INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTSRE, $1 DIRECTIVARE LET, IN CONSTRUCTIE Biroul executiv i Nr. DECIZIA NR. 92 | din 14 decembrie 19842 PRIVIND AFROBAREA _,.NORMATIVULUL | PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCTIL $I A INSTALATILOR AFERENTE' INDICATIV C 16—84. Biroul executiv al Consiliului stiintific al Institutului Centeal de Corcetare, Profectare si Directivare in Constmictii: ‘Avind in vedere provederile art. 5, litera ,d" din Decretul nr. 170/1976, cit i avizul CTE—ICCPDC ar. 493 din 17 octom- brie 1984: In temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul ar. 31/1983, privind organizarea si functionarea Institutului Central de Cetcetare, Proiectare i Directivare in Construcfii, cit si Legea nr. 5/1978, mite urmitoarea DECIZIE 1. Se aprobi ,Normativul pentru realizarea pe timp frigu- ros a lucrarilor de’ constructii si 2 instalafiilor aferente” avind indicatival C 16—84 "2. Nommativul de la pet. 1 intr in vigoare la data publicirii in Buletinul construcfiilor. El se va publica si in colectia de normative si instructiuni. La acceasi dati Inceteaz% valabilitatea ,Normativului pen- tra realizarea pe timp friguros a lucritilor de constructii gi a insta~ lafiilor aferente’ indicativ C 16—79, aprobat de Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii cu Decizia nr. 152/13. VIE.1979. PRESEDINTELE EIRCUIU] EXECUNV DIRECTOR GENER AT Ing. VALERIU CRISTESCUNORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCTI $I A INSTALATOLOR AFERENTE INDICATIV C 16-84 Elaborat de: L.C.C.P.D.C. FILIALA IASI PRIN CADRELE DIDACTICE INTEGRATE DE LA INSTITUTUL POLITEHNIC IASI. Sef filial’ ing. Danie! Diaconu Responsabil lucrare: prof. dr. ing. Antonie Trelea Colectiv de elaborare: prof. dr. ing. Antonie Trelea s.l. dr. ing. Nicolae Giugcd as. ing. Stefan CArlan as. ing. Angela Vasiteseu as. ing. Vasile-Vivi Iatan : ing. Nicolae Tova NORMATIV PENTRU REALIZAREA FE TIMP PRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCTIL SE A INSTALATILOR AFERENTE PARTEA I : PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCRARILOR |, PREVEDERI GENERALE Regimul de aplicare, obiectul si seopul normativului L.1. Prevederile prezentului normativ sint obligatorii_pen- tru toate organizatiile de proiectare si de execugie din fara, indiferent de ‘subordonarca lor, si se refer Ja asigurarea calitdtii Iucraritor de constractii si a instalatiilor aferente, executate in condifii climatice specifice periodei de timp ‘riguros. 12. Lucrarile de constructii gi instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi executate in condifil climatice specifice perioadei de timp friguros numai in masura in care se respect’ prevederile legale si se asiguri conditiile materiale de care este determinaté calitatea lor. Masurile prescrise trebuie si fie realizate cu cheltuieli mi- nime de resurse materiale si in special de energie. Conducatorii activitatii de productie au obligatia de a nu Gispune executarea lucrarilor ce nu au condifii penta asigurarea calitafii. Timp friguros si factori climatici specifiei 1.3, Parametrul de baz pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior, care se masoari Ia ora 8 dimincaja, la umbra, la 2,00 m inilfime de la sol i la distanfa minima de 5,00 m de cladiri sau de orice alti constructie. Elaborat de: L.C.CP.D.C, — FILIALA LASE FACULTATEA DE CONSTRUCT L Aprobat de ICCPDC eu decivia we 92 ia decembric 19841.4, Zi friguroask” se numeste ziua in care temperatura aerului exterior, misurati conform pet. 1.3., este inferioar valorii de -+5°C si nu are tendinta de urcare. 1.5. Sciderea temperaturii aerului exterior sub valoarea de °C este insofita 51 de alte fnomene meteorologice ce influen- fear defavorabil activitatea de constructii si care apar cu free Gongs mare in perioada conventionali definiti la pet. 1.6 — ninsori abundente; — vinturi puternice; — fenomene alternative de inghet-dezghet. 1.6. Perioada 15 noiembrie — 15 martie este considerata wpetioadi conventionali de timp friguros” deoarece In acest interval de timp apare 0 probabilitate maxima ca frecven{u zile- Jor friguroase si depigeasc’ 90% din mumanil total de zile ale intervalului. In aceasta perioada este de asemenea maxim’ pro- babilitatea de aparifie frecvent’ gi 2 celorlalte fenomene specifice menfionate 1a pet. 15. Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpu- lui friguros asupra activitifii de constructie si masuri de prevenire a lor 1.7. In vederea sistematizirli efectetor pe care le poate avea temperatura aerului exterior asupra conditilor de executare a Jucririlor de constructii in perioada de timp friguros, se definese unmatoarelé nofiuni ‘a) , Temperatura critici de executie” se numeste temperatura minima admisi in prescriptiile tehnice pentru materialele ce se depoziteazi, se prelucreazi sau se pun in oper, in vederea asi- guricii calitafii produsului : b) ,Durata critica de executie" se numeste perioada in care trebuie 84 se asigure o temperaturd superioara sau cel putin egal cou cea critica, ©) wTemperatura criticd de maturizare” se numeste tempe- ratura minima admist in prescripfiile tehnice pentra un element de constructie din momental realizarii sale prin procedee umede ink in momentul in care inghetarea Jui nu mai este diundtoare Sin punct de vedere al caitati 6 4) ,Durat& critic’ de maturizare se numeste perioada in care trebuie asigurat’ temperatura critici de maturizare. 1.8, Infelegind prin ,regim termic critic” ansamblu! condi- fillor de timp yi de temperatura ce trebuiesc realizate pentru asigurarea calititii Iucrarilor, remltA conform pet. 1.7: a) .Regimul termic critic la executie", care const in asigu- rarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal cu cea critica pe perioada de executie. b) ,Regimul termic critic de maturizare’, care consti in asigurarea unci temperaturi superioare sau cel putin egal cu cea critic de maturizare, pe perioada de maturizare critica Regimuile termice critice, prin, care se asiguri calitatea corespunizatoare lucrarilor, se evidenfiazi In proiectul anual de organizare a activititii pe timp friguros. Clasificarea lucrarilor de construcfii executate pe timp frigu- ros. Nivel de asigurare 1.9. Lucririle de constructii si instalatiile aferente acestora se clasificd din punct de vedere al influenfei factorilor climatic’ specifici timpului friguros, asupra calitifii lor in a) Lucrari a ciror calitate poate fi influenfati defavorabil de regimul termic atit la executie cit si In perioada de maturi- zare. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie si se asigure, prin mésuri specifice, regimurile termice critice, atit Ja executie cit si in perioada de maturizare; ex: lucriri realizate prin procedee umede. b) Lucrari a caror calitate poate fi influentati defavorabil de regimul termic numai Ia execufie. Pentru exeeutarea acestora pe timp friguros trebuie si se asigure, prin masuri specifice, regi- maul temic critic la execufie: ex: asamblarea elementelor meta- lice, montarea geamurilor etc. ©) Lucrari a ciror calitate nu este influenfati de regimul termic nici la execufie gi nici ulterior; ex: Iuerari de dulgherie, sipituri ete. 1.10. Influenfa factorilor climatici se manifest si asupra unora dintre Incrarile de Ja pet. 1.9. c prin cresterea dificultatii de execufie, care determin’ adoptarea unor tehnologii de execatie, 7caracterizate prin. cheltuieli suplimentare de resurse: siparea piminturilor umede, inghefate. Til, Influenta factorilor climatici (pct. 1.4 si 1.5) se mani- fest asupra tuturor lucririlor de 1a pot. 1.9 gi 1-10 prin: a) Seliderea randamentului muncitorilor si maginilor, ) Cresterea gradului de periculozitate pentru activitatea muneitorilor: perieolul de accidentare prin alunecare gi cAdere de la inaltime fie a oamenilor, fe a ghefii sau a zApezii; pericolul ‘surpirii malurilor la s4pituri in abataje; pericolul de electrocu- fare ca urmare a acoperirii instalatiilor electrice cu zApada $i a cresterii umiditigii cte ) Degradarea pr pozitirii lor: var stin: latiflor umplute ex api 4) Deteriorarea sub acfiunea vinturilor puternice si a 2&pe- zilor abundente a unor instalatii de santier; instalafii' electrice, schele, esafodaje, cofraje etc. e) Alterarea’ temporaria unor materiale prin inghefarea superficiala si formarea de bulgiti: agregate pentru betoane, mor- inghetare a unor materiale tn timpul de- Vopsele, precum si deteriorarea insta~ 1) Inzipezirea gi ulterior, prin dezghetare, inundarea supra- fetelor frontarilor de lucru, @ drumurilor sau chiar a Intre- gului teritoria al santieralui. ‘Unele dintre aceste efecte pot fi acceptate in anumite limite (pct. a) iar altele pot fi prevenite total (pet. &; ¢7 d) sau. partial (bet, ¢:/) prin masuri generale de organizare a santicrului pentru perioada de timp friguros. , 1.12, In vederea rationalizirii efortului economic de apli- care 4 misurilor prescrise pentru realizarea calitagi lucririlor Se adopts, In organizarea executirii lor pe timp friguros, un nivel de asigurare". = Se infelege prin ,nivel de asigurare” G,- temperatura minima a aerului exterior, misurati conform pet. 1.3, pentru care se proiecteaz’ misurile menite si asigure calitatea lucrarilor exe~ cutate. i La organizarea executirii lucritilor pe timp friguros se vor adopta niveluri de asigurare diferentiate, in funcfie de: | pe regimal termic critic necesar In perioada de executie $i de maturizare critica ; & — importanta lucrizilor = Gfortul economic (cost, consum specific de energie), ne- cesar pentru aplicarea masurilor prin care se realizeazi regimul termic critic. 1.13, Din compararea temperaturii acrului exterior misu- raté conform pet. 1.3, cu nivelul de asigurare gi cu temperatura critics, admist drept valoare minima pentru executarea unei lu- criri, rezulti urmatoarele: 4) lueririle se pot executa fird mAsuri speciale daci tempe- ratura efectiva a acrlui exterior este superioara celei critice: }) lucriirile se pot exccuta mumai daci se iau masurile speci- fice prin care se asiguré regimul termic critic, dacd temperatura oCeclivi a armulni exterior este supericar’ nivelului de asigurare si inferioara celei critice ¢) lucririle na se pot executa, decarece misurile previzute sint insuficiente pentru realizarca ‘regimului termi¢ critic, deci temperatura efectiva a acrului exterior este inferioara nivelulai de asigurare. : L.14, In legitura cu adoptarea cit mai judicioasi a niveluri- lor de asigurare se precizeazi urmAtoarele a) Pentru depozitarea materialelor a ciror calitate este in- fluenfati de regimul térmic trebuie si se prevadi in mod obliga- toriu drept nivel de asigurare valoarea temperaturii exterioare prevazuta in STAS 6472/2-73 pentra zona climatici in care este amplasat gantierul b) Pentru lucririle bazate pe procedee umede, la care nu se prevede incilzirea in perioada de maturizare critici (metoda Eonserviirii cildurii), trebuie si se adopte drept nivel de asigurare © temperatur% inferioaré cu cel pujin S°C temperaturii adoptate Grept nivel de asigurare pentru perioada de executie. In anexa A se dau indicatii pentru nivelurile de asigurare ce pot fi recomandate Ja executarea pe timp friguros a lverarilor Ge constructii $i instalatii aferente, analizate in partea a I-a a Normativului, cap. 6...18, inclusiv schema explicativa pentra interpretarea variajiei tomperaturii acrului exterior in raport cu temperatura critic’ si cu nivelul de asigurare. ‘Pentru structurile calculate la variafii de temperatur’ deter- minate, prevederile specifice de proiect se vor respecta cu priori- tate fata de cele generale, din prezentul NormativProiectarea executirii lucrarilor pe timp friguros 1.15. Lucrarile de constructii-montaj si instalafiile aferente care se executi pe timp friguros cezulta din ,,Proiectul de organi- zare a santierului* si din graficul de egalonare a investigiei ela- Dorate conf. pct. 16 si 20 din ,Continutul cadru al proiectului de executie", Anexa 2 la Legea nr. 9/1980. a) Graficul de esalonare a investitiei trebuie si evidentieze fn acest scop, pentru lucrarile ce construcii-montaj si instala- fille aferente, acele stadii fizice, la inceperea gi respectiv la ter- minatea periodei conventionale de timp friguros, de care este con- cigionata realizarea 1 b) Cheltuielite suplimentare necesitate de programarca in perioada conventionali de timp frigaros a unor lncriri de construc- fii-montaj si a. instalafiilor aferente se acoperi din Devizul general partea I, cap. 10 8 si parte a IIIa, cap. 13, ginind seama 5i de precizarile din Normativ P 91-83, pet. 6.2.4. ©) Prevederile din Graficul de ejalonare a investifiei si din Devizul general trebuie si fie corelate intre ele pentru a se asigura calitatea lucririlor programate a fi execatate in perioada conven- fional de timp friguros in condifiile prevazute la cap. 4 ,Misuri de folosire rafionala a energiei si combustibilului Ia realizarea construcfiilor pe timp frigures” 1.16. Condifiile organizatorice si tehnologice pentra execu- tarea lucririlor de constructii-montaj si a instalafiilor aferente in perioada de timp friguros se detaliaza intr-un ,Proiect anual de organizare a activititii pe timp friguros” care se elaboreazit conform prevederilor de la cap 3 din prezentul normativ. 1.17, Modificdrile de solutii tehnice propuse de executant pentru satisfacerea prevederilor de la pet. 1.15 trebuie si aibi avizul proiectantului, La executie pot fi adoptate gi alte solutii tehnologice decit cele recomandate in prezentul normativ pentru asigurarea cali- tifii lucririlor daci respect misurile prevazute la cap. 4 gi se pot realiza mai usor si mai economic, 10 2. SARCINILE GENERALE CE REVIN UNITATILOR DE CONSTRUCTIT MONTAJ IN PERIOADA DE TIMP FRIGUROS, PRECIZAREA PRINCIPALELOR MA- SURI 2.1. Pentru realizarea pe timp friguros a lucririlor de con- tructii $i instalafii aferente trebuie suse ia din vreme o serie de misuri tehnico-organizatorice, care se refer 1a urmiitearele probleme principale: — amenajari generale de santier gi misuri pentru asigurarea calitaii tucrarilor constructiile speciale de gantier; instalajiile gi refelcle de gantier; deporitarea ‘si conservarea materialclor ; utilajele si mijloacele de transport instalatiile de incilzire tehnologica si utilitari: inregistriri de date meteorologice necesar® santierului; protectia gi igiena muncii; prevenirea $i stingerea incendiilor ; protejarea obiectelor sistate. Pel abidee ‘Amenajiri generale de gantier si masuri pentru asigurarea ‘ealitiii lucrarilor 2.2, Problemele din aceast grupi, de masuri se referi la: a) amenajarea si intrefinerea continu a drumurilor de acces, ciilor de circulatie, platformelor si punctelor de stafio- are sau parcare auto, a intrarilor si iesirilor din ateliere, depozite si baracamente etc. b) asigurarea posibilitatilor de indepirtare rapid& a apelor de suprafata 51 a celor provenite din precipitatii (ploaie, ninsoare), sau dezghet, de pe lingk constructii, crumuri $1 in general de pe intregul teritoriu al santierului; ‘c) asigurarea din timp a panourilor contra inztipezirii (p zipezi), inclusiv asigurarea utilajelor si dispozitivelor de curatire a zapezii (pluguri de 2ipad’, buldozere, lopefi) si de spargere a (limicoape, topoare, baroase, spifuri etc.). Pentru perioa~ Gele cu ninsori abundente Se va reorganiza activitatea utilajelor 1folosite la dezipezire astfel ca si se asigure fanctionarca lor si fn timpul noptii. La santierele instalate pe terenuri cu'deniveliri pronuntate se va prevedea prin projectul anual pentru organizarea Jucririlor pe timp friguros evacuarea zipezii si ghetii din zonele ridicate ale terenulud inckusiv de pe suprafefele dintre clidiri; 4) asigurarea curiteniei generale a santicrului si indepirta- yea tuturor resturilor de materiale neutilizabile, a molozului, a pimintuisi ja exces provenit din sapituri ete. ; ¢) stringerca in figari regulate a pietrigului si nisipului existent pe santicr; se vor prefera figuriie de volum mare, care chiar pe geruri puternice, contin in interiorul lor un procent ridi- cat de materiale neinghejate; 1) acoperirca varului din gropile de var cu un strat uniferm de nisip, in grosime de 20,,.30 ers, afar de cazul cind durata de depozitare $1 intensitatea gerului ar reclama o grosime mai mare: 2) conicctionarea gi montarca de panouri pentru, Inchiderea provizorie a golurilor de usi i ferestre la obiectele in interiorul ‘arora urmeazi a se executa Iucrari in timpul friguros; 1h) umplerea cu pimint a golurilor fundafiilor terminate si prevederea de pante superficiale la aceste umpluturi, pentru ‘a gtibi Indepirtarea apelor de suprafati de ling’ fundatii, inclusiv asigurarea seurgerii lor la sanfurile colectoare cele mai apropiate> i) verificarea existentei pe santier a reperilor de trasare si a celor de nivelment, replantarea’ reperilor dislocafi si a celor ce Tipsese, prccam 51 inlocuirea.tarusilor gi imprejmuirilor de trasare, insuficient ingropate, cu altele corespunzitoare; j) corectarea profilului santurilor gi sapiturilor ce nu vor putea fi umplute inaintea periodei de timp friguros, prin reducerea inclindrii taluzurilor dack pamintul este sensibil Ja inghe}- dezghet : ik) astuparea sau acoperirea golurilor existente in elementele de beton, tumnate sau depozitate in pozifie orizontala, pentra a se impiedica colectarea apei sau z4pezii, care prin inghetare poate provoca, degradarea elementelor. 2.3. Pentru a se preveni dificultifile produse de perioadele de dezghet ce pot interveni de mai multe ori tn cursul unui sczon friguros, conducerile brigizilor gi ale punctelor de lucru vor stabili masurile care si asigure continuarea nestingherita a acti- vititii gi pe timp de deaghet. In acest sens se vor efectua 12 a) aprovizionarca din timp a cantitifilor necesare de materi- ale .antiderapante (cumegus, nisip, agurd etc.); ‘b) asigurarea materialelor de intretinere a drumurilor (bolo- vani, piatri bruti, pietris, piatra spartd, plici de beton ete.) si excoutarca: lucrérilor necesare pentru mentinerea drumurilor in bunA stare de circulatie: c) verificarea zilnica a stabilititii tuturor stivelor de mate- riale $i piese —- mai ales a celor ce transmit presiuni mari tere- nului pe care sint depozitate — si consolidarea acestora si a sti- velor In caz de nevoie 4) curdtirea de noroi a gropilor de fundatii gi asigurarea talu- zelor acestora impotriva prabusirii e) colectarea apei provenit’ din topirea zipezii si evacuarea aceeteia in afara zonelor respective; oriunde este necesar si posi- Bil se vor introduce conducte de evacuate, care vor fi prevazute cu pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei; de asemenea, se Va prevedea curifirea gurilor de intrare in conducte; f) verificarea $i curSjirea permanenté a conductelor de ap side canalizare, precum si a instalatiilor sanitare de santier, pentru a se preveni plesnirea lor datorita inghefiirii apei $1 oro" lului din interior; g) asigurarea din timp a stabilitatii gi integritigii elemente- lor de constructie, materialelor, utilajelor etc., situate fn zone ameninjate de inundatii, spre a'nu fi degradate sau deplasate de citre sloturi sau de citre apele mari; ‘h) instalarea sub soproane {4r& peretia fierdstraiclor circulare, a uscatoarelor de orice fel gi cu orice destinafie, in afara celor cu conditii de temperaturi, sau de umiditate impuse prin proiect sau cerute de tehnologic 3) verificarea silozurilor si buncArelor pentru Lianfi si aditivi, tn cota ce priveste ctanjeitaiea si stabilitatea lr: }) verificarea tuturor tablourilor, intrerupitoarelor gi dis- pozitivelor electrice de pornire de c&tre electricienii. yantierului $i luarea misurilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurteir- Caitelor si tensiunilor de atingere, datorits umiditafit crescute fn perioadele de dezghe}; k) controlarea minufioasi si permanenti a cailor de rulare Ia instalatiile de ridicat — mai’ ales a macaralelor turn; la apa~ ritia unor fenomene de tasare, macaralele vor fi oprite imediat, iar chile de rulare vor fi reglate corespunz&tor; in acest sens, sciile de rulare instalate pe longrine de beton si pat de pietris 13trebuie si fie supravogheate atent, indepartindu-se 2ipada dintre sine si controlindu-se dack nu sa produs noroi; indepirtarea Zipezii se va face si preventiv in perioadele cu temperaturi mai seazute, prin miturarea 24pezii pe 0 lifime de cel pnfin 2 m de la fiecare sind ; prevederea de mai sus este valabild nu numai pentru ‘cdile de rulare a macaralelor, ci si pentru liniile ferate de transport din incinta santieralai ‘Pentru asigurarca capacititii depline de frinare a macaralelor Ja temperaturi in jur sau sub O°C, trebuie si se dispund, de-a Jun- gal traseului ciii de rulare, mici Ceporite de nisip care va fi im- pristiat pe sine: 1) verificarea stabilitafii esafodajelor, schelctor, rampelor de Jemn sau metalice asezate pe tilpi ete., luindu-se misurile nece- sare de indepiirtare a deficientelor imediat dup constatarea aces- tora; verificarea imbinirilor $i a punctelor de solidarizare se va face in mod special in timpul pauzelor mai lungi in activitate; Ja esafodajele alcituite din fevi metalice, se vor verifica suprafetele de rezemare ale stilpilor si soliditatea’ legiturilor 51 cuplajelor. Constructii speciale de santier 2.4. In aceasti grup’ se cuprind: ‘ a) constructiile pentru adpostirea stafiilor de preparare a mortarelor si betoanelor, inclusiv platformele si buncirele din interiorul Jor; ‘b) podestele si puntile de trecere: ¢) rampele de spilare a autovehiculelor ; i 4d) scirile fixe, platformele descoperite, ‘planurile inclinate ete. Pe timp friguros toate construcjiile $i amenajirile de acest fel care se afli in contact cu acrul vor fi cattfate permanent de 2i- padi side gheat’, Pe platformele gi pe caile de circulatie de orice fel se vor presira materiale antiderapante Instalafii si refele de santier 2.5. Problemele de instalatii se refer la revizuirea tuturor refeleior existente de alimentare eu api, de stingerea incendiilor, de canalizare, de alimentare cu energie termici ete. 14 a) Conductele existente se vor izola contra gerului prin Ingro- parea lor in pimint, iar portiunile de conducte expuse in aer liber se vor proteja prin infigurarea cu materiale termoizolante conform prescriptuilor tehnice in vigoare. In punctele joase ale refelelor se vor prevedea robinete de golire, iar fintinile cu jet pentru biut api vor fi previizute cu dispozitive de inchidere si golire a racordurilor de api pe timp friguros: Hidrantii, cismelele gi celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola eu paie, vatd de sticli san mineral’, rogojini, sai ete, Dine legaji cu sir, pe toatd porfiunea expust inghehut lui. b) Retelele provizorii de canalizare se vor curafi continun de materialele ce se pot depune la gurile de intrare. ¢) Refelele eletrice de lnmina gi fora se vor revizui aminan- jit, acordindu-se © atenfie speciala acelor pirti de instalafi la care, in caz de defect, accesul pentru efectuarca de interventil in condifii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos, Se vor revizui retelele de iluminat in scopul asigurarii nive- lurilor de iluminare artificial previzute de nomativul PE. 136— 80, cu respectarca conditiilor de utilizare rational’ a energiei electrice atit pentru lucrari exterioare cit si pentru cele interioare. Se vor revizui cu deosebiti atentie misurile de protectie contra clectrocutirilor pe santier, instalatiile de legare la pimint, zi la nul, izolarea amplasamentelor, tensiunea redusi ete., pen: tru a cotespunde prescripfiilor tehnice in vigoare, d) La refelele. termice, care servese pentru transportul cil- dari de la punctele de producere a acesteia Ta punctele de Iucra sau de protejare a lucririlor, se vor lua masuri speciale pentru reducerea la minimum a pierderilor de cilduri pe traseu, astfel ca la punctele de utilizare a cildurii si se asigure temperaturile prescrise, corespunzitoare specificului Iucririlor; izolarea. con- ductelor se va realiza in conformitate cu prescriptiile tebmice in vigoare. Depozitarea si conservarea materialelor 2.6, Toate materialele ce se folosesc in perioada de timp fri- guros se vor depozita pe teren uscat, evitindu-se zonele inghefate Sau umede precum si zonele care sar putea umezi ulterior. In mod special se va asigura menfinerea in stare uscat’ prin ad&pos- 15tire sau acoperire a urmitoarelor materiale: cimentul, varul, spoosul, zgura expandata sau granulaté, filerul, profilele metalice ch pere}i subtiri, materialele termoizolatoare (b.c.a, vat minerals polistiren, expandat, plicile aglomerate PAL,PFL), lamelele de Parchet, foliile bitomate, timplirie din lemn, geamurile, procum BRorice alte materiale ce se pot degrada sub acfiunea umiditayii, Materialele gi substantele combustibile se vor depozita in spatii special amenajate; este interzisi depozitarea lor in interio- nul construcfiilor in curs de executie. 2.7. Temperaturile minime de conservare a materialclor speciale (Jacuri si vopsele, adezivi, chituri, solventi, folii, plAct $1 fevi din mase plastice, acceleratorii pentru intarirea betoanelor) Zor fi asigurate conform normelor respective de fabricafie. Spatiile inchise pentru depozitarea acestor materiale vor fi ituminate si incdlzite corespunztor condifiilor impuse de pres- criptille tehnice pentru materialele depozitate, nefiind tns4 per- fniga inedlzirea cu flacirh deschisi sau aparate sub tensiune de tip resou 2.8. Pentru asigurorea condifilor necesare exeougici lucrari- jor si altor activitati anexe se vor folosi, in general, urmitoarele substanfe, materiale auxiliare 51 dispozitive; — adaosuri pentru betoane, conform normativului C 140-79; — sare industriali pentru impristiat pe sciri, podeste, schele ete. — serpentine gi recipiente metalice pentru incilzit api saa alte lichide. Pentru protejarea termic’ a lucririlor, atit im timpul execu tiei cit si ulterior, s2 folosese de asemenca, o serie de mijloace Speciale care se aprovizioneaza inainte de apariia frigului si se Gepoziteard, respectiv se utilizeaz’, astfel incit sii na poati con Stitui surse de Incendii; dintre acestea se mentioneaza: —— carton bitumat sau impfslitura din fibre de sticl’ bitu- mate, rogojini, prelate, foi de cort, foi de polietilent; rumegus, talaj, paie, vali de sticld sau vat minerali, sub form de Saltele sau pisli mineral; — panouri termoizolante pentr: fnchiderea golurilor de ui gi ferestre la obiecte, pentru compartimentiri de coridoare sau alte ineperi etc. 16 — cabane sau gherete prefabricate, cu sau firi pardoseali, din lemn sau alt material, pentru protectia localé a lucririlor, aparate sau utilaje mici; — corturi complete. Utilaje si mijloace de transport 2.9. Se vor prevedea masuri pentru respectarea condifiilor de exploatare pe timp friguros a utilajelor in conformitate cu pre~ vederile din Normativ U'6-78. 2.10, La ricirea cu api a masinilor de fortii — in special a motonrelor eu ardere interna sia compresoarelor — apa de ricire Va fi preincalzits Ja temperaturé mic& (circa +20°C), pentra pornirea motoazelor; la fncetarea Iucrului apa va fi evacuati. Sistemul de ricire se va preincilzi de mai multe ori cu api caldi, inainte de a fi umplut cu api fierbinte’ (65°C) 2.11, Pentru asigurarea parcirii autovehiculelor pe perioa- dele de nefunctionare se vor amenaja, in bazele de masini si uti- laje, platiorme de parcare si pentm’perioada de timp friguros. Nu se admite costruirea de garaje sau alte spatii aseminitoare, destinate special parcirii autovehiculelor pe timp friguros. Platformele de parcare trebuie si permit’ in caz de ineendin evacuarea autovehiculelor gi accesul utilajelor de interventie. 2.12. Inainte de punerea in functitme a autovehiculelor se va controla cu atentie daci elementele de acfionare (genilele, lanturile, cfrligéle de tractiune etc.) nu sint inghefate; in acest caz ele vor fi incilzite prin procedee care si nu foloseascd flactri deschisi. 2.13. La boburi elevatoare platforma va fi protejati preven tiv contra inghefului, prin acoperirea cu un strat subfire de sare industriala. Cablurile 51 ghidajele acestora vor fi unse. La terminarea lucrului, bena (cupa) elevatorului va fi bine curifata, 2.14, Utilajele tehnologice ce nu necesiti depozitarea tn spatii inchise se vor introduce sub soproane sau vor fi protejate de intemperii prin acoperire. itUtilajele care au venit in contact cu materiale umede, cum sint: aparatele de torcretat, cele de sudare eutogend, maginile de frecat mozaic, pistoalele pentru pulverizat, vibratoarele etc., Vor fi curdjate de resturile de materiale si spalate inainte de depo- zitare. Instalafii de incalzire 2AS. Pentru necesitifile de incdlzire tehnologic’ gi utilitark prin instalajii speciale, proiectantul va stabili si prevedea, in Frolectul orgenizirii de santier, pe bazii de calcule termo-tehnice, Tipurile acestor instalafii, dimensionate corespunzitor cantitagi- Jor de céldart corute gi regimului de functionare necesar, cu. res. pectarea prevederilor de la cap. 4 privind necesitatea economisirii Ja maximum a combustibilului pi in special a hidrocarburilor. ‘Sistemul de incilzire se va alege astfel incit si corespund’ gi din punct de vedere al pericolului de incendiu, in ce priveste Gestinafia gi gradul de rezisten{i la foc al constructiilor, respec- ‘induese in acest sens Normativul P 118-83 privind protect ia impo- triva_incendiilor, Normativul [ 13-79 precum $i celelalte pres- criptii tehnice referitoare la utilizarea instalajiilor locale de ines aire. ‘Se va acorda 0 atenfie deosebiti protcjarii clementelor de constructie combustibile faf& de parfile calde ale sistemelor de incalzire. Se va prevedea obligatia supravegherii continue a sistemelor de inedlzire pe toaté durata lor de functionare efectiva, inclusiv fn perioadele situate in afara programului de lucru al santierului. 2.16. Necesititile de incdlsire se vor determina atit pentru activititile aferente proceselor de lucru programate in timpul friguros, cit si pentru incilzirea stafiilor de betoane si materiale gia altor spatii si incdperi din gantier (camere in care se executi jucsiri de finisaj, ateliere, birouri, dormitoare, sili de dusuri, cantine, spatiile destinate adipostirii pompelor si masinilor de intervenjie in caz de incendiu ete.) A 2.17. Trasturile 51 fntrepr:nderile de antreprézi general aut obligatia si asigure fiecirel unitai din subordine condifiile nece~ jatea_meteorologica de santier 18 sare pentru organizarca si functionarea continu, pe durata timpu- lui frignros, 2 unei activitati meteorologice de yantier ‘Raspunderea pentru desfagurarea acestei activitati revine la trast sau intreprindere directorului tehnic eu resortul productie sau unui cadru ex functie echivalentd, iar la unitatile subordonate, sefilor acestora ajutati de sefii resoartelor programare, lansare 51 urmiirirea producfiei si de’ responsabilii laboratoarelor. 2.18. Activitatea meteorologici de santier se_desfigoari zilnic fri nici o exceptie, pe toati pericada de timp friguros din localitatea unde se afld situat gantierul, a cdrei durati se va stabili pe baza informatiilor culese pe plan local. Activitatea maoteorologicd se va extinde in mod preventiv gi pe cite un inter- Val suplimentar de 15 zile inainte si dupa perioada conventionala de timp friguros, definits la pet. 16 2.19. Activitatea metcorologici pe santier se referi Ia obti- nerea gi valorificarea previziunilor metcorologice furnizate de Jnstitutul Meteorologic Central atit pe perioade scurte (0 zi, sau ‘0 siptiming), cit 51 pe perioade mai lungi (prognoze decadale, chenzinale, lunare, trimestriale). Aceasta previziune va contine informatii.privind temperaturile maxime 3i minime, regimul vintarilor (irecfia, intensitatea, vitera)¢! regimol precpitatilor (ploaie, lapoviti, ninsoare, perspective de formare a poleiului), atit in ‘timpul zilelor cit gi a nopfilor respective. La santicrele izolate, situate in regiuni greu accesibile, nedotate cu alte mijloace de informare, trancmiterea previziuni- lor zilnice se va face telefonic prin grija sefului serviciului progra- rare, lansare gi uomérirea predctiet al intreprinderii sau trus- tului. 2.20, Pentra fnregistrarea temperaturii aerului, a tempera- turii interioare din spafiile de Iucru, precum si a temperaturii agregatelor, mixturilor, betoanelor si mortarelor, fiecare santier va fi dotat’cu termometrele necesare. 221. Toate temperaturile misurate zilnic, impreund en diversele fenomene atmosferice intervenite, pentru care s° va anita directia, intensitatea si durata lor, vor fi inregistrate in documentele de evident precizate la cap. 5. 2.22. Pentra santierele asezate lingd cursurile de api cu nivel variabil — cum este cazul Iucririlor de poduri, bardje, regulari- ziri de riuri, consolidiri de maluri etc. — activitatea meteoro- Jogici se va completa cu date hidrologice. 19Protectia si igiena muneii 2.23. Conducerile brigizilor gi punctelor de lucra vor asigura aplicarea cu 0 rigurozitale sporita a misurilor de protectie si igien’ a muneii finind seama de gradul sporit de periculozitate pe gaze ft precinth coatinuarea acfivitit de constructs pe mp In acest sens se vor respecia, atit la elaborarea proiectului anual de lucru pe timp frigaros (pet. 3.2) oft si in timpal execu- tarii lucririlor, prevederile din — Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministeral Muncii, cu ord. nr. 54/1975 51 de Ministeral Sanitagii eu Ord, nr, 60/1975 — Normele de protect tii montaj. aprobate de Ord. nr. 12—38/D-1980 La Inceputul perioade! de timp friguros, definita conform pet 1.6, din prezentul nermativ, Ja toate punctéle de Iucra Ta care se continu activitatea se vor éfectua in mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de protectie a muncii specifice perioadei de timp friguros, care se vor repeta ori de cite ori se schimba condi- fille de desfigurare a lucrariler. Instructajele se vor referi atit 1a nermele generale ce trebuie respectate pe timp friguros cit §i Ja cele specifice capitolelor de ucrari analizate in partea a Ia a Normativului (cap. 6...18). Unitatile specializate de constructii-montaj din subordinea ministerelor vor asigura 5i aplicarea normelor de tebnica securi- t8fii muncii specifice acestora. a maneli in activitatea de construc jinisterul Constructiilor Industriale cu Prevenirea si stingerca incendiilor 2.24. In afari de obligatiile curente prevazute in normativele si celelalte reglementari oficiale in vigoare, referitoare la preve- hirea si stingerea incendiilor, conducerile brigizilor $i punctelor de lucru vor lua pentru perioada de timp friguros urmitoarele ‘misuri suplimentare a) interzicerea depigirii temperaturii strict necesare pentru nevoi tehnologice sau utilitare — atit ca valoare cit si ca durati: 20 : b) interzicerea oricizor focuri deschise —- atit in interior eft si in aer liber — care nu sint ordonate gi controlate de clitre org: nele de conducere ale punctului de lucra; in locurile ce prezintt pericol de incendiu focurile deschise se vor putea admite numai pe baz de permis de lucra cu foc gi cu respectarea masurilor speci fice stabilite pentru fiecare caz in parte; ©) asigurarea cantititilor de api necesara, a mijloacelor de depozitare (bazine, rezervoare termoizolante etc.), a pompelor a conductelor, furtunurilor etc., precum i a numiirului prescris, de panouri de incendiu, echipate complet cu stingitoare, nisip, unelte, furtunuri etc., ji plasate corespunzitor pe teren; se vor lua in acest sens misuri de protectie a acestora tmpotriva inghe- tnlui si de intretinere in conditii de functionare corespunzdtoare; 4d) interzicerea utilizirii sobelor si burlanelor metalice in interioral constructiilor de lemn (baracamentelor), precum si controlarea aparitici fisurilor la pereti si la tavane, la cogurile si la sobele din zidarie precum si fn jurul racordirii acestora si Tepararea imediata a defectiunilor constatate; ¢) interzicerea folosirii instalafiilor etectrice _improvizate, care nu corespund normativelor.in vigoare gi a folesirii, in general, a resourilor ; f) interzicerea amenajirii In interiorul construcfiiler de baz, fn curs:de executie, a unor baracamente din materiale combusti- bile sau spatii pentru depozitarea gi pistrarea de substanfe gi materiale combustibile g) protejarea impotriva inghetului a instalafiilor, utilajelor, maginilor si celorlalte mijloace de intervengie in caz de incendia ‘h) asigurarea tn permanent a accesului maginilor de inter~ ventie in caz de incendiu la sursele de api (rezervoare, bazine, hidranti exteriori etc.); i) dotarea santierului eu mifloace de alarm’ in caz de incen~ diu (toaci metalicd, sirene etc.); j) realizarea de controale temeinice la terminarea Jucrului, fa toate Iecurile de munci pentru depistarea gi inlaturarea ime~ Giati a oriciror nereguli care ar putea conduce Ja aparifia unor incendit X) intensificarea instructajelor periodice ale intregului per sonal, la intervale mai dese decit in restul anului 2Protejarea obiectelor sistate 2.25, La obicctele la care se sisteazi activitatea de executie in timpal iernii, santierul este obligat s& ia masuri de protejar: contra timpului friguros in asa fel incit si fie asigurate condi pentru conservarea calitatii Incririlor exeoutate $i reluarea nor- mali a activititii, fara cheltuieli speciale de reparagii sau refa- cori In acest sens: a) sipaturile la gropile de fundafii se vor intrerupe cu mini mum 0,50 m inainte de a ajunge la cota de fundare, iar taluzurile se Vor asigura pentnn a nu se produce surpari; gropile pentru fonda de'stip! se vor scoperi pentru ca apa Si nu post pitrunde in cle; ‘) dack fundafiile sint deja executate se va degaja zipada, gheata si noroiul din jurul acestora, si se vor executa umpluturile Ge pimint respective, asigurinda-se $i scurgerea apei 1a sanfurile principale de colectare sau la canalizarea santierului; ) zidiriile peretilor vor fi executate numai pin’ Ja centura nivelului aflat in lucru, peste care se va aplica un acoperig provi- zoriu : de asemenea, vor fi montate panouri de Inchidere a golurilor Ja toate usile exterioare $i ferestrele fiecdrui etaj; atunci cind, pink la sistarca executiel sa realizat si centura ultimului nivel al clidirii, se va monta acop-rigul definitiv; ) incepind din ziua sistirii activititii pe timp friguros, la un obiect, se vor aplica acestuia si materialelor depozitate in el toate midurile de park 34 secritate ccesare pin la reluarea Tucrului. 3, PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS 3.1. Proiectul anual pentm organizarea lucririlor pe timp feiguros va fi elaborat de constructor pin cel tirziu 1a data de 15.09, 2 anului curent. Proiectul se supune aprobiirii conducerii unitifii tutclare si se trimite la proiectant gi la beneficiar pentra Verificarea incadrarii In devizul general al investifici pentru care se executi Incrarea 22 Programul de masuri pentru perioada de timp friguros 3.2. In vederea elaboririi proiectubti anual de organizare a luéririlor pe timp friguros, pentru fiecare santier, conducerca antreptizei stabileste, pe baza stadiului de realizare a graficulai de executie gia programelor de productie precum si a consultirii Tesponsabililor shi pe resoarte sau probleme, programul misurilor pentru pericada de timp friguros. La unitifile unde exist sab- Entreprize, programul va fi intocmit cu participarca delegatilor acestora, La elaborarea acestui progtam se va fine seama de urmitoa- rele: "- crearea in timp util a fronturilor de lucru, potrivit speci- ficolul lucririlor ce urmea7i a fi executate: “ inchiderea definitivi sau provizorie @ spafiilor in care se va desfasura activitatea; — ncalzirea spatiilor de lucru in conditiile legate. “— amenajarea $i intrefinerea cilor de circulatie, platfor- melor, rampelor.etc., prevazindu-se curifirea si presirarea lor cu materiale antiderapante; — asigurarea de spafii corespunzitoare de cazare, Programul astfel intocmit este preluat in proiectul anual de organizare a lucririlor pe timp friguros si dupi aprobare devine obligatoriu pentra antreprizé. Elaborarea programelor, confi- nind masuri concrete, termene $i responsabili de indeplinire, va fi indrumatA si coordonati de cAtre unitatea tutelar’, astfel ca, pe ‘baza unui plan centralizat, si se poatd asigura 9i controla realiza- rea din vreme a condifiilor necesare pentra continuarea activitafit la fiecare santier. 3.3. Principalele elemente care trebuie cuprinse fn programul de misuri sint urmatoarele ‘— obiectele ce se vor incepe, vor continua sau se vor termina fn perioada de timp friguros conform graficelor de ejalonare a investitiilor aprobate: — evidentierea Iueririlor ce urmeazi a se dintre obiectele aprobate pentra continuarea reali friguros, cu precizarea cantititilor si esalonirii lo — rezolvarea, in condifiile specifice timpului friguros, = problemelor de aprovizionare, manipulare, transport, depozitare, Conservare si distribuire a materialelor necesare activitatii de 23execufic a obiectelor de const-uctii precum gi activitapii din uni- tigile de productie auxiliard — extinderca utilizirii elementelor prefabricate gi a alter solufii tehnice moderne cum sint: folosirea cimenturilor cw inti- rire rapidi, a aditivilor precum gi a diverselor materiale noi cu ficient’ sporit’ ; folosirea tehnologiilor avansate de lucru, care conduc la scurtarea si ieftinirea executiei si permit ca lucririle si ating’ mai repede calitifile prescrise ; —asigurarea materialelor si dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la protecfia termic& a Iucririlor de baz’; — asigurarea, verificare:, adipostirea, intrefinerea si repa- rarea utilajelor si mijloacelor de transport, destinate activitajii pe timp frignros: — realizarea instalafiilor definitive si punerea lor in fence fiune prin racordarca la centralele provizorii de santier, impreun’ cu refelele gi aparatele speciale pentru producerea si distribuirea cildurii la punctele de lucru, in condifiile precizate Ja cap. 4; — asigurarea combustibililor si carburanfilor, pentru nece- sitifile tehnologice si cele utilitare, din gantier, a explozibililor, Jubrefianfilor ctc., in sortimentele ji cantitatile corespunzAtoare specificului si volumului productiei planificate ; — redistribuirea sarcinilor si activititilor necesare pentra decipeziri, dezghetiri, protectie termicd a lucririlor etc.,. potrivit cantitifilor de lucrri progrsmate si esalonirii calendaristice a acestora: — pregitirea si instruirea speciaki — introductiva si perio- dict — a cadrelor locale de executie $i de conducere pentru acti- Vitatea pe timp friguros, inclusiv precizarea temelor ji specialig- tilor ce vor face instruirea; — dotarea muncitorilor, a punctelor de lucru sia altor incte importante din gantier cu mijloacele de protectie si de Intervent necesre fm Cazuri de ineendia, inundapil prabusiri je teren etc. ; — organizarea activititii meteorologice prin laboratorul de santier, constind din dotarea punctelor dé lucru gi a altor puncte incipale din gantier cu termometre curente, etigurazea de ter mometre speciale pentru misurarea temperaturilor materialelor si mixturilor, organizarea sistemului de informare previzionald $i finerea 1a 2i a evidentei meteorologice de santier. 24 3.4, Realizarea programelor de masuri aprobate si a eventua~ lelor corecturi aduse acestora, in timpul aplictrii lor pe teren, va fi controlata de citre un colectiv care se va infiinfa la unitatea de antreprizi generala sub conducerea directorului tehnic ca urmi- rirea productiei sau a unui cadru cu funcfie echivalenta — gi in care Vor fi inclusi reprezentanti ai tuturor resoartelor de activitifi care au sarcini in executarea lucririlor pe timp friguros. Programarea lucririlor de bazi pentru timpul friguros 3.5. Luoririle de bazi ce urmeazi a fi previzute in graficele de execufie pe timp friguros se vor programa In conformitate cu prevederile cap. 1 privind ,M&suri de folosire rational’ a energie! $i combustibilului”. 3.6. Programul lucririlor de baz va confine cantitafile to- tale de executat la fiecare categorie de lucriri a unui obiect, cit gi esalonarea calendaristicd respectiva pe toaté perioada de timp friguros, pind la realizarea cantitifilor si eliberarca echipelor de lucra ji a mijloacelor de producfie angajate la acest obiect. 3.7. Programul lucririlor de bazi va fi adus din timp le cunostinfi celor responsabili de realizare atit prin expunerea si prelucrarea lui in sedinfe de productie, eft-5i prin aplicarea hut Ia obiectul respectiv. Confinutul -proiectului anual pentru organizarea lucririlor pe timp friguros 3.8. Proiectul anual pentru organizarea lucririler pe timp friguros se compune din urmatoarele piese: a) Memoriu justificativ, care va analiza stadiul de incadrare fn graficul general 5i in programul anual §i va justifica din punct de vedere tehnico-economic. modificarile intervenite in volumul de lucriri a ciror executie se continua sau se Incepe pe perioada de timp friguros, precizindu-se condifiile avute in vedere la. Intoc- mirea programului (durata de timp friguros in functie de situatia Jocali, de date statistice gi de previziunile meteorologice, tempera~ torile minime si adincimile maxime de inghef prevazute, mijloace ce vor fi folosite, etc.). Memoriui va cuprinde justificarea solu- 25,ee net ered fiilor adoptate pentru amenajirile, instalafiile, disporitivele etc., necesare aplicatii metodelor speciale de Incru, inclusiv breviarul calculeior termotehnice, precum si indicafii penta aplicarea metodelor speciale de lucru. b) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp frigu- ros mentionate la pet. 3.13.5 ¢) Figele tehnologice pentru executarea pe timp friguros a lucrrilor pentru care temperaturile critice prevazute in Normativ, trebuie si se realizeze prin tehnologii sau masuri speciale. ) Evaluarea cheltuielilor suplimentare necesare entra executarea lucrarilor pe timp friguros in conformitate cu preve- derile Legii 9/1980 gia Normativului P 91-83. ___¢)-Planul de situafic cu organizarea teritoriului antieralui fn care se vor indica amenajarile, constructiile, refelele gi instala~ {iile speciale necesare executirii lucrarilor in perioada de timp friguros; dacd se consider’ necesar, se vor mai intocmi $i urmi- toarele piese: —— schifele de executie pentru cazurile simple, respectiv proiectele de executie pentra cazurile mai complexe, privind amenajirile, dispozitivele etc., necesare aplicarit unor metode speciale la executarea lucririlor pe timp friguros; — planul de sistematizare pe vertical a teremului santicra- lui, care si rezolve problema scurgerii apelor provenite din topirea gheti si zipect i a eler din arecipitet it sau inflteatié, precum $i amenajarea corespunzitoare a cAilor de transport pentru peri- Gada de tmp frigurs: Peace — egalonarea necesarului de forte de munci pentru perioada de timp friguros, care se intocmeste pe baza graficului general de esalonare a executirii Incrarilor, finindu-se seama de productivi- tatea micsorati a muncitorilor in aceasti perioadi precum si de activitatile auxiliare impuse d: conditiile specifice de iarn’. 3.9. Beneficiarul, proiectantul si executantul trebuie st conlucreze strins la stabilirea tuturor masurilor necesare, potrivit sarcinilor concrete de productie ce revin santierului, urmarindu-se si respectarea de citre constructor a termenelor legale de precizare cu anticipajie a necesitifilor de materiale dirijate, de utilaje, mijloace de transport forge demunct, de inchlere a contractelor le fornizare aete 26 MASURL DE FOLOSIRE RATIONALA A $1 COMBUSTIBILULUI LA REALIZAREA COD TULOR PE TIMP FRIGUROS 4.11 La elaborarea proiectelor de executie se vor adopta solutii tehnice $i grafice de esalonare a investitiilor care si asigure continuitatea activitatii organizafiilor de execugie in condifiile prevazute de Legea nr. 9/1980 (art. 5 alin. 4, art. 56) si actele normative ce expliciteaza prevederile acesteia (Ordimul Consiliu- Tui de Ministri nr. 62/1982) fir incilcarea prevederilor din pre- zentul Normativ privind asigurarea calitafil In acest sens: . fa) se interzice executarea pe timp friguros a tuturor Iucrari- lor de constructii sau instalafil care necésilti pentru asigurarca calitayii masuri speciale ce conduc la consumuti de combustibili sub forma de hidrocarburi; : b) se interzice executarea pe timp friguros a imbricimintilor asfaltice la drutnurt: lucratile de reparare a drumurilor eu imbri- cdminti asfaltice se pot executa si in perioada de timp friguros numai cu tehnologii la rece gi cu mixturi stocate. 4.2. Pentru asigurarea calitatii Iucrérilor de constructii- montaj executate pe timp friguros se pot folosi combustibili, exclusiv hidrocarburi, numai pentru obiective prioritare, nomina- lizate prin acte normative emise de Biroul Executiv al Consiliului de Ministti, la propunerea temeinic fundamentata a ministerelor, celorlalte organe centrale si consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti. 4.3. Pentru alte objective decit cele precizate la pet. 4.2, se vor programa pentru a fi executate pe timp friguros numai Jucrari in spafii inchise sau acele lucrari exterioare care nu nece~ siti consumuri de combustibili pentru tncilzire. a) Se vor avea in vedere pentru a fi executate pe timp frigu- ros: sapaturi, constructii din lemn sau metalice, montiri de ele- mente prefabricate, de instalatii conducte metalice si de beton, tmontiri de utilaje, lucrari subterane, refele, fundagil gi compac- tari de adincime, invelitori, lucriri de tinichigerie, izolatii ter smice, suduri, realizarea diferitelor elemente de constructie in atelierele bazelor de productic, lucriri de reparare a dremurilor ‘eu imbricimingi asfaltice, dar numai cu tehnologii Ja rece gi cu mixturi asfaltice etc 27b) Nu se vor prevedea pentru a fi executate pe timp friguros Jucriri ce se executt prin provese umede ca: turniri de betoane {eu exceptia celor prevazute la pet. a), tencuieli, pardoseli, zugraveli. placaje, imbrickminti rutiere ca lianti’ hidraulici, jmbraciminfi asfaitice la drunuri (cu excepfia celor menjionate Ia pet. a) gi altele. «) Se interzice folesirea combustibilului pentru incilzirea spatiilor de lucra, dact acesta foloseste exclusiv executtirii lueri- Tlor de constructii-montaj. 4A, Se excepteazi de la prevederile pet. 4.3. b gi ¢ lucrarile ta care se folosesc pentru incdlaire pe timp friguros resurse energe- tice secundare reaultate din procesele de fabricatie ale unor abiective industriale, alte resurse neutilizate ale acestora sau orice surse de energii neconventionale 4.5. Se vor respecta cu sitictefe termenele stabilite pentra asigurarca executantului cu documentatie gi mijloace tehnico- materiale de productie, astfel ca nici unul din obiectele a ciror ‘executie este prevazuti in sezonal cilduros si nu intimpine intir— zieri de natura si-i prelungeascé execufia gi in perioada de timp friguros. 4.6, In cama obiectivelor ce se incadreaz in condifiile men- fionate la pet. 4.4, prevazute cu centrala termica si instalatii proprii de incilaire central’, se va prevedea In graficele anuale fealizarea cu prioritate 2 acestor centrale gi instalatii, astfel ca ele sk poat intra in functiune, fie si cw capacitate redusi, {nainte de aparitia sezonului friguros tn zona in care este sitnat santicral. 4.7. in intreaga perioad& de timp friguros Incrarile de beton se vor executa numat pe baza unor regimuri termice evidentiate in proiectul anual de organizare a lucririlor pe timp friguros conform prevederitor din cap. 8 Projectantii vor acorda santierelor, la cerere, asistenta teh- cd necesara adaptarii regitcurilor termice previzute in pro- jectul de organizare, la condifiile efective de realizare pe timp fri- guros a lucririlor. Seva evita executarea in perioada de timp friguros a pieselor subtiri din beton, turnate mouolit, care necesit’ misuri dificile si prelungite de protejare termica. 4.8. Antrepriza va lua misuri care sf asigure, pentru fiecare brigad’, functionarea in sezonal friguros a unor sisteme organi- 28 zate de folosire a cAldurii, energici si combustibilului, atit pen- voile productiei cit 51 pentru activitatea administrativa gi 1 cultural ‘Se vor interzice cu severitate orice improvizatii care contravin atit misurilor de economisire a energiei cit $i a normelor de pre- venire si stingere a incendiilor. 4.9, Conducerile antreprizelor gi brig&zilor vor veghea ci strictete Ia utilizarea cit mai economicoasi a iluminatului de terior si de exterior, reducindu- la strictul necesar, atit ea intensi- tate cit si ca durata . 5, EVIDENJA ACTIVITATH PE TIMP FRIGUROS 5.1, La fiecare punct de lucru se va tine ou strictete evidenta jucrarilor executate in perioada de timp friguros urmirindu-se in mod special realizarea calititii acestora, 3.2. In vederea evidenticrit condifiilor climatice generale in care s-au desfagurat Iueririle, se va institui pentra perioada con- ventionala de timp friguros la fiecare punct de lucru, stafie de Beton, bazi de productic, ete., un registru meteorologic in care se vor inregistra zilnic: a) temperatura aerului, masarati in condifiile precizate la pet. 1.3.; b) regimul vinturilor (@irectie, intensitate, duratt) ¢) precipitatiile (ploaie, lapovigi, ninsoare-intensitate, du- ati): ‘d) starea terenului (neinghefat, uscat, noroios, inghefat cu sau fara polei, inzipecit, ete) e) nivelul apei curgitoare —numai la punctele de lucru din Vecinitatea acestora gi numai in perioadele de dezghet. 5.3. Controlul calititii Ineririlor de betoane si mortare se va efectua in conformitate cu ,Sistemul de evidenti in activitatea de control tehnic al calitatii construcfiilor”, eu urmitoarele pre- cizari: a) Se vor completa cu deoscbiti grija datele specifice perio: dei de timp friguros prevazute in formularele tipizate si anume: ‘— bon de'livrare transport primire-beton (Cod 911-101-f), fin care se inregistreazi pe verso temperatura mediului gi cea a betonului in momentul descircérii din mijlocul de transport; 29— condica (evidenfa betoanelor turnate (Cod 9-14-102) — inregistreazi temperatura aerului exterior (col. 6) i cea a beto- nului (col. 7) la terminarea punerii in opera, precum si medul de protejare a betonului in col. 14 (Evenimente intervenite in timpul betondrii), In col. 12 se va inregistra in cazul controlulut calititii betonalui prin gradul siu de maturizare, numarul figci tru controful gradului de maturizare care Snlocuieste in acest faz buletinul de incerciri nedistructive. 5.4. Fisa pentru controlul gradului critic de maturizare MM, sau 2 graduii de maturizare pentru decofrare Mp (Anexa B,) ‘se intocmeste la punctul de Incru prin inregistrarea temperatur- Jor misurate conform prevederilor din cap. 8, pet. 8.26 si calculul direct in fisi a gradului de maturizare echivalent temperaturii normale de ++20°C, conform indicatiilor din auesa D, pet. 2. 5.5. Controlul si evidenta calitigii Iucririler de sudurd exe- catate pe timp friguros se vor erganiza cu respectarea prevederilor Gin prescriptiile tehnice specifice, din condifiile tehnice speciale 1 din ,Sistemul de evident in activitatea de control tehnic al Calititii constructiilor", folosindu-se formularele ‘proces verbal de prelevare a probelor de sudur (Cod 9-12-102)b) — proces verbal de recepfie a lotului de armituri sudate (Cod, 9-11-101/e) ‘in aceste documente se va face in mod expres menjiunea c& verificirile se fefer’ Ia luecri executate pe timp friguros. De asemenea, autorizatia de lucru a sudorilor (Cod 9-17-104) va confine in mod explicit mentiunea ci accstia sint autorizagi ‘a executa suduri pe timp friguros in condifiile prevazute de pres- criptiile tehnice specifice. PARTEA Ila PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORI DE LUCRARI 6. LUCRARI DE PAMINT Indicafii_ generale 6.1. Stabilirea masurilor tebnico-organizatorice de executare a luctirilor de pimint la orice obiect trebuie si fie precizat& prin proiectul de exccutie, pe baza rezultatelor studiului geotehnic efectuat pentru obiectul respectiv. Conducerea unitatii de execu- fie trebuie totodat& sA fini seama de situatia climatici reald din perioada executirii lucrarilor de pimint. 6.2, Proiectantul va adopta adincimea de inghef, conform prevederilor din STAS 6054-77 ,,Terennl de fandafie. Adincimea Ge inghet". Daci localitatea in care se afl santierul mu figureazi in Lista localitafilor din standard, se va adopta adincimea de la localitatea cea mai apropiatii, menfionaté fn lista. In cazuri de dubiu, adincimea de inghet se va stabili prin sondaje la fafa locu- lui. Pentru siparea stratului de pimfnt supus inghefului se poate adopta fie metoda protejarii preventive fie aceea a afindrii stra- tului inghetat. 34Protejarea preventiva a piminturilor contra inghetului 6.3. Masurile ce trebuié Iwate fn acest scop, sint uimitoarele: a) Acoperirea suprafefei pimintului cu vreascuri, paie, gu- noi, bilogar, stuf, rogojini, talag, turba, zgurd ete. Acestea vor fi fndepartate mumai in 2iua Sipsiii gi numai pe portiunca strict necesars pentru acest lucru, in functie de mijloacele de sipare folosite si de intensitatea frigului 'b) Mentinerea stratului de zipadi depus pe pimint si chiar favorizarea Ingrosirii lui la ninsorile urmitcare folosind, dack este nevoie, garduri de nulele, panouri de lemn, diguri de pamint ste., care sf egureze inzapezisca Inuitimea gardurilor, pancurilor Si digurilor va fi de 0,4...0,5 m; ele se vor ageza pe mai multe Tinduri paraleie, 1a distanje de #._.7 m gi vor fl orientate per pedi cular p¢ direetia vinturilor dominante. In cazul fn care se produc ninsori stratul existent de zipadi va fi acoperit cu materialele aratate la lit. a ©) Acoperirea cu frunze, tala, rumeguy etc., pentru prote- jarea fandului sanfurilor sau gropilor de fundatic, Ja care execu- tarea sipiturilor s-a sistat sau a ajuns la cota final inainte de aparifia frigului si urmeazi a se executa celelalte lucriri (pozarea de conducte, turnarca betonului etc.). Grosimea minimi, in metri, a stratului termoizolant ,h” se determin’ cu formula # aa (6.4 7 (6.1) fn care H — tepresint adincimea maxima’ local de inghef, A este un coeficient in functie de natura terenului si aceea a materialulai termoizolant, avind valorile din tabetut 6. 4) In cazul im care terenul care urmeazi a fi spat este aco- perit cu tufiguri, arbugti etc., accasté vegetafic favorizeazi refinerea zipezii, astfel ci terenal nu va fi defrigat dectt im ziva ‘ind incepe executarea sipituror, $i mumai pe porfiuni minime, strict necesare lucrulai 32 Tabetul 6. Valoarea coeficientalui A pentru Natura terenotai ume ee Afinarea pimintului inghetat __ 6.4, Metoda se aplici la piminturile fnghefate pe adincime gi consti in spargerea $i afinarea mecanici sau manualé a stratului inghefat, pentru a ugura fie evacuarea lui, fie pastrarea pe loc ea acoperire de protectic pentru straturile mai adinci, in situatia cind sint de asteptat geruri puternice care ar putea provoca inghe- farea pimintului pe adincimi mai mari, a) Desfacerea stratului de pimint inghetat pe cel mult 25 em adincime se face de regula cn scarificatoare obisnuite, b) La grosimi de pimfint inghetat mai mari de 25 cm se vor folesi unelte pneumatice sau alte instalafii mecanice pentru spargere. Acolo unde situafia local permite, se pot utiliza excavatoa- rele cu cups, fied alte dispozitive speciale. Ele pot dizloca pi- minturi inghetate pina la 40 cm adincime. Peste aceasti adincime, se monteaza disporitive speciale (berbeci, pene etc) de diverse greutiti care, prin cidere odata cu sapa, pot desface straturi inghetate pind la 80 cm. c) Atunci cind grosimea stratului inghetat este mai mare de 80 cm, iar sub acesta trebuie si se sape un strat gros de pimint netghefat, se recurge la dislocarea pamintului cu ajutorul explozi- bililor. 33Executarea sipaturilor pe timp friguros 6.5, Executarea sipiturilor se va incepe imediat dupi dez- ghetarea naturald sau afinarea stratului superficial, astfel ca si se Evite o nou’ inghefare a suprafefei Ini, inainte de sipare i in special inainte de turnarea unor fundati La sipiturile cu epuismente apa pompati va fi indepartatt imediat, pentru anu Se forma gheati in jurul punctului de lueru Utilajele pentru executarea sipSturilor pe timp friguros : ex- cavatoare, searificatoare, buldozere ete., vor trebui examinate cu atentie le, terminarea sau intreraperea Iucrului curdtindu-se de Testurile de pimint, intregul sistem de transmisie si deplasare. Transportul pamintului pe timp friguros 6.6. Transportul pimintuluj sipat pe timp friguros trebuie si se termine inainte de a incepe si Inghefe. In acest sens se vor Fespecta la organizarea lucririlor duratele disponibile prevazute in tabelul 6.2. Tabelul 6. Timpul de incepere a “Temperavara aerukeé (°C) Inghelteil pismingalst (iste) a) Caile rutiere vor fi amenajate tn misur: a pe traseel gi Ia cotcle drumurilor iterioare definitive, ou grec farce acitea true i afb capactate portant corespuna toure cu autocamioanele folosite Ia transportul pamin- In functie de sensibilitat: it sibilitatea la inghet a terenului se vor realiza pentru drumuri fundatii stabile, folosind biccaje de piatri, shal q de beton ete. acest hallearea se va menfine in stare de fometionave, iar in lipsa Sia we a igure seurgevea apeler prin enfant db supra. : carosabila va fi curitati de zipada rata mate Reals garosebie va fi curayath de zipada si presiata cu b) Caile feraié de t 7 le transport vor fi intretinute prin curitarea april de pe tease, tn epecint in zona sanficalifor sf pltlor are vor fi mentinute dezghetate prin presirare cu sare industriali, aprovizionai A industrial, aprovizionatdé si depozitatd fa cantitjfi suficiente in Executarea umpluturilor pe timp friguros 6.8. Umpluturile se pot executa si cempacta pe timp frigu- tes prin mijloace mecanice sau manuale, in functie de specificul si volumul lucririlor previzate in proiect pent I ject _pentru peric: pectiva, dack se respeeta urmitoatele condifils we* mintului trebsie facut pe distante cft mai scur- Transportul pi Ii a stationdrii pe traseu a mijloacelor respec- te, ou evitarea total tive de transport. La transportal pimintului pe timp friguros, vehiculele se vor curita bine de pimint dup’ ficcare descircare. 6.7. Caile pe care se deplascaz vehiculele de transport vor fi amenajate si intresinute in mod special pentru lucrul pe timp friguros a | Stparea, transportul agternerea fo ump tur si compactarea pimintului a Ingherat Darata total de Sipura pimntetel peau agearen ta tupluird Ui’ tole' tafe weal at net +1 | poratsde spare Aseasee imines de umpie go sovaad postntl ect Peagheggt | Jn momentul sermon sre 356.9, La executarea umpluturilor de pimint pe timp friguros 4n spatii inguste se vor lua gi urmétoarele misuri organizatorice: a) evitarea folosirii in ramblee a paminturilor coezive, ‘2) la atingerea temperaturilor critice menfionate la pet. 6.8 | recomandindu-se rocile pietroase, piatra brut& sau sparta, bolo- exccusarea umpluturilor se opreste luindu-se masuri de protejare ) vanii, balastul, prundigurile, nisipurile i diversele varietati de latit a suprafetelor decapate cit si a celor realizate prin umplutura: | piminturi argiloase-nisipoase ; in cazurile cind folosirea pimintu- b) toati activitatca de executare gi de compactare a umpiu- | yilor coezive nu poate fi evitata, acestea trebuie si fie puse in turilor trebuie si fie concentrata pe portiuni mici de teren 51 si | lucrare cu un continut cit mai redus de ap’, cici altfel apa din fe]Ol Moare pe baza unet organiziri oft mai judicioase, care Si | pori produce o suprapresiune care poate deveni periculoasi pentru HOSEN Bi nipuroaitates aveasta activitate trebule si se efec- | stabilitatea rambleulut: > tueze, pe elt posibi, fri inteerapere, astfel ca la sfirsitu zilei de ) asezarea pimintului in rambleu se va face in straturi de Jucru’ portiunea de lucrare stabilita Si fie complet terminat&: Se | grosime corespunzitoare caracteristicilor utilajulai de compactare, pot face unele intreruperi locale de peo zi pe alta mumai in cazu | Astfel ca si se asigure, imediat dup asternere, posibilitatea de inca absolut c& peste noapte nu vor in- | Tiveiare gi compactare? Tervent nivi precipitatit, nici seideri periculoase de ‘mpeciar: ¢) in cazul cind cxccutarea unui rambleu trebuie si fie inte: ¢) Tas agternerea $i compactarea pimintstet os vor ol abe | Tupti, de pe o ai pe alta sou pentru mai multe aile — inainte de it posibil pauzele in execufie; astemneses pil se va face | hfe fi ajuns la cola final’ a rambleului, — astermerea unui now 1 in straturi subfiri (max. 20 em) gi va alterna ov compact tari | strat de umplatura se va face numai dup indepirtarea sau dez- i 4) indiferent de temperatura acrului, Inerisie Come 2 au se] ghetarca complet a stratului inghefat, cu precizarea eX daca fn se vor opri complet pe timp de ploale sap re, Pre furilors | Wma dezehetarii rezultd o cantitate de apa ce poate fi periculoast permite acumularea unui exces de api im conpul Te pat pentra lucrare, agternerea straturilor urmitoare va fi aminati ig jie aparate @) umplaterle executate pe Limp. (gun oe “ind la evaporarea apei sau dirijarea ei citre canalizarea santic~ rin anfuri si diguri impotriva spalirii ce ar putea fi provocati dP P P i ¥ prin yanfutl 3 OlgsJaumenea, la terminarea dezghetulu, acesteg MM; de precipitapiiy de assce ce atentie si se vor lua imediat mic aml vor oo Mofectelor ce eventual sau progus; situate deasupra piozel featice sau dente; nv Yor pone fn {} umplaturile intre fundafiile stfipilor izolaji pentra care umpluturi bulgiri sau stoiuri de pimint inghetat ; acestea trebuie sa ficut © sipituri comuni, umpluturile dintre fundafit #4 pere- neapirat si fic sfarimate complet inainte de asternere ; restricfia gin Ha PE Iapiaturle la sanfuri se vor efectsa numai cu,| trebuie respectatd cu extrem grid tn special a rambiesie, Sc exe Semin sau balast |_|] ferata si josea, 1a digurile de pimint ce suport& presiuni, cum este 6.10, Compactarea piminturilor asternute in umpluturi pe | cazul la stivilare, baraje, la umpluturile dintre peretii ecluzelor, timp friguros se va realiza cn mijloace normale de compactate, la diversele umpluturi de etanseitate, la, sferturile de con ale sa reoaditia ca operatia si nu se execute pe timp de precipitafit | pedurilor, ta umpluturile din spatele zidurilor de sprijin, pereu- {ploaie, lapovita, ninsoare), care modificd. mult umiditatea,| rilor etc., chiar daci compactarea piminturilor se face cu mijloace paminturilor fafa de cea optima necesard compactirit, mecanice ; ||) toate rambelecle exccutate pe timp friguros cu pamint ‘expus inghetarii vor avea o suprainaltare, peste inilfimea dati $n proiect, astfel ca, prin tasare, care este mai pronunfata in con- H .,| difiile de umiditate sporit, partea superioari a umpluturii st -, reguli principale de respectat la executarea ramblee par tur sg 1: Cue eens ep pene mt Sng cas evi oe ncn se enumeri urmitoarele [Al se stabileste de proiectant pe baza aviaului geotehnic gi se preci- zeazi in proiectul lucririlor programate pentru perioada de timp 4) materialul de umpluturi va fi recoltat din straturi uscate Executarea rambleelor 36 37friguros; constructorul se poate orienta si dup’ datele informa- tive din tabelul 6.3. potrivi: naturii pimintuiui folosit in ram- ble: Tabelut 6.3. : Suptainalfarea in procente {fafa ce inaitimea sivald a. ramblewtai prevazuta in protect Natura pinvintaiai folosit in ramblee Pamintust aisipoase, pietraase, ete Paminturi argiloase, marue, ete be, f) nici un rambleu nu se va executa pe pimint inghefat, Geoarece baza lui devine nestabila in timput dezghefului, putind compromite omogenitatea si chiar stabilitatea intregului rambleu ; in asemenea cazuri este obligatoriu ca teremul pe care se aseazd rambleul si fie mentinut deaghetat conform pet. 6.3. sau Si se astepte dezghefarca lui naterali. Procedee de compactare a umpluturitor 6.12. Compactarea se face in spatii inguste, folosindu-se maiuti obiynuite de mind, maiuri clectrice Sau mecanice (tip “broasc’"), vibropile, plici vibratoare de compactat ete; in Spatii largi compactarea trebuie si se realizeze cu ajutorul uti Jajelor rutiere de compactat (cilindre compresoare cu fata _neted& autopropulsate, cilindre eu proeminenfe tip .picior de oaie" tractate ou mijloace auto, compactoare vibratoare, compresoare pe pnewri etc.) Un alt procedeu de compactare, suficient de economic $i | deosebit de éficient — gi care se afld, in general, la dispozitia oricarui santier — consti in dirijarea circulatiei auto de santier chiar pe rambleele aflate in curs de executie. Aceste procedey, | care poate fi aplicat in. conditii organizatorice usoare, mai ales. la luerarile de drumuri, cli ferate, baraje de pamint ete., se aplici, aproape cu acceagi ficientd, olosind fie vehicole cu rofi 38 pe pneuri lestate prin fncircarea lor cu pimint sau alte mate- riale, fie diverse utilaje grele prevazute cu senile (tractoare, Duldozere etc.) 6.13, Pentra lueriri de terasamente caracterizate prin can- titifi, suprafete si inltimi mari se vor respecta ji condifiile care reqult’ din caietele de sarcini sau documentajiile intocmite de proiectanfii de specialitate, 7. FUNDATII SL CONSTRUCTIL SUB NIVELUL TERENUTUT 7.1. La executarea pe timp friguros a fundafiilor si a celor~ alte construcfii sub nivelul terenului se vor lua misuri speci fice, diferentiate pe grupe de lucriri, care si asigure respectarea ‘urmitoarelor conditii: (vezi tabel pag. 40) Fundafii de suprafaté 7.2. La executarea fuindatiilor de suprafat (continue, tilpi izolate, radiere etc.), este interaisa agezarea lor pe teren inghetat ori cu grad sporit de umiditate rezultat din dezghef sau din precipitatii atmosferice, spre a se impiedica producerea de tasiri inegale ale ansamblului fundatici, evitindu-se astfel aparifia de solicitari suplimentare ce pot periclita construcfia. Problema se pune la fel si pentra fundafiile de masini care jucreazi fn regim de vibrafii $i cirora trebuie si li se asigure ‘© comportare perfecti in condifiile in care sint folosite. 7.3. In cazul fundafiilor executate la clidiri sau alte con- strucfii exterioare ce sint prevazute cu trotuare se vor lua mAsuri de executare a trotuarelor imediat ce fundagiile au fost realizate pind deasupra cotei terenului, spre a impiedica pAtrunderea in fundatie a apelor de suprafaji provenite din ploi sau dezghct, care produc degradarea fundafiilor.‘Regima termic artic Gropa de Process tehnologic si conaigit, [FS] wera de realieare Tempe | Dera Fosdatii de | 2) Siparea gropiler pentru fundapit cap supratay 1) Prepararea, transpertul, punerea fa operd a betonului si protejares lementuini in perioada sritisa de imaturisare cap. § } Saparea, cransportul, imprastiere Si compactares pamiaculut plucurs cap. 6 Fundatii de | a) Siparea, forarea cap. 6. iitsciael Ct pee eee eee ') Prepararea, trassportal, punerea fn opera 2 betonulul sl peotejarea clementulvi ia perioada critica de ‘maturisae cap! & Contacte gi |) Stpare sje. exp. 6 subterane 1) Ponarea comuctelor mealice cap. 2 ¢) Probele de presiune ca apS la com ‘duct ca ne 4) Porarea cablarilor electrice cap. 18 «) Manipularea gi potarea coad. PVC cap. 18 Canale si 4) Sdparea ganfuriior cap. 6 Ter [EE atereste | yy Executarea canaielor din beton cap. 8 cap. 10 4) Teneuieli, etarsiri ep. ©) Trot cap. 15 40 Fundafii de adincime 7.4, La executarea acestor Iucriri se va fine seama si de prevedetile din ,Normativ privind alcétuirea §i executarea pi- lofilor pentru fundagii” C, 160-75. 7.5, Pilofii turnati la fata locului la care fata superioari a betonului se afla la 0 adincime mai mare de 1 m de la suprafaga platformei de iucra, se vor proteja dupi formarea lor prin umple- Tea stripungerii din teren cu pimint uyor compactat, Pilotii la care fata superioara a betonulai se afl la 0 adincime mai micd de 1,00 m de la suprafata platformei se vor proteja suplimentar conform prevederilor din cap. 8. Daca exist teme Ci'betonul ar fi putut of inghefe In zona capului pilotilor, se va Verifica atent starea betomului la pilotii suspectati, dup execu- tarea sipiturii de fundatie, Fundatia respectivi nu se va turna decit dupi consemnarea prin proces. intre constructor si beneficiar a rezultatului acestei verificari. Daca se va constata degradarea betonului din ¢apul pilotului se va cere avieul proseetantuln! asupra misurilor le luat. : Dupi terminarea betonirii si intirirea suficient’ a fefelor laterale ale blocului de beton, se vor scoate cofrajele $i spriji- nitile respective si se va proceda la umplerea gropii cu pamint care se va compacta in straturi de cite 20 cm grosime. Conducte si cabluri subterane 7.6. In timpul iernii se pot executa orice fel de lucrri pri- vind pozarea de conducte si cabluri, Insi cu respectarea misu- rilor previzute la pet. 7.1 7.7. Nu se vor monta tuburi in sanfuri fn care se afl api, ci numai dupa evacuarea sau evaporarea acesteia, in care caz se va evacua si stratul de pimint inmuiat, care va fi Inlocuit cx nisip_pilonat. 7.8. Pe plan organizatoric se fac urmitoarele preciziri ct, caracter comun, pe Itngi cele prevazute la pet. 2.6.: jesele prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn, fuse separat, la mici distanfe intre ele, astfel incit si stivui 41 I:rau se lipeascd una de alta, spre a evita atft pericolal inghetirii la zona de lipire cit si efectuarea de manevre inutile; — conductele de azbociment sosite pe gantier in perioada 15 noiembrie — 13 martie vor fi depozitate in aga fel incit si fie ferite de intemperii in perioadele de timp friguros, spre a nu fi expuse ciclurilor de inghet-dezghet: in acest scop, ele vor fi acoperite ca folii de polietilent sau adapostite sub goproane; hha se admite curitirea cu ranga a ghefii sau a pamfntulai fn- ghetat; — piesele de imbinare pentru conducte se vor depozita in spatii ferite de inghet si protejate impotriva oricaror posibilitigi de a putea fi degradate sau murdirite se vor aproviziona din vreme panouri si dispozitive su- ficiente de acoperite pentru protectia locala, asigurindu-li-se si un spatiu corespunzitor de depozitare; — toate sprijinirile, rigidizarile si consolidarile se vor controla permanent, mai ales dupa perioadele de ploi sau ninsori neurmate de inghet, precum si in perioadele de dezghet, si se vor lua misuri de intérire imediat’ a lor. 7.9. Cind sanjurile se exeeuti in terenuri sensibile la inghet, ele se vor realiza de le inceput cu taluze cu pantii mai mic’, spre a le preveni prabusirea la aparitia dezghetului. fn cazurile cind uncle portiuni de santuri trec pe Jing’ alte constructii exterioare, deja extcutate, se va avea griji sk mu se dezvoleased fundafiile acestora gi si nm li se micgoreze grosimea ‘stratului de pimint de protectie, mai ales cind acesta este nesta~ Bil la Inghet; in asemenca cazuri se va limita ampriza sépatu- rilor inspre fundafiile construcfiilor la strictul necesar, iar even- {ualele taluze verticale co vor rezulta se vor sprijini cu dulapi sau chiar cu palplange bine spraituite. 7.10. La conductele imbinate cu garnituri de cauciue se vor asigura conditiile de la pet. 18.3 gi se vor lua urmatoarele misuri — ‘depositarea garnituriler in Jocuri uscates ‘rea mufelor de cheafi si usearea Jor cu un jet de aer cald: “— montarea imediati @ garniturilor. 7.11, Pentra a apira fundul gropii Ia sanfurile deschise se poate apela la unul din urmitoarele procedee: 42 — cablurile sau tuburile se pozeazt imediat ce s-a ajuns la cota finala si se acopers in aceeasi zi cu pamint pe toata adin- cimea, de cre echipe speciale ce vin in urma echipei de pozare “— se lasi nesipat un strat de pimint de circa 20 cm, are urmeazi a fi sipat in ziua pozirit conductelor, procedindu-se apoi ca la alineatul precedent; tn cazul cind stazea timpului se inrdutifeste brusc in ziua pozirii, se va renunta la decaparea acestui strat pe restul traseului, acoperindu-se corespanz! contra inghefului; — daci sa ajuns pe vreme bun’ le cota finali a sipiturtlor dar, din diverse motive, pozarea conductelor trebuie aminati pentru mai tirzia, fundul ganfului va fi apirat de inghetarea ce poate intorveni, prin acopérirea cu materiale de protectie. 7.12. Piesele de ciptugire si de sprijinire a taluzelor verti- cale se vor dimensiona la sarcini sporite pentru a se fine seama de solicitirile suplimentare ce iau najtere in urmaumflirit pamintului inghetat si a micgoririi unghiului de frecare a tere- nurilor nestabile la inghet, Exeoutarea acestor captusiti sia sprijinirilor respective trebuie facut in stricti conformitate cu prevederile proiectului. 7.13. Conductele vor fi pozate nunai pe suprafete curitate dle nipada side stratulInghefat, dup ce #8 ajternat in prealabil un pat de nisip, Dac ingheful a pitrans pin’ Ia fundul santului, dar pozarea conductelor trebuie neapirat si continue, nepatindu-se astepta dezghefarea natural a terenului, se va indeparta stratul de pimint inghetat. Aceasti operatic se va face pe porfiuni, de citre echipe speciale care preted imediat eehipt ce poseasd conduetele. Lun- gimea acestor portiuni si ritmal de pregitire a lor vor fi coordo- ‘nate ca lungimile tronsoanelor de conducte aduse ling’ san, in vederea lansirii si pozirii, si cu ritmul posibil de tealizat de -eitre echipa de porare Capetele conductelor trebuie si fie mentinute in stare uscats gi curati; ele vor fi aparate cu grija de pitrunderea 2&pezii, Spre a se putea realiza o imbinare etansi. 7.14, Inainte si dupi pozarea conductelor trebuie sé se ia misuri de protectie pentru a impiedica fundul santului si se céeformeze din cauza inghefului $1 a presiunilor ce le primeste 43de Ja conducta instalati. Dupai pozarea definitivi, a conductelor tle vor fi acoperite elt mai repede eu paint ‘Toate mangonirile se Vor executa numai sub aceperiri locale de protectie. 7.15, La povarea pe timp friguros a diverselor feluri de con- ducte se va tine seama de urmitoarele indicatii: — manevrarea conductelor metalice de presiune si a fitin- gurilor trebuie ficut’ cu multd atentie, deoarcee in conditiile de ger cle pot deveni casante: ta executarea Inerdrilor de sud cafiile de sudare sub temperaturi sci pregentul normativ: — imbinirile metalice ale conductelor se vor etansa, numai a adaipost de efectele inghejului; de aceea mufele gi ajutajele se vor preincilzi; — conductele tn panté, care sint deosebit de sensibile 1a deformatiile fundului gropii’ produse de inghet, trebuie si fie in final pozate la cota din proiect, pentru a se putea realiza panta general. prescrisa : — Ja etansarea mufelor pe timp friguros nu se vor folosi mixturi fierbin{i deoarece, din cauza degajarii substantelor vo- Jatile din masa acestora, umplerea completa a rosturilor devine problematich; este preferabil s& se foloseasei mixturi cildute §i s& se preincilzeascd. mufel — cuzinetii de sprijinire si mangoanele de beton ale condue~ telor se vor executa cu respectarea masurilor de protectie date in prezentul capitol la betoanele de fundafii. 7.16. La mancvrarea cablurilor electrice $1 la” executarea operatiilor de montare si execulie se vor respecta condifiile re- feritoare la temperatura minim’ a mediului ambiant si tempera- tura minim’ a cablului, indicate de preducatori si in prescrip- fille tehnice in vigoare: — Normativ,pentraproiectarea executia refelelor de cabluri electrice (PE 107-78) §i NY Normatiy privind proicetarea gi executarea instalatiilor electrice la consummatori, ca tensiuni ‘pind Ia 1 000 V (I.7-78). ‘De asemenea, se va avea in vedere ca In momentul pozirit cablurilor acestea si aibi. 0 temperaturé proprie previzuti la pet. 18.7. jurk. se vor respecta indi- to, date la Cap. 12 din Canale si lucrari aferente 7,17, Inainte de aparifia sezomului friguros — de regula cel mai tiriu la sfirgitul lunii octombrie —se va da prioritate Jueririlor de pamint, zidarie si tencuieli ale canalelor, riminind ca luctarile de pozare a conductelor sau cablurilor si se execute pe timp friguros — in condifiile aratate la pet. 7.7....7-16 de Jaai sus — in cazurile in care aceast& execufie nu poate fi aminalé pind la revenirea timpulai calduros 7.18. Talpa de beton a canalului, expusi inghetului, trebuie sh fie agezatd pe un pat uscat gi totodatd si fie protejatt cores- punzitor pina la maturizarea critica 7.19, Canalele se vor acoperi cu plici de beton armat prefa~ dricat si apoi cu pimint 7.20, Santurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa ca pimtnt nelnghetat care apoi va fi compactat. La partea su- perdoari a santurilor — pe ultimii 20.,.30 cm — ele pot fi um- uate $i ci pamint inghetat, insi avind un spor minim de volun fe circa 13%, pentru tasare. 7.21. Santurile de sub pavaje ce se dau imediat in cireu- lafie se vor astupa pe toata indifimea numai cu pimint dezghe}at, iar ia locurile de circulatie intensi, cu nisip deeghetat. 7.22. La executarea pe timp friguros a fundatiilor gi a ‘eonstrucfiilor diverse, se va urmiri folosirea pe scar largé a Clementelor prefabricate, care pot fi executate in conditii op- ‘time de temperaturi, adicd in ateliere, uzine, hale etc. 8, LUCRARI DE BETON ‘Condifii_pentru asigurarea calitatii betonului pus in operé pe ‘timp friguros 8.1, Calitatea lucririlor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurati daci sint indeplinite urmitoarele condifit: ‘a) betonul este preparat cu agregate dezghefate, avind temperatura minima de +5°C; 45a b) temperatura betonului, dupi punerea lui in oper, nu coboari sub temperatura sa de inghef, inainte de a atinge un nivel critic de intirire, variabil in functie de raportul A/C $i exprimat in procente din marca betonului Nivelul critic de intarire reeulti din tabelul urmitor ‘Temperatura de inghet a betomului este considerati valoarea de 0°C, cu exceptia cazurilor in care se folosesc aditivi care co- board aceasti temperatura pind la o valoare specifica ce rezulta din instructiunile lor de tolosire. 8.2. Realizarea nivelului critic de fntirire se poate controla pe dou cai: a) Prin intermediul unor epravete din beton pastrate in aceleasi condifii de regim termic ca si elementul de constructie i incercate la: compresiune inainte de inghetarea betonalui ; d) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararca echivalentului siu Ja temperatura normal. +20°C en gradul critic de maturizare, M,, pentru betoanele preparate cu cimenturile pentru care se dau date in anexa B. Deoarece gradul critic de maturizare M, se coreleaz& semi ficativ cu nivelul critic de intirire, intre cele dou metode de control a calitifii betonului nu exist diferente de fond, ele determinind regimuri termice identice si o aceeasi durati critics 4, de maturizare (sau de intirice). Gradul de matutizare exprimat in h°C se defineste prin suprafata diagramei cuprinst ntre carba de variatie a tempera- turli betonului gi ordonata de —10°C, in functie de timp, expri- mat in ore. Gradul critic de maturizare este valoarea minimé a gradului de maturizare la temperatura normali de 420°C, necesati a 46 fi obtinuta inainte de inghetarea betonului, pentru ca rezistenjele finale ale acestuia si nu fie afectate in mod defavorabil. Valori ale gradului critic de maturizare pentru betoane preparate cu. cimenturile Pa 35 si P 40, se dau in anexa B. Pentru alte tipuri de ciment sint necesare studii speciale de laborator. In Anexa B se prezinti de asemenea, modul de echivalare a gradului de maturizare la o temperatura variabilA cu cel la temperatura normalé +20°C, in vederea comparirii Ini cu gradual critic de maturizare. Metoda controlului calititii betonului pus fn oper pe timp friguros prin gradul siu critic de maturizare M, are, faji de me- toda de la punctul a, avantajul eliminarii incercdrilor distruc- tive ca gi acela al unei corelari mai semnticative intre realitate $i parametrii pe baza cirora se face controlul, prin climinarea diferentelor inevitabile dintre regimul termic’ din epruveti gi cel din clementul de constrisctie Conceptul gradului de maturizare permite, in plus, preve- derea regimului termic din beton gi proiectarea condifiilor prin care si se poat asigura realizarea Ini 8.3. Lucriirile de beton se execut pe timp friguros eu res- pectatca misurilor de folosire rafionali a energie! $i combusti- dilului, detaliate 1a cap. 4. In aceste condifii, prepararea, trans- portul $i punerea in operi a betonului trebuie si se fact numai pe baza unor regimuri termice proiectate pentru a asigura obfi- nerea nivelului critic de intirire sau a gradului critic de mata. rizare fnainte de inghetarea betonului. Aceste regimuri termice se evidenfiazi in proiectul de or ganizare a lucririlor pe timp friguros impreuni cu mésurile ce conditioneaz% realizarea lor efectiva. In functie de parametrii analizati la pet. 8.4. (dimensiunile si nivelul de protectie al clementului de constructie, caracteris- ticile cimentului folosit, conditiile de temperatura din beton, ivelul de asigurare etc.) trebuie'si se respecte, atit la prbicc- tarea regimurilor termice cit gi la executarea lucririlor debeton in diferite faze tehnologice, conditiile din tabelul urmiter: aree wal termie Procesul tehaologic si condifii do realizare 7 _ Durata Ia momoatal ‘amestectrit cu eimentel Preparares | a ‘etomlah cow agregate desghetate avind temperatura _mingn b. ow agregate incalsite Ja tempe Satur superioard celet de dex Bhotate co apa incite Ip temperatura 20"..80°C 4. temperatura Is preparare Op # Ta descarcarea fie oy ‘ain malaxor — Ti imetoda conserviesé exldurti | 9°..25° fn meteda inealzini dupa tema { fe 5.0108 | ‘Transportut | e. protejarea mijlodeslor si reduce: Durata pe si Pea dusatelor astfel ea tempera: ‘ansport Jesctrearca | tare de livrare la gantier, 8,38 sidescarecare ia oblect, betonnisi a obiect in metoda consereénit caidurit: | P17" |g tora inealniell dupa tu Durata de ‘ansport pe obiect Ft peseres fa opera, ‘Transpoctul | {, protejarea mijloacelar gi reduce peobiect si |” fea duratelor astfel ca la ter~ funerea ta | inarea panerit in ope Eperta be: | peratura betonului si fle aula Iotarirea protejarea elemestulai de conse Durata critic’ (mmaruries Ehctie dupa pnnerea in operd a ‘dematurizar rea) betor betonal(metoda couservicit reste aulvi Caldwil) sia eventualel surse exterioace de cfldass metoda fnealeiri dup tuenare) astlel Ga fa perionda citich tempera: Eira sl fie oupeinsa Jpcoaservares.e&lduri us ia ‘ncalaires dupa caraare: peo + (+) Za funcfie de temperatum Oy la terminarea punerii in opera sie com digiile de teaaspart. Regimurile termice 1a executarea lucririlor de beton pe timp friguros 8.4, Regimurile termice pentru executarea Iucrarilor de beton pe timp friguros {pet. 8.3) se stabilese in figele tehnologice pentru executarea Iucrarilor de beton pe timp friguros ce fac parte in project anual de organizae (ap. 3) si trebuie si fin seama le a) gradul critic de maturizare M, (sau nivelul critic de inti- tire) evaluate conform pet. 8.1. sau prevederilor din Anexa B; b) intensitatile prezumate ale frigului, evaluate distinct pentru ziua de preparare, transport gi punere in oper’ si entra petioada de realizate a gradului critic de maturizare M, (respectiv 2 niveluiui critic de intarire); se exprima prin nivelurile de asi- gurare 0;, 91 Uq, , recomandate in Anexa A; c) durata procesului gi nivelul de protejare a betonului in timpul transportului si punerii in oper 'd) intensitatea cu care se degaja cildura datorat’ exotermicit cimentulti; ‘¢) masivitatea elementului de constructie ce se betonear’ rezultind din forma si dimensiunile sale, corelaté cu nivelul de tezistenti termici "al protectiei adoptate pentru suprafetele jn contact cu acral exterior si al eelor in contact cu eventualul agent incalzitor f) neomogenitatea temperaturii in masa betonului, concre- tizata in conditia ca gradul critic de maturizare M, (sau nivelul critic de {ntirire) s& fie realizat in zona elementului de constructie cea mai expust ricirii; ¢) conformarea gi nivelul protectiei sursei de e&ldurk in ra~ port'cu forma 5i dimensiunile elementelor ce se incilzese hh) gradul de expunere la vint si nivelul de impermeabilitate al protecfiei betonului si sursei de céldura; se ia in considerare Ja aledtuirea protectiei prin coeficientul de penetratie la vint 8.5. Proicctarea regimurilor termice la prepararea, transpor- sul, punerea tn operd 9i maturizarea critic bbetonultii se poate face a) prin alegerea din anexa C a unui regim termic tip, care se identifica prin nivelul de asigurare, prin caracteristicile betonului, ale elementului de constructie $i ale protectiei sale si prin metoda adoptati: (conservarea cildurii sau inedlzirea dupa turmare); 49) prin asimilarea situafiilor reale cu cele corespunziteare regimurilor tip prezentate in anexa C; ¢) prin proiectarea direct, conform indicatiilor din anexa D, a unor regimuri termice specifice, in cazurile fn care nu se pot adopta regimuri termice tip, dstoriti in primul rind, wnor deo- sebiri semnificative intre parametrii betonului luati in conside- rare pentru regimul tip si cei ce caracterizeaz’ betonul pus cfec- tiv in opera. Se pot proiecta regimuri temice specifice si pentru punerea in valoare a unor condifii organizatorice superioate celor avute fin vedere la proiectarea regimurilor tip. 8.6. Regimul termic, definit prin ansamblul conditiilor de timp ji de temperaturi, Se detaliaz in figcle tehnologice pentra hhecare din tazele caracteristice procesulul si anume: a) regimul termic in perioada critica de maturizare (Anexele € sau D, pet. 4 si 5) 1b) regimul termic fn perioada de transport si de panere in opera (Anexele C sau D, pet. 6); ¢) regimul termic la prepararea betonului (Anexele C sau D, pet. 7). 8.7. Concomitent ca rogimurile termice proiectate, in figele tehnoiogice se expliciteaz’ si misurile specifice de care depinde realizarea lor si anume: a) procedeele de protejare a elementului de constractic si, dupa caz, si a sursei de cildurd in perioada de maturizare critica (Anexele’€ sau D, pet. 2): ‘p) procedeele de transport si de protejare a mijloacelor folo- site, inclusiv duratele limita admise, pe etape (Anexele C sau D, pet. 6); ©} organizarea depozitirii componenfilor si procedeele de incilzire a lor (Anexele C sau D pet. 7). Cofraje si armaturi 8.8. Tipurile de cofraje folosite si procedeele de protejare ale acestora cu materiale termoizolante trebuie explicitate in figele tehnologice de executare z lucririlor de beton pe timp fri- guros, corelat cu misurile ce determina regimurile proiectate (pet. '8.7 a) 50 8.9. La executie cofrajele trebu: si gheata prin mijloace mecanice si prin intermediul unui jet de aer cald. Cofrajul trebuie si aiba rosturile dintre panouri ctanse iar fata lor interioari si fie uns cu substanfe care ugureazt decofra- rea aplicate numai dup’ curaqarea si usearea suprafetel Se va acorda o deosebiti atentie rezemirii elementelor de i fie curatate de zipada final, daci este posibil, |] sustinere a cofrajelor luindu-se misuri corespunzitoare in functie de comportarea la inghet a terenului si anume: pentru piminturile stabile la inghet rezemarea se va face pe tilpi agezate pe terenul nivelat gi curdfat in prealabil de zipada, 4 de gheaj3 gi de stratul vegetal — pentru pimtnturile nestabile la inghet, precum si ta cazul umptuturilor, popii se vor ageza pe grinzi cu suprafati mare de rezemare ingropate sub adincimea de inghet, pe fundajii exis- tente sau pe piloti. 8.10, Armiturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat on platforme de pietris compactat. Barele acoperite cu gheata vor fi curitate fnainte de thiere i fasonare prin ciocanire, prin zgiriere cu unelte adecvate sau cu Jet de aer caid pentru topirea ghefii si uscarea apei rezultate. ‘Nu se recomanda topirea ghefii cu api caldi decit daca exista certitudinea ci aceasta nu va ingheta din nou pind la turnarca betonului, Este interzisi dezghefarea cu ajutorul flicarii. 8.11. Fasonarea armiturilor se va face numai la temperaturi positive folosind, dupi caz, spail incalzite In bazele de productie. Prepararea betonului 8.12. La prepararea betoanelor puse in oper pe timp frigu- ros se vor utiliza cimenturile recomandate in anexa IV-1 din normativul C 140-79 cu exceptia cimenturilor F $i M. Se vor folosi de asemenea, ori de cite ori este posibil, aditivi pentru imbunitifirea comportirii betonului la inghet 2) La stabilirea compozitiei betonului se va adopta o cant tate de api cit mai sciizuta. tn acest scop se Vor utiliza aditivi plastifianji de tip antrenori de aer (Disan), sau superplastifianfi (Flubet) si se va reduce in mod corespunzitér gradul critic de ma- 51