, in funct propusa, de strategic(vi) Rezolvarea de probleme sau rezolvarea unei situatii-problem antrenarea clevilor intr-o activitate nou, diferiti de cele desfagurate in m clas, Aceasti metoda este menita si contribuie la dezvoltarea creativit divergente, imaginatiei si capacitafii elevilor de a generaliza. Cerinte de proiectare © situatia-problema trebuie si tind cont de adecvarea la nivelul de pregitire al elevilor, de obiectivele si continuturile discipline’ isto1 + activitatea se poate desfisura individual sau in grup, in functie continutul situatiei-problema; «pentru evaluare trebuie stabilite un set de criterii incluse intr-< notare; © objinerea rezultatelor pe cai clare si verificabile, utilizand metod de rezolvare. * stimuleaza dezvoltarea unei gandiri productive; + favorizeaza dezvoltarea unor atitudini critice; © ofera posibilitatea analizei erorilor si a realizarea conexiunilor nec * contribuie la dezvoltarea unui rationament flexibil si operant. Limite © neck sitd timp lung pentru proiectare; «implica resurse materiale uneori costisitoare; necesitd mult timp pentru administrare. (vii) Jtemii de tip eseu réspund nevoii de masurare a abilitatilor si a e« de complexitate ridicata (creativitatea, originalitatea, capacitatea de organiza si evaluare, capacitatea de integrare a ideilor si/sau interpretare a datelor, orald gi in seris), fiind utilizati cu precddere in cazul istoriei si a altor discipli Freevenfa cu care se opteaza pentru acest tip de itemi trebuie sa fie tinuta control, apelénd Ja eseu doar atunci cand vrem si evaluim competente de ridicaté, Ca metoda de evaluare, eseul este cunoscut in doua variante: Y ——_eseu nestructurat (liber) - elevului i se cere si construiase’ liber sau v eseu structurat - elevului i se cere si construiascd un conformitate cu un set de cerinte date. Asadar, diferenta dintre cele doud tipuri de eseuri const in gradul de a sarcinii si, implicit, in libertatea elevului de a-si organiza ideile. Cerinte de proiectare: * formulati sarcina de Iucru in mod clar, succint si precis, in performanta asteptata; © formulafi enunfului itemului in acelasi timp cu raspunsu (concepte-cheie, caracteristici dorite, alternative posibile etc.); « stabilifi schema de notare optind pentru unul dintre urmatoarele 1 acordare a punctelor: pentru fiecare cerint& in parte, global sau p raspuns,Exemple a) eseu nestructurat Disciplina/ Clasa/ Capitolul: Istorie/ Clasa a VIII-a’ Formarea national statului unitar roman Obiectiv: Elevul va fi capabil: si infeleaga relatile si conexiumile dintre diverse fapte is sii comunice in scris, in mod armnetat propria opinie des fapte istorice. Enunf: Aledtuiti un eseu de aproximativ dous pagini despre unirea Prineipatelor Rom european. Barem de corectare si notare: Se acordi 20 punete in total, astfel: © 3 puncte pentru mentionarea urmitoarelor elemente: razboiul Crimeii, Congresul Paris din 1856, atitudinea marilor puteri; 4 puncte pentru mentionarea urmatoarelor elemente: adundrile ad-hoc, hotirarile din Moldova; * 3 puncte pentru mentionarea urmitoarelor elemente: hotirrile Conventiei de fa 1 dubla alegere, important, 3 puncte pentru structura logicd a eseuluis 3 punete pentru caracterul argumentat al informatiilor oferite; 2 punete pentru utilizarea corecti a limbajului de spec 2 puncte pentru incadrarea in spatiul solicitat. b) Eseu structurat Disciplina/ Clasa/Tema: Istorie/ Clasa a XII-a/ Constituirea Roméniei Mari Obiectiv: Elevul va fi capabil si prezinte coerent un eveniment istoric si si interpreteze, la j sursa documentara Enunf: Harta de mai jos reprezinti actiunile militare ale Romani in primul rizboi mondial. FE Va surile vaiitare Gongiiuites 91G19 17): WY oti: Se puncteaza si ordonarea si argumentarea ideilor, utilizarea limbajului istoric. acorda 50 de puncte in total, astel: 10 puncte Barem de corectare - politica extend a Romani tare- poritia geostrategica a Roméniei: 4 puncte - fronturi, actiuni militare si consecinte: 20 puncte - consecinfele participarii la primul rizboi mondial: 6 puncte - utilizarea limbajului de specialitate: 5 puncte - susfinerea afitmatillor prin argumente istorice: 5 puncte Avantaje © oferd o viziune globala asupra capacititilor de creatic, a modului rationament al celui evaluat; * pune in valoare originalitatea, creativitatea, initiativa si cay exprimare a elevului; © permite individualizarea evaluarii Limite * induce un grad inalt de subiectivitate in notare, instrumentului; © impune realizarea unei scheme de notare ct mai detaliate si mai comy * timpul necesar corectarii unui astfel de item este mare, indiferent da face analitic (punctarea fiecarei cerinfe) sau holistic (notarea pe ansan ce reduc ‘Metode complementare de evaluare Metodele traditionale de evaluare, (probele orale, serise si practice), continuare modalitatea dominant’ de desffsurare a actului evaluativ 1 dimensiunea cantitativa. In schimb, strategiile moderne de evaluare 1 accentueze acea dimensiune a evaluarii care ofera elevilor suficiente si variat de a demonstra nu numai ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinte) ci si, mai pot si fac (priceperi, deprinderi, abilitati) cu ceea ce stiu. Agadar, complementare de evaluare nu-si propun si le inlocuiascd pe cele asa-zis tr numai sa Kargeasca sfera competentelor, comportamentelor si atitudinilor eval Metodele complementare de evaluare au puternice valente formative: * oferd elevului posibilitatea de a ardta ceea ce stie intr-o varietate d situatii, intr-un interval de timp larg. © oferd profesorului o imagine la zi asupra performanfelor elevilor, abilitatile si capacititile de evaluat, dar si o imagine exhau profilului general al cunostintelor elevilor; + asigura individualizarea sarcinilor de lucru, valorificdnd 5 potentialul creativ si originalitatea fiecdrui elev in parte; * pune in valoare abilitafile practic-aplicative ale elevilor. ‘Aceast categorie de metode al cror potential formativ sustine ind actului educational include: (i) observarea sistematica a activit (i) investigatia; (ii) proiectul: (iv) portofoliul; (v) — autoevaluarea, i si comportamentului elevil(i) Observarea sistematica a comportamentului elevilor in timp didactice este o tehnicd de evaluare care poate furniza informatii utile complete, greu de obfinut altfel prin intermediul metodelor evaluative Aceasti metoda de evaluare consti in “investigarea sistematicd, pe baz dinainte elaborat gi cu ajutorul unor instrumente adecvate, a actiunilor si in evenimentelor, relatiilor si proceselor dintr-un camp social dat”. Pentru a inregistra aceste informafii, profesorul are la dispozitie c instrumente: Y_fisa de evaluare (calitativa); Y ‘scara de clasificare; Y lista de control/verificare. Aceste instrumente se utilizeazi att pentru evaluarea procesul produselor realizate de elevi, surprinzind progresul scolar atat in domeniul iin cel afectiv, sau psihomotor. Observarea activitatii si a comportamentul elevului implic’ un anv subiectivitate, dar procentul de obiectivitate poate fi sporit prin uti instrumente corect realizate. Utilizarea acestei metode de evaluare nu presuy ridicate, dar este mare consumatoare de timp. Figa de evaluare Este un instrument de observare completat de ciitre profe finregistrindu-se date factuale despre cele mai importante evenimente id comportamentul sau modul de actiune al clevilor sai (fapte remarcabil comportamentale, evidentierea unor aptitudini deosebite intr-un domeniu sa La acestea se adauga interpretarile profesorului asupra celor intimplate, A compuna profilul comportamental al elevilor sai. Profesorul nu poate inregistra totalitatea comportamentelor elevilor ; trebuie si decid’ ce comportament va fi observat si inregistrat, conf comportamentald, eventualele limite ale observatiilor inregistrate si modul d acestor observatii. De asemenea, aceste fise de evaluare vor inregistra, de r comportamente ale elevilor cu probleme, unde este necesard 0 observati insofiti de consiliere si asistent pedagogic’. Exempla Clasa.. ‘Numele elevului Disciplina. Data. Eveniment Pentru ora respectiva clevii au avut de seris un escu cu tema “paraleli intre democratia antic Jumii contemporane”. inainte de inceperea orei, Radu, a cdrui mama este membra a Camere declarat c4 nu si-a cut tema, Colegul su de banc, mi-a sugerat insd ci Radu igi ficuse rusine si o citeascd pentru a nu rade colegii de cl. ‘incurajat de modul in care a decurs ora, cu céteva minute inainte de pauzi, Radu m-a intre poate citi eseul in fata clasci. Am acceptat. A citit eu 0 voce joasi, uitindu-se tot tir ‘migcdndu-i piciorul drept inainte si inapoi si trigdndu-se de gulerul cdmasii. Cand a termins » Stoica, A., (coord.), Evaluarea curenti si examenele — Ghid pentru profesori, Editura Prog Bucuresti, 2001, p. 52‘se afla fn banca din ultimul rand) a spus: “N-am auzit nimic din partea finala, Poti sé mai cit ‘mai tare, ultimele dou paragrafe?”. Radu a spus: “Nu” si s-a agezat. Interpretare: Radu este interesat de istorie si fi place s& serie eseuri, ceea ce evidenfiazi importante analiza, sintez& si evaluate, Cu toate acestea, el este emotiv si nervos end trebuie si le clasei. Refuzul de a citi din nou se datorea7, dupa toate probabilititile nervozitatii Avantaje * figa de evaluare nu depinde de capacitatea de comunicare a profesorul, profesorul fiind cel care inregistreazi si | comportamentul tipic sau alte produse si performante ale elevului, Limite © utilizarea acestei fise implica un mare consum de timp * notirile referitoare la comportamentului elevilor observafi nv ridicaté. de obiectivitate, ceea ce are repercursiuni asupr inregistrarilor. * Profesorul nu are intotdeauna cunostinfele si instrumentarul p astfel de inregistrari; inregistrarile trebuie si aiba o anumita con; temporal ct si terminologica, fara de care interpretarea ul imposibilA, in cel mai bun caz, dacd nu chiar periculoas Scara de clasificare Acest instrument inregistreazi un set de comportamente ce trebuie sup {nsofit de un anumit tip de scard, de obicei scara Likert, Potrivit acestui tip de sce sunt prezentate un numar de enunfuri in raport de care acesta trebuie si-si manilest dezacordul, discrimindnd intre 5 trepte: puternie acord; acord; indecis (neutn puternie dezacord. Exemplu 1. Imi face plicere si particip la activititile de invatare de grup. Ciputemic dezacord Cldezacord = neutru Dacord, CD putemic a Pt laectea paren ap ete Ieee en Ge mrteloeuetreepecere dees Ci putemic dezacord Ddezacord neat Dacor OD putemic a 3. {mi place si-mi asum sarcini importante fn cadrul grupuli Cputemic dezacond Dderacord nent Dacond Dputemie a Eficienfa unei astfel de scdri este asiguratd de redactarea unui bun enunt la. si poati rispunde,Cerinfe de proiectare © Ficcare enunt trebuie si cuprind’ cuvinte familiare subiectului, util acestuia si nu unul putemic specializat sau tehnic. + Fiecare emunt sa fie exprimat clar pozitiv sau clar negativ. Este bine ca fie experimentate inainte de introducerea lor in instrument. Lista finala de enunfuri trebuie s confind un numar aproximativ ege pozitive si negative. © Fiecare enunf trebuie si producd informatia necesard. Nu se introduce pentru c& “este interesant de vazut ce rispund subiecti la el”, Enunful t referire clard la atitudine sau la o opinie despre care dorim si aflam int Aici nu avefi avantaje/dezavantaje, Mi se pare cd este important s pastrafi structura. de evaluare /observare.... este un mare pericol faptul ci declarativ elevul este foarte .."asumarea unor sarcini” gi de fapt nu o face, $.a.m.d. Lista de control/verificare Acest instrument pare asemanitor cu scara de clasificare ca maniera d — cuprinde un set de enunturi, caracteristici, comportamente etc. Se deosebes prin faptul ca prin intermediul ei se constata doar prezenta sau absenfa unei ¢ comportament ete., fard a emite o judecata de valoare oricat de simpla. ‘Exempla Unmireste atitudinea elevului fata de sareina de Iuera Elevul: ~ a urmat instructiunile Oba ~ a cerut ajutor atunci cand a avut nevoie Opa =a cooperat cu ceilalfi Opa ~ a dus activitatea pana la capat ODa a stiut ce tip de informatie trebuie sé caute pentru rezolvarea sateinii Opa impartit cu ceilati materilalele pe care le-a procurat, Oba ~ a respectat sarcinile asumate Oba Lista de control se elaboreaza relativ usor si este obiectiva in evaluare care pot fi divizate in pasi specific. Oferiti un fel de fisd/tabel ca profesorul sA facd acum primul p: atent la ce se intampla cu elevii, dar s& poati face asta putintel mai repede s multi elevi deoadata. anume § (ii) Investigatia ca metoda complementara de evaluare ofera posibilit de a aplica in mod creativ cunostintele insusite in situafii noi si variate, pe p: ore de curs sau a unei suecesiuni de ore, oferd elevului posibilitatea de a se in procesul de invatare, realiznd permanente integrari si restructurari in siste propriu, ceea ce confera cunostintelor un caracter operational accentuat. Prin investigatie, profesorul poate urmari procesul, realizarea unui atitudinea elevului. Investigatia reprezinti o activitate care poate fi descrisd dupa cum urme:* clevul primeste o sarcina prin instruciuni precise, sareina pe care infeleaga; * clevul trebuie si rezolve sarcina, demonstrand gi exersdnd totoc larga de cunostinte si capacitati in contexte variate. Sarcinile de lucru adresate elevilor de catre profesor in realizarea unei pot varia ca nivel de complexitate a cunostinelor i a competenfelor implicat * descrierea caracteristicilor unor obiecte, fapte sau fenomene ist unor evenimente desprinse din realitatea imediat&; * studierea unor izvoare istorice variate sau culegerea un contemporane despre procese si fenomene sociale trecute adunate constituie baza pentru realizarea unor comparafii_ad fenomenele respective, sau intre ceea ce au inregistrat direct § lucru formulatd; Pe baza inregistrarii sistematice a observatiilor se emit coneluzii prez forma stiintifica, logic argumentate referitoare la confirmarea sau nu a ipotez formulate, forma de activitate teoretico-practica cu puternice valente formatis (iii) Proiectul reprezinta o activitate car © incepe in clasi prin definirea si infelegerea sarcinii - eventual si pr rezolvarii acesteia; * se continua acasi pe parcursul a catorva zile sau saptimani, 1 eleyul/elevii are/au permanente consultari cu profesorul si intre ei * se incheie tot in clas, prin prezentarea in fafa colegilor a unui r rezultatelor objinute si, dacd este cazul, a produsului realizat. Ca $i investigatia, proiectul are mai multe etape si poate fi realizat in in grup. Etapele proiectului presupun directionarea eforturilor elevilor in dows de importante din punct de vedere metodologie si practic: cdtre profesor sau poate apartine elevilor insisi. Structura recomandata a proiectului: @ Gi) (iii) * colectarea datelor si + realizarea produsului {in demersul de realizare a unui proiect trebuie urmariti anumiti pasi * stabilirea domeniului de interes; + stabilirea premiselor initiale - cadru conceptual, metodologic, da ale investigatiei/ancheteis * _identificarea si selectarea resurselor materiale; « _precizarea elementelor de confinut ale proiectului Alegerea temei proiectului, ca si parcurgerea urmitorilor pasi, poate Pagina de titlu pe care se consemneazi tema proiectului, numele auto perioada in care s-a elaborat proiectul. Cuprinsul proiectului Introducerea care include prezentarea cadrului conceptual si metodol se circumscrie proiectul(iv) Dezvoltarea elementelor de confinut, a capitolelor si subcapitolelo substanfa si fundament analizei initiate. (v) — Concluziile care sintetizeaza elementele de referinfa desprinse in ur temei_ respective, sugestii/propuneri de ameliorare a aspectelor semnalate. (vi) Bibliografia, (vii) Anexa care poate si includi toate materialele importante rezult: aplicdrii umor instrumente de investigatie (grafice, tabele, chestior observatie etc.) gi care sustin demersul inifiat. Evaluarea proiectului trebuie si {ind cont de (i) aprecierea caliti{ii pr a produsului si (ii) calitatea activitatii elevului sau a procesului. Pe recomandam utilizarea urmitoarelor criterii de evaluare: A. Criterii care vizeazi calitatea proiectului (calitatea produsului): * validitatea - masura in care proiectul reugeste si acopere unita logic si argumentat, cmpul tematic pe care si a propus si- expl completitudinea - misura in care au fost valorizate in cadrul conexiunile si perspectivele interdisciplinare, competentele si ordin teoretic si practic si maniera in care acestea se regasesc referin{a al continutului stiinfific; elaborarea si structurarea proiectului - evidentierea competentelor de citre elev in elaborarea proiectului (acuratefea si rigurozitate: stiintific, logica si argumentarea ideilor, coerenfa intern’, c: ipotezelor si concluziilor et.), calitatea materialului utilizat de catre elev in realizarea proiectuly confinutului stiinfific, semnificafia si acuratetea datelor colectate € * creativitatea - gradul de noutate pe care il aduce proiectul abordarea tematicii propuse sau in solutionarea problemelor parcursul elaborarii proiectului. Prin intermediul acestui criteriu masura in care elevul opteaza pentru o strategie de lucru clasica in finalizarea demersului siu, sau pentru o strategie inedit inovativa. B. Criterii care vizeaza calitatea activititii elevului (calitatea procesului) * Raportarea clevului la tema proiectului - modul in care clevul a structurarea si continutul proiectului su temei propuse, a infeles sa a avut-o de realizat si a facut ceea ce trebuie sub aspectul validitatii abordarii temei proiectului « Realizarea sarcinilor - nivelul de performanfa la care se plasea realizarea diferitelor componente ale proiectului. * Documentarea - a fost realizata in totalitate de cdtre elev sau a permanent de catre profesor? - bibliografia a fost identificata de catre el independent sau a fost furnizatd de citre profesor? Bibliografia ¢ temei? A fost prelucratd corespunziitor printr-un efort de elaborare ideilor sau continutul proicctului este o simpl4 compilatie? i* Nivelul de elaborare si comunicare — proiectul const intr-o simpli problemelor vizate de continutul tematic, sau prezinté © compone solid, o explicafie argumentati, apeleaza la judecati de valoare personale in sustinerea punctelor de vedere. * Greselile - analiza tipurilor de greseli poate oferi profesoruh argumente pentru intregirea imaginii pe care si-o construieste dest realizarea sa in ansamblu. © Creativitatea - calitatea activitatii elevului, reflectata in originalitate sau a prezentirii sale. * Calitatea rezultatelor, din perspectiva valorificarii proiectului in sfe activitatii, conferd un anumit grad de utilitate proiectului in sine desfigurate de citre cel care La realizat, Aplicabilitatea rezulta proiectului confirmarea practicd a ideilor si a strategiei utilizate in e Aici la portofoliu s-ar putea sa avem un “misunderstanding de neintelegere” attachment un articol pe care I-am scris despre portofoliu, si care repres ce mi priveste, un picut de cercetare. Marea giselnité pedagogica si portofoliului ca metoda de evaluare este ci 1. elevul isi asuma propria dezvoltare, actul invatarii; 2. avem un instrument de masurare a PROGRESULUI scolar. (iv) Portofoliul constituie un instrument de evaluare complex, « profesorului s& emité judecdti de valoare pertinente si obicctive referitoare elevului in planul performantelor scolare. Portofoliul elevului includ + rezultatele relevante obtinute prin celelalte metode si tehnici de ev * probele orale, scrise si practice, observarea sistematica a a comportamentului elevilor, proiectul, autoevaluarea, precum specifice disciplinei istorie. Portofoliul reprezinté “cartea de vizita” a elevului, urmirindu-i progr semestru la altul, de la un an scolar la altul sau chiar de la un ciclu de invatar Structura sa este determionata de scopul pentru care este proiectat instrument In determinarea scopului unui portofoliu, evaluatorul trebuie si rispun unor intrebari de tipul: * care este confinutul - fapte, legi, teorii - asimilat in acest capitol (1 domeniu de pregatire)? * ce ar trebui elevii sa fie capabili si facd (inregistrarea unor obser unei situatii-problema si rezolvarea ei, structurarea unei argu comunicarea interpersonali in cadrul relatiilor elev-elev si profesc © care sunt atitudinile pe care elevii ar trebui si le dezvolte ‘ portofoliului lor? Astfel, determinarea scopului portofoliului va suferi influenta curriculum-ului si a instruirii, ° Foarte importante si utile precizri referitoare la alcatuirea si evaluarea port puteti gasi in Tepelea, Adriana, Portofoliul scolar, Universul scolii Nr 3/7 ianuarie 2000Scopul portofoliului este stabilit si in functie de destinatia sau des (persoand, institutie, comunitate ete.), avand in vedere c4 pe baza lui se judecata de valoare asupra elevului in cauza. Astfel, daca portofoliul va servi «ca instrument de evaluare destinat profesorului (un model d cumulativ ca sursd de informatii) sau ca instrument de autoeva elev, el poate cuprinde momentele relevante ale progresului elevul * ca instrument de evaluare destinat parintilor sau comunitatii, portofoliu mai adecvat este acela care selecteaz cele mai bune p cele mai bine realizate activitafi ale elevului Scopul si structura portofoliului sunt determinate si de: * varsta elevilor; * specificul disciplined; « nevoile, abilitatile si interesele elevilor etc Este important ca intregul continut al portofoliului si fie raporta cerinfe-standard clar formulate in momentul proiectarii si cunoscute inainte efectiva a acestuia, Prin urmare, portofoliul poate: reprezinte o atributie a profesorului, in sensul cd el este scopul, contextul, realizeaza proiectarea lui, formuleazi cerinfel selecteaz produsele reprezentative ale activitatii elevilor sau * si implice si contributia elevilor in modul in care acesta se constr pot alege anumite tipuri de instrumente de evaluare sau esantioan activitate considerate semnificative din punct de vedere al calititii Portofoliul stimuleaz creativitatea, si implicarea personali a activitatea de invafare, dezvoltind motivatia intrinsecd a acestuia si o profesorului date esenfiale despre personalitatea elevului ca individualita grupului Prin complexitatea si bogitia informatie’ pe care o furnizeazi, activitatea clevului de-a lungul timpului (un semestru, an scolar sau ciclu de portofoliul poate constitui parte integranta a unei evaluari sumative sau a une ‘Exemplu Un portofoliu la disciplina istorie ar putea cuprinde: wegistrari audio ale elevilor (lecturd de texte, prezentare a unor produse realizate) ucrari scrise curente; teste eriteriale; raspunsuri la chestionare/interviuris chestionare/interviuri claborate personal sau in grup; analiza unor izvoare istorice; eseuri pe teme date; prezentarea unor autori sau luc rice; postere, colaje, machete, desene, caticaturi ete.; contribufii la reviste scolare,Fiecare dintre elementele constitutive ale portofoliului a fost evalu: catre profesor la momentul respectiv. Daci se doreste si o aprecier portofoliului, atunci profesorul va stabili criterii clare, holistice de evaluare comunicate elevilor inainte ca acestia s inceapa proiectarea portofoliului Exemplul prezentat anterior este un tip de portofoliu care vizeazi capacitatilor si abilitatilor implicate in infelegerca si invafarea unei discipline Pot fi, ins’, concepute si portofolii centrate pe un anumit tip de com exemplu, dezvoltarea gindirii critice. Acesta poate cuprinde sarcini de h subsumate diverselor aspecte ale dezvoltirii acestei competente. (v) Autoevaluarea este o metoda complementari de evaluare cu un p formativ si cu multiple implicatii in plan motivational si atitudinal, Eleva defineasca rolul, sarcina, natura si direcfiile activitafii sale, este ajutat sc progresul si achizitiile ficute, si-si elaboreze disciplina proprie de lucru. Asti si-si asume, treptat, responsabilitatea pentru propria formare. Un obiect reprezint& autoevaluarea comportamentelor din domeniul afectiv. Autoevaluarea se poate realiza prin utilizarea unor instrumete de eval © chestionare (elevilor li se cere si dea raspunsuri deschise | © scari de clasificare. Exemple I. Chestionar: 1. Care sunt etapele pe care le-ai parcurs in vederea rezolvarii efective a sarcinii de lucru? 2, Prin rezolvarea acestei sarcini am invafat: Bonn b). 3, Dificultafile pe care le-am intampinat au fost urmatoarele: a). by 4, Cred c& mi-ag putea imbunatii performanta daci: a). so ) 5. Cred ed activitatea mea ar putea fi apreciatd ca find: IL Scara de clasificare Figa de autocvaluare Slab | Mediu ‘Bun FE bun (Creativitate “Motivatie Independent, inifiativis Curiozitate intelectual Performanje scolare Participarea la discufiiDisciplina de lucru ‘Progresul realizat ‘Comportamentul general Utilizarea acestor instrumente in mod constant poate surprinde in t elevilor in planul maturizarii psihoafective si a capacititii de autoevaluare. I devina tot mai obiectivi atunci cdnd se raporteaza la sine, estiméndu-si pos mai aproape de realitate, Pentru a cdpata o semnificatie reald, informatiilo urma autoevaluirii pot fi integrate si valorificate in urmatoarele modalititi: prin comparare cu informatiile objinute de cdtre profesor prin altor metode alternative; «prin includere in portofoliul elevului; prezentandu-le periodic pirintilor, alaturi de alte informatii pentru a oferi 0 mai completa asupra evolutiei elevului