Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova

Arhiva Naţională a Republicii Moldova

(partea I, pînă la anul 1917)

1
Varianta pretipar
110
 Chişinău 2004
Descrierea social-economică, culturală şi administrativă
a Basarabiei în sec.XIX – începutul sec.XX

Pînă la alipire la Rusia teritoriul dintre Prut şi Nistru se împărţea în trei

regiuni cu trei forme de guvernare: teritoriul ce aparţinea Principatului
Moldova, a raialelor turceşti şi a tătarilor nohai, ori regiunea Bugeac.
Basarabia2 avea o suprafaţă de 44.000 km patraţi, după datele
profesorului A.Nour; iar conform datelor lucrărilor comisiunii topografice a
Statului major rusesc suprafaţa ar fi de 44.936 km patraţi; după datele
geografului rus Sterelbiţki suprafaţa ar fi de 45.630 km patraţi, iar după darea
de seamă a generalului guvernator al Basarabiei P. A. Antonivici din 1864 ar
fi chiar de 46.223 km patraţi3.
Partea centrală o alcătuiau teritoriile Principatului Moldova şi erau
administrate de Domnitor şi Divan. La Nord şi la Sud se aflau raielele turceşti
cu cetăţile: Hotin, Bender, Akkerman (Cetatea Albă), Ismail, Chilia, Reni,
administrate de turci în frunte cu paşa. Partea de sud – stepele nohaie ori
Bugeacul, pînă la 1806, aparţinea şi era administrată de tătarii nohai, care erau
în vasalitate faţă de Hanul din Crimeia şi faţă de Turcia. Acest teritoriu a fost
cedat turcilor de către Alexandru Lăpuşneanu încă în anul 1564 şi populaţia
băştinaşă s-a păstrat numai pe malurile rîurilor.
Procesul eliberării Bujeacului de tătari s-a început în anul 1759 cînd
hanul din Crimeia a trecut hoarda lui Ădicicul în gubernia Taurida. În anul
1770 în rezultatul unui război victorios a ruşilor împotriva Porţii, 12 mii de

2
Denumirea Basarabia se trage de la numele dinastiei domnitorilor Basarabi din Valahia, care deţineau
partea de sud a regiunii pînă la sfîrşitul sec.XV. Cînd această parte a fost cucerită de Ştefan cel Mare,
regiunea şi-a păstrat denumirea. B.P.Haşdeu considera că acest nume se trage de la contopirea a două cuvinte
„ban” şi „saraba”, prima noţiune însemna proprietate, unitate teritorială, a doua – numele unei caste
privilegiate din Dacia. Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei împarte teritoriul dintre Prut şi Nistru în
trei părţi („Tribus olim absoluebater partibus: 1) inferiore, 2) superiore et, 3) Basarabia”). Deci el împarte
acest teritoriu în Moldova de Nord cu Hotinul şi alte tîrguri, Moldova de Sud cu Iaşul, Orheiul, Soroca şi
Lăpuşna şi corespunzător Basarabia cu Cetatea Albă, Chilia şi Ismail. Tot Cantemir în Cronicul scrie:
„Basarabia sau precum noi acum cu nume tătăresc îi zicem Budgeacul”, polonezul Broniovius care scria pe la
1579, zice: „Moldaviae sau Valachiae inferioris pars quae olium Bessarabia dicta Fuit”. (Zamfir Arbore,
Dicţionar geografic al Basarabiei, 1898, p.14).
3
Ion Jalea, Basarabia, Bucureşti, 1918, p.8.

111
tătari au fost strămutaţi din Basarabia şi duşi în judeţele de nord ale guberniei
Taurida şi în apropierea de oraşul Azov. În 1806, cînd Basarabia de facto
aparţinea Rusiei, tătarii rămaşi au fost strămutaţi în Crimeia.
Partea centrală dintre rîuri a fost împărţită în ţinuturi1 şi în ocoale2.
Toate problemele de administrare erau dirijate de Divan, care se supunea
domnitorului. Divanul conducea cu ţinuturile (judeţele) prin intermediul
ispravnicilor, cărora li se supuneau ocolaşii3.
Odată cu introducerea în 1808 pe teritoriul dintre fluvii a administraţiei
civile, condusă de Senatul rus, guvernul a început procesul de organizare
administrativ-teritorială a regiunii. După cucerirea cetăţilor Hotin, Bender,
Akkerman şi Chilia, raielele Hotin şi Bujeac au fost declarate oficial ca
proprietate a Rusiei4. Ţăranii care locuiau pe aceste teritorii au început să fie
numiţi „locuitori ai domeniului statului”. Pămînturile, rămase după
stramutarea tătarilor (1806) au fost împărţite în 5 ţinuturi (judeţe): Bender,
Akkerman, Greceni, Hotărniceni şi Tomarov5.
După semnarea tratatului de pace de la Bucureşti (mai, 1812) între Rusia
şi Turcia prin care Padişahul Turciei şi Împăratul Rusiei se înţeleg că: „Prutul
din locul unde întră cu Moldova pînă la gurile sale şi de acolo malul stîng al
Dunării pînă la Chilia şi vărsarea ei în Marea Neagră, formează frontiera celor
două împărăţii (art.4); partea din Moldova aşezată pe malul drept al Prutului
este părăsită şi dată sublimei Porţi (art.5); iar înalta Poartă otomană lasă Curţii
Imperiale a Rusiei pămînturile din stînga Prutului”6.
În urma acestui tratat teritoriul anexat de Rusia se transformă în
regiunea Basarabia, ca o unitate administrativ-teritorială a imperiului şi care

1
Ţinut – teritoriu mai întins care constituia o unitate administrativă
2
Ocol – unitate administrativă (judiciară, agricolă) de ţinut (de judeţ), de oraş ori de sat; sediul ei; instituţie
care conducea una dintre aceste forme de împărţire administrativă (DEX, Bucureşti, 1996, p.711).
3
Ocolaş – conducătorul administrativ al unui ocol (DEX, 1996, p.711).
4
A.N.R.M., F.2, inv.1, d.3386, f.13.
5
Nakko A., Очерк гражданского управления в Бессарабии, Молдавии и Валахии во время русско-
турецкой войны 1806-1812гг. – Записки Одесского общества истории и древностей, т.ХI, Одесса,
1879, сc.289-290.
6
Vezi: Basarabia, privire istorică de G.Popa-Lisseanu, Bucureşti, 1924, p.12.

112
includea în graniţele sale teritoriul dintre rîurile Nistru, Prut, Dunăre şi Marea
Neagră.
Conform regulamentului din anul 1813 administraţia regiunii se împărţea
în militară şi civilă. Puterea militară o exercita comisarul militar, iar
administrarea civilă era exercitată de guvernul regional şi de guvernatorul
civil, care concomitent era şi preşedintele guvernului. Primul guvernator al
Basarabiei a fost numit în persoana octogenarlui şi bolnavului Scarlat Sturza
care a fost ridicat în gradul de consilier de stat efectiv şi a fost în funcţie mai
puţin de un an, pînă la 17 iunie 1813 (cu orientări propuse), o seamă de alţi
boieri moldoveni (Sturza, Catargiu, Ghica, Balş, Dimachi, Leon Vîrnav) avea
grija ţinuturilor şi a impozitelor. Baronul B.E.Nolde (Studii de drept de stat
rusesc) caracterizează cîrmuirea Basarabiei în anul 1812 astfel: în capul
regiunii era un consiliu suprem, în care se concentrau puterile supreme
administrative şi judecătoreşti, care era supus direct Împăratului şi Consiliului
de Stat; toate cazurile se hotărau la el definitiv cu majoritatea de voturi;
alcătuirea acestui consiliu era mixtă: membrii numiţi şi membrii aleşi, cei
aleşi aveau majoritatea...1. Basarabia la 1812 era împărţită în 12 ţinute: Hotin,
Soroca, Greceni, Codru, Orhei, Lăpuşna, Hotărniceni, Tighina, Cetatea Albă,
Chilia, Ismail cu 240.000 locuitori în 17 tîrguri şi 685 de sate 2. Turcia a
deţinut Chilia veche pînă la 1817. Pentru delimitarea definitivă a fost formată
în 1815 o comisiune de hotare. Din anul 1817 hotarul aici îl formează braţul
Sulina. Această modificare a graniţei a fost confirmat la Akkerman în 1826.
Prin tratatul de la Adrianopol din 1829 toată delta Dunării a fost alipită la
Basarabia3.
În 1813 Sturza este înlocuit cu generalul Harting (1813-1816), care
încearcă să organizeze Basarabia după structura gubernală, caracteristică

1
Vezi: P.Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru, 1912, p.90.; Basarabia, Chişinău, 1926, p.141.
2
Zamfir Arbore, Basarabia în sec.XIX, 1898, p.538.
3
N.Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, 1900, pp.255-256; A.N.R.M., F.1, inv.1, d.3995, f.11-
11v; Vezi В.С.Зеленчук «Население Молдавии», 1973, стр.9.

113
pentru Rusia4. În acelaşi an este adoptat regulamentul privind administrarea
regiunii Basarabia.
Tot în acest an are loc o reîmpărţire a regiunii. Basarabia este formată din
12 ţinute: Greceni, Codru, Hotărniceni, Orhei, Soroca, Hotin, Bender,
Akkerman, Chilia, Căuşeni, Tomarov (Reni), Ismail şi cele 17 oraşe1. Centrul
regional a fost desemnat Chişinăul, care făcea parte din ţinutul Orhei2.
În anul 1814 numărul ţinuturilor se micşorează pînă la nouă: Orhei,
Hotin, Soroca, Iaşi (ori Făleşti), Bender, Hotărniceni, Codru, Greceni,
Tomarov3. Centrul regional rămîne în or.Chişinău din judeţul Orhei.
Ţinuturile erau cîrmuite de ispravnici, în mîinile cărora era concentrată
puterea administrativă, judiciară şi executivă. Ispravnicii erau numiţi de
guvernatorul civil. Fiecare ţinut era împărţit în cîteva ocoluri, conduse de
ocolaşi.
În iulie 1816, printr-un ucaz se introduce un nou regulament
administrativ. Se creează un Сonsiliu general cu 2 camere sub preşedinţia
generalului Bahmetiev, namestnic4 plenipotenţiar. Regiunea era împărţită în 8
judeţe: Hotin, Orhei, Soroca, Iaşi, Bender, Codreni, Ismail, Greceni5.
Ţinuturile Codru şi Hotărniceni au fost comasate într-un judeţ – Codreni.
Namestnicul plenipotenţiar deţinea puterea militară şi civilă. Lui i se supunea
guvernatorul civil al Basarabiei.
În anul 1818 Împăratul Alexandru I veni la Chişinău şi puse bazele noii
reorganizări a regiunii, care trebuia să se facă după „datini naţionale”. Noua
orînduire administrativă, al cărei titlu era în moldoveneşte „Aşezămîntul” 6, în
care se recunoştea limba locului „moldovenească”, „legile” şi „obiceiurile
moldoveneşti”.

4
P.Cazacu, Op.cit., p.91.
1
A.N.R.M., F.1, inv.1, d.3995, ff.II-VII.
2
Защук А., Материалы для географии и статистики России (Бессарабская область( СП б, 1862б с.II).
3
Егунов А.Н., Записки Бессарабского статистического комитета, т.3, 1868, с. 120.
4
Namestnic – locţiitor sau reprezentant al unui funcţionar într-o funcţie importantă (DEX, 1996, p.668).
5
Zamfir Arbore, Op.cit., pp.539-540.
6
Aşezămînt – instituţie creată pentru o activitate de folos obştesc (DEX, p.67).

114
 Prin noua organizare regiunea era împărţită în 6 judeţe: Hotin, Iaşi, Orhei
cu capitala la Chişinău, Bender, Akkerman şi Ismail7. Judeţele Codreni,
Greceni şi Soroca au fost desfiinţate1. Cele două camere ale Consiliului
general sînt desfiinţate, fiind înlocuite cu un singur Consiliu Suprem, al cărui
preşedinte era general-guvernatorul de Podolia cu reşedinţa la Cameniţa sau
Chişinău, alcătuit din 4 membri şi 6 deputaţi, aceştia din urmă fiind aleşi din
nobili pe 3 ani cu întărirea guvernatorului – între ei trebuia să fie şi mareşalul
nobilimii; gestiunea se făcea în moldoveneşte şi ruseşte, afară de judecăţile
politice şi hotărîrile care se fac numai moldoveneşte; judecăţile urmează a se
face pe temeiul legiuirilor şi obiceiurilor Moldovei (după pravilele studiate de
Casso)2.
Cît priveşte structura administrativă a Basarabiei, ea era foarte
complicată. O serie de categorii ale populaţiei erau „exteritoriali” –
formaţiunile căzăceşti, ţăranii domeniului statului, coloniştii. Pe pămînturile
domeniului statului exista o structură administrativă specială. În particular,
domeniile statului din regiune, populate de ţăranii domeniului statului, erau
incluse în plase3, care au fost create pe baza proiectului „Regulamentul
privind instituirea în localităţile din Basarabia ale statului cîrmuirea plaselor”
de la 25 iulie 1825. În conformitate cu acest regulament judeţul Akkerman a
fost împărţit în cinci plase: Divizia, Tatar-Bunar, Feşteliţa, Crocmaz,
Caramagomet; judeţul Bender – în patru plase: Hadjimus, Căuşeni, Taraclia,
Cimişlia, în judeţul Ismail a fost creată o singură plasă – Hadjicurd4.
La 5 februarie 1827 plasa Feşteliţa primeşte numele de Talmaz5. În
aprilie 1827 a avut loc comasarea plaselor, în rezultatul cărei în judeţul
Bender au rămas două plase Căuşeni şi Cimişlia; în judeţul Akkerman-

7
A.N.R.M., F.3, inv.1, d.28, ff.1-8.
1
Ibid., d.28, f.1v.
2
I.Nistor, Istoria Basarabiei, 1923, pp.266-268.
3
Plasă – parte dintr-o moşie în evul mediu în spaţiul românesc; subdiviziune a unui jideţ, în vechea împărţire
administrativă a Moldovei.
4
A.N.R.M., F.3, inv.1, d.765, ff.32-33v, 44-45v, 54-55.
5
Ibid, F.3, inv.1, d.765, f.68.

115
Olăneşti şi Tatar-Bunar; plasele Taraclia, Hadjimus, Crocmaz, Caramagomet
şi Talmaz au fost desfiinţate6.
În fiecare plasă era instituită cîrmuirea plasei care, din punct de vedere
a gospodăriei depindea de Expediţia economică a Guvernului regiunii
Basarabia, iar din punct de vedere poliţienesc – de ispravniciile judeţene.
Odată cu instituirea cîrmuirii plaselor în satele domeniului statului funcţiile de
ocolaşi au fost desfiinţate. Domeniile statului din Basarabia cuprindeau în
Hotin – 11, în Bender – 31, în Akkerman – 34 sate.
Coloniştii au început să se stabilească în regiune în a doua jumătate a
sec.XVIII. Primii colonişti au fost bulgarii care au constituit colonii în
ocoalele Prut, Cahul, Ismail şi Bugeac. Bulgarii locuiau în 43 de sate, care
ulterior au fost împărţite în trei plase (Bugeacul de sus, Bugeacul de jos,
Ismail).
În anul 1814 guvernul rus a adus în Basarabia 1443 familii germane din
ducatul Varşovia care s-au aşezat în Bugeac. În 1816 vine o altă serie de
colonişti germani din Rusia. La 1833 sosesc din Wüttenberg noi colonişti. La
sfîrşitul anului 1842 a fost înfiinţată ultima colonie germană Hofnungsthal.
Centrul coloniştilor germani se afla în localitatea Bolgrad unde era Oficiul
coloniştilor străini. Instituţia supremă administrativă, în subordinea căreia
erau coloniştii, reprezenta Comitetul epitropic1 al persoanelor de etnie străină
(era plasat la Odesa).
Pe lîngă aşezarea ţăranilor pe domeniul statului şi a coloniştilor,
guvernul a organizat în Bugeac aşezarea soldaţilor în rezervă şi a celor ce s-au
întors de peste Dunăre, urmaşi ai cazacilor zaporojeni şi de pe Don, care s-au
aflat pînă în 1828 în situaţia ţăranilor domeniului statului, iar apoi au fost
incluşi în armata căzăcească de pe Dunăre, creată în 1828.
Migraţia în Basarabia era caracteristică pentru mai multe etnii.
Ucrainenii au trecut în Basarabia pe la sfîrşitul sec.XVI şi la începutul

6
Ibid, ff.90-90v.
1
Epitrop – administratorul unui bun, al unei averi (DEX, p.345).

116
sec.XVIII, fugind din Polonia de persecuţiile religioase. S-au aşezat unii în
partea de miază-zi, alţii în apropierea Nistrului, la Nord. Ruşii, care locuiau în
Basarabia în sec.XIX, au venit aici goniţi de ţarism sau ca funcţionari.
Polonezii erau mai ales arendaşi, pomilcultori şi locuiau în judeţele Hotin,
Soroca şi Chişinău, împrăştiaţi.
Evreii erau împrăştiaţi prin toată Basarabia şi formau un element
important în viaţa economică, avînd în mînă aproape întreg comerţul, mare
parte din industrie şi mari capitaluri. În mulţimi mai compacte locuiau prin
oraşe: la Chişinău, Hotin, Bălţi, Orhei, Bender, Noua-Suliţă, Sculeni, Făleşti
etc.
În Basarabia locuiau ţigani, lipoveni, găgăuţi, armeni şi diferite alte
naţionalităţi.
Odată cu introducerea în 1828 „Instituţiile de administrare a Basarabiei”
structura şi formele de administrare în regiune au fost concepute la fel ca şi în
guberniile din centrul Rusiei. „Aşezămîntul” a fost abrogat şi locul lui îl lua
„regulamentul lui Voronţov”: toată puterea se concentrează în mînile
guvernatorului militar; autonomia locală a fost desfiinţată1; legile
moldoveneşti au fost înlocuite cu cele ruseşti; limba moldovenească e scoasă
din actele publice, făcînd loc celei ruse.
În anul 1829 în rezultatul războiului ruso-turc (1828-1829) Rusia
primeşte delta Dunării, teritoriul căreia a fost inclus în judeţul Akkerman.
Conform Decretului de la 26 septembrie 1830 a fost instituită primăria
Ismailului, iar judeţul Ismail a căpătat numele judeţul Leova2. Prin Decretul
din 18 decembrie 1835 localitatea Formoza capătă numele de or.Cahul, iar
judeţul Leova capătă numele judeţul Cahul.3 Prin acelaşi decret au fost
constituite două judeţe noi – Soroca şi Orhei, care s-au format din părţile

1
La 29 ianuarie 1829, Consiliul suprem este desfiinţat şi înlocuit cu Sfatul regional, care se adună de două
ori pe an si-şi dădea avizul în chestiuni economice; membrii cu excepţia reprezentantului nobilimii, erau
numiţi de guvernator. Funcţiile nu mai sînt elective, de acum încoace şefii întruneau în mîna lor toată puterea
militară şi civilă (Z.Arbore, Op.cit., p.541).
2
A.N.R.M., F.2, inv.1, d.986, f.241.
3
Ibid, F.6, inv.2, d.937, ff.3-6.

117
judeţelor Iaşi şi Hotin, iar fostul judeţ Orhei a primit numele de judeţul
Chişinău.4
Urmările războiului din Crimeea (1853-1856) au pus autocraţia rusă în
situaţia de a căuta modalităţi pentru supravieţuire. Congresul de la Paris
(1856) desface, din interes general european privitor la gurile Dunării, partea
limitrofă acestei ape, realipind-o la Moldova, ţară care este pusă sub protecţia
colectivă a Marilor Puteri1. Dar această „realipire” s-a datorat întîmplării şi
interesului străin.
Art. 21 al tratatului din Paris (1856): „Împăratul consimte la o
îndreptare a graniţelor în Basarabia, hotărîndu-se în principiu şi linia de
demarcaţie. Teritoriul cedat va fi alipit către Moldova sub suveranitatea
Înaltei Porţi (Al. Xenopol, Istoria Românilor, XII, p. 144). Linia de
demarcaţiune era următoarea: (sud) de satul Tabac prin com.Tatar-Bunar pînă
la satul Bazareanca de Sus, trecînd de-a curmezişul apelor care se varsă în
lacurile sărate mai spre est de Bazareanca, graniţa mergea drept Vest, trecînd
pe lîngă lacul Burnas, se termină la ţărmul mării (vest); mai jos de satul
Comrat spre Sud pe linia bălţii Chirsan pînă la satul Congaz unde urma pe
linia malului Ialpugului la valul de jos al lui Traian lîngă satul bulgăresc
Tabac (Z.Arbore, Liberarea Basarabiei, 1915, pp.34-35.).
A doua jumătate a sec.XIX – începutul secolului XX a constituit o
perioadă caracterizată de o evoluţie mai lentă a procesului administrativ în
Basarabia. Regiuna încetase de a mai fi un instrument de influenţă în politica
externă a Imperiului Rus. Basarabia şi-a jucat rolul care i-a fost atribuit de
regizorii politicii externe ruseşti, treptat a fost transformată într-o gubernie
rusească, cu sistemul administrativ respectiv.
În 1859 în regiune erau 7 judeţe: Hotin, Soroca, Iaşi, Orhei, Chişinău,
Bender şi Akkerman, în ele erau 62 de plase, Direcţia proprietăţii de stat avea

4
Ibid, d.937, f.3
1
Partea realipită Moldovei în 1856 cuprindea judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail (Vezi: N.Iorga, Chilia,
p.267).

118
4 plase, coloniştii bulgaro-găgăuţi şi germani locuiau în 6 districte (cîte 3 în
fiecare): Bugeacul de sus, Bugeacul de jos, Ismail, Cleastiţ, Maloiaroslavet şi
Sarata1.
Guvernul ţarist a conştientizat faptul că, pentru a menţine puterea
politică, e necesar de a face unele cedări şi de a acomoda vechiul edificiu al
autocraţiei la noile condiţii. Prin actul de la 19 februarie 1861 a fost
desfiinţată şerbia, au mai fost realizate reforme în administraţie, justiţie,
finanţe, învăţămînt, presă şi armată.
La 28 octombrie 1873 regiunea Basarabia a fost declarată gubernie, iar
or.Chişinău a devenit oraş gubernial. „Din a doua jumătate a secolului trecut,
Basarabia nu mai constituia un obiect de griji deosebite pentru Imperiul
Rusesc”, - menţiona P.Cazacu. La 22 noiembrie 1873, Senatul a examinat
raportul ministrului de interne despre transformarea Basarabiei în gubernie şi
despre lichidarea Consiliului regional.
După aplicarea reformelor în Basarabia a fost instaurat un sistem de
administrare tipic rusesc. În fruntea ierarhiei administrative guberniale se
situa guvernatorul, care, era declarat oficial „stăpînul guberniei”.
Guvernatorul prezida un şir de instituţii şi diverse comitete guberniale menite
să contribuie la administrarea regiunii. Acest sistem de administrare a existat
pînă la începutul revoluţiei din 1905.
În anul 1878 conform hotărîrilor congresului de la Berlin Rusiei au fost
retrocedate ţinuturile Cahul, Bolgrad şi Ismail (art.XLI). „Principele
României retrocedează M.S. Împăratului Rusiei porţiunea de teritoriu din
Basarabia desprinsă de la Rusia în urma Tratatului de la Paris din anul 1856,
mărginită la apus de Prut, la sud de braţul Chilia şi de gura rîului Stary –
Stambul. Din teritoriile retrocedate a fost din nou creat judeţul Ismail 2, iar
conform Decretului din 6 martie 1887 judeţul Iaşi a primit denumirea de
judeţul Bălţi3.

1
A.Zaşciuc, Op.cit., pp.24-27.
2
Перечень населенных мест (Бессарабская губерния, 1870-1875), Кишинев, 1879, с.118.
3
A.N.R.M., F.2, inv.1, d.8726.

119
 Numărul de judeţe şi plase a rămas acelaşi pînă la începutul sec.XX.
După datele anului 1916 în gubernie erau 8 judeţe: Ismail (cuprinzînd fostele
judeţe româneşti pînă la 1878: Bolgrad, Ismail şi Cahul) cu o suprafaţă de
910.000 ha; Akkerman, cuprinzînd 760.000 ha; Bender, cu 580.000 ha; Bălţi,
cu 540.000 ha; Soroca, cu 445.000 ha; Chişinău, cu 405.000 ha; Orhei, cu
390.000 ha; şi Hotin, cu 365.000 ha.
Fiecare judeţ era împărţit în cîte 4 stane, iar din punct de vedere fiscal
în plaşi (volosti) care se alcătuiau din mai multe comune.
Reşedinţele plăşilor pe judeţe era următoarea: Hotin (250.000 locuitori):
Noua-Suliţă (cu 14 comune), Grozina (14), Clişcova (15), Lipcani (20),
Stălineşti (22), Briceani (18), Corjeuţa (17), Secureni (17), Romancăuţi (12),
Chelmeni (16); Soroca (300.000 locuitori): Atachi (12), Climenţeni (12),
Arioneşti (18), Cubolta (16), Bădiceni (17), Tîrnova (13), Ocolina (19),
Pepeni (12), Cainari (22), Raşcova (14), Cobîngeni (15), Văscăuţeni (18);
Bălţi: Hiliceni (19), Corneşti (22), Vulpeşti (18), Sculeni (24), Făleşti (16),
Bolotina (22), Brînzeni (27), Copăceni (25), Bălţi-Slobozia (24); Orhei
(325.000 locuitori): Teleneşti (18), Căzăneşti (14), Samăşcani (14), Rezina
(18), Cinişeuţi (16), Chiperceni (19), Işnovăţ (17), Criuleni (13), Sărăteni
(18), Pogîrniceni (19), Daşcova (17), Martineşti (18), Tuzora (15); Chişinău
(250.000 locuitori): Volcineţ (12), Boldureşti (11), Zbiroi (13), Nisporeni (5),
Vasieni (10), Lăpuşna (6), Bujor (15), Hîrbova (15), Gînceşti (9), Ialoveni
(14), Vorniceni (10), Sireţ (10), Mireni (21); Bender (250.000 locuitori):
Telita (14), Gura-Galbenă (8), Căinari (13), Cahul (7); Akkerman (350.000
locuitori): Purcari (10); Judeţul Ismail (175.000) s-a împărţit mai tîrziu după
legile şi administraţia rusească, după ce pînă la 1899 şi-a păstrat împărţirea în
comune urbane şi rurale, cum a avut pe cînd făcea parte din România1.
Domeniile statului din Basarabia cuprindeau în Hotin 11, în Bender 31
şi în Akkerman 34 de sate.

1
I.Jalea, Op.cit., pp.8-10.

120
 În Basarabia erau 12 oraşe, 49 tîrguşoare, 290 sate mari, 1425 sate şi
430 cătune.
Industria Basarabiei reprezenta un proces de constituire. Predominau
fabricile mici şi atelierele. După o dare de seamă pe anii 1891-1892 numărul
acestor unităţi de producţie era de 222 şi produceau mărfuri în valoare
6.105.000 ruble. În anul 1915 în Basarabia erau 280 fabrici mari şi mijlocii,
1550 fabrici mici şi ateliere, 570 mori cu aburi şi 8000 mori de vînt şi de apă.
Comerţul Basarabiei cuprindea trei ramuri: cel intern care se
concentrează în oraşe şi tîrguşoare; cel extern şi comerţul de tranzit. Se
exporta grîne, grăsimi, lînă, peşte, piei, cai, vite, oi, capre. Punctele principale
comerciale din Basarabia erau Hotin, Soroca, Bălţi, Atachi, Chişinău, Orhei,
Tighina, Cetatea-Albă, Chilia, Reni, Ismail, Bolgrad, Cahul, Leova, Căuşeni,
Criuleni, Cubei, Hînceşti şi Călăraşi1.
Căile de comunicare ale Basarabiei, afară de căile ferate, se împărţeau
în două sisteme: căile Basarabiei de nord şi căile Basarabiei de sud. Lungimea
şoselelor principale era de vre-o 900 km. Pe şosele erau peste 200 de poduri.
Căile ferate aveau o lungime în 1895 de 750 km, iar în 1915 – 1050 km.
O cale de comunicaţie era Nistrul care a fost în bună parte navigabil.
Pînă în pragul secolului XIX biserica basarabeană era organizată şi ţinea
de Mitropolia Moldovei şi aceasta la rîndul ei aparţinea de Patriarhia din
Constantinopol. Odată cu anexarea Basarabiei la Rusia se creează
Arhiepiscopia Chişinăului şi Hotinului. În Basarabia existau 25 de mănăstiri
şi schituri. Pentru cele mai multe mănăstiri există date precise asupra
întemeirii lor: Căpriana (Chişinău), ctitorie a lui Ştefan cel Mare; Dobruşa
(Orhei) întemeiată în 1772 de monahul Ioasaf de la Pobrata; Gîrbovăţ (Orhei)
la 1730 de boerul Constantin Carpuz; Hîncul (Chişinău) la 1678 de marele
stolnic Mihalcea Hîncul; Hîrjeuca (Orhei) la 1870 de ieromonahul Vasnufie
de la mănăstirea Neamţ cu sprijinul boerului Niculiţă; Noul Neamţ (Bender)

1
Basarabia, p.409.

121
de călugării mănăstirii Neamţ din Moldova; Suruceni (Chişinău) la 1785 de
ieromonahul Iosif cu sprijinul pitarului Casian Suruceanu; Calaraaşeuca
(Soroca) la 1782 de Hagi Marcu Donici din Moghilău; Coşeleuca (Soroca) la
1786 de răzăşiţa Maria Tocanov din satul Cotiujeni; Raciula (Orhei) la 1797
de preoţii satului Paşcani Andrei şi Ioan Roşca cu sprijinul a doi răzeşi
Simeon şi Constantin Strat; Tabăra (Orhei) ctitorie a boerului Gheorghe Rusu;
Vărzăreşti (Chişinău) cea mai veche, menţionată într-un document de pe
vremea lui Alexandru cel Bun1.
În Basarabia activau 1200 biserici ortodoxe şi lipovene. Clerul număra
10.000 de oameni, alcătuind clasa duhovnicească. În afară de biserica
ortodoxă în Basarabia se mai aflau 87 de biserici străine, 21 de sectanţi
precum şi 207 sinagogi.
Învăţămîntul public în Basarabia din a doua jumătate a sec.XIX se
făcea în limba rusă.
În 1915 erau în Basarabia 17 licee complete cu 8 clase şi 16 licee
complete de fete cu 8 clase, 4 gimnazii pentru fete, 6 şcoli speciale paralele cu
liceurile, 4 şcoli speciale paralele cu gimnaziile, 18 şcoli secundare, 12 şcoli
secundare profesionale, 14 şcoli secundare de meserii, 55 şcoli parohiale la
oraşe, 670 şcoli parohiale la sate, 292 şcoli primare ministeriale, 210 şcoli
primare ale Zemstvelor, 60 şcoli primare orăşeneşti. Pînă la 1915 mai erau
168 diferite şcoli germane, 36 şcoli secundare evreieşti, 67 şcoli primare
evreieşti, 340 şcoli heder evreieşti, 8 şcoli armene, greceşti etc.2
Pe parcursul sec.XIX – începutul sec.XX în Basarabia s-a constituit o
reţea de aşezăminte culturale care se prezentau astfel: 230 biblioteci şcolare,
17 biblioteci mici cu cîte vre-o 2000 volume, 4 biblioteci mijlocii cu cîte vre-
o 30.000 volume şi marea bibliotecă din Chişinău cu peste 150.000 volume.
În Basarabia activau 9 ziare cotidiene şi 22 reviste lunare şi săptămînale,
precum şi cele vre-o 50 tipografii.3

1
Vezi: Arh.V.Puiu, Mănăstirile din Basarabia, 1919.
2
I.Jălea, Op.cit., p. 21.
3
Ibid, pp. 21-22.

122
 Starea igienico-sanitară în Basarabia era asigurată de 490 medici, 240
dentişti şi 670 subchirurgi, moase etc. Medicamentele se deserveau de către
135 farmacii. Au existat 6 spitale militare, 8 spitale civile mari, 28 spitale
mijlocii, 31 spitale mici şi 12 spitale ambulatorii.1

1
Ibid, p. 22.

123
 FONDURILE ORGANELOR LOCALE ALE PUTERII DE
STAT ŞI ADMINISTRATIVE

Senatorii preşedinţi în Divanurile Principatelor Moldova şi

Valahia,
1808 – 1812
Сенаторы, председательствующие в Диванах
Молдовы и Валахии

Senatorî predsedatelistvuiuşcie v Divanah Moldovî i

Valahii

F.1; un. p. 4286; 1808 – 1830; inventare, indice de materii indice

tematic, indice onomastic, microfilmat, fond de asigurare, fond de utilizare,
catalogat.

Senatorii ruşi au prezidat în Divanurile Principatelor Moldovei şi Valahiei

în conformitate cu Decretul lui Aleksandr I cu începere din anul 1808.
Senatorii i-au înlocuit în Divanuri pe domnitorii care erau înscăunaţi de
Turcia. Aparatul senatorului consta dintr-o cancelarie împărţită în secţii,
avîndu-i în frunte pe guvernator, revizori, doi secretari, doi interpreţi,
registrator şi patru conţopişti.
Senatorul examina şi aproba hotărîrile Divanurilor, confirmînd în funcţii
persoanele alese de Divanuri, stabilea cotele la impozite şi normele de
prestaţie, controla repartizarea articolelor de cheltuieli ale Vistieriei,
executarea de către Divanuri a necesităţilor armatei ruse.
Potrivit Tratatului de la Bucureşti dintre Rusia şi Turcia (1812),
Basarabia (teritoriul dintre Prut şi Nistru) a fost inclusă în componenţa
Imperiului Rus cu drept de regiune. Cu începere de la 15 august 1812,
Divanurile au fost suprimate.
Documente privind organizarea administrării Principatelor Moldovei şi
Valahiei (1808).
Decrete şi condici de înregistrare a decretelor Senatului guvernator în
chestiuni de administrare a Principatelor. Dosare privind transformarea

124
Divanurilor Principatelor Moldovei şi Valahiei, privind formarea noului
guvern în Valahia (1810).
Dosare privind numirea senatorilor şi vicepreşedinţilor Divanurilor
S.S.Kuşnikov (1808), Enghelgardt (1809), Steker (1811). Procese-verbale ale
şedinţelor senatorilor Divanurilor (1811). Date privind numirea funcţionarilor,
constituirea organelor de poliţie, a comisiilor şi comitetelor.
Corespondenţa cu comandantul armatei dislocate în Moldova (Armata
Moldovenească) P.I.Bagration, cu vicepreşedintele Principatului Valahiei
Enghelgardt cu privire la ruperea relaţiilor diplomatice ale Rusiei cu Austria
(1809), cu privire la încheierea Tratatului de pace cu Suedia (1808).
Corespondenţa cu comandantul Prozorovski privind încetarea comerţului
cu Turcia, dosare privind prelungirea termenului de valabilitate a
Regulamentului, comerţul Rusiei cu Moldova şi Valahia, privind reluarea
comerţului cu Austria (1811-1812).
Documente privind războiul ruso-turc din 1806-1812. Dosare privind
numirea comandanţilor Armatei de la Dunăre (1806-1812). Ordine ale
comandanţilor-şefi. Corespondenţa cu P.I.Bagration, M.I.Kutuzov privind
operaţiunile militare pe teritoriul Basarabiei, dislocarea, cantonarea trupelor,
construcţia obiectivelor militare, repararea podurilor, a cetăţii Bender, itinerare
ale înaintării armatelor. Dosarul privind decesul contelui Suvorov de Rîmnic
(1811). Documente privind constituirea trupelor de zemstvă în Principatele
Moldovei şi Valahiei, a regimentului de vînători voluntari din Valahia, privind
pregătirea pentru înaintarea spre Nistru a regimentelor de kazaci de pe Don
(1811), completarea armatei ruse cu recruţi. Documente privind aprovizionarea
Armatei de la Dunăre cu alimente, furaje, obuze, privind rechiziţionarea
mijloacelor de transport de la populaţie pentru necesităţile armatei.
Dosare privind constituirea la Bucureşti a unei comisii de anchetă pentru
depistarea abuzurilor comise de funcţionari. Corespondenţa comisiei de
anchetă.

125
 Dosare privind examinarea reclamaţiilor sosite de la populaţie cu privire
la persecuţiile admise de administraţia militară, abuzurile formaţiunilor
militare, care străbăteau unele localităţi în drum spre locurile de dislocare a
armatei.
Dosare penale şi civile cu privire la asasinări, jafuri, mită. Dosare cu
privire la examinarea litigiilor funciare.
Dosare privind examinarea denunţurilor şi măsurile de combatere a
acţiunilor haiducilor.
Documente privind examinarea reclamaţiilor sosite de la ţărani, clerici,
boieri, supuşii străini cu privire la perceperea unor taxe şi dări prea mari, la
persecuţiile şi insultele admise de ispravnici.
Dosare privind instituirea comitetului pentru examinarea documentelor
boierilor moldoveni, ale mănăstirilor cu privire la dreptul de posesiune a
ocinelor.
Date privind populaţia, stările sociale în Principatele Moldovei şi
Valahiei, privind locuitorii care s-au mutat cu traiul din Franţa, Transilvania,
Rusia şi alte state; cu privire la examinarea petiţiilor bulgarilor de peste
Dunăre de a se muta cu traiul în Bugeac. Listele coloniştilor transdanubieni.
Dosare privind căutarea şi reţinerea ţăranilor iobagi care au fugit din
Rusia în Principatele Moldovei şi Valahiei. Date despre ţiganii iobagi din
Principate.
Listele veniturilor şi cheltuielilor în vistieriile Principatelor Moldovei şi
Valahiei.
Dosare cu privire la darea în arendă a exploatărilor saline, la interzicerea
locuitorilor Principatelor de a exporta cerealele, furajele, vinul.
Dispoziţii de plată pentru întreţinerea poştelor, despre executarea de către
locuitori a prestaţiilor privind repararea drumurilor, podurilor, cu privire la
arendarea unei noi clădiri pentru închisoarea din Chişinău.

126
 Listele pădurilor, fabricilor de spirt, exploatărilor saline. Date privind
zăcămintele minerale, dezvoltarea industriei şi agriculturii, măsurile de
dezvoltare a oieritului de rasă ţigaie, a meşteşugurilor.
Dosare privind situaţia ţăranilor, cu privire la stabilirea cotelor la dări,
impozite şi taxe, percepute de la locuitorii Basarabiei (în funcţie de starea
socială).
Date despre dezvoltarea culturii, învăţămîntului, despre inaugurarea la
Iaşi a Institutului, a Grădinii Botanice (1811).
Corespondenţa cu feldmareşalul Prozorovski privind inaugurarea
Dicasteriei de exarhi pentru Moldova, Valahia şi Basarabia şi numirea
Mitropolitului Kievului Gavriil Bănulescu-Bodoni membru al Sinodului şi
exarh al Moldovei şi Valahiei (1808).
Date cu privire la moşiile mănăstirilor din Basarabia. Litigii şi acţiuni
funciare.
Dosare cu privire la intensificarea activităţii bisericilor şi mănăstirilor din
Principate, cauzată de numirea noului exarh Gavriil, la reînzestrarea unor
moschei turceşti în biserici ortodoxe, cu privire la introducerea în biserici a
registrelor de stare civilă (1806).

Cancelaria rezidentului plenipotenţiar al regiunii

Basarabia (1816–1828)

Канцелярия полномочного наместника

Бессарабской области

Canţelearia polnomocinogo namestkica Bessarabskoi

oblasti

F.17; un.p.1823; inventar, fond de asigurare, fond de utilizare, tabel

de transfer, catalogat.

Instituţia rezidenţei din Basarabia a fost instituită în conformitate cu

decretul Senatului guvernator la 15 ianuarie 1816 ca organ de administrare
locală de poliţie.
127
 În frunte se afla un rezident plenipotenţiar, care era capul administraţiei
şi poliţiei locale, el efectuînd supravegherea generală asupra întregului
aparat de administrare şi justiţie.
Instituţia rezidenţei a fost suspendată prin decretul ţarului din 29
februarie 1828. Basarabia a fost inclusă în guvernămîntul Novorosiei pe baze
generale cu guberniile Novorosiei.
Decrete ale ţarului din anii 1818-1822, ale Senatului guvernator din anii
1817-1819 şi 1825. Ordine ale şefului statului major principal din 1818.
Dosarul cu privire la numirea general-locotenentului A.N.Bahmetiev în
funcţia de rezident plenipotenţiar al regiunii Basarabia (1816).
Registre de intrare şi ieşire a corespondenţei (1816-1823).
Corespondenţa cu consilierul de curte A.P.Iuşnevski, tutorele
coloniştilor transdanubieni D. P. Vatinioti şi guvernul regional al Basarabiei
cu privire la instalarea coloniştilor transdanubieni în Basarabia. Dosare cu
privire la eliberarea permiselor de şedere, la strămutarea în mod arbitrar a
familiilor de bulgari şi moldoveni de pe pămînturile moşiereşti pe cele ale
statului (1817).
Dosare cu privire la examinarea reclamaţiilor răzeşilor asupra moşierilor
care le-au acaparat casele, morile, cîrciumele, inventarul. Petiţiile
scutelnicilor, care locuiau pe pămînturile mănăstirii Dobruşa, cu privire la
scutirea de prestaţiile de zemstvă.
Rapoartele şefilor poliţiei orăşeneşti, ispravnicilor judeţeni de zemstvă
cu privire la incidente. Date ale instanţelor de judecată cu privire la dosarele
penale şi civile, examinate în isprăvniciile regiunii Basarabia, privind numărul
celor arestaţi şi condamnaţi.
Documente cu privire la examinarea acţiunilor în instanţele de judecată,
a reclamaţiilor şi petiţiilor.
Date cu privire la mişcarea eteristă (1824-1825).
Dosarul cu privire la numirea locotenent-colonelului K.F.Troif în funcţie
de comandant al cetăţii Akkerman. Date cu privire la starea de lucruri în
unităţile militare şi flotila cu vîsle de la Marea Neagră de pe Dunăre.

128
Documente cu privire la încartiruirea kazacilor în judeţul Bender. Liste cu
privire la existentul mijloacelor financiare, furajelor, proviziilor pentru
întreţinerea armatei, ghidul de preţuri la provizii şi furaje.
Deciziile comitetului, creat pentru efectuarea reviziilor conturilor de
venituri şi cheltuieli ale instituţiilor din regiune (1812-1817).
Dosarul cu privire la instituirea în regiune a sistemului vamal şi de
carantină (1814-1816). Listele de pasageri care au trecut prin vamă şi
carantină; a vaselor maritime cărora li s-a permis trecerea prin portul Ismail
(1817-1821, 1823), a plantaţiilor de viţă de vie şi a livezilor fructifere de stat
şi private.
Decretul Senatului cu privire la regulile de verificare şi examinare a
devizelor de cheltuieli şi planurilor construcţiilor urbane.
Proiectul regulilor de activitate a Comitetului pentru construcţii.
Dosarele cu privire la combaterea epidemiei de ciumă şi a epizootiei
animalelor (1819-1821).

Comitetul provizoriu al regiunii Basarabia (1816 – 1818)

Временный бессарабский областной комитет
Bessarabskii oblastnoi vremennîi komitet

F.4; un.p.162; 1812-1832; inventar, fond de asigurare, fond de

utilizare, catalogat.

Comitetul regional provizoriu pe lîngă rezidentul Basarabiei a fost

instituit în anul 1816. Acest comitet era format din reprezentanţii celor mai de
seamă boieri locali şi funcţionari ruşi.
Comitetul provizoriu se ocupa de întocmirea proiectului de statut
pentru administrarea regiunii Basarabia, de instituirea autorităţilor judeţene
provizorii şi de determinarea obligaţiilor acestora, de stabilirea supravegherii
poliţiei, examinarea conturilor de venituri ale statului, stabilirea
comunicaţiilor prin poştă, a liniei cordonului pentru prevenirea epidemiilor,
de instituirea prestaţiilor, a tutelării coloniştilor, de perfecţionarea procedurii
judiciare, stabilirea stărilor sociale.

129
 În timpul activităţii comitetului sistemul de administrare a regiunii a
suferit diverse modificări. În judeţe au fost instituite funcţiile de revizori,
ispravnici de zemstvă, de ocolaşi. Comitetul provizoriu a elaborat proiectul
de Statut pentru formarea regiunii Basarabia, prin care erau confirmate
modificările, constituite în administrarea ţinutului în perioada anilor 1813-
1818.
În anul 1818, după ce şi-a epuizat atribuţiile sale, Comitetul provizoriu a
fost suspendat, iar împuternicirile sale au fost transmise Consiliului Suprem
al regiunii Basarabia.
Dosarul cu privire la instituirea Comitetului provizoriu al Basarabiei,
componenţa şi funcţiile sale (1816).
Procese-verbale ale şedinţelor Comitetului (1816-1818).
Documente cu privire la preluarea funcţiei de către guvernatorul civil
Catacazi, la numirea consilierului de curte Iuşnevski în componenţa
Colegiului de Stat al Afacerilor Externe (1817).
Date cu privire la activitatea instituţiilor de stat.
Lista documentelor comisiei de anchetă (1821-1822).
Materiale ale comisiilor de anchetă privind combaterea abuzurilor în
judeţele Chişinău, Orhei şi Ismail (1821-1825). Corespondenţa cu privire la
organizarea în or.Ismail a tribunalului comercial.
Dosare cu privire la confirmarea locuitorilor în cadrul stărilor sociale.
Date privind numărul de scutelnici şi breslaşi în regiunea Basarabia (1816).
Date privind populaţia regiunii Basarabia (1815-1816).
Listele persoanelor de etnie rusă care locuiau în Basarabia şi se ocupau
cu agricultura (1817).
Contracte cu privire la livrarea lemnului şi a produselor alimentare
pentru coloniştii polonezi, care s-au stabilit cu traiul în regiunea Basarabia.
Materiale cu privire la strămutarea ţiganilor din Moldova în regiunea
Basarabia.

130
 Materiale cu privire la sistemul fiscal şi repartizarea dărilor conform
stărilor sociale. Dosare cu privire la examinarea petiţiilor despre scutirea de
prestaţii şi reducerea impozitelor.
Demersul societăţii atelierului de cizmărie din or.Chişinău cu privire la
aprobarea regulilor de lucru (1817).
Etichetele primite de la industriaşi privind exportul apei de fructe din
or.Chişinău (1831).
Dosare cu privire la situaţia traiectelor şi staţiilor de poştă, la organizarea
magazinelor de rezervă, la deschiderea instituţiilor de învăţămînt în regiune.
Raportul Departamentului guvernului regional cu privire la activitatea
serviciului medical.

Cancelaria rezidentului plenipotenţiar al regiunii

Basarabia, 1816 – 1828
Канцелярия полномочного наместника Бессарабской
области
Cancelaria polnomocinogo namestnica Bessarabscoi oblasti

F.17; un. p. 1823; inventar, fond de asigurare, fond de utilizare, tabel

de transfer, catalogat.

Instituţia rezidenţei din Basarabia a fost instituită în conformitate cu

decretul Senatului guvernator la 15 ianuarie 1816 ca organ de administrare
locală de poliţie.
În frunte se afla un rezident plenipotenţiar, care era capul administraţiei
şi poliţiei locale, el efectuînd supravegherea generală asupra întregului
aparat de administrare şi justiţie.
Instituţia rezidenţei a fost suspendată prin decretul ţarului din 29
februarie 1828. Basarabia a fost inclusă în guvernămîntul Novorosiei pe baze
generale cu guberniile Novorosiei.
Decrete ale ţarului din anii 1818-1822, ale Senatului guvernator din anii
1817-1819 şi 1825. Ordine ale şefului statului major principal din 1818.
Dosarul cu privire la numirea general-locotenentului A.N.Bahmetiev în
funcţia de rezident plenipotenţiar al regiunii Basarabia (1816).

131
 Registre de intrare şi ieşire a corespondenţei (1816-1823).
Corespondenţa cu consilierul de curte A.P.Iuşnevski, tutorele
coloniştilor transdanubieni D.P.Vatinioti şi guvernul regional al Basarabiei cu
privire la instalarea coloniştilor transdanubieni în Basarabia. Dosare cu privire
la eliberarea permiselor de şedere, la strămutarea în mod arbitrar a familiilor
de bulgari şi moldoveni de pe pămînturile moşiereşti pe cele ale statului
(1817).
Dosare cu privire la examinarea reclamaţiilor răzeşilor asupra moşierilor
care le-au acaparat casele, morile, cîrciumele, inventarul. Petiţiile
scutelnicilor, care locuiau pe pămînturile mănăstirii Dobruşa, cu privire la
scutirea de prestaţiile de zemstvă.
Rapoartele şefilor poliţiei orăşeneşti, ispravnicilor judeţeni de zemstvă
cu privire la incidente. Date ale instanţelor de judecată cu privire la dosarele
penale şi civile, examinate în isprăvniciile regiunii Basarabia, privind numărul
celor arestaţi şi condamnaţi.
Documente cu privire la examinarea acţiunilor în instanţele de judecată,
a reclamaţiilor şi petiţiilor.
Date cu privire la mişcarea eteristă (1824-1825).
Dosarul cu privire la numirea locotenent-colonelului K.F.Troif în funcţie
de comandant al cetăţii Akkerman. Date cu privire la starea de lucruri în
unităţile militare şi flotila cu vîsle de la Marea Neagră de pe Dunăre.
Documente cu privire la încartiruirea kazacilor în judeţul Bender. Liste cu
privire la existentul mijloacelor financiare, furajelor, proviziilor pentru
întreţinerea armatei, ghidul de preţuri la provizii şi furaje.
Deciziile comitetului, creat pentru efectuarea reviziilor conturilor de
venituri şi cheltuieli ale instituţiilor din regiune (1812-1817).
Dosarul cu privire la instituirea în regiune a sistemului vamal şi de
carantină (1814-1816). Listele de pasageri care au trecut prin vamă şi
carantină; a vaselor maritime cărora li s-a permis trecerea prin portul Ismail

132
(1817-1821, 1823), a plantaţiilor de viţă de vie şi a livezilor fructifere de stat
şi private.
Decretul Senatului cu privire la regulile de verificare şi examinare a
devizelor de cheltuieli şi planurilor construcţiilor urbane.
Proiectul regulilor de activitate a Comitetului pentru construcţii.
Dosarele cu privire la combaterea epidemiei de ciumă şi a epizootiei
animalelor (1819-1821).

Comitetul provizoriu al regiunii Basarabia, 1816 – 1818

Временный бессарабский областной комитет
Bessarabskii oblastnoi vremenîi comitet

F.4; un. p. 162; 1812-1832; inventar, fond de asigurare, fond de

utilizare, catalogat.

Comitetul regional provizoriu pe lîngă rezidentul Basarabiei a fost

instituit în anul 1816. Acest comitet era format din reprezentanţii celor mai de
seamă boieri locali şi funcţionari ruşi.
Comitetul provizoriu se ocupa de întocmirea proiectului de statut
pentru administrarea regiunii Basarabia, de instituirea autorităţilor judeţene
provizorii şi de determinarea obligaţiilor acestora, de stabilirea supravegherii
poliţiei, examinarea conturilor de venituri ale statului, stabilirea
comunicaţiilor prin poştă, a liniei cordonului pentru prevenirea epidemiilor,
de instituirea prestaţiilor, a tutelării coloniştilor, de perfecţionarea procedurii
judiciare, stabilirea stărilor sociale.
În timpul activităţii comitetului sistemul de administrare a regiunii a
suferit diverse modificări. În judeţe au fost instituite funcţiile de revizori,
ispravnici de zemstvă, de ocolaşi. Comitetul provizoriu a elaborat proiectul
de Statut pentru formarea regiunii Basarabia, prin care erau confirmate
modificările, constituite în administrarea ţinutului în perioada anilor 1813-
1818.
În anul 1818, după ce şi-a epuizat atribuţiile sale, Comitetul provizoriu a
fost suspendat, iar împuternicirile sale au fost transmise Consiliului Suprem
al regiunii Basarabia.

133
 Dosarul cu privire la instituirea Comitetului provizoriu al Basarabiei,
componenţa şi funcţiile sale (1816).
Procese-verbale ale şedinţelor Comitetului (1816-1818).
Documente cu privire la preluarea funcţiei de către guvernatorul civil
Catacazi, la numirea consilierului de curte Iuşnevski în componenţa
Colegiului de Stat al Afacerilor Externe (1817).
Date cu privire la activitatea instituţiilor de stat.
Lista documentelor comisiei de anchetă (1821-1822).
Materiale ale comisiilor de anchetă privind combaterea abuzurilor în
judeţele Chişinău, Orhei şi Ismail (1821-1825). Corespondenţa cu privire la
organizarea în or.Ismail a tribunalului comercial.
Dosare cu privire la confirmarea locuitorilor în cadrul stărilor sociale.
Date privind numărul de scutelnici şi breslaşi în regiunea Basarabia (1816).
Date privind populaţia regiunii Basarabia (1815-1816).
Listele persoanelor de etnie rusă care locuiau în Basarabia şi se ocupau
cu agricultura (1817).
Contracte cu privire la livrarea lemnului şi a produselor alimentare
pentru coloniştii polonezi, care s-au stabilit cu traiul în regiunea Basarabia.
Materiale cu privire la strămutarea ţiganilor din Moldova în regiunea
Basarabia.
Materiale cu privire la sistemul fiscal şi repartizarea dărilor conform
stărilor sociale. Dosare cu privire la examinarea petiţiilor despre scutirea de
prestaţii şi reducerea impozitelor.
Demersul societăţii atelierului de cizmărie din or.Chişinău cu privire la
aprobarea regulilor de lucru (1817).
Etichetele primite de la industriaşi privind exportul apei de fructe din
or.Chişinău (1831).
Dosare cu privire la situaţia traiectelor şi staţiilor de poştă, la organizarea
magazinelor de rezervă, la deschiderea instituţiilor de învăţămînt în regiune.

134
 Raportul Departamentului guvernului regional cu privire la activitatea
serviciului medical.

Cancelaria guvernatorului Basarabiei, 1812-1917

Канцелярия Бессарабского губернатора
Canţelearia Bessarabskogo gubernatora

F.2; un. p. 10253; 1793-1919; inventare, indice tematic, indice

geografic, catalogat, microfilmat, revista fondului, tabel de transfer, fond
de asigurare, fond de utilizare, catalogat.

Funcţia guvernatorului civil al Basarabiei a fost instituită în anul 1812,

acesta fiind numit de împărat. Supraveghea activitatea tuturor instituţiilor
administrative, financiare, militare, economice şi de castă ale guberniei.
Guvernatorul era preşedinte al comitetului de conducere a guberniei şi al
instituţiilor subordonate lui. Îşi executa funcţiile cu ajutorul instituţiilor
administrative: cancelaria guvernatorului, comitetul gubernial de conducere,
un şir de comisii, comitete şi autorităţi.
Guvernatorul se subordona în anii 1812-1816 comandantului-şef al
Armatei Moldoveneşti; în anii 1816-1828 – rezidentului plenipotenţiar al
Basarabiei; în anii 1828-1874 – guvernatorului general al Novorosiei; din anul
1874 – M.A.I.
Lucrările de secretariat în cancelaria guvernatorului erau comune, în
anul 1840 ele au obţinut propria structură – 6 birouri, al căror volum de
activitate se modifica în funcţie de extinderea drepturilor şi obligaţiilor
guvernatorului. În anul 1873 a fost stabilită schema de personal a cancelariei
în componenţa consilierilor superiori şi inferiori, registratorului, conţopiştilor
şi funcţionarilor pentru misiuni speciale. În anul 1902 birourile au fost
suspendate, cancelaria avînd deja 4 secţii.
Cancelaria şi funcţia guvernatorului Basarabiei au fost suspendate în
anul 1917.
Decretele ţarului şi ale Senatului guvernator privind chestiunile de
administrare a regiunii Basarabia: cu privire la crearea aparatului de stat, cu
privire la scutirea regiunii Basarabia de prestaţia recruţilor (21 august 1813).

135
 Dispoziţiile guvernatorului general al Novorosiei şi ale guvernatorului
Basarabiei cu privire la suspendarea instituţiilor ruseşti în partea de Sud a
Basarabiei, care a trecut la Turcia (1857), cu privire la suspendarea Consiliului
regional şi schimbarea denumirii regiunii în gubernie (1868, 1869), cu privire
la schimbarea denumirii judeţului Iaşi în judeţul Bălţi (1886, 1887).
Circularele Ministerului Afacerilor Interne şi ale Ministerului Justiţiei.
Dosare cu privire la transmiterea împuternicirilor de către senatorul
V.I.Krasno-Milaşevici guvernatorului Sturdza (1812), la neajunsurile în
administrare, la funcţiile persoanelor care administrează guberniile, la
instituirea direcţiei provizorii de poliţie (1812), la repartizarea mijloacelor
pentru întreţinerea autorităţilor locale, la instituirea Comitetului pentru
întocmirea Regulilor de administrare a regiunii Basarabia, la intrarea
consilierului de stat Timkovski V.F. în funcţiunea de guvernator civil al
Basarabiei (1826). Date pentru dări de seamă şi dări de seamă anuale despre
administrarea regiunii, despre rezultatele reviziei efectuate în regiunea
Basarabia de către guvernatorul militar (1841, 1842), obiecţiile
Departamentului cu probleme generale asupra dărilor de seamă ale
guvernatorului.
Materiale cu privire la introducerea stemei şi a uniformei pentru
funcţionarii regiunii, la adunările nobilimii şi statutele lor, cu privire la
instituirea tribunalului comercial în or. Reni; cu privire la suspendarea
comitetelor pentru construcţii în oraşele Chişinău şi Ismail; cu privire la
desfiinţarea tribunalului provizoriu pentru cauze penale din Basarabia; cu
privire la instituirea administraţiilor de plasă în judeţe (1835); cu privire la
desfiinţarea tribunalului regional din Bender, a serviciului pentru dobîndirea
sării de pe lîngă Camera de Stat a Basarabiei (1862); cu privire la istoria
instituţiilor de stat.
Corespondenţa cu comandantul Ismailului cu privire la stabilirea
frontierelor dintre Turcia şi Rusia conform Tratatului de Pace de la Bucureşti
(1812); cu ministrul de război cu privire la festivităţile consacrate încheierii

136
Tratatului de Pace dintre Rusia şi Franţa (1814). Decretul ţarului cu privire la
încheierea Tratatului de Pace de la Adrianopol cu Turcia (1829). Documente
cu privire la activitatea comisiei de transmitere a teritoriului părţii de Sud a
Basarabiei conform condiţiilor Tratatului de Pace de la Paris din 1856 şi
stabilirea noilor frontiere (1857).
Tratatul cu privire la comerţ şi navigaţia maritimă, încheiat de Rusia şi
Regatul Italiei la 16 septembrie 1863.
Documente cu privire la instituirea serviciului de poliţie, la introducerea
funcţiunii de şef al poliţiei orăşeneşti şi la numirea în aceste funcţiuni în toate
oraşele Basarabiei, cu privire la instituirea vămilor şi carantinelor la frontierea
cu Turcia pe rîul Prut. Devizele de cheltuieli pentru construcţia posturilor de
carantină la Akkerman, Ismail, Leova, Iaşi şi Noua Suliţă.
Materiale despre războaiele Rusiei cu Franţa (1812), Rusiei cu Iranul
(1826-1828), războiul din Crimeea (1853-1856), Rusiei cu Turcia (1877-
1878), despre războiul ruso-japonez (1904-1905) şi despre primul război
mondial (1914-1918).
Date privind situaţia în unităţile militare din oraşe şi cetăţi, în Armata de
kazaci de pe Don, despre vasele maritime şi comandanţii flotilelor de la Marea
Neagră şi de la Dunăre (1825), despre itinerarele mişcării trupelor prin
regiunea Basarabia.
Corespondenţa cu privire la confecţionarea noului drapel–keiser şi
stindardului pentru cetatea Chilia, la recrutarea locuitorilor din Basarabia la
serviciul militar în calitate de voluntari, la trecerea frontierei de către
voluntarii greci şi bulgari şi numărul lor în regiunea Basarabia, cu privire la
pierderile suportate de carantine în timpul războiului din Crimeea, cu privire
la desfiinţarea armatei de kazaci din Novorosia, privind chestiunile
aprovizionării şi încartiruirea armatei. Documente cu privire la desfiinţarea şi
redislocarea armatei ruse din Ismail în regiunea Cernigov (1812), cu privire la
victoria armatei ruse sub comandamentul lui M.I.Kutuzov în anul 1812, cu
privire la schimbul de prizonieri dintre Rusia şi Turcia.

137
 Dispoziţia tutorelui principal cu privire la coloniştii străini, cu privire la
privilegiile pentru coloniile ucrainene şi bulgare.
Dosare cu privire la tutelarea coloniştilor transdanubieni potrivit
Manifestului de la 1814; cu privire la sîrbii care s-au mutat cu traiul la
Tatarbunar (1813-1814); cu privire la atribuirea la locuitorii regiunii Basarabia
a supuşilor ruşi sosiţi de peste hotare; cu privire la eliberarea paşapoartelor de
intrare şi plecare; date ale poliţiei despre zaporojienii şi străinii care au trecut
cu traiul în Basarabia; cu privire la strămutarea molocanilor din Basarabia în
Transcaucazia (1843, 1849).
Materiale cu privire la mişcarea eteristă (1822-1823) şi haiducească sub
conducerea lui T.Tobultoc (1830-1836); cu privire la existenţa în
or.Akkerman a unei societăţi secrete, a adepţilor mişcării eteriste, a căutării
participanţilor la ea în regiunea Basarabia şi a rechiziţionării armelor; cu
privire la transferarea participanţilor la mişcarea haiducească arestaţi în
închisori; cu privire la evadarea lui T.Tobultoc din camera de arest din
Chişinău (1835); cu privire la supravegherea participanţilor la răscoala
poloneză (1830) şi a persoanelor care răspîndesc informaţii despre ea pe
teritoriul Basarabiei; cu privire la reţinerea membrilor societăţii din Paris
”Prietenii drepturilor omului” (1834); cu privire la extragerea din vînzare şi
din biblioteci a cărţilor lui T.G.Şevcenko „Kobzari”, P.A.Kuliş „Povesti ob
ukrainskom narode”, N.I.Kostomarov „Ukrainskie balladî”, „Vetka” (1847);
cu privire la interzicerea editării versurilor lui N.A.Nekrasov (1856); cu
privire la concedierea funcţionarilor, care făceau parte din cercul lui
M.V.Butaşevici-Petraşevski; cu privire la supravegherea de către poliţie a
studenţilor universităţii din Petersburg – participanţi la mişcările studenţeşti
din 4 decembrie 1861.
Dosare cu privire la înăbuşirea mişcărilor ţărăneşti din judeţele Hotin şi
Soroca (1870); din satul Costileni, judeţele Akkerman şi Hotin, din satele
Taşlîc şi Cubei (1906).

138
 Corespondenţa cu privire la strămutarea unui număr de 27 de familii din
s.Taşlîc în Caucaz (1871); cu privire la greva muncitorilor de pe tronsonul de
cale ferată Corneşti a Căii ferate Chişinău – Iaşi (1872).
Dosare cu privire la aprobarea regulamentului societăţii „Uniunea
patrioţilor ruşi” (1905, 1906).
Circulare ale organelor de poliţie cu privire la căutarea şi reţinerea lui
G.I.Kotovski care a evadat din închisoare.
Registre şi statute ale societăţilor şi uniunilor din gubernia Basarabia de
la începutul sec.XX.
Dispoziţii circulare ale organelor de poliţie cu privire la supravegherea
persoanelor care păstrează literatură ilegală şi aparţin de partidele social-
revoluţionar şi social-democrat al muncitorilor, de societăţile şi uniunile
sindicale şi de culturalizare; cu privire la luarea măsurilor în vederea
prevenirii manifestaţiilor revoluţionare la 1 mai (1910).
Rapoarte ale ispravnicilor şi şefilor de poliţie din oraşe cu privire la
loialitatea politică a unor persoane.
Materiale despre revoluţia burghezo-democratică din februarie 1917.
Date despre stările sociale: listele nobililor descendenţi, despre marile
moşii şi proprietarii lor, despre mazili, ruptaşi, negustori, mic-burghezi, ţărani.
„Regulamentul cu privire la ţărani ca proprietari liberi de pămînt din
regiunea Basarabia” din 1834, „Contractul normal” din 1846, „Date despre
reforma ţărănească din Basarabia” (1868). Materiale cu privire la interzicerea
moşierilor din guberniile ruse, care aveau pămînturi în Basarabia de a-şi
strămuta ţăranii lor (1812); cu privire la examinarea reclamaţiilor şi petiţiilor
răzeşilor şi ţăranilor cu privire la scutirea lor de prestaţii; cu privire la căutarea
ţiganilor şi ţăranilor iobagi, care au fugit din Rusia; cu privire la strămutarea
ţăranilor iobagi în Basarabia.
Corespondenţa cu privire la convenţia încheiată cu guvernul
Principatului Moldovei despre extrădarea reciprocă a ţăranilor iobagi şi

139
dezertorilor fugari (1860), cu privire la recensămîntul ţăranilor (1861) şi
împroprietărirea ţăranilor cu pămîntul statului.
Dosare cu privire la examinarea petiţiilor despre restituirea pămîntului
ţăranilor băştinaşi, cu privire la împroprietărirea supuşilor străini.
Date cu privire la descrierile meteorologice în Basarabia, cu privire la
sosirea în regiunea Basarabia a funcţionarului Colegiului afacerilor externe
P.I.Sviniin (1815) în scopul descrierii acesteia; cu privire la modificarea hărţii
Basarabiei.
Rapoarte cu privire la posibilitatea fabricării salpetrului descoperit în
satul Lăpuşna, judeţul Chişinău; cu privire la minereul de fier găsit în
apropierea localităţii Lipcani, judeţul Hotin. Corespondenţa cu privire la
investigarea şi evidenţa vechilor şi noilor zăcăminte şi exploatări miniere în
regiunea Basarabia.
Corespondenţa cu privire la consecinţele cutremurului de pămînt din 11
ianuarie 1838; cu privire la alunecările de teren din judeţul Bălţi; cu privire la
utilizarea copacului de sumah care creşte în regiunea Basarabia în vederea
obţinerii coloranţilor pentru vopsirea şi tăbăcirea pieilor.
Date cu privire la rezultatele reviziei bunurilor statului în regiune (1838).
Corespondenţa cu privire la modificarea unităţilor de măsură şi greutate
turceşti cu cele ruseşti. Documente cu privire la deschiderea magazinelor de
pîine de rezervă în ajutorul populaţiei regiunii în anii secetoşi.
Dări de seamă cu privire la veniturile şi cheltuielile mijloacelor în
scopuri de binefacere, cu privire la organizarea instituţiilor filantropice, cu
privire la instituirea societăţii filantropice, cu privire la donarea de către
I.I.Zilberman a orologiului or.Chişinău.
Dispoziţiile Ministerului Finanţelor şi ale poliţiei cu privire la stabilirea
şi perceperea diverselor taxe şi impozite de la populaţie. Dosare cu privire la
sistemul financiar din Basarabia şi repartizarea impozitelor în rîndul stărilor
sociale, cu privire la căutarea ţăranilor fugari şi pedepsele pentru ascunderea

140
lor. Dosare cu privire la examinarea petiţiilor în vederea scutirii de diverse
prestaţii. Listele impozitelor şi taxelor de stat.
Corespondenţa cu privire la veniturile guvernului, la veniturile şi
cheltuielile orăşeneşti. Dosare cu privire la deschiderea sucursalei din
Basarabia a Băncii Funciare de Stat în or.Chişinău (1886) şi instituirea
societăţii orăşeneşti de credit în or.Chişinău (1872).
Date statistice despre economia regiunii, despre numărul populaţiei,
satelor, gospodăriilor, cătunelor.
Date despre scapeţii condamnaţi la exil în Transcaucazia; cu privire la
recensămîntul populaţiei evreieşti; cu privire la numărul de ţigani iobagi
condamnaţi la închisoare; cu privire la modul de strămutare a ţăranilor de pe
pămînturile moşiereşti pe cele ale statului.
Rapoarte cu privire la existenţa şi situaţia în agricultură, la suprafeţele de
cereale şi ierburi, însămînţate şi recoltate, precum şi de livezi, viermi de
mătase, herghelii de cai, cu privire la şeptelul de vite, cu privire la suprafeţele
pădurilor statului pe judeţe.
Rapoarte cu privire la existenţa şi situaţia podurilor, drumurilor,
trecerilor, poştelor; cu privire la cantitatea de cereale exportate peste Prut.
Listele preţurilor la produsele alimentare, sare, furaje; cu privire la numărul
bisericilor şi moscheilor.
Dosare cu privire la fondarea întreprinderilor industriale de fermentare a
tutunului, de postavuri, de textile, de vopsitorie, de fabricare a articolelor de
bumbac şi mătase în or.Chişinău; cu privire la deschiderea atelierelor de
croitorie şi tăbăcărie.
Corespondenţa cu privire la deschiderea în regiune a atelierelor de
litografiat, fotografiat, a hotelurilor, restaurantelor, expoziţiilor de articole de
pe loc.
Documente cu privire la stabilirea legăturii poştale, cu privire la
repartizarea şi reparaţia caselor pentru expediţiile şi oficiile poştale, cu privire
la reconstrucţia reţelei telefonice din una monofilară în bifilară (1912).

141
 Corespondenţa cu privire la creşterea viermilor de mătase, cu privire la
starea tutunăritului şi soiurile de tutun cultivate în regiune, cu privire la starea
semănăturilor de cereale, de cartofi, cu privire la semănăturile de plante
chinezeşti pentru cereale, a plantelor de indigo şi metodele de obţinere din ele
a culorii albastre-închise, cu privire la combaterea dăunătorilor culturilor
agricole, cu privire la procurarea unui plug maghiar, cu privire la desecarea
iazurilor în valea rîului Bîc.
Dispoziţiile guvernatorului militar al Hersonului Du Camp de Richelieu
cu privire la reluarea comerţului în tranzit cu Austria (1813). Documente care
reglementau ordinea comerţului în regiune. Dosare cu privire la examinarea
petiţiilor negustorilor, ale populaţiei în vederea eliberării permiselor de a
transporta peste hotare mărfuri fabricate de întreprinderile din Basarabia; cu
privire la cantitatea de mărfuri şi numărul de pasageri, cărora i s-a permis să
treacă carantina, cu privire la stabilirea taxelor pentru mărfurile importate şi
exportate, pentru a mîna animalele.
Dosare privind dezvoltarea culturii, ştiinţei şi învăţămîntului.
Documente cu privire la finanţarea şi construcţia obiectivelor de stat, a
podurilor, drumurilor, cu privire la pregătirea planului de reconstrucţie a
or.Akkerman, cu privire la planificarea or.Chişinău, la construcţia bisericilor,
inclusiv bisericile Armeană, Sobornicească, luterană în or.Chişinău, cu privire
la construcţia clopotniţei şi la turnarea clopotului pentru ea, cu privire la
colectarea mijloacelor şi înălţarea monumentelor, cu privire la amenajarea
grădinii publice şi a havuzului, a hipodromului, la iluminatul cu gaz.
Documente cu privire la organizarea bibliotecilor publice, cu privire la
construcţia teatrului în or.Chişinău.
Date cu privire la aprobarea repertoriului teatrului din Chişinău, la
turneele trupelor de actori ale lui Gagarin, Novikov, care au evoluat pe scena
teatrului (1882).

142
 Liste cu privire la numărul rascolnicilor, al adepţilor sectelor religioase
de rit vechi, cu privire la numărul de biserici, capele, mănăstiri şi schituri în
regiune.
Date cu privire la existenţa instituţiilor de învăţămînt. Documente cu
privire la deschiderea instituţiilor de învăţămînt: a gimnaziilor, şcolilor reale şi
parohiale, şcolilor lancasteriene, seminarelor teologice, progimnaziilor, a
şcolii de pomicultură din Akkerman (1828-1833), a şcolii de pomicultură din
Chişinău, a şcolilor de viticultură din Chişinău, Akkerrman şi Bender (1825).
Documente cu privire la situaţia şi dezvoltarea ocrotirii sănătăţii. Date cu
privire la măsurile de combatere a epidemiilor care au avut loc în ţinut: ciumă,
variolă, holeră, antrax. Documente cu privire la aplicarea în scopuri curative a
nămolului cu sulf din lacurile sărate din Basarabia.

Guvernul regiunii Basarabia, 1813-1828

Бессарабское областное правительство

Bessarabskoe oblastnoe pravitelistvo

F.5; un. p. 3183; 1813-1830; inventar, fond de asigurare, fond de

utilizare, indice tematic, indice de materii, indice geografic, catalogat.

În ianuarie 1813, rezidentul regiunii Basarabia amiralul Ciceagov a

instituit, în temeiul Regulilor de administrare a regiunii Basarabia, guvernul
provizoriu al Basarabiei sub conducerea guvernatorului, constînd din două
departamente. Primul departament – cel judiciar – constituia organul
executiv şi judiciar. Acest departament consta din trei expediţii. Prima se
ocupa de problemele civile, cea de-a doua – de cele penale şi a treia se
ocupa de poliţie.
Adunarea generală a celor două departamente sub preşedinţia
guvernatorului constituia instanţa de apel.
Cel de-al doilea departament era organul de dispoziţie şi consta, de
asemenea, din trei expediţii: statistică, finanţe şi economie.
În august 1816 departamentele au fost reorganizate. Primul
departament avea trei expediţii: executivă, economia de stat şi veniturile

143
statului. Cel de-al doilea departament judiciar s-a divizat în două
subdiviziuni: civilă şi penală. Adunarea generală a departamentelor examina
cauzele civile sub formă de apel.
La 29 februarie 1818, departamentul al doilea judiciar a fost reorganizat,
în temeiul noului Statut de administrare a regiunii, în tribunalul penal al
Basarabiei; primul departament a fost desfiinţat şi în locul lui au fost
organizate două expediţii: executivă şi a economiei de stat.
La 29 februarie 1828, Guvernul regional al Basarabiei a fost reorganizat,
în temeiul proiectului de lege „Instituţiile pentru administrarea regiunii
Basarabia”, în Administraţia regională a Basarabiei.
Decrete ale Senatului guvernator din anii 1816, 1818, 1821, 1824-1828.
Copiile manifestului împăratului Aleksandr I cu privire la încheierea lucrărilor
Congresului de la Viena (1815) şi a decretului lui Nikolai I cu privire la modul
de judecare pentru pregătirea şi participarea la rebeliunea din decembrie 1825,
pentru participarea la activitatea cercurilor şi societăţilor revoluţionare secrete
(1826).
Dosare cu privire la instituirea guvernului regional al Basarabiei (1813),
privind structura sa, schimbarea denumirii departamentelor I şi II; cu privire la
activitatea expediţiilor executivă şi economie de stat, cu privire la instituirea şi
activitatea Consiliului Suprem.
Procesele-verbale ale şedinţelor guvernului regional şi ale expediţiilor
sale, registrele şedinţelor. Documente cu privire la numirea lui I.M.Harting în
funcţia de comandant militar şi administrator al părţii civile a regiunii (1813),
cu privire la intrarea în funcţiune a rezidentului plenipotenţiar al Basarabiei
A.N.Bahmetiev (1816).
Documente cu privire la instituirea organelor de autoadministrare a
stărilor sociale în Basarabia, cu privire la deschiderea dumelor orăşeneşti, cu
privire la alegerea primarilor, ratmanilor, starostilor. Dosarul cu privire la
introducerea stemei şi uniformei pentru nobili şi funcţionarii regiunii
Basarabia.

144
 Dosarul cu privire la alegerea de către nobilimea din Basarabia pe
consilierul de curte Răşcan în calitate de mareşal (1818).
Extrase din regulile cu privire la obligaţiile ţăranilor faţă de moşieri.
Propunerile rezidentului Basarabiei cu privire la măsurile de reprimare a
persoanelor care luptă pentru libertatea ţăranilor.
Dosare cu privire la depunerea jurămîntului pentru dobîndirea supuşeniei
ruse de către locuitorii regiunii Basarabia după anexarea Basarabiei la Rusia şi
de către locuitorii districtului Bugeac (1817). Lista alfabetică a satelor şi
oraşelor regiunii Basarabia, a ţinuturilor Akkerman şi Hotin. Documente cu
privire la împărţirea Basarabiei în ţinuturi.
Registre, liste cu privire la recensămîntul populaţiei în ansamblu şi pe
stări sociale. Date cu privire la recensămîntul ţiganilor băştinaşi, mazililor,
ruptaşilor, răzeşilor, călăraşilor. Documente cu privire la examinarea petiţiilor
de dobîndire a stării sociale şi a supuşeniei.
Materiale cu privire la recensămîntul bulgarilor (transdanubieni), cu
privire la confirmarea tutorelui. Documente cu privire la numirea starostilor în
coloniile de bulgari şi alţi colonişti în ţinuturile Ismail, Bender, Grecean,
Codru, cu privire la legăturile autorităţilor locale cu serviciul coloniştilor din
Basarabia şi activitatea acestuia.
Date despre nobilii şi moşierii care s-au mutat cu traiul de peste Nistru
(1818).
Dosarul cu privire la examinarea petiţiilor locuitorilor sîrbi din satul
Sperieţei ţinutul Orhei privind strămutarea lor pe pămînturile statului şi
drepturile lor la strămutare (1813).
Documente cu privire la deschiderea în regiunea Basarabia a tribunalelor
ţinutare, a instituţiilor ispravnicului şi a vistieriilor (1818).
Dosare cu privire la examinarea petiţiilor şi reclamaţiilor asupra
moşierilor privind cazurile de bătaie, de persecuţie a ţăranilor de către moşieri,
privind impozitele şi prestaţiile prea mari. Documente cu privire la măsurile

145
de combatere a vagabondajului. Dosare civile şi penale privind împărţirea
averii, moştenirea, omorurile, bătăile, tîlhăriile.
Corespondenţa cu poliţia orăşenească din Chişinău cu privire la cauzele
incendiului în cea de-a doua parte a oraşului (1819).
Circularele Ministerului poliţiei cu privire la instituirea vămilor şi
posturilor de carantină în Basarabia (1814).
Liste cu privire la încartiruirea trupelor în Basarabia (1827-1828).
Date cu privire la sistemul fiscal existent în Basarabia pînă la anexarea la
Rusia. Dosare cu privire la perceperea birului de la populaţie, privind
restanţele la veniturile regiunii, date în baza contractelor otcupcicilor.
Dosarul cu privire la efectuarea reviziei activităţii financiare a
departamentului doi al guvernului regional al Basarabiei.
Culegeri de date statistice pe ţinuturi (judeţe) (1816-1820). Date
statistice colectate de instituţiile de poliţie şi organele de autoadministrare în
scopul descrierii statistico-militare a regiunii (1822).
Date despre semănături, recolta de cereale, legume, despre numărul
animalelor, aduse de peste hotare la iernat.
Dosare cu privire la împroprietărirea cu pămînt, la darea în arendă a
pămînturilor statului din Basarabia. Dosarul cu privire la legalizarea actelor de
vînzare-cumpărare a pămîntului, procurat de către exarhul regiunii Basarabia,
mitropolitul Gavriil (1815). Dosare cu privire la litigiile funciare.
Dosare cu privire la modul de importare a mărfurilor de peste hotare, cu
privire la permiterea negustorilor de a întreţine legături comerciale cu cei de
peste hotare, cu privire la permiterea exportului de cereale în Austria (1814).
Liste cu privire la cantitatea mărfurilor expediate peste hotare: animale, lînă,
carne, cereale, produse alimentare şi preţurile la ele. Dosare cu privire la
trecerea mărfurilor prin contrabandă.
Documente cu privire la amenajarea traiectelor de poştă şi a drumurilor.
Dosarul cu privire la inaugurarea în or.Chişinău a „Pensionului fetelor de
nobili” (1818), cu privire la construcţia bisericilor.

146
 Date cu privire la măsurile întreprinse pentru combaterea epidemiei de
ciumă (1813, 1820-1821).

Consiliul regional al Basarabiei, 1818-1873

Бессарабский областной совет, 1818-1873
Bessarabskii oblastnoi sovet, 1818-1873

F.3; un. p. 6622; 1813-1872; inventar, indice tematic, indice

geografic, fond de asigurare, fond de utilizare, catalogat.

Consiliul Suprem a fost instituit prin rescriptul împăratului Aleksandr I

din 29 aprilie 1818 în conformitate cu „Statutul formării regiunii Basarabia” în
locul Comitetului provizoriu suspendat. Din componenţa Consiliului Suprem
făceau parte: preşedintele în persoana guvernatorului general, patru membri
ai guvernului regional (guvernatorul civil, viceguvernatorul, preşedinţii
tribunalelor penal şi civil) şi şase deputaţi aleşi de nobilime pe un termen de
trei ani. Pînă în anul 1825 Consiliul Suprem era organul legislativ şi judiciar
suprem, instanţa supremă de apel, iar din anul 1825 – doar un organ
legislativ.
În anul 1828 Consiliul Suprem a fost schimbat în Consiliul regional al
Basarabiei şi în locul principalei instituţii guvernamentale a devenit un organ
consultativ, iar membrii săi erau numiţi de către guvernul ţarist.
Consiliul regional al Basarabiei a fost suspendat în anul 1873 cu
transmiterea dosarelor Cancelariei guvernatorului şi administraţiei
guberniale.
Decretele Senatului guvernator pentru anii 1818-1821, 1823-1841, 1859,
1861-1863, 1867-1869.
Hotărîrile şi deciziile Consiliului regional pentru anii 1819-1830, 1833-
1841, 1843-1848, 1850-1855, 1857-1858, 1861-1862, 1864-1865, 1871-1872.
Dosarele cu privire la suspendarea Comitetului provizoriu al Basarabiei
cu transmiterea dosarelor Consiliului Suprem (1818), la reorganizarea
Consiliului Suprem, la instituirea şi suspendarea Consiliului regional.
Comunicate cu privire la intrarea în funcţiune a guvernatorilor; statele de
serviciu ale funcţionarilor.

147
 Dosare cu privire la activitatea organelor autoadministrării locale, cu
privire la suspendarea dumei orăşeneşti şi a administraţiei locale a or.Bălţi.
Dosarul cu privire la transferul isprăvniciei şi vistieriei din or.Hotin în
localitatea Briceni (1824-1826).
Liste ale recensămîntului populaţiei din regiune pe ţinuturi (judeţe) şi
oraşe (1817, 1823, 1828, 1830, 1856).
Date privind naţionalitatea şi credinţa locuitorilor regiunii.
Listele locuitorilor judeţelor Chişinău şi Orhei pe stări sociale (mazili,
ruptaşi, scutelnici, breslaşi).
Dosarul cu privire la instituirea în Basarabia a pazei de zemstvă (1819-
1826).
Dosare cu privire la examinarea petiţiilor privind atribuirea la stările
sociale privilegiate. Registre genealogice ale nobililor din regiunea Basarabia.
Liste de contribuabili evrei din localitatea Noua Suliţă judeţul Hotin
(1856).
Date despre ţiganii iobagi, cu privire la persecutarea acestora de către
moşieri. Dosare cu privire la examinarea petiţiilor ţiganilor iobagi privind
eliberarea de iobăgie, privind căutarea iobagilor fugari şi combaterea
ascunderii lor.
Hotărîrea Consiliului Suprem cu privire la organizarea vieţii ţiganilor
(1827).
Propunerea guvernului regional cu privire la modul de stabilire pe
pămînturile libere ale statului. Documente cu privire la aşezările coloniştilor în
Basarabia.
Materialele de anchetă privind examinarea litigiilor funciare şi
patrimoniale între moşieri şi răzeşi.
Dosare privind examinarea proceselor penale pentru trecerea ilegală a
frontierei, pentru mită, furt şi contrabandă.
Dosare cu privire la examinarea reclamaţiilor ţăranilor asupra moşierilor
cu privire la impozitele peste măsură de mari.

148
 Dosare cu privire la transmiterea armelor rechiziţionate de la eterişti
atamanului armatei de pe Don (1827-1829), cu privire la aprovizionarea
materială a armatelor ruse din Basarabia (1827-1828).
Dosare cu privire la deschiderea şi activitatea în or.Chişinău a
Despărţămîntului asistenţei publice. Darea de seamă a Camerei de Stat cu
privire la cheltuirea bugetului de 10 la sută în regiune în anii 1814-1830.
Jurnale de casă ale Consiliului Suprem din Basarabia.
Scheme de personal ale vistieriilor judeţene din regiunea Basarabia
(1828). Liste de venituri şi cheltuieli (1821-1828, 1838) şi dosare cu privire la
aprobarea devizelor de venituri şi cheltuieli în oraşele Basarabiei.
Liste anuale cu privire la volumul restanţelor. Documente cu privire la
sistemul fiscal, cu privire la scutirea de plata impozitelor, cu privire la
adunarea restanţelor de impozite de pe pămînturile moşiereşti. Dosarul cu
privire la reducerea prestaţiilor de zemstvă ale ţăranilor (1835).
Documente cu privire la înmînarea ţăranilor a carnetelor de evidenţă a
zilelor lucrate la moşieri (1850). Dosare cu privire la perceperea taxelor pentru
mărfurile exportate şi importate de către negustori, cu privire la darea în
arendă a unor venituri.
Descrierea a şase ţinuturi: Akkerman, Bender, Orhei, Hotin, Iaşi şi
Ismail (1818). Date cu privire la numărul fabricilor de spirt, al cîrciumelor, cu
privire la vinul fabricat.
Dosare cu privire la construcţia poştelor noi şi la măsurile luate pentru
îmbunătăţirea activităţii celor vechi, cu privire la construcţia traiectelor de
poştă Chişinău – Teleneşti, Orhei – Bălţi (1840), cu privire la construcţia
podului de piatră peste rîul Nistru, cu privire la reparaţia drumurilor şi a
podurilor.
Materiale cu privire la industrie şi agricultură. Dosare cu privire la
instituirea Serviciului de hotărnicie din Basarabia (1819), cu privire la
numirea deputaţilor în comisia instituită pentru întocmirea regulilor de
hotărnicie a pămînturilor. Documente cu privire la eliberarea împrumuturilor

149
proprietarilor de pămînt din fondul industriei rurale sub gajul pămînturilor
populate, cu privire la dezvoltarea sericiculturii, a industriei alcoolului.
Dosare cu privire la formarea comitetelor pentru construcţii în
or.Chişinău şi Ismail, cu privire la construcţia clădirilor de stat, cu privire la
alipirea satului Buiucani la or.Chişinău, cu privire la alocarea mijloacelor, cu
privire la construcţia catedralei şi a clopotniţei.
Documente cu privire la învăţămînt şi ocrotirea sănătăţii.

Administraţia guberniei Basarabia (1828-1918)

Бессарабское губернское правление

Bessarabskoe gubernskoe pravlenie

F.6; un.p.13720; 1828-1918; inventare, indice tematic,

indice geografic, fond de asigurare, fond de utilizare, catalogat.

A fost instituită prin decretul Senatului din 29 februarie 1828 ca

Administraţia regiunii Basarabia, schimbîndu-i în 1865 denumirea în
Administraţia guberniei Basarabia.
Era instituţia executivă supremă a Basarabiei, în fruntea ei se afla
guvernatorul civil al Basarabiei. Administraţia consta din patru secţii, în
funcţia cărora intra: administrarea poliţiei orăşeneşti şi de zemstvă,
construcţiilor, unităţilor de pompieri; supravegherea activităţii
Dispărţămîntului asistenţei publice, adunării nobilimii din Basarabia, a
serviciului pentru ocrotirea sănătăţii; administrarea veniturilor şi cheltuielilor
orăşeneşti; examinarea materialelor de anchetă; căutarea ţăranilor fugari,
supravegherea întreţinerii închisorilor ş.a. Se subordona Senatului
guvernator şi se afla în cadrul M.A.I. A existat pînă în anul 1918.
Decrete ale Senatului guvernator, registre ale şedinţelor Administraţiei
regiunii Basarabia.
Corespondenţa cu privire la răspîndirea pe teritoriul Basarabiei a unor
stipulări ale decretului cu privire la administraţiile guberniale.
Documente cu privire la instituirea Administraţiei regiunii Basarabia.

150
 Regulamentul cu privire la ţăranii regiunii Basarabia şi cu privire la
punerea sa în aplicare (1834).
Dosarul cu privire la numirea general-maiorului Ilinski în funcţia de
guvernator militar al Basarabiei.
Dosare cu privire la suspendarea instituţiilor pe acea parte a Basarabiei
care, potrivit Tratatului de la Paris, a trecut la Moldova şi cu privire la
consolidarea frontierelor după realizarea condiţiilor Tratatului, cu privire la
hotărnicirea frontierelor judeţelor, oraşelor şi satelor. Liste cu privire la
numărul de oraşe, sate şi cătune, care au trecut la Moldova (1857-1859).
Corespondenţa cu privire la schimbarea denumirii regiunii Basarabia în
gubernie; cu privire la suspendarea funcţiunii de guvernator general al
Novorosiei şi Basarabiei şi punerea obligaţiilor acestuia în seama Ministerului
Afacerilor Interne (1873-1874).
Dosare cu privire la alegerile mareşalilor nobilimii din regiuni şi
ţinuturi, cu privire la deschiderea în regiune a tribunalelor stărilor sociale, a
magistraturilor orăşeneşti, cu privire la instituirea cancelariei guvernatorului
oraşului Ismail, a primăriilor urbane; cu privire la alegerea asesorilor în
instanţele de judecată şi a organelor de autoadministrare.
Statele de serviciu ale funcţionarilor.
Dosare cu privire la primirea supuşeniei, la eliberarea permiselor de a se
stabili cu traiul în regiunea Basarabia a coloniştilor din Turcia, Moldova,
Valahia, Austria şi care şi-au satisfăcut serviciul militar în armata rusă, a
croaţilor, coloniştilor transdanubieni şi voluntarilor.
Corespondenţa cu privire la popularea pămînturilor statului cu colonişti
transdanubieni şi voluntari; cu privire la acordarea localităţii coloniştilor din
regiunea Kursk denumirea de Vasilevskoe (1829).
Listele persoanelor care s-au stabilit cu traiul în judeţul Bender după
anunţarea manifestului din 1828.
Circulare ale departamentului de poliţie al M.A.I. (1913).

151
 Corespondenţa cu privire la instituirea direcţiilor de poliţie, a
anchetatorilor penali, a tutorelui din Chişinău a închisorilor comitetului
(1836), cu privire la suspendarea poliţiei şi formarea miliţiei (1917).
Liste de gratificaţie a gardienilor, uriadnicilor şi a altor funcţionari ai
poliţiei (1911).
Documente cu privire la desfăşurarea recrutării în armata rusă (1828).
Informaţii cu privire la desfiinţarea armatei de kazaci din Novorosia.
Dosarul cu privire la repartizarea pămîntului oraşului Bender pentru
taberele militare (1870-1872).
Devize de venituri şi cheltuieli în regiunea Basarabia. Date cu privire la
repartizarea prestaţiilor de zemstvă. Liste cu privire la perceperea impozitelor,
restanţelor la impozite, impozitelor pentru pămînt în regiunea (gubernia)
Basarabia.
Dosarul cu privire la instituirea Comitetului pentru statistică în
or.Chişinău (1854).
Decretele Senatului cu privire la introducerea pretutindeni a unităţilor de
măsură şi greutate unice pentru întreaga Rusie.
Date cu privire la numărul întreprinderilor industriale, a şoselelor şi
căilor ferate, cu privire la starea semănăturilor în gubernia Basarabia.
Materiale cu privire la desfăşurarea recensămîntului populaţiei. Date cu
privire la numărul populaţiei masculine. Planurile şi listele proprietarilor de
case din or.Bender (1866).
Date cu privire la existenţa pe teritoriul Basarabiei a rămăşiţelor de vechi
castele, cetăţi şi monumente (1901).
Procese-verbale ale şedinţelor secţiei de construcţie.
Dosare cu privire la aprobarea schemelor şi planurilor de construcţie a
bisericilor, caselor de rugăciuni, şcolilor, spitalelor, închisorilor, drumurilor,
şcolii de viticultură, circului, hotelului „Grand Hotel” (1896), staţiei electrice
orăşeneşti şi reţelei de iluminare (1908-1916). Proiecte şi devize cu privire la

152
construcţia apeductului, rezervorului distribuitor de apă, clădirii gimnaziului
nr.2 de băieţi în or.Chişinău şi a altor obiective de construcţie.
Ghid de preţuri la materialele de construcţie.
Dosarul cu privire la deschiderea unui abator în or.Chişinău. Listele
fabricilor de cărămidă şi de dărăcit lîna.
Corespondenţa cu privire la desfăşurarea lucrărilor de desecare, cu
privire la desfăşurarea lucrărilor de împădurire în scopul prevenirii secării
surselor acvatice (1834).
Date cu privire la desfăşurarea activităţii de combatere a epizootiilor şi
dăunătorilor culturilor agricole.
Date cu privire la repartizarea şi hotărnicirea pămînturilor, cu privire la
proprietarii de pămînt din gubernia Basarabia de origine străină, cu privire la
administrarea domeniilor mănăstirilor moldoveneşti aflate în Basarabia.
Dosare cu privire la examinarea litigiilor funciare şi patrimoniale.
Documente cu privire la acordarea privilegiilor negustorilor din
Basarabia. Liste de preţuri la provizii, furaje şi produse alimentare.
Listele negustorilor din or.Chişinău (1866).
Documente cu privire la editarea revistei „Narodnîi uciteli”, a ziarului
„Vestnik seliskohozeaistvennogo kredita”, cu privire la deschiderea în
or.Chişinău a tipografiilor, a societăţii tehnice ruse, a cinematografelor, a
atelierelor fotografice.
Corespondenţa cu privire la măsurile de combatere a epidemiei de holeră
în regiune.
Dări de seamă medico-sanitare din gubernia Basarabia.
Documente cu privire la instituirea comisiei religioase a uniei greceşti.
Dosare cu privire la dobîndirea credinţelor, cu privire la instituirea
sectelor, comunităţilor, cu privire la scoaterea din funcţie a împuternicitului
lavrei moldoveneşti din Neamţ.

153
 * *

Funcţionarul însărcinat cu problemele speciale pe lîngă

general-guvernatorul Novorosiei şi Basarabiei
Чиновник особых поручений при Новороссийском и
Бессарабском генерал-губернаторе
Cinovnic osobîh porucenii pri Novorossiiscom i
Bessarabscom general-gubernatore

F.1257; un. p. 2; 1831-1833, 1850-1851; inventar.

Consulatul rus în Moldova

Российское консульство в Молдавии
Rossiiscoe consulistvo v Moldavii

F.1347; un. p. 8; 1826 -1854; inventar.

II. FONDURILE ORGANELOR DE ZEMSTVĂ,

AUTOADMINISTRĂRII ORĂŞĂNEŞTI ŞI A STĂRILOR SOCIALE

2.1. ZEMSTVELE
ЗЕМСТВА
ZEMSTVA

Oficiul pe probleme orăşeneşti şi de zemstvă al guberniei

Basarabia
1892 - 1917
Бессарабское губернское по земским и городским Dosareleм
присутствие
Bessarabskoe gubernskoe po zemskim i gogodskim delam
prisutstvie

F. 9; un.p. 6191; 1892 – 1917; inventare, indice geografic,

catalogat, fond de asigurare, fond de utilizare.

A fost instituit în anul 1892 în baza a două oficii guberniale pentru

problemele orăşeneşti şi de zemstvă.
Consta din guvernator, mareşalul nobilimii din gubernie,
viceguvernator, preşedintele tribunalului de district, administratorul camerei

154
de stat, preşedintele upravei guberniale de zemstvă, primarul oraşului şi un
membru din partea adunării guberniale. Oficiul controla hotărîrile şi
dispoziţiile instituţiilor de zemstvă şi ale organelor autoadministrării
orăşeneşti. A fost suspendat în martie 1917.
Circulare ale guvernatorului Basarabiei şi departamentului economic al
M.A.I. cu privire la modul de desfăşurare a reformei orăşeneşti în gubernia
Basarabia în temeiul Regulamentului din 1892.
Dispoziţii circulare ale Guvernului provizoriu, ale administraţiei
guberniale din Basarabia pentru prestaţiile militare şi ale comisarului
gubernial (1917).
Hotărîri şi registre ale şedinţelor administraţiei din Basarabia pentru
problemele orăşeneşti şi de zemstvă, ale adunărilor de zemstvă. Rapoarte ale
administraţiilor judeţene de zemstvă.
Dări de seamă ale administraţiei. Procese-verbale ale şedinţelor dumelor
orăşeneşti şi ale suburbiilor; hotărîri ale dumei orăşeneşti din Chişinău.
Dosare cu privire la stabilirea impozitelor, taxelor, cu privire la
perceperea şi adunarea restanţelor.
Devize şi repartizări ale taxelor judeţene şi de zemstvă. Devize de
venituri şi cheltuieli ale mijloacelor zemstvei în oraşe şi suburbii (1892-1917).
Date cu privire la mărimea taxelor de zemstvă şi a restanţelor în toate
ramurile economiei de zemstvă în gubernia Basarabia.
Dosare cu privire la alegerile în Duma de Stat, dumele orăşeneşti,
organele orăşeneşti şi judeţene de administrare, cu privire la examinarea
reclamaţiilor privind acţiunile dumelor şi upravelor; cu privire la instituirea
băncilor agricole pe lîngă administraţiile judeţene de zemstvă.
Dosare cu privire la construcţia clădirilor de stat, obşteşti şi private, a
liniilor secundare de cale ferată şi a şoselelor, a reţelei telegrafice şi
telefonice; cu privire la amenajarea oraşelor, consolidarea malurilor rîurilor,
construcţia podurilor şi digurilor; cu privire la construcţia apeductului, liniilor
de tramvai, iluminării electrice în oraşe; cu privire la organizarea unităţilor de

155
pompieri, a supravegherii comerţului şi meşteşugurilor, cu privire la
deschiderea iarmaroacelor şi tîrgurilor.
Date cu privire la dobîndirea sării şi transportarea acesteia în Basarabia.
Date statistice şi economice privind gubernia Basarabia.
Revistă agrară a Basarabiei pentru anii 1908-1910. Date despre recolta
de cereale, cu privire la starea rezervelor de cereale de la sate şi a capitalurilor
obşteşti de produse alimentare în gubernia Basarabia.
Dosar cu privire la deschiderea staţiei experimentale de vinificaţie din
Basarabia (1909).
Dosare cu privire la măsurile de combatere a animalelor de pradă şi a
rozătoarelor, a lăcustelor şi a altor dăunători ai agriculturii.
Date cu privire la cheltuielile zemstvelor pentru necesităţile
învăţămîntului public (1907-1911). Dosare cu privire la deschiderea
instituţiilor de învăţămînt; cu privire la introducerea învăţămîntului general în
gubernia Basarabia.
Corespondenţa cu privire la organizarea şcolii de vinificaţie din
Basarabia (1911).
Dări de seamă şi statute ale instituţiilor filantropice din gubernia
Basarabia.
Date despre monumentele istorice înălţate pe teritoriul guberniei (1913).
Dosare cu privire la construcţia spitalelor, cu privire la măsurile de
combatere a ciumei, holerei şi difteriei.
Date cu privire la numărul de muncitori care au plecat la cîştig din oraşe
în sate; cu privire la mobilizarea populaţiei la săparea tranşeelor şi la muncile
de amenajare a drumurilor.
Dosare cu privire la aprovizionarea armatei active cu echipament,
produse alimentare, furaje şi transport (1914-1917).
Corespondenţa cu privire la folosirea prozonierilor de război la muncile
agricole. Liste ale prizonierilor de război.

156
 Administraţia de zemstvă a guberniei Basarabia
1869 - 1918
Бессарабская губернская земская управа
Bessarabskaia gubernskaia zemskaia uprava

F. 65; un. p. 2448; 1869-1918; inventare, indice tematic, tabel

de transfer, catalogat.

Creată la 30 decembrie 1869, era un organ executiv permanent al

adunării de zemstvă a guberniei Basarabia. Consta dintr-un preşedinte şi
patru membri, se ocupa de problemele gospodăriei orăşeneşti şi de zemstvă.
Şi-a încetat activitatea în anul 1918, funcţiile ei au fost transmise
Consiliului directorilor.
Decretele Senatului guvernator, circulare şi dispoziţii ale Ministerului
Afacerilor Interne şi ale guvernatorului Basarabiei.
Dări de seamă privind activitatea instituţiilor şi administraţiilor de
zemstvă, decizii ale administraţiei de zemstvă a guberniei Basarabia.
Documente ale adunărilor de zemstvă extraordinare. Rapoarte, registre şi
procese-verbale ale şedinţelor adunărilor de zemstvă guberniale şi judeţene.
Hotărîri şi dări de seamă cu privire la situaţia financiară a judeţelor.
Devize de venituri şi cheltuieli ale mijloacelor administraţiei guberniale de
zemstvă, dări de seamă ale administraţiilor judeţene de zemstvă cu privire la
cheltuieli.
Dosare cu privire la alegerea consilierilor de zemstvă şi listele
consilierilor, care au participat la alegerile de zemstvă. Dosare cu privire la
alegerea judecătorilor de pace.
Corespondenţa cu privire la Congresul al V-lea al agricultorilor ruşi în
or.Odessa (1876).
Reguli cu privire la stabilirea foştilor colonişti trimişi pe pămînturile
statului (1871).
Corespondenţa cu privire la irigarea sudului Rusiei (1871).
Corespondenţa cu privire la modificarea frontierelor între judeţele
guberniei Basarabia (1910).
157
 Corespondenţa cu privire la repartizarea şi perceperea taxelor de zemstvă
de la populaţie; cu privire la schimbarea impozitului pe cap de locuitor prin
impozitul pe gospodării şi impozitul funciar. Date cu privire la impozitele
percepute de la locuitorii Basarabiei.
Date statistice cu privire la vînzarea pămînturilor de împroprietărire în
judeţele guberniei. Corespondenţa cu privire la executarea prestaţiilor în
natură.
Date cu privire la starea agriculturii din Basarabia. Legea cu privire la
instituirea organelor locale pentru agricultură.
Date cu privire la starea semănăturilor şi recolta de cereale, legume, la
numărul de animale. Informaţii ale administraţiilor judeţene de zemstvă, date
şi liste cu privire la starea rezervelor de cereale în magazinele Basarabiei. Date
cu privire la preţurile la produsele de panificaţie; cu privire la volumul
împrumuturilor eliberate sătenilor pentru procurarea cerealelor şi seminţelor în
judeţele guberniei.
Corespondenţa cu privire la măsurile de ajutorare a locuitorilor guberniei
care au suferit de pe urmele secetei.
Dosare şi liste ale suprafeţelor de pămînt care aparţineau proprietarilor
de pămînt, societăţilor săteşti şi clerului bisericesc.
Date cu privire la suprafeţele de pămînt şi apartenenţa acestora în
judeţele Basarabiei, privind veniturile obţinute de pe ele şi sumele taxelor
pentru prestaţiile de zemstvă. Corespondenţa şi listele de evidenţă a situaţiei
moşiilor mănăstirilor de peste hotare, privind veniturile de la ele şi restanţele
fiscale.
Dosare cu privire la instituirea şi activitatea băncilor agricole; caselor de
împrumut şi economii; corespondenţa şi dosare cu privire la asigurarea
construcţiilor, bunurilor, pămîntului şi recoltei de cereale.
Date cu privire la starea gospodăriei viticole în judeţele Basarabiei;
dosare cu privire la situaţia vinificaţiei; cu privire la existenţa în Basarabia a

158
fabricilor de rachiu din fructe. Dări de seamă ale agenţilor pentru combaterea
falsificării vinului. Listele vinificatorilor.
Dosare cu privire la măsurile de combatere a dăunătorilor agriculturii, a
filoxerei şi mildiului. Corespondenţa cu privire la studierea solurilor care
suferă de cloroză plantate cu viţă de vie (1913).
Dosare cu privire la rezultatele semănăturilor experimentale a tutunului
macedonean „Diubek” (1886).
Corespondenţa cu privire la organizarea expoziţiei agricole la Chişinău
(1902).
Date cu privire la dezvoltarea creşterii oilor şi a cailor, a sericiculturii şi
apiculturii. Statutul societăţii de apicultură şi sericicultură (1912). Date cu
privire la industria meşteşugărească; cu privire la dezvoltarea şi starea
industriei inului şi cînepei.
Cu privire la construcţia şi reparaţia şoselelor şi căilor ferate din
Basarabia, a podurilor, a liniilor de telegraf şi telefon; cu privire la studierea
stării rîului Nistru şi măsurile de îmbunătăţire a navigaţiei pe el. Notă
informativă cu privire la clasificatea drumurilor în gubernia Basarabia şi la
legile obligatorii pentru construcţia drumurilor de zemstvă.
Corespondenţa cu privire la pregătirile de desfăşurare a recensămîntului
populaţiei (1913). Deciziile şi instrucţiunile cu privire la desfăşurarea
recensămîntului agricol în gubernie (1916).
Corespondenţa şi listele preţurilor la provizii, furaje, transporturile
terestre, forţa de muncă, materialele de construcţie, combustibil.
Corespondenţa cu privire la alocarea mijloacelor pentru construcţia
staţiilor meteorologice în Basarabia (1887). Buletine meteorologice.
Corespondenţa cu privire la acordarea asistenţei medicale populaţiei; cu
privire la activitatea instituţiilor medicale; cu privire la sporirea efectivului
personalului medical în judeţe; cu privire la congresele medicilor de zemstvă;
cu privire la construcţia spitalelor.

159
 Date cu privire la măsurile de combatere a mortalităţii infantile (1871), a
epidemiilor de holeră şi variolă.
Corespondenţa cu privire la deschiderea în Basarabia a unei instituţii în
domeniul vaccinării contra variolei şi cu privire la vaccinarea contra variolei
(1888); cu privire la deschiderea unui stabiliment de băi cu nămol în
s.Budachi, judeţul Akkerman; cu privire la fondarea staţiunii bacteriologice
(1909).
Corespondenţa cu privire la adoptarea măsurilor de prevenire a
răspîndirii sifisului în satele guberniei (1885).
Corespondenţa cu privire la starea sanitaro-veterinară a judeţelor, la
combaterea epidemiilor.
Date cu privire la starea învăţămîntului public în Basarabia (1875); dări
de seamă cu privire la activitatea administraţiilor în domeniul învăţămîntului
public; cu privire la cheltuielile de întreţinere a instituţiilor de învăţămînt.
Corespondenţa cu privire la acordarea burselor şi indemnizaţiilor; cu
privire la organizarea grădiniţelor de copii şi azilurilor.
Dosare cu privire la deschiderea şcolilor de zemstvă şi parohiale; cu
privire la deschiderea în or.Chişinău a gimnaziului clasic de băieţi (1871), a
şcolii reale (1872); a seminarului de învăţători (1913). Paşapoarte ale şcolilor
parohiale, ale şcolilor ministeriale şi de zemstvă.
Date cu privire la reţeaua de şcoli din Basarabia (1914).
Corespondenţa cu privire la editarea revistei „Vestnik Bessarabskogo
zemstva”; cu privire la fondarea arhivei şi a muzeului zemstvei guberniale din
Basarabia; dosare cu privire la alocarea mijloacelor pentru construcţia şi
întreţinerea muzeului, pentru procurarea exponatelor. Dări de seamă despre
activitatea muzeului în anii 1912-1918.
Date şi corespondenţa cu privire la zăcămintele minerale pe teritoriul
guberniei Basarabia (1874); cu privire la descoperirea zăcămintelor de
minereu de fier în plasa Taraclia (1902); dări de seamă cu privire la studierea
solurilor; dosare cu privire la construcţia fîntînilor arteziene.

160
 Dosare cu privire la încartiruirea trupelor în Basarabia; cu privire la
repartizarea locurilor pentru tabere de instrucţie, la construcţia cazărmilor; cu
privire la formarea unităţilor armatei neregulate de stat; cu privire la
acordarea ajutorului familiilor de militari, ostaşilor bolnavi şi răniţi (1913).
Legea cu privire la evacuare (1914).
Dosare personale şi scheme de personal ale funcţionarilor; liste de plată
a salariului.

Uprave judeţene de zemstvă

Уездные земские управы
Uezdnîe zemskie upravî

Judeţului Bălţi
F. 67; un.p.12; 1869 - 1918; inventare.

Judeţului Bender
F. 66; un. p. 241; 1891 - 1928; inventare, catalogat.

Judeţului Chişinău
F. 70; un. p.1300; 1869 - 1925; inventare, tabel de
transfer, catalogat.

Judeţului Orhei
F. 69; un. p.350; 1869 - 1925; inventare catalogat.

Judeţului Soroca
F. 68; un. p.571; 1869 - 1931; inventare catalogat.

Au fost constituite: uprava Bălţi (Iaşi) – la 20 octombrie 1869; Bender –

la 1 noiembrie 1869; Chişinău – la 11 noiembrie 1869; Orhei – la 11
decembrie 1869; Soroca – la 1 noiembrie 1869.
Constituiau organele executive ale adunărilor judeţene de zemstvă şi
constau dintr-un preşedinte şi 3 membri, erau aleşi de adunările de zemstvă
pe un termen de trei ani. În seama lor se punea administrarea nemijlocită a
problemelor gospodăriei de zemstvă şi a administraţiei.

161
 În anul 1919, funcţiile upravelor de zemstvă au fost transmise
comisiilor judeţene provizorii de zemstvă nou-create.
Au fost suspendate: comisia din Chişinău – în anul 1924, din Bălţi,
Bender şi Soroca – în 1925 şi din Orhei – în anul 1926.
Circulare şi dispoziţii ale guvernatorului Basarabiei pentru anii 1870-
1916. Dispoziţii ale comitetului pentru statistică al guberniei Basarabia.
Corespondenţa asupra chestiunilor convocării adunărilor de zemstvă
extraordinare şi judeţene; cu privire la alegerile în Duma de Stat, Adunarea
Constituantă şi adunările judeţene de zemstvă. Listele consilierilor.
Registre ale şedinţelor, rapoarte şi dări de seamă cu privire la activitatea
upravelor judeţene de zemstvă. Repartizarea taxelor de zemstvă; liste cu
privire la încasarea taxelor de zemstvă şi corespondenţa cu privire la achitarea
restanţelor.
Devize de venituri şi cheltuieli ale zemstvelor Chişinău, Soroca şi Orhei.
Dosare cu privire la organizarea miliţiei în anul 1917.
Date statistice cu privire la populaţia judeţelor Chişinău, Soroca şi
Orhei.
Date statistice cu privire la situaţia economică în judeţele Chişinău,
Soroca, Orhei şi Bender.
Dosare, date şi corespondenţa cu privire la înstrăinarea pămînturilor
pentru construcţia căilor ferate şi a şoselelor; cu privire la construcţia noilor
linii şi staţii de telegraf; cu privire la numărul poştelor; cu privire la
construcţia şi reparaţia drumurilor şi a altor construcţii de-a lungul
drumurilor, a digurilor, podurilor; cu privire la eliberarea mijloacelor pentru
aceste lucrări.
Corespondenţa cu privire la construcţia staţiilor meteorologice.
Dosare cu privire la pămînturile mănăstirilor şi ale bisericilor; cu privire
la aplicarea actelor oficiale asupra moşiilor; cu privire la fondarea şi
activitatea băncilor săteşti, a societăţilor de economii şi împrumut; cu privire
la activitatea organelor judiciare şi instituţiilor de comunicaţii; cu privire la

162
asigurarea construcţiilor, bunurilor şi pămîntului. Cărţi şi foi de impunere a
bunurilor imobile.
Date cu privire la dezvoltarea întreprinderilor industriale şi comerciale şi
listele proprietarilor acestora (1917).
Dosare cu privire la evaluarea, procurarea şi vînzarea bunurilor imobile.
Listele proprietarilor de pămînt din judeţele Chişinău şi Orhei cu
indicarea suprafeţelor de pămînt care le aparţineau.
Date cu privire la starea semănăturilor, la recolta de culturi cerealiere.
Corespondenţa cu privire la livrarea în judeţul Bender a maşinilor
agricole; cu privire la acordarea împrumuturilor locuitorilor guberniei pentru
procurarea cerealelor în legătură cu seceta (1873).
Dosare, date şi corespondenţa cu privire la starea şi dezvoltarea
sectorului zootehnic, creşterii cailor şi oilor; cu privire la dezvoltarea
viticulturii, pomiculturii şi legumiculturii, a apiculturii şi sericiculturii,
tutunăritului; cu privire la măsurile de combatere a dăunătorilor culturilor
agricole; cu privire la numărul de animale; cu privire la alocarea mijloacelor
pentru dezvoltarea agriculturii.
Listele plantaţiilor de tutun şi ale tutunarilor din judeţul Orhei (1914).
Rapoarte ale administraţiilor de plasă din judeţele Soroca şi Orhei cu
privire la suprafeţele de pămînt ocupate cu viţă de vie; liste de asigurare a
plantaţiilor de viţă de vie.
Ghiduri de preţuri la produsele alimentare, furaje şi transportarea lor.
Date cu privire la starea sanitară şi veterinară a judeţelor; corespondenţa
cu privire la măsurile de combatere a epizootiilor.
Corespondenţa şi date cu privire la starea ocrotirii sănătăţii; cu privire la
combaterea maladiilor contagioase (holera, variola, difteria); cu privire la
construcţia instituţiilor medicale şi aprovizionarea lor cu medicamente; cu
privire la deschiderea laboratoarelor bacteriologice, a staţiilor şi farmaciilor.
Liste ale medicilor şi ale altui personal medical.

163
 Notă cu privire la aprovizionarea cu apă din fîntîni arteziene a spitalelor
din zemstva Bălţi, construite de inginerul minier A.A.Ştukenberg.
Circulara Ministerului Învăţămîntului Public cu privire la introducerea
învăţămîntului general.
Date, corespondenţă şi liste cu privire la starea învăţămîntului public; cu
privire la numărul şcolilor primare, al şcolilor de meserii, al gimnaziilor, al
numărului de elevi; cu privire la finanţarea şcolilor şi a construcţiei lor; cu
privire la acordarea burselor şi indemnizaţiilor pentru elevi; cu privire la
deschiderea azilurilor şi a caselor de copii. Liste ale învăţătorilor, elevilor,
tabele de examinare.
Dosare, date, corespondenţă cu privire la aflarea unităţilor militare pe
teritoriul Basarabiei; cu privire la desfăşurarea mobilizării în armată în anii
primului război mondial, cu privire la satisfacerea serviciului militar; cu
privire la livrarea îmbrăcămintei şi încălţămintei pentru necesităţile armatei;
cu privire la organizarea ajutorului pentru refugiaţi; cu privire la evacuarea
din judeţul Chişinău; cu privire la aflarea şi folosirea prizonierilor de război la
muncile agricole. Corespondenţa cu privire la deschiderea spitalelor pentru
răniţi.
Corespondenţa cu privire la chestiunile angajării la serviciu în upravele
judeţene şi alte instituţii judeţene de zemstvă.
Dosare personale şi statele de serviciu ale funcţionarilor instituţiilor de
zemstvă.

Comitetul permanent de zemstvă din Cahul,

judeţul Ismail (1879–1919)
Кагульский постоянный земский комитет Измаильского уезда

Kaguliskii postoiannîi zemschii comitet Izmailiskogo uezda

F.72; un.p.313; 1879–1919; inventar.

164
 A fost fondat în anul 1879. Se ocupa de problemele administrative şi
economice, coordona alegerile în consiliile comunale, controla activitatea
instituţiilor şi consiliilor comunale. Şi-a încetat activitatea în anul 1919.
Date statistice cu privire la starea economică a judeţului; cu privire la
populaţie (1878).
Corespondenţa cu privire la starea şi lungimea drumurilor, la construcţia
drumurilor noi; cu privire la construcţia podurilor, a căii ferate în judeţul
Cahul (1892). Dosare cu privire la reorganizarea navigaţiei şlepurilor pe rîul
Prut (1898). Planul rîului Prut. Corespondenţa cu privire la ameliorarea
bălţilor din preajma Prutului (1911). Corespondenţa cu privire la unirea
porturilor din zona Prutului cu principalele căi ferate (1913).
Dosare cu privire la construcţia şi întreţinerea reţelei telefonice.
Corespondenţa cu privire la impunerea locuitorilor, cu privire la taxe; cu
privire la schimbarea prestaţiilor la lucrările de amenajare a drumurilor cu
cele băneşti. Listele proprietarilor de pămînt. Corespondenţa cu privire la
atribuirea pămîntului de împroprietărire sătenilor; cu privire la confirmarea
drepturilor de proprietate asupra pămîntului; cu privire la preţurile la pămînt
la vînzare şi arendă; cu privire la examinarea reclamaţiilor ţăranilor privind
restituirea pămîntului de împroprietărire dat de către guvernul român.
Corespondenţa, date şi ghiduri de preţuri la produsele alimentare, furaje,
combustibil, iluminare şi materiale de construcţie.
Corespondenţa şi date cu privire la suprafeţele semănăturilor şi recolta
de cereale; cu privire la starea vităritului şi vinificaţiei; cu privire la măsurile
de combatere a dăunătorilor din agricultură.
Judecata de obşte a comunelor, a raionului de zemstvă Cahul. Procese-
verbale ale şedinţelor consiliului comunal Cahul. Dosare cu privire la alegerea
membrilor consiliilor comunale, primarilor, încasatorilor de impozite.
Corespondenţa cu privire la schimbarea denumirii localităţii Leova în
or.Alexeevo.
Dosare cu privire la Expoziţia agricolă din toată Rusia (1916).

165
 Corespondenţa cu privire la deschiderea spitalelor şi dispensarelor. Date
cu privire la numărul de surdomuţi. Corespondenţa cu privire la răspîndirea
variolei printre copii (1878).
Corespondenţa cu privire la introducerea învăţămîntului general în satele
situate pe pămînturile domeniilor mănăstireşti; cu privire la alocarea
mijloacelor pentru construcţia şi întreţinerea şcolilor; cu privire la construcţia
clădirilor pentru şcoli, la deschiderea şcolilor primare, parohiale, a şcolilor
ministeriale.
Date cu privire la numărul de biserici în judeţ.
Date cu privire la aflarea unităţilor militare în judeţ, cu privire la
formarea unităţilor armatei neregulate de stat; liste ale militarilor.

*
* *

Adunarea de zemstvă a judeţului Bălţi

Бельцкое уездное земское собрание
Beliţcoe uezdnoe zemskoe sobranie
F. 90; un. p.1; 1918; inventar.

Adunarea de zemstvă a judeţului Chişinău

Кишиневское уездное земское собрание
Kişinevskoe uezdnoe zemskoe sobranie
F. 212; un. p.1; 180; inventar.

Adunarea de zemstvă a judeţului Orhei

Оргеевское уездное земское собрание
Orgeevskoe uezdnoe zemskoe sobranie
F. 261; un. p.1; 1907; inventar.

2.2 AUTOADMINISTRAREA ORĂŞĂNEASCĂ

ГОРОДСКОЕ САМОУПРАВЛЕНИЕ

166
GORODSKOE SAMOUPRAVLENIE
Oficiul pe probleme orăşeneşti al guberniei Basarabia
1870 - 1892
Бессарабское губернское по городским дeлaм присутствие
Besarabskoe gubernskoe po gorodskim delam prisutstvie

F. 145; un. p. 6; 1874 – 189; inventar.

A fost instituit în anul 1870. Controla activitatea dumelor şi upravelor

orăşeneşti, supraveghea executarea prestaţiilor de zemstvă, examina
reclamaţiile asupra organelor administrării orăşeneşti. A fost suspendat la
23 iulie 1892.
Registre ale şedinţelor oficiului din anii 1874, 1883, 1884, 1886, 1889.

DUME ORĂŞENEŞTI
ГОРОДСКИЕ ДУМЫ
GORODSKIE DUMÎ

Oraşului Bender
F. 73; un. p. 35; 1858 – 1920; inventar.

Oraşului Chişinău
F. 75; un. p. 2073; 1817 – 1915; inventar, fond de asigurare, fond de
utilizare; catalogat.
Oraşului Tiraspol
F. 74; un. p. 10; 1875 – 1914; inventar.

Au fost instituite: Duma din Chişinău – la 31 iulie 1817, din Bender – la

22 august 1818, din Tiraspol – în 1795. Constituiau organele de dispoziţie ale
autoadministrării orăşeneşti. Constau din preşedinte – primarul oraşului şi
membri – reprezentanţi ai păturilor sociale aleşi pe un termen de trei ani de
zile. Îşi desfăşurau activitatea sub supravegherea guvernatorului.
Se ocupau de problemele economice, financiare, de construcţie şi ale
comerţului.
Au fost suspendate în anul 1919, cea din Tiraspol – în anul 1917.

167
 Decrete ale Senatului guvernator şi dispoziţiile administraţiei pentru
problemele orăşeneşti din regiunea Basarabia.
Decizii, procese-verbale şi registre ale şedinţelor dumelor orăşeneşti
Chişinău (1817-1919), Bender (1875-1919) şi Tiraspol (1875-1914). Dosare
cu privire la alegerile în duma oraşului Chişinău şi uprava meşteşugarilor.
Devize de venituri şi cheltuieli, dări de seamă anuale ale dumei
orăşeneşti din Chişinău.
Dosare cu privire la organizarea Comitetului pentru construcţii (1827),
Administraţiei speciale din Basarabia pentru prestaţiile de zemstvă (1851) şi
upravei meşteşugarilor din Teleneşti (1853).
Date, corespondenţa şi dosare cu privire la impunerea locuitorilor
or.Chişinău cu impozite şi taxe; cu privire la repartizarea prestaţiilor, cu
privire la evaluarea proprietăţii imobile, colectarea restanţelor şi taxelor de pe
bunurile imobile.
Dosare cu privire la suprafaţa, hotarele, arenda şi procurarea pămîntului
din oraşe; cu privire la deschiderea atelierelor meşteşugăreşti (1817) şi a
tipografiei în or.Chişinău (1843); cu privire la darea în arendă a morilor,
birturilor, prăvăliilor şi livezilor; cu privire la eliberarea certificatelor
comerciale; cu privire la repartizarea sectoarelor pentru construcţia clădirilor;
cu privire la examinarea reclamaţiilor primite de la locuitori.
Date cu privire la recensămîntul populaţiei or.Chişinău (1820, 1824,
1831, 1853, 1855). Date statistice cu privire la or.Chişinău; date cu privire la
numărul de negustori şi mic-burghezi; cu privire la atribuirea unor anumite
persoane la mic-burghezi, negustori şi alte stări sociale. Liste nominale ale
proprietarilor de fabrici şi uzine pe pămînturile oraşelor.
Decretul ţarului cu privire la separarea negustorilor de industriaşi pe
ghilde (1825).
Corespondenţa, date şi dosare despre coloniştii bulgari şi coloniile
bulgare; cu privire la instituirea societăţii bulgare în or.Chişinău (1858) şi
participarea bulgarilor la administrarea oraşului.

168
 Dosare, date şi ghiduri de preţuri la produsele alimentare şi mărfurile
industriale, materialele de construcţie, medicamente, forţa de muncă şi a.
Corespondenţa, date şi dosare cu privire la amenajarea or.Chişinău; cu
privire la construcţia apeductului, podurilor, trotuarelor, iluminarea oraşului;
cu privire la construcţia catedralei (1831) şi a căii ferate Chişinău – Tiraspol
(1869); cu privire la deschiderea hotelurilor, restaurantelor şi a birturilor. Dări
de seamă cu privire la starea comerţului în oraş.
Corespondenţă şi dosare cu privire la activitatea comitetului regional
pentru combaterea variolei (1825); cu privire la adoptarea măsurilor privind
combaterea epidemiilor de ciumă, variolă, holeră etc.
Dosare cu privire la starea învăţămîntului public şi culturii;
corespondenţa cu privire la fondarea în or.Chişinău a gimnaziului de fete
(1858); cu privire la aplicarea în regiunea Basarabia a hîrtiilor timbrate, a
cambiilor şi a hîrtiilor de vînzare-cumpărare (1819); cu privire la abonarea la
ziarul „Severnaia pocita” (1862), cu privire la dezvelirea monumentului lui
A.S.Puşkin (1880).
Corespondenţa cu privire la recrutare; cu privire la modificarea regulilor
statutului recruţilor (1862). Dosare cu privire la mişcarea haiducilor sub
conducerea lui T.Tobultoc (1835).
Date şi dosare cu privire la numărul rascolnicilor în or.Chişinău.
Dosare personale şi state de serviciu ale funcţionarilor dumei orăşeneşti
din Chişinău.

ADMINISTRAŢIILE ORĂŞENEŞTI
ГОРОДСКИЕ УПРАВЫ
GORODSKIE UPRAVÎ

Oraşului Bălţi
F. 906; un. p. 4; 1914 – 1917; inventar.

Oraşului Bender

169
 F. 77; un. p. 11; 1874 – 1914; inventar.

Oraşului Chişinău
F. 78; un. p. 395; 1870 – 1918; inventar; catalogat.

Oraşului Orhei
F. 637; un. p. 2; 1914 – 1917; inventar.

Oraşului Soroca
F. 80; un. p. 1; 1913; inventar

Oraşului Tiraspol
F. 1314; un. p. 1; 1879; inventar.

Oraşul Bălţi
F.906; un.p.4; 1914–1917; inventar.

Oraşul Bender
F. 77; un. p. 11; 1874 – 1914; inventar.

Oraşul Chişinău
F. 78; un. p. 395; 1870 – 1918; inventar; catalogat.

Oraşul Orhei
F. 637; un. p. 2; 1914 – 1917; inventar.

Oraşul Soroca
F. 80; un. p. 1; 1913; inventar

Oraşul Tiraspol
F. 1314; un. p. 1; 1879; inventar.

Au fost constituite: uprava orăşenească din Chişinău – în anul 1871,

din Bender – la 30 ianuarie 1873. Data constituirii upravelor orăşeneşti din
Bălţi, Orhei, Soroca şi Tiraspol n-a fost stabilită. Ele erau un organ executiv
permanent al dumei orăşeneşti.
Constau din preşedinte – primarul oraşului, membri şi secretar. Se
ocupau de problemele gospodăriei orăşeneşti şi ale administraţiei obşteşti.
Au fost suspendate în anul 1919.

170
 Circulare şi dispoziţii ale administraţiei guberniei Basarabia cu privire la
activitatea autoadministrării orăşeneşti. Procese-verbale ale şedinţelor
dumelor orăşeneşti Chişinău şi Bender (1874, 1876, 1877, 1905, 1914).
Dosare şi corespondenţa cu privire la alegerile în duma orăşenească din
Chişinău.
„Regulamentul orăşenesc” din 11 iunie 1892, completat în 1912 şi în
1917.
Devize de venituri şi cheltuieli ale or.Chişinău, registrul de venituri şi
cheltuieli ale dumei orăşeneşti Tiraspol. Listele de impozite ale upravei pe
bunurile imobile ale locuitorilor.
Dosare cu privire la pavarea străzilor, construirea trotuarelor şi a
drumurilor, a fîntînilor arteziene; cu privire la deschiderea şi întreţinerea
carierelor de piatră; cu privire la construcţia apeductului, instalarea iluminării
cu gaz a străzilor; cu privire la participarea upravei la expoziţia de produse
agricole şi mărfuri industriale din Basarabia în or.Chişinău (1889); cu privire
la fondarea băncii sociale orăşeneşti, a instituţiilor de credit şi societăţilor de
asigurare.
Listele proprietarilor de fabrici şi uzine, de mori şi de case în
or.Chişinău. Registre alfabetice şi extrase de stare civilă privind naşterea mic-
burghezilor şi odnodvorţilor (1854, 1855, 1877, 1910).
Listele locuitorilor or.Bender (1891-1892, 1908).
Dosarul cu privire la înstrăinarea pămîntului pentru construcţia căii
ferate Chişinău – Iaşi (1871), pentru proprietarii de case din oraşele Bălţi şi
Orhei, din tîrguşoarele Făleşti şi Sculeni.
Date, dosare şi corespondenţa cu privire la colectarea taxelor şi
restanţelor, la evaluarea bunurilor imobile, la încheierea contractelor şi
acordurilor comerciale. Liste de preţuri la mărfurile industriale, produsele
alimentare, la furaje, la lucrările de construcţie şi transport în or.Chişinău.
Date cu privire la maladiile contagioase şi epidemice în or.Chişinău
(holeră, variolă) şi măsurile de combatere a lor; cu privire la starea şi

171
cheltuirea mijloacelor pentru întreţinerea spitalelor orăşeneşti; cu privire la
construcţia spitalului gubernial.
Corespondenţa cu privire la fondarea şcolii de meserii „Alexandru”; date
cu privire la numărul şi componenţa elevilor în instituţiile de învăţămînt.
Corespondenţa cu privire la repartizarea mijloacelor pentru întreţinerea
şcolilor populare. Dosarul cu privire la dezvelirea monumentului lui
A.S.Puşkin în or.Chişinău.
Corespondenţa cu privire la majorarea salariului funcţionarilor.

UPRAVE LOCALE
ГОРОДСКИЕ УПРОЩЕННЫЕ DIRECŢIEI
GORODSKIE UPROŞENNÎE UPRAVLENIA

Oraşul Bălţi
F. 395; un.p.93; 1876–1918; inventar.

Oraşul Orhei
F. 84; un.p.335; 1876–1904; inventar.
Fondate în anul 1876. Se ocupau de gospodăria urbană, de amenajarea
oraşului, colectarea impozitelor, de ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul public.
Au fost suspendate în anul 1917.
Circulare ale guvernatorului Basarabiei şi Ministerului Finanţelor
(1882-1885, 1890-1892).
Dosarul cu privire la fondarea Direcţiei sociale orăşeneşti Orhei (1876).
Date, procese-verbale, decizii cu privire la activitatea upravei locale din Orhei
şi alegerile în ea.
Liste, devize de venituri şi cheltuieli în or.Orhei şi judeţul Orhei, în
or.Bălţi.
Dosare cu privire la desfăşurarea alegerilor în uprava meşteşugarilor
din Orhei (1877), cu privire la numirea şi concedierea starostilor orăşeneşti
din or.Bălţi (1885-1886).

172
 Dosarul cu privire la alegerea reprezentanţilor din partea or.Orhei în
membrii comitetului de fondatori ai „Societăţii pentru îmbunătăţirea muncii
poporului” (1887).
Liste de preţuri la produse alimentare, furaje şi transportarea terestră a
mărfurilor în or.Orhei; cu privire la colectarea taxelor de la locuitori; cu
privire la perceperea impozitului pe bunurile imobile.
Corespondenţa, date şi dosare cu privire la întocmirea noului plan al
or.Orhei (1877); cu privire la reparaţia drumurilor; cu privire la iluminarea
oraşelor Bălţi şi Orhei; cu privire la activitatea serviciului de poştă şi telegraf;
cu privire la organizarea convoiului de incendiu; cu privire la construcţia
abatorului.
Date cu privire la agricultură: cu privire la numărul de animale din
judeţ (1840), cu privire la răscumpărarea pămîntului, la răspîndirea
epizootiilor în judeţ (1878). Reguli de nimicire a lăcustelor în judeţul Orhei
(1884).
Listele pe familii ale negustorilor, mic-burghezilor şi ţăranilor din
oraşele Bălţi şi Orhei.
Corespondenţa cu privire la atribuirea locuitorilor din oraşele Bălţi şi
Orhei la stările sociale ale negustorilor şi mic-burghezilor; cu privire la
atribuirea mic-burghezilor din Teleneşti la or.Orhei.
Dosare cu privire la eliberarea şi schimbul de paşapoarte; bilete
eliberate mic-burghezilor din Basarabia cu dreptul de trai provizoriu pe
teritoriul Rusiei.
Corespondenţa cu privire la întocmirea listelor de recrutare, la
încartiruirea unităţilor militare în judeţ (1883-1890); satisfacerea de către
locuitori a serviciului militar.
Dosare cu privire la deschiderea şcolii orăşeneşti de fete de o singură
clasă (1878) şi a şcolii orăşeneşti de băieţi de patru clase (1879) în or.Orhei,
iar în or.Bălţi – a cursurilor de desen, desen liniar şi de modelare. Date cu
privire la întreţinerea şcolilor parohiale.

173
 Date cu privire la vaccinarea copiilor din judeţul Orhei contra variolei;
cu privire la deschiderea în oraş a spitalelor sociale evreieşti (1888); cu privire
la construcţia spitalelor.

2.3. AUTOADMINISTRAREA STĂRILOR SOCIALE

СОСЛОВНОЕ САМОУПРАВЛЕНИЕ
SOSLOVNOE SAMOUPRAVLENIE

2.3.1. NOBILIMEA
ДВОРЯНСКОЕ
DVOREANSCOE

Adunarea Deputaţilor nobilimii din gubernia Basarabia

1822 – 1917
Бессарабское губернское дворянское депутатское
собрание
Btssarabscoe gubernscoe dvoreanscoe deputatscoe sobranie

F. 88; un. p. 3009; 1811 – 1916; inventare, fond de asigurare; fond de

utilizare catalogat.

A fost instituită în anul 1822. Constituia forma supremă a organizaţiei

stărilor sociale a nobilimii. Deputaţii erau aleşi pe un termen de trei ani.
Adunarea gubernială a deputaţilor nobilimii alegea consilierii guberniali
şi judeţeni ai nobilimii şi a persoanelor cu funcţii de răspundere –
reprezentanţi ai nobilimii în instituţiile guberniale şi judeţene. Adunarea
examina cele mai importante chestiuni privind administrarea guberniei, ţinea
registrele genealogice ale nobilimii, confirma drepturile de nobil şi
excluderea din starea socială a nobililor.
A fost suspendată în anul 1917.
Decrete ale ţarului şi Senatului guvernator (1818, 1827-1863, 1867-
1868, 1875, 1889, 1891, 1893).
Decrete ale Consiliului Suprem al Basarabiei (1819, 1821, 1823).
Dispoziţii şi indicaţii circulare ale guvernatorului Basarabiei, M.A.I. şi
administraţiei regionale.
Hotărîri, registre şi procese-verbale ale şedinţelor Adunării (1822-1917).

174
 Manifestul de Pace, încheiat la Adrianopol între Rusia şi Turcia la 12
octombrie 1829. Decizia administraţiei regionale a Basarabiei cu privire la
transmiterea unei părţi a regiunii Basarabia Guvernului Moldovei conform
Tratatului de la Paris (1856).
Date despre războaiele ruso-turce, despre războiul din Crimeea (1853-
1856); dosare cu privire la războiul ruso-japonez şi la primul război mondial.
Circulare ale M.A.I. cu privire la crearea armatei neregulate de stat, cu
privire la formarea gărzilor (1854-1855).
Dosare cu privire la constituirea poliţiei de plasă şi săteşti în Basarabia.
Registre genealogice şi liste ale nobilimii. Dosare cu privire la
atribuirea, restabilirea şi excluderea din starea socială a nobililor; cu privire la
procurarea şi vînzarea moşiilor nobililor; cu privire la stabilirea tutelei asupra
bunurilor nobililor săraci şi minori.
Dosare cu privire la desfăşurarea alegerilor deputaţilor nobilimii, la
instituirea funcţiei de consilieri judeţeni ai nobilimii; cu privire la întreţinerea
instituţiilor nobilimii; la angajarea în serviciu a nobililor regiunii Basarabia.
Listele nobililor care aveau dreptul să participe la alegeri; dosare cu privire la
întocmirea incorectă a listelor de vot; cu privire la loialitatea politică a
nobililor.
Dosare cu privire la suprafeţele de pămînt care aparţineau nobililor; cu
privire la starea gospodăriilor moşiereşti şi ţărăneşti; cu privire la tratarea cu
cruzime a ţăranilor şi a ţiganilor iobagi de către moşieri şi cu privire la
revoltele ţăranilor contra moşierilor. Corespondenţa cu privire la anularea
totală a pedepselor corporale.
Corespondenţa cu privire la colectarea semnăturilor de la nobili privind
neparticiparea lor la lojele francmasonice.
Liste şi dări de seamă cu privire la taxele funciare în judeţele regiunii
Basarabia în anii 1838-1840.
Corespondenţa cu privire la dezvoltarea în Basarabia a culturii cartofului
şi la creşterea oilor cu lîna fină.

175
 Date cu privire la recolta de cereale.
Dosare cu privire la construcţia căilor ferate, a telegrafului (1859), a
fîntînilor arteziene (1830), cu privire la instituirea serviciului de poştă urgentă
(1827).
Corespondenţa cu privire la crearea comisiilor pentru locuinţe (1819) şi
de revizie, a comitetului de hotărnicire (1819). Date cu privire la deschiderea
în or.Chişinău a comitetului pentru statistică (1835).
Date cu privire la recensămîntul populaţiei din Basarabia.
Lista satelor şi moşiilor din Basarabia.
Corespondenţa cu privire la epidemiile de holeră şi ciumă în Basarabia
(1829-1830, 1847-1850) şi la adoptarea măsurilor contra maladiilor
epidemice.
Dosare cu privire la instruirea copiilor de nobili, cu privire la modul de
admitere a lor în liceul din Odessa, în liceul militar şi alte instituţii de
învăţămînt privilegiate. Date cu privire la numărul de gimnazii, şcoli,
pensioane, aziluri; cu privire la deschiderea în or. Chişinău a bibliotecii
publice, a sălilor de lectură populare gratuite de zemstvă, cu privire la
organizarea expoziţiei agricole.
Corespondenţa cu privire la colectarea mijloacelor în rîndul nobililor
basarabeni pentru construcţia bisericilor şi protecţia monumentelor
antichităţii.
Dosare cu privire la abonarea la presa periodică; opere ale lui
A.S.Puşkin; cu privire la traducerea în limba rusă a cărţilor lui Constantin
Armenopulo şi Andronachie Donici.
În fond există acte oficiale originale şi copii ale actelor oficiale ale
domnilor Moldovei: Ion Duca (1682), Alexandru Suzzo (1828), voievodului
moldovean Emanuil Rosset (1788) şi a., un act oficial al împărătesei Ecaterina
II (1788).
Există, de asemenea, documente scrise în limbile poloneză, română,
texte paleografice cu grafie chirilică.

176
 Mareşalul nobilimii districtului Chişinău-Orhei
(1834–1892)
Кишиневско-Оргеевский окружной предводитель
дворянства
Kişinevsko-Orgheevskii ocrujnoi predvoditeli
dvoreanstva
F.309; un.p.240; 1839–1892; inventar.
Mareşalul nobilimii de district era ales de la fondarea în anul 1834 a
districtului Chişinău – Orhei. Odată cu suspendarea în anul 1892 a
districtului, a fost lichidată şi funcţia de mareşal al nobilimii de district.
Decretele Senatului guvernator (anii 1829, 1839, 1854, 1855, 1872-
1875, 1879-1881, 1890-1892, 1904).
Manifestul lui Aleksandr al II-lea cu privire la recrutarea în armată în
Rusia în anul 1863.
Circulare ale guvernatorului Basarabiei (anii 1839, 1846, 1884).
Comunicat cu privire la modificarea denumirii regiunii Basarabia în
gubernie şi cu privire la suspendarea Consiliului regional al Basarabiei
(1873).
Dosare cu privire la desfăşurarea alegerilor nobilimii; la confirmarea
titlurilor de nobil şi la eliberarea certificatelor privind originea de nobil; la
stabilirea tutelei asupra bunurilor nobililor săraci şi minori; cu privire la
eliberarea nobililor a certificatelor cu dreptul de a fi admişi în serviciul militar
şi civil.
Date statistice despre nobilimea judeţului Orhei (1826-1829). Listele
nobililor. Liste de contribuabil ale nobililor.
Dosare cu privire la recensămîntul populaţiei judeţului Orhei (1828).
Date cu privire la numărul mazililor şi ruptaşilor, care locuiau în judeţele
Chişinău şi Orhei în anul 1844.
Corespondenţa cu privire la numirea deputaţilor pentru descrierea şi
evaluarea moşiilor de nobili la împroprietărirea ţăranilor cu pămînt; cu privire

177
la revizuirea regulamentului ţăranilor care locuiau pe pămînturile–proprietate
din Basarabia; cu privire la examinarea petiţiilor ţiganilor eliberaţi de iobăgie
şi atribuirea lor la societăţile mic-burgheze (1863).
Dosare cu privire la suprafeţele de pămînt care aparţineau nobililor; cu
privire la tratarea cu cruzime de către moşieri a ţăranilor şi ţiganilor iobagi.
Dosare cu privire la înstrăinarea pămîntului pentru construcţia căii ferate
în judeţul Orhei; cu privire la construcţia căilor ferate în Basarabia (jumătatea
a II-a a sec.XIX); cu privire la construcţia gării feroviare la Chişinău (1867).
Dosare cu privire la colectarea mijloacelor în rîndul nobililor basarabeni
pentru înălţarea monumentelor, inclusiv a monumentului lui A.S.Puşkin în
or.Chişinău (1871) şi a lui M.I.Lermontov la Peatigorsk; pentru construcţia
bisericilor şi şcolilor pentru colonişti; cu privire la acordarea ajutorului
populaţiei din provincia Cervonnaia Rusi, care a suferit de pe urma secetei; cu
privire la organizarea comunităţii surorilor de caritate în Chişinău (1860); cu
privire la fondarea societăţii de tutelare a ostaşilor răniţi şi bolnavi.
Dosare cu privire la adoptarea măsurilor de combatere a epidemiei de
holeră (1828, 1866) şi variolă la Chişinău (1872).

Mareşalul nobilimii din judeţe

Уездные предводители дворянства
Uezdnîe predvoditeli dvoreanstva

Judeţul Bălţi
F. 722; un. p. 1; 1907; inventar.

Judeţul Bender
F. 311; un. p. 1; 1915; inventar.

Judeţul Chişinău
F. 308; un. p. 66; 1872 – 1916; inventar.

Judeţul Orhei
F. 310; un. p. 21; 1824 – 1913; inventar.

Judeţul Soroca
178
 F. 599; un. p. 4; 1911 – 1914; inventar.

Funcţia mareşalului nobilimii din judeţul Orhei a fost instituită în anul

1824, ale celor din judeţele Soroca şi Bălţi – în anul 1881, a celui din
Chişinău – în anul 1892 şi a celui din judeţul Bender – în anul 1893. Funcţiile
mareşalilor nobilimii din judeţe au existat pînă în anul 1917.
Decrete ale Senatului guvernator (anii 1825, 1829, 1904, 1912);
dispoziţii ale administraţiei regionale din Basarabia din anii 1829 şi 1872;
regulamentul cu privire la alegerile în Duma de Stat (1905).
Dosare cu privire la acuzarea moşierilor de tratare cu cruzime a ţiganilor
iobagi.
Materiale cu privire la fondarea comisiei judeţene din Chişinău pentru
organizarea teritoriului (1906).
Dosare cu privire la evaluarea şi înstrăinarea pămînturilor pentru
construcţia căii ferate în judeţele Bender şi Soroca.
Documente cu privire la confirmarea titlului de nobil, cu privire la
desfăşurarea alegerilor. Listele nobililor care au dreptul de participare la
congresele electorale de zemstvă, de alegere în funcţie de judecători de pace
şi de juraţi. Date cu privire la efectivul instituţiilor nobilimii, cu privire la
instituirea tutelei.
Dosare cu privire la acţiunile în judecată a nobililor, cu privire la
perceperea restanţelor fiscale şi stingerea datoriilor.
Recensămîntul populaţiei în judeţul Orhei (1828).
Materiale cu privire la desfăşurarea licitaţiilor publice, privind măsurile
de combatere a epidemiilor de holeră şi variolă.
Dosare cu privire la deschiderea la Chişinău a azilului-pension pentru
copiii de nobili (1900) şi a şcolilor primare (1915), petiţii ale profesorilor de
familie cu privire la eliberarea certificatelor cu dreptul de a preda.
Dosare cu privire la acordarea ajutorului populaţiei care a suferit în
timpul primului război mondial.
State de serviciu ale funcţionarilor.

179
 Curţile de tutelă de district a nobilimii
Окружные дворянские invеки
Ocrujnîe dvoreanscie opeki

Districtul Chişinău-Orhei
F. 325; un. p. 304; 1829 - 1917; inventar.

Districtul Soroca-Bălţi
F. 367; un. p. 18; 1849 - 1910; inventar.

Curţile judeţene de tutelă a nobilimii Orhei şi Iaşi au fost fondate în anul

1824. În anul 1835, ca urmare a modificărilor împărţirii administrativ-
teritoriale a Basarabiei, curtea de tutelă Orhei a fost transformată în curtea
de district Chişinău–Orhei, iar cea din Iaşi – în curtea de tutelă de district a
nobilimii Soroca–Iaşi. În anul 1887 denumirea curţii de tutelă Soroca–Iaşi a
fost modificată în curtea de tutelă de district a nobilimii Soroca–Bălţi.
Ele se ocupau de problemele de tutelă ale nobililor minori şi ale
văduvelor.
Au fost suspendate în anul 1917.
Circulare şi dispoziţii ale administraţiei guberniei Basarabia şi ale
Camerei de Stat din Basarabia.
Registre ale şedinţelor şi hotărîri în registre ale curţii de tutelă de district
a nobilimii Chişinău-Orhei. Date ale direcţiei de tutelă cu privire la numirea
tutorilor asupra nobililor minori; cu privire la desfăşurarea alegerilor nobililor.
Dosare cu privire la instituirea tutelei asupra bunurilor nobililor; cu
privire la instituirea direcţiei administrative; cu privire la încetarea tutelei, cu
privire la eliberarea împrumuturilor băneşti nobililor cu gajarea moşiilor, cu
privire la examinarea reclamaţiilor şi petiţiilor.
Listele nobililor–proprietari de pămînt.
State de serviciu ale funcţionarilor curţii de tutelă a nobilimii din
districtul Chişinău–Orhei.

180
 Curţile de tutelă judeţene a nobilimii
Уездные дворянские invеки

Uezdnîe dvoreanskie opeki

Judeţul Bender
F. 323; un. p. 22; 1831 - 1898; inventar, catalogat.

Judeţul Cahul
F. 326; un. p. 79; 1829 - 1858; inventar.

Judeţul Leova
F. 2090; un. p. 44; 1831 – 1838; inventar.

Judeţul Orhei
F. 364; un. p. 4; 1828 – 1835; inventar.

Judeţul Tiraspol
F. 910; un. p. 1; 1896; inventar.

Tutela asupra orfanilor minori şi văduvelor de origine de nobili a fost

instituită în judeţele Bender, Leova şi Orhei în anul 1824. Data instituirii
tutelei în judeţul Tiraspol n-a fost identificată.
Curtea judeţeană de tutelă a nobilimii din Bender a fost suspendată în
anul 1867, iar dosarele acesteia au fost transmise curţii districtuale de tutelă
a nobilimii Chişinău–Orhei. În anul 1869 a fost redeschisă pentru
administrarea chestiunilor de tutelă din judeţele Bender şi Akkerman şi a
început să se numească curtea districtuală de tutelă a nobilimii Bender–
Akkerman, iar în anul 1873 a fost suspendată. În anul 1892 curtea judeţeană
de tutelă a nobilimii din Bender a fost deschisă din nou şi a existat pînă în
anul 1917.
Curtea judeţeană de tutelă a nobilimii Cahul (Leova) se afla în or.Leova,
iar din anul 1835, odată cu schimbarea denumirii judeţului Leova în Cahul, a
fost transferată în or.Cahul.
A fost suspendată în anul 1858.
Curtea judeţeană de tutelă a nobilimii Orhei a fost transformată în anul
1835 în curtea districtuală de tutelă a nobilimii Chişinău–Orhei.

181
 Registre ale şedinţelor şi dări de seamă ale tutelei. Dări de seamă ale
tutorilor. Dosare cu privire la instituirea tutelei asupra bunurilor nobililor, la
examinarea cauzelor de judecată, la petiţii, la perceperea datoriilor.
Registre de venituri şi cheltuieli.
Dosare cu privire la numărul de domenii şi moştenitori.

2.3.2 Administraţiile (upravele) burgheziei şi meseriaşilor

Мещанские и ремесденные управы
Meşeanskie i remeslennîe upravî

Administraţiile (upravele) orăşeneşti a micii burghezii

Городские мещанские управы
Gorodskie meşeanskie upravî

Oraşului Bender
F. 758; un. p. 1; 1891; inventar.

Oraşului Chişinău
F. 91; un. p. 270; 1866 – 1917; inventar.

Uprava din Chişinău a fost fondată în anul 1871. Data fondării upravei
din Bender n-a fost stabilită. Constituiau instituţii elective ale stărilor sociale
pentru administrarea afacerilor burgheziei. Se ocupau de repartizarea şi
perceperea impozitelor, primirea şi excluderea din rîndul stărilor sociale
burgheze, perfectau listele mic-burghezilor.
Au fost suspendate în anul 1917.
Corespondenţa cu Camera de Stat a Basarabiei.
Registrele alfabetice ale mic-burghezilor din Basarabia pentru anii 1881-
1890. Dosare cu privire la atribuirea la mic-burghezi şi la excluderea din
starea socială a mic-burghezilor; liste ale familiilor mic-burgheze din
Chişinău (1888, 1893-1899, 1910); liste suplimentare de contribuabili ale
mic-burghezilor or.Chişinău (1891). Liste ale mic-burghezilor din Chişinău,
care locuiau în judeţele Akkerman, Orhei şi Soroca.
Liste ale familiilor de mic-burghezi din or.Bender (1891).
182
 Sentinţe laice, de primire şi concediere ale upravei mic-burgheze (1866-
1917).
Dosare cu privire la eliberarea mic-burghezilor a certificatelor de
admitere în instituţiile de învăţămînt superior; cu privire la înfierea copiilor de
către mic-burghezii din Chişinău; dosare cu privire la examinarea
reclamaţiilor şi petiţiilor.
Liste de plată a salariului funcţionarilor upravei.
*
* *

Uprava meşteşugurilor din Chişinău

Кишиневская общая ремесленная управа
Kişinevskaia obşaia remeslennaia uprava

F. 519; un. p. 2; 1911; inventar.

2.3.3. ŢĂRĂNIMEA
КРЕСТЬЯНСКОЕ
CRESTIANSKOE

Oficiul gubernial al afacerilor ţărăneşti din Basarabia

1868 – 1892

Бессарабское губернское по крестьянским дeлам

присутствие

Bessarabskoe gubernskoe po crestianskim delam

prisutstvie
F. 8; un. p. 2590; 1868 - 1892; inventare, indice geografic; fond de
asigurare, fond de utilizare.

183
 A fost fondată în anul 1868. De funcţiile sale ţineau: examinarea şi
aprobarea actelor oficiale statutare, examinarea reclamaţiilor asupra
acţiunilor intermediarilor de pace; examinarea litigiilor apărute între moşieri
şi ţărani; controlul asupra activităţii administraţiilor de plasă şi săteşti.
A fost suspendată în anul 1892, iar funcţiile sale au fost puse în seama
administraţiei guberniei Basarabia.
Decrete ale Senatului guvernator şi circulare ale secţiei de zemstvă a
M.A.I. (1871, 1884-1892).
Registre ale şedinţelor Oficiului gubernial pentru chestiunile ţărăneşti
(1868-1892).
Dosare cu privire la desfăşurarea în gubernia Basarabia a reformei din
1868. Corespondenţa cu intermediarii de pace cu privire la prezentarea datelor
despre suprafeţele de pămînt date în folosinţă ţăranilor; cu privire la
întocmirea actelor oficiale statutare pentru pămînturile repartizate; cu privire
la stabilirea mărimii loturilor de pămînt; cu privire la drepturile ţăranilor
asupra loturilor de pămînt care li s-au repartizat; cu privire la examinarea
reclamaţiilor ţăranilor în privinţa persecutărilor de către moşieri.
Dosare cu privire la examinarea petiţiilor ţăranilor în vederea
împroprietăririi lor cu pămînt; cu privire la răscumpărarea loturilor de pămînt
de către aceştia. Date cu privire la revoltele ţărăneşti din satele Basarabiei în
legătură cu repartizarea loturilor.
Date, buletine despre suprafaţa şi structura domeniilor moşiereşti, ale
mănăstirilor şi răzeşilor, ale micilor moşii din judeţele guberniei Basarabia.
Date cu privire la impunerea ţăranilor, cu privire la colectarea prestaţiilor
băneşti în judeţele guberniei; cu privire la încasarea taxelor şi restanţelor
fiscale de la locuitorii Basarabiei. Dosare cu privire la schimbarea impozitului
pe cap de locuitor de la ţărani cu impozitul pe gospodării şi funciar.
Dosare cu privire la strămutarea locuitorilor Basarabiei pe pămînturile
statului, în Caucaz, în Siberia, în regiunea Kuban.
Liste ale satelor pe plase din gubernia Basarabia, acte oficiale statutare
ale satelor şi mănăstirilor.

184
 Dosare cu privire la înstrăinarea pămînturilor pentru construcţia căii
ferate Tiraspol–Chişinău.
Dosare cu privire la administraţiile de plasă şi săteşti; cu privire la tutelă;
cu privire la examinarea litigiilor funciare; cu privire la impunerea ţăranilor
statului cu taxe pentru întreţinerea şcolilor populare.
Dări de seamă cu privire la activitatea caselor de economii din Basarabia.
State de serviciu ale funcţionarilor administraţiei, ale intermediarilor de
pace.

Oficiul gubernial din Basarabia

1892 - 1917
Бессарабское губернское присутствие
Bessarabskoe gubernskoe prisutstvie

F. 329; un. p. 11421; 1871- 1918; inventare.

A fost fondat în anul 1892, asumîndu-şi toate funcţiile Oficiului

gubernial al Basarabiei pentru chestiunile ţărăneşti.
Controla activitatea şefilor de zemstvă, a adunărilor judeţene; dirija
strămutarea ţăranilor, se ocupa de autoadministrarea satelor, de
soluţionarea problemelor funciare, promova reformele guvernamentale cu
privire la împroprietărirea ţăranilor cu pămînt, examina dosarele apelative.
Şi-a încetat activitatea în anul 1917.
Decrete ale Senatului guvernator, circulare şi hotărîri ale M.A.I. şi ale
guvernatorului Basarabiei.
Registre ale şedinţelor şi hotărîri ale Oficiului gubernial al Basarabiei
(1896-1917).
Dări de seamă ale guvernatorului Basarabiei cu privire la activitatea
şefilor de zemstvă.
Procese-verbale ale şedinţelor judiciare şi materiale la ele (1893-1896).

185
 Dosare cu privire la împroprietărirea ţăranilor cu pămînt (1892-1901,
1905-1912); cu privire la repartizarea pămînturilor ţărăneşti şi moşiereşti
(1892-1897); cu privire la acordarea fără răscumpărare a loturilor de pămînt
ţăranilor; cu privire la repartizarea ţăranilor a loturilor de pămînt; cu privire la
răscumpărarea de către ţărani a pămîntului de la moşieri, mănăstiri şi răzeşi;
cu privire la micşorarea loturilor suplimentare; cu privire la excluderea
pădurilor moşiereşti din suprafaţa totală a pămîntului la repartizarea loturilor.
Dosare cu privire la vînzarea de către ţărani a loturilor primite; cu privire
la examinarea reclamaţiilor ţăranilor asupra moşierilor pentru renunţarea de a
repartiza loturi de pămînt (1892-1895). Dosare cu privire la aplicarea şi
eliberarea actelor oficiale statutare pentru moşiile mici şi răzeşeşti.
Date despre ţăranii guberniei Basarabia care au procurat pămînt cu
sprijinul Băncii funciare ţărăneşti din Basarabia şi corespondenţa cu privire la
acordarea ţăranilor a împrumuturilor pentru procurarea pămîntului.
Dosare cu privire la fondarea băncilor rurale în localităţile Basarabiei şi
date cu privire la activitatea lor.
Liste ale ţăranilor care au procurat pămînt de la moşieri (1895-1896).
Date cu privire la numărul străinilor şi al raznocinţilor care posedau
livezi situate pe loturile ţărăneşti de pămînt (1895-1896).
Circulare şi explicaţii cu privire la modul de repartizare a ţăranilor pe
resturile de suprafeţe de pămînt. Date cu privire la numărul familiilor
ţărăneşti, care au trecut pe resturile de pămînt (1907-1911), dosare privire cu
la reîmpărţirea anticipată a pămîntului comunităţii.
Rapoarte ale ispravnicilor de judeţ cu privire la răpirea de către ţărani a
pămîntului moşieresc (1905).
Circulare cu privire la modul de strămutare a populaţiei Basarabiei pe
pămînturile statului din regiunea Kuban, în Siberia şi în Extremul Orient
(1893-1914). Petiţii ale locuitorilor Basarabiei cu privire la strămutarea lor în
Siberia şi în Extremul Orient. Dosare cu privire la permisiunea ţăranilor de a
se muta cu traiul pe pămînturile statului din Siberia şi Extremul Orient şi la

186
acordarea împrumuturilor în vederea cheltuielilor de drum. Circulare ale
guvernatorului Basarabiei cu privire la încetarea strămutării în Siberia (1900).
Date cu privire la repartizarea pămîntului comunităţii pe sectoare pentru
gospodării (1900-1908); cu privire la trecerea de la administrarea pămîntului
în comunitate la administrarea pe gospodării prin moştenire.
Date cu privire la eliberarea ţăranilor din gubernia Basarabia a actelor de
legalizare şi întăritoare asupra sectoarelor pentru gospodării şi loturilor
răscumpărate conform legii din 14 iunie 1910.
Buletine, registre cu privire la modificarea dijmei pe moşiile
mănăstirilor de peste hotare. Corespondenţa cu Direcţia moşiilor bisericeşti de
peste hotare cu privire la restabilirea hotarelor moşiilor, încălcate de către
ţăranii din satele vecine (1899). Lista moşiilor mănăstirilor de peste graniţă,
care au fost date în arendă ţăranilor din Basarabia (1907-1908).
Instituţiile publice ale comunităţilor rurale cu privire la stabilirea
mărimii taxelor; cu privire la împărţirea pămînturilor între locuitori.
Date statistice despre veniturile şi cheltuielile publice. Dosare cu privire
la modul de percepere, păstrare şi cheltuire a încasărilor publice; cu privire la
antrenarea în executarea prestaţiilor publice la locul de trai; cu privire la
scutirea de plata taxelor publice.
Dosare cu privire la repartizarea capitalului public între bulgarii care s-
au mutat cu traiul în Basarabia din gubernia Taurida (1897).
Dosare cu privire la jertfirea de către comunităţile rurale a sectoarelor de
pămînt pentru parohii.
Date despre comunităţile plaselor şi satelor guberniei Basarabia. Dosare
cu privire la desfăşurarea alegerilor şefilor şi asesorilor de plasă şi sate, a
administraţiilor de plasă şi a judecătorilor instanţelor de judecată de plasă din
Basarabia (1895).
Documente despre alegerea membrilor consiliilor comunale (1905 –
1906).

187
 Dosare cu privire la impunerea ţăranilor la plata taxelor şi prestaţiilor.
Date cu privire la încasarea taxelor din salariu de la comunităţile rurale.
Registre de serviciu pentru afacerile de răscumpărare. Dosare cu privire
la conversiunea biletelor de bancă de 5 procente care fac parte din împrumutul
pentru răscumpărare; cu privire la perceperea de la ţărani a banilor pentru
răscumpărarea pămîntului; cu privire la amînarea plăţilor de răscumpărare şi
la eşalonarea achitării acestor plăţi; cu privire la reducerea plăţilor de
răscumpărare.
Dosare cu privire la interzicerea de a percepe taxe de la produsele
agricole aduse la piaţă; cu privire la stabilirea plăţii pentru păscutul
animalelor în pădurile statului.
Dosare cu privire la examinarea reclamaţiilor ţăranilor asupra hotărîrilor
adunărilor judeţene ale şefilor de zemstvă în problemele funciare; cu privire la
lipsirea de drepturi de a poseda pămînt; cu privire la răpirea pămîntului de
către moşieri, preoţi şi direcţia pentru problemele mănăstirilor.
Corespondenţa cu privire la darea ţăranilor în arendă a sectoarelor de
pămînt de stat şi din proprietatea privată; cu privire la reducerea plăţii de
arendă; cu privire la arenda pămîntului pentru dobîndirea pietrei, ghipsului şi
a alabastrului.
Date, dări de seamă şi buletine despre activitatea şefilor de zemstvă; cu
privire la modificarea suprafeţelor şi hotarelor sectoarelor de zemstvă; cu
privire la examinarea acţiunilor civile şi penale în problemele funciare.
Date cu privire la desfăşurarea asigurării locuitorilor Basarabiei; cu
privire la revizuirea regulamentului de angajare a lucrătorilor la muncile
agricole.
Date ale şefilor de zemstvă cu privire la populaţia guberniei Basarabia
(1905).
Circulare ale guvernatorului Basarabiei cu privire la modul de percepere
a taxelor de la salarii din comunităţile rurale; date cu privire la datoriile la
taxele de stat, de zemstvă, publice şi de asigurare şi la capitalul alimentar;

188
dosare cu privire la amînarea plăţii prestaţiilor şi impozitelor de stat şi de
zemstvă, a plăţilor de răscumpărare în legătură cu seceta.
Date cu privire la înstrăinarea pămînturilor ţărăneşti pentru construcţia
căilor ferate şi a şoselelor şi plata despăgubirilor pentru pămînt. Dosare cu
privire la construcţia podurilor.
Date statistice despre gubernia Basarabia (1909 – 1911). Date cu privire
la situaţia economică a ţăranilor din judeţul Hotin (1902).
Date cu privire la strînsul recoltei şi mărimea ajutorului alimentar şi
semincer acordat populaţiei guberniei Basarabia (1908).
Date cu privire la starea semănăturilor de toamnă şi de primăvară pe
pămînturile ţăranilor şi proprietate privată; cu privire la recolta de culturi
cerealiere în Basarabia (1913, 1915).
Dosare cu privire la combaterea lăcustelor (1907).
Dosare cu privire la revizuirea convenţiei din 1901 cu privire la pescuit
dintre Rusia şi România.
Corespondenţa cu privire la răscumpărarea crîşmelor şi depozitelor. Date
cu privire la sumele de bani încasate de comunităţile rurale de la vînzarea
vinului; cu privire la pierderile suportate în legătură cu aplicarea legii despre
vînzarea vinului de către stat.
Deciziile publice cu privire la interzicerea jocurilor de noroc (1915).
Corespondenţa cu privire la încetarea exilării în Siberia a persoanelor
condamnate sau neacceptate de către comunităţile ţărăneşti sau mic-burgheze
(1899). Dosare cu privire la primirea ţăranilor în comunităţile rurale şi cu
privire la excluderea din ele pentru omor, furt, beţie şi incendiere.
Documente cu privire la evacuarea evreilor peste hotarul de statornicire
(1898). Date cu privire la coloniile evreieşti din satele guberniei Basarabia
(1903).
Regulamentul cu privire la fondarea băncilor săteşti, caselor de economii
şi împrumuturi, dări de seamă despre activitatea lor. Date despre starea şi

189
numărul instituţiilor săteşti de credit şi despre desfăşurarea perceperii
datoriilor.
Corespondenţa cu privire la unificarea instituţiilor administrative
guberniale; cu privire la fondarea comisiilor gubernială şi judeţene de
organizare a teritoriului (1906), cu privire la aplicarea noului regulament
despre organizarea teritoriului (1911).
Dosare cu privire la fondarea noilor plase şi a direcţiilor rurale. Listele
plaselor şi planurilor satelor; dosare cu privire la schimbarea denumirii
satelor; cu privire la transferarea lor dintr-o plasă în alta.
Decizii publice despre deschiderea şcolilor săteşti şi a altor tipuri de
şcoli; cu privire la alocarea mijloacelor pentru reparaţia şi întreţinerea lor.
Dosare cu privire la repartizarea terenurilor pentru construcţia şcolilor, a
spitalelor de zemstvă şi a morilor; cu privire la acordarea împrumuturilor
pentru construcţia bisericilor noi.
Dosare cu privire la stabilirea tutelei asupra copiilor şi bunurilor
ţăranilor decedaţi; cu privire la vînzarea bunurilor.
Date cu privire la înfierea copiilor; cu privire la amplasarea capitalului
orfanilor şi public în instituţiile de credit mărunt.
Circulare ale M.A.I. cu privire la mărimea indemnizaţiei alimentare; cu
privire la modul de percepere a împrumuturilor şi restanţelor alimentare de la
ţăranii Basarabiei; dări de seamă despre campania alimentară.
Dosare cu privire la acordarea împrumuturilor băneşti şi alimentare
familiilor de militari; cu privire la examinarea reclamaţiilor cu privire la
refuzul de a acorda indemnizaţii. Liste şi date despre repartizarea
aprovizionării zilnice a militarilor evacuaţi şi a familiilor acestora.
Listele localităţilor din gubernia Basarabia (1906), listele familiilor pe
plase (1896, 1900).
Dosare personale şi state de serviciu ale funcţionarilor administraţiei,
ale şefilor de zemstvă şi judecătorilor.

190
 Administraţiile plaselor Basarabiei (F.U.).
Волостные правления Бессарабии.
Volostnîe pravlenia Bessarabii.
F. 106; un. p.1767; 1834-1917; inventare, tabel de
transfer, catalogat.

Au fost fondate în anul 1834 în temeiul „Regulamentului cu privire la

ţărani sau la proprietarii de pămînt liberi din regiunea Basarabia” din 24
ianuarie 1834. Constituiau organul administrativ executiv. Din componenţa
lor făceau parte: şeful de plasă, doi asesori şi conţopistul. Funcţiile lor
prevedeau: publicarea legilor şi dispoziţiilor guvernului, executarea
deciziilor adunărilor de plasă; supravegherea instituţiilor rurale, respectarea
regulilor cu privire la paşapoarte; supravegherea executării prestaţiilor şi a
cheltuirii mijloacelor.
În anii 1834 – 1868 se subordonau judecătoriilor de zemstvă, în aa. 1868
– 1878 – intermediarilor de pace, în aa. 1878 – 1892 – administraţiilor
judeţene pentru problemele ţăranilor, în anii 1892 – 1917 – şefilor de
zemstvă.
Au fost suspendate în anul 1917.
Judeţul Chişinău
Nisporeni inv. 1, 592 d.,1836 – 1889
inv. 2, 155 d., 1836 - 1889

Judeţul Akkerman
Volintiri inv. 3, 2 d., 1898
Palanca inv. 4, 1 d., 1906

Judeţul Bălţi
Bolotino inv. 5, 14 d., 1898 – 1915
Glodeni inv. 6, 4 d., 1907 – 1908

191
Corneşti inv. 7, 6 d., 1905 – 1910
Sculeni inv. 8, 3 d., 1874 – 1910
Bălţi – Slobozia inv. 9, 4 d., 1906 – 1914
Ungheni inv. 10, 1 d., 1901 – 1913
Făleşti inv. 11, 1 d., 1904

Judeţul Bender
Abaclîgeab inv. 12, 1 d., 1898
Gura Galbenă inv. 13, 1 d., 1908
Căinari inv. 14, 11 d., 1897 – 1913
Căuşeni inv. 15, 15 d., 1868 – 1913;1918
Talmaz inv. 16, 1 d., 1898
Taraclia inv. 17, 1 d., 1896
Teliţa inv. 18, 3 d., 1900 – 1918
Ciadîr – Lunga inv. 19, 1 d., 1908 – 1914
Cimişlia inv. 20, d.,1897

Judeţul Chişinău
Boldureşti inv. 21, 665 d., 1834 – 1914
Bujor inv. 22, 2 d., 1897; 1916
Vărzăreşti inv. 23, 3 d., 1844 – 1845
Văsieni inv. 24, 3 d., 1887; 1902 - 1908
Vînători inv. 25, 3 d., 1844 – 1845
Hînceşti inv. 26, 5 d., 1856 – 1910
Zberoai inv. 27, 2 d., 1905 – 1910
Costeşti inv. 28, 1 d., 1874
Lăpuşna inv. 29, 2 d., 1916
Negreşti inv. 30, 1 d., 1911
Sireţi inv. 31, 22 d., 1875 - 1915

192
 Judeţul Orhei
Bravicea inv. 32, 2 d., 1897 – 1899
Hîrtop inv. 33, 4 d., 1897 – 1899
inv. 34, 1 d., 1897 – 1899
Izbişte inv. 35, 1 d., 1907
Chiperceni inv. 36, 1 d., 1907
inv. 37, 1 d., 1907
Criuleni inv. 38, 5 d., 1886
Sămăşcani inv. 39, 15 d., 1908 – 1916
Susleni inv. 40, 2 d., 1917
Rezina inv. 41, 133 d., 1856 – 1912

Judeţul Soroca
Arioneşti inv. 42, 10 d., 1884 – 1916
Otaci inv. 43, 4 d., 1878 – 1896
Bădiceni inv. 44, 4 d., 1897 – 1916
Văscăuţi inv. 45, 4 d., 1878 – 1899
Climăuţi inv. 46, 3 d., 1892 – 1916
Cotiujeni inv. 47, 3 d., 1897 – 1898
Năduşita inv. 48, 7 d., 1892; 1914
Ocolina inv. 49, 1 d., 1908
Pepeni inv. 50, 4 d., 1892 – 1897
Raşcov inv. 51, 3 d., 1892 – 1899
Tîrnova inv. 52, 6 d., 1906 – 1914
Floreşti inv. 53, 6 d., 1892 – 1911
Cinişeuţi inv. 54, 14 d., 1898 - 1916

Judeţul Hotin
193
Briceni inv. 55, 2 d., 1897 – 1908
Edineţ inv. 56 , 1 d., 1898

Lipcani inv. 57, 3 d., 1869; 1898

Decrete ale Senatului guvernator, circulare şi dispoziţii ale M.A.I., ale
administraţiei guberniale din Basarabia, ale autorităţii guberniei Basarabia şi
ale Camerei de Stat a Basarabiei (1841, 1853, 1857, 1869, 1878, 1883, 1886 –
1888, 1890, 1902). Procese -verbale şi hotărîri ale adunărilor de zemstvă
pentru anii 1917 – 1918; instrucţiuni, dispoziţii circulare ale instituţiilor de
stat de zemstvă.
Dosare cu privire la activitatea judecătoriei şi poliţiei: examinarea
reclamaţiilor ţăranilor asupra moşierilor.
Rapoarte ale poliţiei rurale cu privire la incidentele care au avut loc în
plase. Date cu privire la instituţiile comerciale şi industriale; cu privire la
situaţia în agricultură şi industrie.
Date cu privire la cumpărarea şi vînzarea bunurilor imobile.
Corespondenţă, date, dosare cu privire la construcţia şi reparaţia
drumurilor, podurilor şi podeţelor; cu privire la înstrăinarea pămîntului public
pentru construcţia căii ferate. Dispoziţia cu privire la deschiderea oficiilor
poştale.
Date statistice cu privire la populaţie, numărul satelor, cătunelor şi
plaselor.
Listele familiilor cu o singură gospodărie, a proprietarilor de case şi a
ţăranilor. Date despre răzeşi şi despre suprafeţele lor de pămînt; despre ţiganii
care locuiau în plasele guberniei. Acte oficiale ctatutare ale satelor; decizii
publice ale adunărilor în plase şi sate. Corespondenţa cu interimarii de pace şi
cu camera de stat privind repartizarea şi perceperea impozitelor, taxelor şi
prestaţiilor în natură.

194
 Dosare cu privire la litigiile funciare dintre ţărani şi moşieri; cu privire la
activitatea administraţiilor de plasă, la alegerea persoanelor cu funcţii de
răspundere în sate şi plase.
Date cu privire la suprafaţa plantaţiilor de viţă de vie, a terenurilor
semănate cu culturi de primăvară şi de toamnă; cu privire la cantitatea de
pîine care urma să fie colectată de la locuitori pentru magazinele de pîine; cu
privire la construcţia şi starea magazinelor de pîine de rezervă. Ghid de
preţuri la produse alimentare şi furaje.
Corespondenţa şi date cu privire la combaterea dăunătorilor din
agricultură; cu privire la epizootii şi mortalitatea vitelor.
Dispoziţii ale trubunalelor judeţene de zemstvă, corespondenţa, date cu
privire la starea şi desfăşurarea activităţilor profilactice de combatere a
epidemiilor de holeră şi tifos. Rapoarte ale poliţiei rurale cu privire la
înbolnăvirea copiilor de variolă şi date cu privire la vaccinarea contra variolei
a locuitorilor plaselor.
Corespondenţa, date şi dosare cu privire la activitatea şcolilor săteşti; cu
privire la deschiderea şcolilor parohiale, la situaţia lor şi la starea lor
financiară. Date cu privire la numărul de şcoli evreieşti în plase.
Date cu privire la colectarea banilor pentru construcţia bisericilor în
Serbia; cu privire la numărul bisericilor şi construcţia acestora pe plase.
Dosare cu privire la încartiruirea trupelor pe teritoriul plaselor; cu privire
la acordarea ajutorului acestora; cu privire la recrutarea în armată; listele
premilitarilor şi voluntarilor supuşi militari.
Dosare cu privire la strămutarea kazacilor danubieni pe teritoriul
trupelor de kazaci; cu privire la modul de strămutare a ţăranilor în Caucaz
(1838); listele locuitorilor care au fost strămutaţi în Extremul Orient.
State de serviciu ale funcţionarilor administraţiilor de plasă.

195
 Administraţile satelor Basarabiei (F. U.)
Сельские Direcţiei Бессарабии
Seliskie upravlenia Bessarabii
F.392; un.p.150; 1872-1916; inventare, tabel de transfer.

Au fost fondate în anul 1834 în temeiul „Regulamentului cu privire la

ţărani şi la proprietarii de pămînt liberi din regiunea Basarabia” din 24
ianuarie 1834. În calitate de organe ale administrării săteşti publice erau:
adunarea satului şi starostele satului, de funcţiile cărora ţineau: alegerea
persoanelor cu funcţii de răspundere din sat; numirea tutorilor şi curatorilor,
repartizarea impozitelor şi prestaţiilor; convocarea şi dizolvarea adunărilor
satului, executarea deciziilor adunărilor satului şi a dispoziţiilor
administraţiilor de plasă; supravegherea executării serviciului militar,
perfectării registrelor contribuabililor; acordarea ajutorului în situaţii
excepţionale – incendii, inundaţii etc.
Erau subordonate administraţiilor de plasă.
Au fost suspendate în anul 1917.

Judeţul Bender
Baimaclia inv. 1, 17 d., 1875 – 1887
inv. 2, 25 d., 1872 – 1891
Opaci inv. 3, 13 d.,1877 – 1880
Plop – Ştiubei inv. 4, 18 d., 1879 – 1891
Tocuzi inv. 5, 14 d., 1876 – 1888
Ferapontievca inv. 6, 1 d.,1907

Judeţul Bolgrad
Slobozia inv. 7, 1 d., 1875

Judeţul Ismail
Covurlui inv. 8, 1 d., 1912
Mingir inv. 9, 1 d., 1908
196
Hănăsenii Noi inv. 10, 1 d., 1899

Judeţul Chişinău
Bălăneşti inv. 11, 1 d., 1880 -1891
Vorniceni inv. 12, 2 d., 1916
Dolna inv. 13, 13 d., 1878 – 1915
Drăguşenii Noi inv. 14, 26 d., 1875 – 1882
Sireţi inv. 15, 1 d., 1913
Drăguşenii Vechi inv. 16, 2 d., 1893
Ciuteşti inv. 17, 1 d., 1872 – 1896
Şendreni inv. 18, 2 d., 1888

Judeţul Orhei
Echimăuţi inv. 19, 1 d., 1914
Mateuţi inv. 20, 1 d., 1900
Piscăreşti inv. 21, 1 d., 1910
Popăuţi inv. 22, 2 d., 1887 - 1901

Răspopeni
Fuzăuca inv. 24, 1 d., 1910
Ţahnăuţi inv. 25, 1 d., 1909

Circulare ale guvernatorului Basarabiei (1880 – 1881). Decizii şi

dispoziţii ale upravelor judeţene de zemstvă şi ale administraţiilor de plasă.
Decizii publice ale adunărilor satelor. Cataloage de înregistrare a
corespondenţei de intrare şi ieşire. Corespondenţa cu privire la activitatea
administraţiilor săteşti.
Buletine cu repartizarea colectării impozitelor de stat, taxelor publice şi
sumelor de bani de răscumpărare. Foi de impunere a taxelor de zemstvă

197
pentru bunurile imobile. Registre de evidenţă a încasărilor impozitelor de stat
şi ale taxelor publice.
Date statistice cu privire la situaţia în agricultură; la populaţie. Date cu
privire la suprafeţele ocupate cu livezi de pomi fructiferi, plantaţii de viţă de
vie, plantaţii de tutun; cu privire la mărimea suprafeţelor semănate cu culturi
de toamnă şi de primăvară; cu privire la cantitatea de pîine recoltată; cu
privire la efectivul de animale; cu privire la numărul morilor de apă şi de vînt
aparţinînd locuitorilor satelor.
Corespondenţa cu privire la prezentarea datelor despre rezervele
alimentare ale satelor. Date cu privire la măsurile de combatere a dăunătorilor
din agricultură, a epidemiilor de ciumă şi a epizootiilor animalelor; cu privire
la vaccinarea contra variolei.
Corespondenţa cu privire la încartiruirea trupelor în plase, la
prezentarea militarilor în rezervă la concentrările pentru instrucţie şi a
premilitarilor la centrele de recrutare. Corespondenţa cu privire la
desfăşurarea reparaţiei drumurilor de poştă şi de ţară pe teritoriul
administraţiilor săteşti; cu privire la măsurile antiincendiare. Liste ale
locuitorilor satelor. Dosare cu privire la instituirea tutelei asupra orfanilor
minori.

Administraţii comunale şi primării

Коммунальные Direcţiei и примарий
Communalinîe upravlenia i primarii

Direcţia comunală Giurgiuleşti a judeţului Ismail.

Джурджулештское коммунальное управление
Измаильского уезда
Giurgiuleştskoie communalinoe upravlenie Izmailiscogo
uezda

F. 381; un. p. 8; 1885 – 1917; inventar.

198
 Direcţia comunală Căuşenii Noi judeţul Bălţi
Ново - Каушанское коммунальное управление
Бендерского уезда
Novo – Kauşanscoe communalinoe upravlenie
Benderscogo uezda
F. 384; un. p. 13; 1870 – 1892; inventar.

Direcţia comunală Valeni din judeţul Ismail

Валенское коммунальное управление Измаильского
уезда
Valenscoe communalinoe upravlenie Izmailiscogo uezda

F. 391; un. p. 64; 1890 – 1892; inventar.

Primăria satului Minjir judeţul Ismail

Примария села Менжир Измаильского уезда
Primаria sela Menjir Ismailiscogo uezda

F. 1260; un. p. 4; 1865 – 1870; inventar.

Primăria satului Slobozia judeţul Ismail

Примария села Слободзея Измаильского уезда
Primаria sela Slobozia Ismailiscogo uezda

F. 1258; un. p. 4; 1872 – 1876; inventar.

Datele fondării şi suspendării n-au fost stabilite.

Date cu privire la activitatea direcţiilor comunale.
Darea de seamă statistică cu privire la populaţie şi şi date despre
dezvoltarea agriculturii în comuna Văleni.
Dosare cu privire la combaterea epidemiei de dizenterie, la măsurile de
combatere a ţistarilor în comuna Văleni.
Listele locuitorilor comunei Văleni.

199
 Procese-verbale ale consiliului comunal Giurgiuleşti. Date cu privire la
veniturile şi cheltuielile mijloacelor comunale în comuna Giurgiuleşti.
Corespondenţa cu privire la perceperea de la locuitorii com. Giurgiuleşti
a taxelor de stat, funciare şi comunale.
Deciziile publice ale adunărilor satului din com. Căuşenii Noi.
Registre de evidenţă a încasării impozitelor de stat de la locuitorii com.
Căuşenii Noi.
Date cu privire la veniturile şi cheltuielile primăriei satului Mingir.
Liste ale ţăranilor satului Mingir datori să achite prestaţiile în natură.
Petiţiile ţăranilor cu privire la eliberarea permisiunii de a vinde pămîntul.
Extrase din registrele de stare civilă. Dosare cu privire la căsătoriile
locuitorilor satului Slobozia.
*
* *

Oficiul judeţean Chişinău al afacerilor ţărăneşti

Кишиневское уездное по крестьянским Dosareleм
присутствие
Chişinevskoie uezdnoe po crestianskim delam prisutstvie

F. 533; un. p. 2; 1876 - 1889; inventar.

Oficiul judeţean Soroca al afacerilor ţărăneşti

Сорокское уездное по крестьянским Dosareleм
присутствие
Sorokskoe uezdnoe po crestianskim delam prisutstvie

F. 576; un. p. 3; 1874 - 1885; inventar.

Comisii judeţene pentru încheierea acordurilor între ţărani şi boieri

Comisiunea pentru încheierea acordurilor dintre ţărani şi
boieri din judeţul Bălţi regiunea Basarabia
Бельцкая уездная комиссия по заключению
соглашений между царанами и помещиками
Бессарабской области, г. Бельцы

200
 Beliţkaia uezdnaia comisia po zacliuceniu soglaşenii
mejdu ţaranami i pomeşcikami Bessarabskoi oblasti, g.
Beliţî

F. 133; un. p. 1; 1837; inventar.

Comisiunea pentru încheierea acordurilor între ţărani

şi moşieri instituită în localitatea Leova
Комиссия, учрежденная в г. Леово для соглашения
царан к заключению с владельцами условий
Comisia, ucrejdennaia v g. Leovo dlea soglaşenia ţaran
c zacliuceniiu s vladeliţami uslovii

F. 1302; un. p. 1; 1837; inventar.

Comisiunea pentru încheierea acordurilor dintre ţărani

şi moşieri din judeţul Chişinău regiunea Basarabia
Кишиневская уездная комиссия по заключению
соглашений между царанами и помещиками
Бессарабской области
Chişinevskaia uezdnaia comissia po zacliuceniu
soglaşenii mejdu ţaranami i pomeşcikami Bessarabskoi
oblasti

F. 130; un. p. 1; 1837; inventar.

Comisiunea pentru încheierea acordurilor dintre ţărani

şi moşieri din judeţul Soroca
Сорокская уездная комиссия по заключению
соглашений между царанами и помещиками
Sorokskaia uezdnaia comissia po zacliuceniu soglaşenii
mejdu ţaranami i pomeşcikami

F. 457; un. p. 9; 1837; inventar.

201
 3. FONDURILE ORGANELOR JUSTIŢIEI,
PROCURATURII, JUDECĂTORIEI.

3.1. ORGANELE JUSTIŢIEI

ОРГАНЫ ЮСТИЦИИ
ORGANÎ IUSTIŢII

Secţia regională din Basarabia a Departamentului Ministerului

Justiţiei,
or. Chişinău, 1812-1917
Бессарабское областное отделение департамента
Министерства
юстиции, г. Кишинев
Bessarabskoe oblastnoe otdelenie departamenta Ministerstva
iustiţii,
g. Chişinev

F.22; un.p.813; 1813-1844; inventar, catalogat.

În anul 1802, în cadrul Imperiului Rus, a fost fondat Ministerul Justiţiei,
din componenţa căruia făceau parte Departamentele, care constituiau
aparatul de lucru al acestui minister.
Departamentele au fost suspendate în anul 1917.
Cu începere din anul 1812, după anexarea Basarabiei de către Rusia, la
Departamentul Ministerului Justiţiei au început să sosească şi să se
depoziteze în secţia întîi a acestuia unele documente din Basarabia.
În timpul lucrului asupra istoriei Basarabiei (1898 – 1917), Comisia de
savanţi – arhivişti din Basarabia a solicitat dosarele acestui fond din arhiva
Ministerului Justiţiei.

202
 Decrete (decizii, hotărîri, rapoarte, note) ale Senatului guvernator pentru
anii 1821 – 1824, 1827 – 1831, 1833; 1835 – 1836, 1838 – 1839:
- cu privire la alegerile candidaţilor pentru judecătorii tribunalului
conciliator (1835);
- cu privire la răspîndirea asupra regiunii Basarabia a legii privind
vechimea de 10 ani de posesiune a domeniului la prezentarea drepturilor de
proprietate (1823);
- cu privire la scutirea evreilor basarabeni care au acceptat creştinismul
de plata impozitelor (1830);
- cu privire la instituirea cancelariei guvernatorului oraşului Ismail
(1831);
- cu privire la lipsirea de titlul de nobil, cu privire la exilarea în Siberia
ca urmare a acţiunilor penale şi judiciare.
Corespondenţa cu guvernatorul general al Novorosiei şi Basarabiei, cu
procurorul Senatului guvernator, cu procurorul regiunii Basarabia, cu
tribunalul regional penal al Basarabiei cu privire la numirea, eliberarea din
funcţie, decorarea, acordarea pensiilor funcţionarilor organelor judiciare, cu
privire la examinarea reclamaţiilor, a pretenţiilor cu privire la bani şi bunuri.
Dosare cu privire la suspendarea dumei orăşeneşti şi a upravei de secţie
în or. Bălţi (1827 – 1831); cu privire la instituirea cancelariei guvernatorului
or. Ismail (1830 - 1831); cu privire la suspendarea consiliului municipal al or.
Bălţi (1836); cu privire la modificarea rutelor de poştă în Basarabia (1837).
Dosarul cu privire la instituirea stemei şi uniformei pentru funcţionarii
regiunii Basarabia (1815).
Dosare cu privire la atribuirea nobililor moldoveni la pătura socială a
nobililor.
Dosare cu privire la aprobarea de către Senatul guvernator a actelor de
posesiune a pămîntului în regiunea Basarabiei; cu privire la intrarea în
posesiunea domeniilor; cu privire la aplicarea în Basarabia a noilor reguli de
vînzare a moşiilor răzeşilor (1830); cu privire la pretenţiile privind banii şi

203
pămîntul; cu privire la căutarea ţăranilor iobagi care au fugit. Dosare cu
privire la litigiile funciare, asupra moşiilor şi ocinelor. Reclamaţii cu privire la
furturile de bunuri şi pămînt.
Dosare cu privire la examinarea petiţiilor despre repartizarea pămîntului
în regiunea Basarabia; cu privire la modul de primire cu traiul a străinilor, cu
privire la strămutarea ţăranilor.
Dosarul cu privire la adoptarea măsurilor de dezvoltare a vinificaţiei în
regiunea Basarabia (1836).
Dosare cu privire la rebeliunea deţinuţilor în închisoarea din Chişinău
(1827), cu privire la evadarea deţinuţilor de la închisoarea din Bender (1829).
Date cu privire la numărul arestaţilor aflaţi în închisorile din regiunea
Basarabia în anul 1840.
Dosare cu privire la jafuri, omoruri, contrabandă, abuzuri, luare de mită,
falsificarea documentelor.
Dosare personale.
3.2. ORGANELE PROCURATURII

ОРГАНЫ ПРОКУРАТУРЫ
ORGANÎ PROCURATURÎ

Procurorul regiunii Basarabia

1818-1869
Бессарабский областной прокурор
Bessarabskii oblastnoi procuror
F.61; un.p.149; 1818-1869; inventar.

Această funcţie a fost introdusă la 29 aprilie 1818 în temeiul “Statutului

formării regiunii Basarabia”.
Era numit în funcţie prin decretul ţarului şi se subordona
guvernatorului general militar. Supraveghea executarea legilor, activitatea
tribunalelor judeţene, starea locurilor de detenţie, modul de executare a
justiţiei.
Funcţia a fost suspendată în anul 1869 odată cu aplicarea în Basarabia
a statutelor judiciare din anul 1864.

204
 Circulare şi dispoziţii ale guvernatorului civil al Basarabiei şi ale
procurorului regiunii adresate procurorilor de judeţ (1831, 1844).
Cataloage ale şedinţelor instituţiilor judiciare şi protestele la ele ale
procurorului regiunii (1855 – 1856), copii ale cataloagelor şedinţelor
administraţiei regiunii Basarabia (1831).
Proteste ale procurorului regiunii asupra unor acţiuni penale şi civile .
Dosare cu privire la instituirea în regiunea Basarabia a funcţiei de
anchetator penal (1863).
Date despre samsarii şi notarii din judeţele Basarabiei şi „Regulamentul
despre serviciul notarial” (1866).
Corespondenţa cu privire la transmiterea guvernului Moldovei a
instituţiilor judiciare aflate pe teritoriul Basarabiei care a trecut la Moldova;
cu privire la transferul tribunalului comercial din Ismail în or. Chişinău
(1857); cu privire la pregătirile şi desfăşurarea alegerilor nobililor (1831,
1840 – 1841, 1860); cu privire la desfăşurarea recensămîntului populaţiei
(1835), date despre populaţie şi funcţionarii instituţiilor din Basarabia (1847 –
1848); cu privire la tragerea la răspundere a funcţionarilor pentru abuzuri; cu
privire la supravegherea procedurii judiciare; cu privire la măsurile de
combatere a strămutării neautorizate a ţăranilor împărăteşti; cu privire la
ţinerea şi soluţionarea problemelor coloniştilor; cu privire la trimiterea
exilaţilor în Siberia; cu privire la expulzarea evreilor din locul în care s-au
stabilit cu traiul.
Dosare cu privire la crearea comisiilor de revizie pentru controlul
activităţii comisiilor pentru locuinţe în oraşele din judeţele regiunii Basarabia
(1827 – 1832); a comisiei pentru cercetarea rebeliunii locuitorilor or. Bălţi în
timpul epidemiei de ciumă (1830 – 1831). Materiale cu privire la măsurile de
combatere a epidemiilor de ciumă şi holeră.
Date despre drepturile şi obligaţiunile ţăranilor, care locuiau pe
pămînturile boierilor basarabeni (1830).

205
 Dosare cu privire la acţiunile intentate de stat ţăranilor din Basarabia,
legate de pămînt şi bunuri.
Date despre numărul deţinuţilor în închisorile regiunii Basarabia;
corespondenţa cu privire la întreţinerea lor, aplicarea cravaşei şi biciului
pentru pedepsire.
Dări de seamă ale procurorilor judeţelor din regiunea Basarabia (1844,
1845, 1850).
Dări de seamă statistice anuale cu privire la activitatea instituţiilor
judiciare şi poliţieneşti din regiunea Basarabia (1854 – 1855, 1863 – 1864).
Rapoarte ale procurorilor din judeţe cu privire la incidentele din regiune.
State de serviciu ale procurorilor, judecătorilor şi anchetatorilor penali
judeţeni.
Lista dosarelor ale procurorului regiunii Basarabia.
Registrul de evidenţă a corespondenţei de intrare.

Procurorul judecătoriei districtului Chişinău

1869-1918

Прокурор Кишиневского окружного суда

Procuror ocrujnogo suda
F.847; un.p.7; 1886-1916; inventar, catalogat.
Funcţia a fost instituită la 20 decembrie 1869.
Procurorul supraveghea respectarea legislaţiei, desfăşurarea cercetărilor
preliminare şi a procedurii judiciare cu caracter penal şi civil. Se producea în
calitate de acuzator. Se subordona procurorului Camerei de justiţie din
Odessa.
Funcţia a fost suspendată în anul 1918.
Decrete ale Senatului guvernator pentru anii 1869, 1886 – 1893.
Circulare ale Ministerului Justiţiei pentru anii 1869, 1886 – 1893, 1898.

206
 Dosare cu privire la acuzarea de risipă a mijloacelor publice; de
supunere a locuitorilor bătăilor de către poliţiştii şi străjerii gărzii judeţene de
poliţie din Bender; de ţinerea în rîndul ţăranilor a convorbirilor despre
incapacitatea armatei ruse, privind aprovizionarea insuficientă a armatei cu
produse alimentare (1916).
*
* *

Procurorul judeţului Bender

Бендерский уездный прокурор Бессарабской области
Benderskii uezdnîi procuror Besarabskoi oblasti
F.2089; un.p.1; 1833; inventar.

Procurorul judeţului Chişinău

Кишиневский уездный прокурор
Kişinevskii uezdnîi procuror
F. 868, un. p.1; 1849; inventar.

Departamentul Moldovei pe cazuri penale

Молдавский департамент уголовных дел
Moldavskii departament ugolovnîh del
F.1351; un.p.1; 1829; inventar.

Palata Taurida a tribunalului penal (şedinţa în deplasare,

Basarabia) or. Chişinău
Таврическая палата уголовного суда ( выездная сессия
в
Бессарабии) г. КишиневTavriceskaia palata ugolovnogo
suda (vîezdnaia sesia v Besarabii) g. Kişiniov
F.1099; un.p.4; 1838-1841; inventar.

Comisia provizorie pentru alcătuirea listelor asesorilor

judecătoriei districtului Chişinău, or. Chişinău
1902
Кишиневская временная комиссия по составлению
списков
присяжных заседателей
Kişinevskaia vremenaia komisia po sostavleniiu spiscov
207
 priseajnîh zasedatelei
F.893; un.p.1; 1902; inventar.
Procurorul judeţului Iaşi
Ясский уездный прокурор

Iaskii uezdnîi procuror

F.63; un.p.1; 1849; inventar.
Procurorul judeţului Orhei
Оргеевский уездный прокурор
Orgheevskii uezdnîi procuror
F.62; un.p.1; 1821-1822; inventar.
Procurorul judeţului Soroca
Сорокский уездный прокурор

Sorokskii uezdnîi procuror

F.869; un.p.9; 1819-1867; inventar.
Departamentul Moldovei pe cazuri penale
Молдавский департамент уголовных дел
Moldavskii departament ugolovnîh del
F.1351; un.p.1; 1829; inventar.
Palata Taurida a tribunalului penal (şedinţa în deplasare,
Basarabia) or. Chişinău
Таврическая палата уголовного суда ( выездная сессия
в
Бессарабии) г. КишиневTavriceskaia palata ugolovnogo
suda (vîezdnaia sesia v Besarabii) g. Kişiniov
F.1099; un.p.4; 1838-1841; inventar.

Comisia provizorie pentru alcătuirea listelor asesorilor

judecătoriei districtului Chişinău, or. Chişinău
1902
Кишиневская временная комиссия по составлению
списков
присяжных заседателей
Kişinevskaia vremenaia komisia po sostavleniiu spiscov
priseajnîh zasedatelei
F.893; un.p.1; 1902; inventar.
208
 3.3. ORGANELE DE JUDECĂTORIE
СУДЕБНЫЕ ОРГАНЫ
SUDEBNÎE ORGANÎ

3.3.1. Instanţe judecătoreşti pînă la reforma a anului 1864

Судебные инстанции до реформы
Sudebnîe instanţii do reformî

Judecătoria penală regională din Basarabia

1818-1869

Бессарабский областной уголовный суд

Bessarabskii oblastnoi ugolovnîi sud

F.38; un.p.734; 1815-1868; inventar, catalogat, fond de

asigurare, fond de utilizare.

A fost organizat în anul 1818 în temeiul oficiului penal al

Departamentului II al Guvernului regiunii Basarabia.
Examina acţiunile penale şi de anchetă sosite de la tribunalele
judeţene.
A fost suspendat în anul 1869, odată cu introducerea în Basarabia a
statutelor judiciare din anul 1864.
Decrete ale lui Nikolai I din anii 1848 – 1849 (cu privire la privilegii,
decoraţii, avansări în grad).
Decrete ale Senatului guvernator din anii 1843, 1848 – 1849, 1852,
1855, 1864, 1869; circulare ale Ministerului Justiţiei.
Decrete, dispoziţii, hotărîri şi indicaţii ale Consiliului suprem al
Basarabiei şi ale Guvernului regional din anii 1820, 1823, 1825 – 1827.
Cataloage ale şedinţelor tribunalului penal din anii 1818, 1819, 1821,
1825, 1827, 1834 – 1837, 1842, 1850, 1852.
Corespondenţa cu guvernul regional al Basarabiei cu privire la
activitatea tribunalului.

209
 Corespondenţa cu privire la activitatea tribunalului penal provizoriu în
anii 1825 –1829.
Dosare cu privire la acuzarea căpeteniei haiducilor Tobultoc şi a
locuitorilor Basarabiei care au participat la mişcarea haiducească (1833 –
1836, 1839); la acuzarea ţăranilor de incendierea caselor şi pădurilor
moşiereşti, de distrugerea construcţiilor, maltratarea boierilor; de eschivarea
de la executarea prestaţiilor; de nimicirea stîlpilor de hotar.
Reclamaţii asupra persoanelor cu funcţii de răspundere privind birurile
exagerate şi persecuţiile bulgarilor şi ale altor locuitori, privind strămutarea
forţată în altă ocină. Dosarul cu privire la strămutarea populaţiei evreieşti din
judeţul Hotin după hotarul de stabilire cu traiul (1831).
Dosare cu privire la scutirea ţăranilor de iobăgie, la acuzarea iobagilor
de fuga de la moşieri, de acordarea ajutorului celor fugari.
Materiale de anchetă cu privire la abuzurile comise la explorările saline
din Basarabia (1835 – 1839, 1844, 1846), la Camera de stat a Basarabiei
(1844 – 1846), la primăria oraşului Soroca (1849).
Materiale cu privire la acuzarea funcţionarilor Adunării deputaţilor
nobili din Basarabia cu privire la depunerea de mărturii false în vederea
apartenenţei la starea socială a nobililor.
Dosare de anchetă cu privire la evadarea deţinuţilor din închisorile şi
temniţele din Chişinău şi Bălţi. Dosarul cu privire la rebeliunea deţinuţilor din
temniţa orăşenească din Chişinău de la 10 aprilie 1826. Listele arestaţilor
ţinuţi sub strajă.
Dosare cu privire la acuzarea de trecere ilegală a frontierei, de
contrabandă, de confecţionarea banilor falşi, de locuire fără viză de reşedinţă,
de trecere de la credinţa creştină la altă credinţă, de concubinaj, omor,
maltratare, jaf, furt, incendiere, de ofensarea persoanelor cu funcţii de
răspundere.
Corespondenţa cu privire la măsurile de combatere a epidemiei de ciumă
din Basarabia din anul 1819.

210
 Există documente cu text paleografic românesc şi chirilic.

Judecătoria civilă regională din Basarabia

1818-1869

Бессарабский областной гражданский суд

Bessarabskii oblastnoi sud

F.37; un.p. 8296; 1812-1879; inventar, catalogat, fond de

asigurare, fond de utilizare.

A fost fondat în anul 1818 în temeiul oficiului civil al Departamentului I

al Guvernului regiunii Basarabia.
Examina cazurile litigioase şi în interesele statului, precum şi apelurile
legate de hotărîrile tribunalelor judeţene.
A fost suspendat în anul 1869, odată cu introducerea în Basarabia a
statutelor judiciare din anul 1864.
Decrete ale Senatului guvernator din anii 1819 – 1820, 1830, 1835, 1841
– 1844, 1846, 1849 – 1851, 1853 – 1855, 1858 – 1862, 1868.
Circulare ale Departamentului Ministerului Justiţiei şi ale guvernatorului
Basarabiei. Cataloage ale şedinţelor şi hotărîri ale tribunalului din anii 1821 –
1823, 1827 – 1829, 1839 – 1840, 1842, 1862.
Date statistice despre fondarea, componenţa şi activitatea tribunalului în
anii 1813 – 1860. Dări de seamă despre activitatea tribunalului.
Corespondenţa cu instituţiile regiunii Basarabia în privinţa activităţii de
bază şi a efectivului de personal al tribunalului. Registre de evidenţă a
corespondenţei de intrare şi ieşire.
Regulamentul cu privire la modul de desfăşurare a alegerilor şi
adunărilor nobililor în regiunea Basarabia (1831). Dări de seamă şi rapoarte
ale tutelei nibililor şi ale tribunalelor conciliante (1840, 1841, 1857, 1868).
Litigii între nobili, moşieri, mănăstiri şi ţărani cu privire la pămînt, la dreptul
de posesiune a ocinelor, la stabilirea hotarelor ocinelor, la vînzarea

211
pămîntului, la stabilirea inrerzicerii asupra moşiilor, la legalizarea actelor de
vînzare - cumpărare a pămîntului, cu privire la eliberarea certificatelor de
evaluare a moşiilor.
Dosare cu privire la legalizarea actelor de vînzare – cumpărare şi
eliberarea certificatelor de evaluare a caselor, fabricilor, dughenelor şi altor
bunuri; cu privire la vînzarea bunurilor la licitaţie, cu privire la interzicerea
bunurilor şi suspendării acesteia, cu privire la reclamaţiile legate de însuşirea
bunurilor.
Dosare cu privire la vînzare – cumpărare, la schimbul de către moşieri a
ţiganilor iobagi; cu privire la examinarea petiţiilor ţiganilor despre eliberarea
lor din iobăgie; cu privire la legalizarea zapisului de eliberare din iobăgie,
înmînat la eliberarea din iobăgie; cu privire la neexecutarea de către ţărani a
prestaţiilor; cu privire la interzicerea nobililor care nu aveau moşii să procure
iobagi.
Dosare cu privire la legalizarea testamentelor; cu privire la recunoaşterea
drepturilor de moştenire şi împărţirea bunurilor între moştenitori; cu privire la
examinarea reclamaţiilor asupra tribunalului conciliant pentru eschivare de la
tutelare şi pentru hotărîrile incorecte ale tribunalului cu privire la moştenire.
Dosare cu privire la examinarea cazurilor legate de bani; cu privire la
perfectarea actelor de ipotecare şi perceperea banilor de la ele; cu privire la
neplata impozitelor.
Dosare personale ale funcţionarilor tribunalului .

Judecătoria districtului Chişinău-Orhei

Кишиневско-Оргеевский окружной суд
Chişiniovsko-Orgheevskii ocrujnoi sud
F.40; un.p.1130; 1804-1871; inventar.

Data fondării tribunalului n-a fost stabilită. El a fost suspendat în anul

1869.
212
 Decrete ale Ttribunalului regional civil din Basarabia din anii 1845,
1848, 1863. Cataloage ale şedinţelor tribunalului din anii 1836 – 1837, 1839 –
1841, 1844, 1846, 1848 – 1859, 1861, 1863 – 1868. Deciziile tribunalului din
anii 1837 – 1851.
Decrete ale administraţiei regiunii Basarabia şi corespondenţa cu ea cu
privire la numirea şi concedierea funcţionarilor tribunalului. Circulara
administraţiei regiunii Basarabia şi regulile privind reducerea lucrărilor de
secretariat în instituţiile de stat în anul 1852.
Dări de seamă ale tutorilor cu privire la administrarea moşiilor. Registru
de acte ale locuitorilor judeţelor Chişinău şi Orhei, legalizate şi întocmite la
tribunal (1847 – 1849).
Dosare cu privire la intrarea în posesiunea pămîntului; la dreptul de
posesiune a pămîntului, la cumpărarea – vînzarea pămîntului; la legalizarea
actelor de vînzare – cumpărare a pămîntului şi bunurilor; cu privire la
împărţirea ţi vînzarea bunurilor; la împărţirea moştenirii; la acţiunile în
judecată legate de bani. Dosare litigioase între boieri, mănăstiri şi ţărani;
dosare cu privire la acţiunea de judecată contra vistieriei şi a vistieriei contra
moşierilor.
Dosare cu privire la examinarea reclamaţiilor de încălcare a contractelor;
de răpire a pămîntului; de neexecutare a prestaţiilor; de căutare a ţăranilor
iobagi, în legătură cu petiţiile iobagilor de eliberare din iobăgie.
Dosare cu privire la acuzarea de săvîrşire a jafurilor, omorurilor şi
incendierilor.
Statele de serviciu ale funcţionarilor tribunalului.

Judecătoria districtului Soroca-Iaşi

1835-1869

Сорокско-Ясский окружной суд

Sorocsco-Iasskii ocrujnoi sud

213
 F.41; un.p.885; 1806-1869; inventar.

A fost creat în anul 1835. Efectua procedura judiciară penală şi civilă pe

teritoriul judeţului Soroca şi Iaşi. A fost suspendat în anul 1869.
Decrete ale Senatului guvernator (1837) şi ale administraţiei regiunii
Basarabia (1837 – 1863). Cataloage ale şedinţelor tribunalului (1834 – 1855).
Corespondenţa cu guvernatorul general al Novorosiei şi Basarabiei cu
privire la mişcarea de personal şi concedierea fincţionarilor tribunalului. Lista
membrilor tribunalului.
Dări de seamă ale membrilor tutelei de administrare a bunurilor.
Registru de acte întocmite şi legalizate la tribunal. Alfabetul dosarelor
tribunalului (1831 – 1848).
Dosarul cu privire la confirmarea vieţii sedentare a evreilor – locuitori ai
judeţului Iaşi.
Dosare cu privire la litigiile funciare între moşieri, nobili, răzeşi şi
mănăstiri; la litigiile legate de încălcarea contractului; cu privire la acuzarea
de contrabandă; cu privire la împărţirea moştenirii; privind dreptul de
posesiune a pămîntului; cu privire la reclamaţiile locuitorilor în legătură cu
persecuţiile funcţionarilor; cu privire la studierea incorectă a pămîntului;
privind stabilirea hotarelor dintre ocine; privind acţiunile în judecată legate de
bani; în legătură cu examinarea reclamaţiilor de neexecutare de către ţărani a
prestaţiilor; privind trecerea ilegală a frontierei; privind acuzarea de jaf,
incendiere, bătaie; privind petiţiile de eliberare de iobăgie.
State de serviciu ale membrilor tribunalului.
În fond există, de asemenea, documente începute de procedura judiciară
încă pînă la anul 1812.

Judecătorii judeţene
Уездные суды
Uezdnîe sudî

214
 Judeţului Bender
F.302; un.p.1724; 1814-1867; inventare.

Judeţului Cahul
F.44; un.p.1366; 1813-1857; inventare, fond de asigurare,
fond de utilizare.
Judeţului Chişinău
F.46; un.p.1; 1832; inventar.
Judeţului Iaşi
F.45; un.p.254; 1820-1836; inventar.
Judeţului Orhei
F.43; un.p.959; 1813-1852; inventare.
Judeţului Soroca
F.13; un.p.3; 1859-1860; inventar.
Judeţului Tiraspol
F.303; un.p.56; 1808-1868; inventare.
Tribunalele judeţene Bender, Cahul (pînă la 1830 – Ismail, iar pînă la
1835 – Leova), Iaşi şi Orhei au fost create în anul 1818; Soroca – în anul
1827. Data creării tribunalelor Chişinău şi Tiraspol n-a fost stabilită.
Au fost suspendate: tribunalul Cahul – în anul 1858; Bender – în 1867;
Orhei, Soroca şi Iaşi – în anul 1869. Data suspendării tribunalelor Chişinău şi
Tiraspol n-a fost identificată.
Decrete ale Senatului guvernator şi ale ţarului din anii 1819 – 1820;
1822 – 1825; 1831 – 1835; 1841; 1848. Decrete ale guvernului regiunii
Basarabia şi ale administraţiei regiunii Basarabia din anii 1819 – 1867.
Decrete ale Consiliului Suprem cu privire la instituirea tribunalelor
judeţene, la rezultatele reviziei instituţiilor de stat ale guberniei Basarabia
(1852).
Registre ale şedinţelor tribunalelor judeţene din anii 1818 – 1867.
Dosare cu privire la examinarea litigiilor funciare şi patrimoniale dintre
moşieri şi mănăstiri; a reclamaţiilor răzeşilor şi ţăranilor cu privire la
persecutarea acestora de către moşieri. Dosare privind eschivarea ţăranilor de
la plata birului şi dijmei, a boierescului şi a altor prestaţii, despre refuzarea
ţăranilor s. Larga, judeţul Leova de a fi strămutaţi pe pămînturile statului; cu
privire la împroprietărirea ţăranilor cu pămînt în conformitate cu
Regulamentul despre ţăranii basarabeni, adoptat la 14 iulie 1868. Dosare cu
215
privire la stabilirea drepturilor de posesiune a livezilor, plantaţiilor de viţă de
vie, a bunurilor mobile şi imobile. Acte de vînzare – cumpărare. Dosare cu
privire la intrarea în posesiune, la împărţirea bunurilor. Dosare penale de
anchetare a omorurilor, mutilărilor, cu privire la stabilirea cauzelor decesului,
a furturilor şi contrabandei.
Materiale cu privire la revizia tribunalului judeţean Bender.
Listele locuitorilor judeţului Bender, proprietari ai livezilor de pomi
fructiferi (1836).
Dosare cu privire la acuzarea lui Tobultoc şi a tovarăşilor săi de luptă de
organizarea şi participarea la mişcarea haiducească.
Regulamentul cu privire la arbitraj (1831).
Decretul şi regulamentul cu privire la tribunalele comerciale (1832).
Dosarul cu privire la fondarea în or. Cahul a primăriei orăşeneşti (1852).
Dosare de anchetă cu privire la cauzele incendiilor în orăşelul Leova în
anii 1833 şi 1835, la vînzarea în coloniile Bolgrad şi Comrat a pămînturilor
interzise de a fi vîndute (1836).
Buletinul administraţiei plasei Rezina cu privire la starea semănăturilor
cu cereale de toamnă şi de primăvară (1912).
Date statistice despre populaţia, agricultura şi industria judeţului Soroca
(1857 – 1858).
Judecătorii judeţene de zemstvă
Уездные земские суды
Uezdnîe zemskie sudî

Judeţului Bender
F.610; un.p.16; 1812-1862; inventar.

Judeţului Cahul
F.1353; un.p.23; 1819-1850; inventar.

Judeţului Chişinău
F.12; un.p.11; 1819-1869; inventar.

Judeţului Iaşi

216
 F.611; un.p.14; 1819-1852; inventar.
Judeţului Orhei
F.918; un.p.43; 1813-1866; inventar.

Judeţului Soroca
F.236;un.p.78; 1827-1864; inventar.

Data fondării isprăvniciilor de zemstvă n-a fost stabilită.

Isprăvniciile (poliţiile de judeţ) executau funcţiile organelor judiciare şi
poliţieneşti. În anul 1835, denumirea isprăvniciilor de zemstvă a fost
schimbată în tribunalele de zemstvă. Şi – au încetat activitatea în anul 1869
în legătură cu introducerea regulamentelor judiciare. În locul judecătoriilor
menţionate au fost instituite direcţiile de poliţie.
Registre ale şedinţelor judecătoriei de zemstvă Soroca din anii 1837
– 1838, 1840 – 1843, 1845, 1853 – 1855, 1863.
Lista dosarelor judecătoriilor de zemstvă din Iaşi şi Hotin, transmise
judecătoriei de zemstvă din Soroca la formarea judeţului pentru a fi
examinate. Dosare cu privire la desfăşurarea măsurilor profilactice de
combatere a ciumei, bolilor venerice şi epizootiilor.
Date statistice cu privire la populaţie şi localităţi, la colectarea
impozitelor de stat şi de zemstvă, cu privire la starea comerţului şi industriei,
la circuitul comercial, la starea semănăturilor şi recolta de tutun, cereale şi
cartofi, la preţurile la mărfuri în judeţele Bender, Chişinău şi Soroca în anii
1839, 1850, 1858 – 1859, 1861. Date cu privire la situaţia crescătoriilor de cai
în judeţul Soroca.
Dosarul cu privire la desfăşurarea celui de-al zecelea recensămînt al
populaţiei, la observările meteorologice în regiunea Basarabia.
Reclamaţiile ţăranilor privind samavolniciile boierilor, răpirea de către
aceştia a pămîntului răzeşilor şi strămutarea lor pe pămînturile libere. Listele
ţiganilor iobagi ai moşierului Balş (1833).
Dosare cu privire la eschivarea ţăranilor de la executarea prestaţiilor
pentru moşieri.

217
 Dosare de anchetă cu privire la abuzurile admise la eliberarea
împrumuturilor alimentare de la magazinele cu rezerve, la furturi, la violarea
minorilor, la incendii, bătăi şi alte incidente.
Statele de serviciu ale funcţionarilor judecătoriilor de zemstvă din Orhei
şi Iaşi.

218
 Magistraturile orăşeneşti
Городские магистраты
Gorodskie maghistratî

Oraşului Bălţi
F.56; un.p.64; 1828-1837, 1852; inventar.

Oraşului Bender
F.55; un.p.316; 1828-1865; inventar.

Oraşului Chişinău
F.54; un.p.83; 1819-1867; inventar.

Oraşului Tiraspol
F.304; un.p.1; 1831; inventar.

Consiliul municipal Bălţi a fost creat în anul 1828 şi suspendat în anul

1837, iar documentaţia lui a fost transmisă Consiliului municipal Chişinău.
Consiliul municipal Bender a fost creat în anul 1828 şi suspendat prin
decret la 15 aprilie 1866, iar dosarele neîncheiate au fost transmise
tribunalului judeţean Bender.
Consiliul municipal Chişinău a fost creat în anul 1828 şi suspendat prin
decretul Senatului din 15 aprilie 1866, iar dosarele neîncheiate au fost
transmise tribunalului districtului Chişinău – Orhei.
Anii de creare şi suspendare a Consiliului municipal Tiraspol n-au fost
stabiliţi.
Consiliile municipale constituiau nişte organe ale autoadministrării
orăşeneşti, tribunale de castă. De funcţiile lor ţineau soluţionarea problemelor
administrative şi poliţieneşti, în fond cazuri penale şi civile mărunte.
Decrete ale administraţiei regiunii Basarabia. Registre ale şedinţelor şi
decizii ale consiliilor municipale.
Dosarul cu privire la suspendarea Consiliului municipal Bălţi.

219
 Documente cu privire la colectarea mijloacelor de către locuitorii or.
Chişinău pentru întreţinerea tribunalelor de castă şi conciliant.
Dosare cu privire la organuzarea atelierelor, a atelierelor de hornari şi
samsari; la construcţia magazinelor de rezervă.
Dosare cu privire la examinarea cazurilor penale şi civile, la acuzarea de
tentativă de omor, contrabandă; cu privire la perceperea datoriilor; la
împărţirea averii.
Registre pentru actele intocmite de locuitorii or. Chişinău.

Primăria (ratuşa) oraşului Soroca

1836-1866
Сорокская городовая ратуша
Sorocskaia gorodovaia ratuşa
F.53; un.p.44; 1847-1865; inventar.
A fost oraganizată în anul 1836 şi suspendată în anul 1866, iar dosarele
neîncheiate au fost transmise tribunalului districtului Soroca – Iaşi.
Procese – verbale ale şedinţelor primăriei. Registre ale actelor secrete.
Dosare cu privire la acuzarea de tîlhărie, transportarea mărfurilor prin
contrabandă şi trecerea ilegală a frontierei, cu privire la intrarea în posesiunea
moştenirii.

Tribunalul conciliant al judeţului Chişinău (1828 – 1857)

F. 59; un.p. 11; 1828 – 1864; inventar.
A fost creat în anul 1828. Examina cazurile penale şi civile în scopul
concilierii părţilor. A fost suspendat în anul 1857.
Decrete ale Senatului guvernator şi ale administraţiei regiunii Basarabia.
Dosare cu privire la examinarea cazurilor patrimoniale .
Documente cu privire la numirea, promovarea şi concedierea
funcţionarilor.

220
 *
* *

Judecătoria de cuget a regiunii Basarabia

Бессарабский областной совестный суд, г. Кишинев
Bessarabscii oblastnoi sovestnîi sud, g. Chişinev
F.1184; un.p.1; 1834; inventar.

3.3.2. Instanţe judecătoreşti după reforma a anului 1864

Судебные инстанции после реформы 1864 г.
Sudebnîe instanţii posle reformî 1864 g.

Judecătoria districtului Chişinău

1869-1918
Кишиневский окружной суд
Chişiniovskii ocrujnoi sud
F.39; un.p.14283; 1870-1918; inventare, catalogat, fond de
asigurare, fond de utilizare.

A fost creat în anul 1869, asumîndu-se executarea dosarelor

neexaminate ale tribunalelor penale şi civile din regiunea Basarabia. Era
compus din şase secţii: trei - civile, două - penale şi una administrativă.
Tribunalul avea 16 anchetatori. A fost suspendat în anul 1918.
Decrete ale Senatului guvernator (anii 1869 – 1878, 1880 – 1906).
Circulare, decrete, dispoziţii,avize ale Ministerului Justiţiei (1869 –
1916).
Decrete şi dispoziţii ale guvernatorului Basarabiei şi ale Camerei de
justiţie din Odessa (1869, 1875, 1877 – 1878, 1880, 1892, 1894, 1901).
Hotărîri ale tribunalului districtului Chişinău din anii 1901 – 1904 şi
circularele sale din anii 1912 – 1913.
Dispoziţii şi circulare ale ale preşedintelui tribunalului.
Corespondenţa cu procurorul Camerei de justiţie din Odessa, direcţia
gubernială a jandarmeriei din Basarabia cu privire la întreţinerea în închisori a
deţinuţilor politici, la supravegherea de către poliţie a persoanelor acuzate de

221
activitate revoluţionară; cu privire la verificarea scrisorilor adresate deţinuţilor
politici; rapoartele şefilor de poliţie cu privire la foile volante şi apelurile
organizaţiilor social–democrate descoperite în timpul percheziţiilor şi pe străzi
(1902).
Dosare cu privire la instituirea celei de-a 3-a secţii civile a tribunalului
(1906); cu privire la instituirea în oraşul Bender a noului notariat (1914); cu
privire la instituirea funcţiei de notar în judeţul Akkerman (1913); cu privire la
alegerea membrilor judecătoriei de pace şi a juraţilor.
Date cu privire la structura şi funcţiile judecătoriei. Dări de seamă despre
activitatea funcţionarilor judecătoriei şi dări de seamă ale judecătoriei. Date şi
rapoarte cu privire la activitatea portăreilor.
Dosare de anchetă cu privire la acuzarea de deţinerea şi răspîndirea
literaturii ilegale (1904–1905), cu privire la greva muncitorilor de la morile
din oraşul Chişinău (1902); cu privire la demonstraţia din oraşul Chişinău din
18 octombrie 1905; cu privire la pogromurile evreieşti din Chişinău (1905) şi
din judeţe (1906-1907).
Date despre deţinuţii aflaţi în închisori; regulile de îtreţinere în închisori
a deţinuţilor politici. Liste ale deţinuţilor politici.
Dosare cu privire la acuzarea redactorilor ziarelor „Kolokol”
(„Clopotul”), „Bessarabskaia jizni” („Viaţa Basarabiei”), „Drug” („Amicul”),
„Golos Kişineva” („Vocea Chişinăului”) şi ai revistelor „Narodnîi uciteli”
(„Învăţătorul popular”), „Obnovlennaia şcola” („Şcoala înnoită”) de
publicarea articolelor cu conţinut revoluţionar (1901-1916).
Dosare cu privire la devastarea de către ţărani a moşiilor moşiereşti şi la
răpirea pămînturilor moşiereşti (1916-1918).
Dosare cu privire la înregistrarea sindicatelor muncitorilor,uniunii
funcţionarilor, a elevilor şi a altor uniuni, societăţi, cluburi (1917-1918).
Dosare civile cu privire la examinarea acţiunilor funciare, patrimoniale şi
financiare; cu privire la intrarea în posesiunea moşiei, patrimoniului; cu
privire la recunoaşterea dreptului de moştenire.

222
 Dosare penale privind acuzarea de omor,jafuri, maltratări etc. Dosare cu
privire la tragerea la răspundere pentru abuz de serviciu, risipă, escrocherie şi
contrabandă.
Registre ale adunărilor generale şi ale şedinţelor judiciare ale
tribunalului. Buletine cu privire la cazurile penale şi civile examinate de
tribunal; cu privire la numărul inculpaţilor condamnaţi şi achitaţi; cu privire la
numărul de anchete efectuate de anchetatorii penali; cu privire la cheltuielile
de judecată şi amenzile aplicate de judecată; cu privire la numărul dosarelor
politice înaintate în judecată; cu privire la activitatea portăreilor, notarilor şi
notariatelor; cu privire la modul de dezbatere a cazurilor penale şi civile.
Liste şi dosare personale ale funcţionarilor tribunalului.
Liste şi registre ale dosarelor penale şi civile ale tribunalului.
În acest fond pot fi întîlnite dosare începute în anii 50 ai sec. XIX şi
încheiate în anul 1921.
În acest fond există, de asemenea, documente cu text paleografic
românesc şi chirilic.

Congresele judeţene ale judecătorilor de pace, judecătorii de

pace şi
intermediarii lor din Basarabia. (F.U.)
1869-1917
Уездные съезды мировых судей, мировые суды и
посредники Бессарабии.
Uezdnîe siezdî mirovîh sudei, mirovîe sudî i posredniki Bessarabii

F.50; un.p.3905; 1864-1918; inventare; tabel de transfer.

Au fost introduse în Basarabia în anul 1869 în legătură cu reforma

judiciară din anul 1864.

Congresele judeţene ale judecătorilor de pace constituiau instanţa

supremă de apel în raport cu judecătorii de pace. Judecătorii de pace erau
aleşi pentru un termen de trei ani de zile în cadrul adunărilor de zemstvă sau
al dumelor orăşăneşti.

223
 Instituţia intermediarilor de pace a fost creată după reforma ţărănească
din anul 1861 în scopul aplicării actelor oficiale regulamentare între moşieri
şi ţărani, examinării reclamaţiilor şi litigiilor funciare dintre ei. În calitate de
instanţă judeţeană pentru intermediarii de pace erau congresele judeţene ale
intermediarilor de pace, iar în gubernie – oficiul gubernial pentru problemele
ţărăneşti.

Au fost suspendate în anul 1892 cu transmiterea funcţiilor în judeţe –

şefilor de zemstvă, iar în oraşe – judecătorilor oraşelor.

În Basarabia au fost restabilite în anul 1915.

Au fost suspendate în anul 1917.

Congresele judeţene ale judecătorilor de pace.

Уездные съезды мировых судей

Uezdnîe siezdî mirovîh sudei

Bălţi inv. 3, 14 d.,

1868-1918

Bender inv. 4, 4 d.,

1877-1886, 1903, 1907

Chişinău inv. 1,2, 1669 d.,

1870-1918

Orhei inv. 5, 7 d.,

1890-1893, 1911

Soroca inv. 6, 3 d.,

1881, 1891-1892

Registre ale şedinţelor de dispoziţie ale congreselor judeţene .

Decrete şi decizii ale Senatului guvernator în legătură cu cererile de

recurs asupra hotărîrilor congreselor judecătorilor de pace.

Registre ale dosarelor civile şi de recurs. Dosare cu privire la examinarea

reclamaţiilor şi acţiunilor în judecată.

224
 Dosare cu privire la avansarea în grad. State de serviciu şi liste ale
inspectorilor de sector, ale judecătorilor de pace onorifici şi ale funcţionarilor
judecătoriilor.

Judecătorii de pace din judeţe

Мировые судьи уездов
Mirovîe sudii uezdov

Akkerman

Sectorul nr. 10, s. Volintiri, inv. 7; 1d.; 1918.

Bălţi

Sectorul nr. 1, or. Bălţi, inv. 8; 1d.; 1917-1918.

Sectorul nr. 3, or. Bălţi, inv.9; 2d.;1890-1894.

Sectorul nr. 6, or. Bălţi, inv. 10; 24d.; 1918-1919.

Ismail

Sectorul nr. 4, or. Cahul, inv. 11; 27d.; 1901-1920.

Sectorul nr. 5, or. Leova, inv.12; 33d.; 1915-1918.

Sectorul nr. 8, s. Baimaclia, inv. 13; 1d.; 1868-1917.

Tiraspol

Sectorul nr. 4, or. Tiraspol, inv. 14; 7d.; 1914-1915.

Hotin

Sectorul nr. 5, or. Briceni, inv.15; 2d.; 1870-1892.

or.Chişinău

225
 Sectorul nr. 1-11, inv.16; 2101d.;1870-1917.

Dosarele cu privire la examinarea litigiilor funciare, patrimoniale,

financiare; cu privire la moştenire; la acuzarea de furt şi maltratare.

Intermediarii de pace

Judeţul Bender

Sectorul nr. 1, s. Varniţa, inv. 27; 1d.; 1868-1884.

Judeţul Chişinău

Sectorul nr. 1, or. Chişinău, inv.28; 1d.; 1868-1892.

Sectorul nr. 3, or. Chişinău, inv. 29; 1d.; 1869-1892.

Judeţul Soroca

Sectorul nr. 1, or. Soroca, inv.30; 2d.; 1869-1917.

Sectorul nr. 2, or. Noua Suliţă, s. Cosăuţi, inv. 31; 2d.; 1871,
1875

Judeţul Iaşi

Sectorul nr. 2, Zăbriceni, inv.32; 2d.; 1875.

Acte oficiale regulamentare între ţăranii s. Copanca şi mănăstirea Noul-

Neamţ, s. Cosăuţi, judeţul Soroca.

Avizele moşierilor la solicitările intermediarilor de pace cu privire la

suprafeţele de pămînt ce le aparţin şi la prestaţiile ţăranilor. Mărturii ale
inginerilor hotarnici judeţeni cu privire la hotarele loturilor ţărăneşti. Liste ale
proprietarilor de pămînt ai sectorului trei de pace din judeţul Chişinău (1875).
Dosarul cu privire la desfăşurarea recensămîntului populaţiei evreieşti în
judeţul Soroca şi listele evreilor din judeţ (1875).

226
 Congresele judeţene a şefilor de zemstvă
şi şefil de zemstvă (F. U.)
1892-1918
Уездные съезды земских начальников и земские начальники
Uezdnîe siezdî zemskih nacialinicov i zemscie nacalinichi

F.16; un.p.4350; 1890-1917; inventare; tabel de transfer.

Au fost instituite în anul 1892 şi se subordonau oficiului gubernial .

Constituiau instanţele de apel pentru judecătoriile de plasă, de

funcţiile lor ţineau: examinarea reclamaţiilor în legătură cu cazurile
penale şi civile.

Şefii de zemstvă erau numiţi din rîndul nobililor de către

guvernator şi se aflau în fruntea sectoarelor de zemstvă, lor le era
subordonată întreaga autoadministrare a ţăranilor.

Au existat pînă în anul 1918.

Congresele judeţene a şefilor de zemstvă

Уездные съезды земских начальников
Uezdnîe siezdî zemscih nacalinicov

Chişinău, inv.1; 3939 d.; 1892-1917.

Bender, inv. 2; 16 d.; 1892-1893, 1895, 1901, 1913-1916.

Bălţi, inv.3; 24 d.; 1890, 1893-1898,1905,1910-1918.

Orhei, inv. 4; 14 d.; 1906,1912,1914.

Soroca, inv.5; 9 d.; 1892-1917.

Tiraspol, inv. 6; 1 d.; 1911-1912

Şefii judeţeni de zemstvă

Уездные земские начальники

227
 Uezdnîe zemscie nacalinici

Akkerman

Sectorul nr. 3, s. Volintiri, inv.7; 1 d.; 1901.

Bălţi

Sectorul nr. 1, or. Bălţi, inv.8; 2 d.; 1901.

Sectorul nr. 2, or. Bălţi, inv. 9; 1 d.; 1893-1895.

Sectorul nr. 6, or.Sculeni, inv.10; 1 d.; 1909-1912.

Bender

Sectorul nr. 3, s. Ciadîr-Lunga, inv. 11; 2 d.; 1912-1913.

Sectorul nr. 5, s. Taraclia, inv. 12; 1 d.; 1913.

Chişinău

Sectorul nr. 1, or. Chişinău, inv.13; 1 d.; 1910.

Sectorul nr. 2, s. Hînceşti, inv. 14; 260 d.; 1893-1916.

Sectorul nr. 3, s. Nisporeni, inv. 14; 4 d.; 1901.

Sectorul nr. 4, s. Străşeni, inv. 15; 2 d.; 1910.

Sectorul nr. 5, or. Chişinău, inv.16; 5 d.; 1910-1914.

Sectorul nr. 6, s. Bujor, inv. 17; 2 d.; 1913-1914.

Orhei

Sectorul nr. 2, s. Izvoare, inv.18; 2 d.; 1912.

Sectorul nr. 9, s. Braricea, inv. 19; 1 d.; 1892-1917.

228
 Soroca

Sectorul nr. 1, s. Otaci, inv.20; 3 d.; 1893-1894.

Sectorul nr. 2, s. Trifăneşti, inv. 21; 3 d.; 1893-1894.

Sectorul nr. 3, s. Floreşti, inv.22; 5 d.; 1892-1896.

Sectorul nr. 4, s. Văscăuţi, inv. 23; 3 d.; 1892-1915.

Sectorul nr. 5, or. Soroca, inv.24; 2 d.; 1892.

Hotin

Sectorul nr. 4, s. Lipcani, inv.25; 38 d.; 1892-1917.

Sectorul nr. 5, s. Briceni, inv. 26; 2 d.; 1894-1895.

Sectorul nr. 6, s, Edineţ, inv. 27; 6 d.; 1892-1894.

Registre ale şedinţelor şi deciziile congreselor judeţene.

Registrele dosarelor administrative şi civile. Dări de seamă cu privire la

cheltuielile financiare.

Decizii publice ale adunărilor de plasă şi săteşti.

Date despre suprafeţele însămînţate şi starea semănăturilor pe
pămînturile ţărăneşti.

Listele locuitorilor din plasele judeţului Orhei, care urmau a fi supuşi

impozitelor (1906-1912).

Descrierea geodezică a sectorului de pămînt, procurat de locuitorii satului

Drăguşenii Vechi, judeţul Chişinău, de la moşierul Suruceanu (1901).

229
 Dosarul cu privire la includerea în lotul societăţii locuitorilor satului
Fîntîna Allbă, judeţul Bălţi, a sectorului de pămînt, tăiat din pămîntul
mănăstiresc (1909).

Listele cu sumele cotizaţiilor societăţilor săteşti din judeţul Chişinău

pentru întreţinerea şcolilor populare (1910).

Dosare administrative şi civile cu privire la examinarea litigiilor funciare,

patrimoniale şi financiare. Dosare cu privire la acuzarea de furt.

State de serviciu ale şefilor şi candidaţilor de zemstvă.

Judecătoriile plaselor din regiunii Basarabia (F.U.)

1864-1917
Волостные суды Бессарабии
Volostnîe sudî Bessarabii

F.604; un.p.171; 1876-1917; inventare; tabel de transfer.

Au fost introduse în Basarabia după reforma judiciară din anul 1864.

Judecătoria de plasă reprezenta un colegiu din 4-12 judecători, aleşi anual de
către adunarea de plasă. Această judecătorie de castă ţărănească examina
divergenţele şi litigiile dintre ţărani, precum şi unele dosare penale mărunte.

Au fost suspendate în anul 1917.

Judeţul Bender

Căuşeni inv.1; 1 d.; 1914.

Comrat inv. 2; 1 d; 1915.

Sturzeni inv. 3; 1 d.; 1913.

Ciadîr-Lunga inv. 4; 2 d; 1913-1914.

Cimişlia inv.5; 1 d.; 1913.

230
 Judeţul Chişinău

Boldureşti inv. 6; 24 d; 1876 - 1916.

Bujor inv. 7; 2 d; 1907, 1913.

Văsieni inv. 8; 16 d; 1908-1911.

Vorniceni inv. 9; 19 d; 1908-1912.

Hînceşti inv. 10; 7 d; 1896-1913.

Zberoaia inv. 11; 17 d; 1907-1917.

Costeşti inv. 12; 23 d; 1908-1913.

Mereni inv. 13; 16 d; 1907-1915.

Nisporeni inv. 14; 2 d; 1912.

Novaci inv. 15; 7 d; 1912, 1916.

Pîrjolteni inv. 16; 8 d; 1908, 1911.

Sireţi inv. 17; 4 d; 1904, 1912.

Ciuciuleni inv. 18; 5 d; 1911-1913.

Ialoveni inv. 19; 9 d; 1908-1911.

Judeţul Orhei

Hîrtop inv. 20; 1 d; 1917.

Rezina inv. 21; 2 d; 1902-1911.

231
 Judeţul Soroca

Bădiceni inv. 22; 1 d; 1914.

Tîrnova inv. 23; 1 d; 1914.

Floreşti inv. 24; 1 d; 1914.

Dosare cu privire la examinarea litigiilor funciare, patrimoniale şi

financiare.

Registre ale hotărîrilor judecătoriilor de plasă.

3.3.3. Alte instanţe judecătoreşti

Прочие судебные инстанции
Procie cudebnîe instanţii

Judecătorii de comerţ
Коммерческие суды
Commerceskie sudî

Ismail
F.1352; un.p.5; 1837-1850; inventar.
regiunii Basarabia
F.60; un.p.102; 1857-1898; inventar.

Judecătoria comercială din Ismail a fost creată în anul 1825, se ocupa

de examinarea dosarelor comerciale şi negustoreşti litigioase în oraşele
Ismail, Reni, Chilia şi Akkerman. În anul 1857 a fost transferată în or.
Chişinău cu denumirea schimbată de Judecătoria regională comercială din
Basarabia. A fost suspendată în anul 1898.

Catalogul şedinţelor judecătoriei comerciale din Ismail.

Registre ale documentelor intrate şi ieşite. Dosare privind examinarea
litigiilor patrimoniale şi financiare.

232
 Corespondenţa cu administraţia guberniei Bbasarabia cu privire la
alegerea membrilor judecătoriei comerciale regionale din Basarabia.

Listele membrilor judecătoriei comerciale regionale din Basarabia,

statele de serviciu şi dosarele personale ale funcţionarilor judecătoriei.

Judecătoriile de orfani
Сиротские суды
Sirotskie sudî

Oraşului Bender
F.93; un.p.6; 1894-1920; inventar.
Districtului Chişinău-Orhei
F.95; un.p.3797; 1879-1919; inventar.
Oraşului Chişinău
F.94; un.p.3; 1883-1907, 1910; inventar.
Oraşului Soroca
F.607; un.p.2; 1844-1867; inventar.
Oraşului Soroca-Bălţi
F.909; un.p.3; 1909-1923; inventar.

Au fost instituite în anul 1828, se aflau în subordinea magistraţilor.

Judecătoria de orfani din Chişinău a fost transformată în anul 1835 în
judecătoria de orfani a districtului Chişinău-Orhei. Odată cu lichidarea
instituţiei magistraţiolor în anul 1866 judecătoriile au trecut în subordinea
dumelor orăşeneşti.
Organizau tutela copiilor orfani şi a văduvelor negustorilor, burgeziei,
nobililor nominali, intelectualilor şi a averii lor.
A fost desfiinţat în anul 1917.
Decretele Senatului guvernator, circularele cîrmuirii guberniei
Basarabia pentru anii 1881-1915. Circularele guvernatorului Basarabiei
privind evacuarea materialelor tutelei în legătură cu războiul din anul 1879.

233
 Corespondenţa cu instituţiile din Rusia privind instituirea tutelei asupra
proprietăţii diferitor persoane.
Dosarele privind instituirea tutelei asupra proprietăţii şi a copiilor
negustorilor, burghezilor, nobilimii şi a funcţionarilor.
Cărţile de venituri şi cheltuieli ale judecătoriei de orfani din or.
Chişinău.
Corespondenţa privind personalul judecătoriei de orfani a districtului
Chişinău-Orhei şi a judecătoriei de orfani din or. Chişinău.

Tribunale judeţene
Уездные трибуналы
Uezdnîe tribunalî

Judeţului Cahul
F.1252; un.p.121; 1846, 1857-1878; inventar.
Judeţului Iaşi
F.1259; un.p.4; 1872-1888; inventar.
Data înfiinţării şi desfiinţării instituţiilor nu a fost stabilită.
Se ocupă de examinarea plîngerilor ţăranilor, de stabilirea tutelei
asupra copiilor şi averii celor decedaţi, de cazurile de moştenire.
Registrele de evidenţă a hotărîrilor tribunalului. Date privind activitatea
tribunalului.
Circularul Ministerului Agricultirii privind înproprietărirea cu pămînt a
locuitorilor judeţului. Hotărîrile şi sentinţele cu caracter civil privind măsurile
pentru neachitarea de către ţărani a impozitelor.
Date privind examinarea plîngerilor ţăranilor, despre aprobarea
testamentelor, despre stabilirea hotarelor dintre moşiile satelor, despre
vînzare-cumpărare a imobilului, pămîntului; despre acuzarea locuitorilor din
judeţe pentru comiterea infracţiunilor, omorurilor, furturilor.
Condicile metricale ale noinăscuţilor din judeţul Cahul pentru anii1865,
1867, 1869-1870.

234
 Date privind situaţia şcolii de meserii din satul Minjir, judeţul Cahul.
Listele elevilor şcolii.

Direcţia de concurs a debitorilor insolvabili

Конкурсное управление несостоятельных должников
Konkursnoe upravlenie nesostoiatelinîh doljnicov

F.49; un.p.37; 1875-1918; inventar.

Data înfiinţării şi desfiinţării instituţiilor nu a fost stabilită.
Procesele verbale şi registrele şedinţei direcţiei de concurs. Registrele
cu înscrierea tuturor operaţiilor privind desfăşurarea concursului.
Corespondenţa privind debitorii insolvabili.

Comisia de anchetă pentru descoperirea încălcărilor şi

excrocheriilor în procesul recrutărilor în armata de vînători.
1823-1867
Кишиневская следственная комиссия для раскрытия
злоупотреблений и подлогов при найме охотников в
рекруты.
Chişinevscaia sledstvennaia comissia dlea rascrîtia
zloupotreblenii i podlogov pri naime ohotnicov v recrutî.

F.1048; un.p.149; 1864-1868; inventar.

A fost înfiinţată în anul 1823. Se ocupa de încălcările depestate în
timpul selectării voluntarilor pentru înscrierea în rîndul recruţilor, precăutau
cererile contra plată de eliberare de a fi înscrişi în recruţi. A fost desfiinţată
în anul 1867.
Дosarele privind depistarea falsificărilor în procesul înscrierii sub alt
nume a voluntarilor în recruţi, date privind falsificarea documentelor,
dezertarea din armată şi fuga peste graniţă, reîntoarcerea în ţară sub nume
străin.
Dosarele privind acuzarea complicilor care au contribuit la înscrierea în
recruţi a supuşilor străini.
Registrul de evidenţă a comisiei de anchetă pentru anul 1823.

235
 Comisia regională de anchetă secretă pentru urmărirea şerbilor
fugari
Кишиневская областная секретная следственная комиссия
по розыску беглых крепостных
Kişiniovscaia oblastnaia secretnaia sledstvennaia komissia po
rozîscu beglîh crepostnîh

F.784; un.p.13; 1823-1824; inventar.

Data înfiinţării şi desfiinţării instituţiilor nu a fost stabilită.
Registrele şedinţelor comisiei. Corespondenţa privind reţinerea
dezertorilor. Dosarele privind căutarea ţăranilor şerbi fugari; dosarele cu
privire la falsificatorii de bani.
*
* *

Anchetatorul penal cu probleme speciale a judecătoriei

districtului Chişinău
Судебный следователь Кишиневского окружного суда
по важнейшим Dosareleм
Sudebnîi sledovateli Kişiniovscogo ocrujnogo suda po
vajneişim delam

F.1287; un.p.1; 1912-1913; inventar.

Anchetatorul penal pe problemele de importanţă deosebită

din or.Chişinău,
1910
Судебный следователь по особо важным Dosareleм
г.Кишинев
Sudebnîi sledovateli po osobo vajnîm delam g.Kişiniov

F.897; un.p.1; 1910-1912; inventar.

Anchetatorul penal al sectorului 1, or.Chişinău
Судебный следователь 1-го участка города Кишинева
Sudebnîi sledovateli 1-go uceastca goroda Kişiniova

236
F.1254; un.p.2; 1866-1867; inventar.

Anchetatorul penal al sectorului 3, judeţul Chişinău

Судебный следователь 3-го участка Кишиневского
уезда
Sudebnîi sledovateli 3-go uciastca Kişiniovskogo uezda

F.1282; un.p.1; 1917-1918; inventar.

Anchetatorul penal al sectorului 4, judeţul Izmail, loc-tea

Leova, 1912-1913
Судебный следователь 4-го участка Измаильского
уезда, м-ко Леово
Sudebnîi sledovateli 4-go uciastca Izmailiscogo uezda, m-co
Leovo

F.1345; un.p.1; 1912-1913; inventar.

Anchetatorul penal al sectorului 2, judeţul Hotin,

s.Romancăuţi, 1912
Судебный следователь 2-го участка Хотинского
уезда, с.Романкaуцы
Sudebnîi sledovateli 2-go uciastca Hotinscogo uezda,
s.Romancauţî

F.650; un.p.1; 1912; inventar.

Anchetatorul penal al sectorului 3, judeţul Orhei, s.Teleneşti

Судебный следователь 3-го участка Оргеевского
уезда, с.Теленешты
Sudebnîi sledovateli 3-go uciastca Orgheevskogo uezda,
s.Teleneştî

F.652; un.p.2; 1905; inventar.

Anchetatorul penal al sectorului 1, judeţul Soroca,

s.Năduşita, 1887

237
Судебный следователь 1-го участка Сорокского уезда,
с.Надушита
Sudebnîi sledovateli 4-go uciastca Sorokskogo uezda,
s.Naduşita

F.651; un.p.1;1887; inventar.

Anchetatorul eparhial, districtul V-al judeţului Orhei, eparhia

Chişinăului, localitatea Călăraşi
Духовный следователь 5-го Оргеевского округа,
Кишиневской епархии, м-ко Калараш
Duhovnîi sledovateli 5-go Orgheevskogo okruga
Kişiniovskoi eparhii m-co Kalaraş
F.2105; un.p.1; 1897; inventar.

Judecătorul oraşului Bălţi

Городской судья города Бельцы
Gorodskoi sudia goroda Beliţî

F.908; un.p.1; 1917-1918; inventar.

Judecătorul orăşenesc al sectorului 2 din oraşul Bender,

1911-1917
Городской судья 2-го участка города Бендеры
Gorodskoi sudia 2-go uceastca goroda Benderî

F.907; un.p.2; 1911; inventar.

Judecătorul orăşenesc al sectorului 1 din oraşul Orhei

Оргеевский городской судья 1-го участка, г.Оргеев
Orgheevskii gorodskoi sudia 1-go uceastca, g.Orgheev

F.930; un.p.1; 1914; inventar.

Comisia instituită în or.Chişinău pentru cercetarea

neglijărilor şi dezordinei în oficiile judeţene din Chişinău

238
 Комиссия учрежденная в городе Кишиневе для
расследования упущений и беспорядков по уездным
присутственным местам в городе Кишиневе
Komissia ucirejdionnaia v gorode Kişiniove dlia
rassledovania upuşcenii i besporiadkov po uezdnîm
prisutstvennîm mestam g.Kişiniova

F.890; un.p.3; 1822-1827; inventar.

3.4. Notari, avocaţi şi samşari

Нотариусы, стряпчие, маклеры
Notariusî, streapcie, maclerî

Notarul superior al judecătoriei de

Circumscripţie – Chişinău, gubernia Basarabia F.U.
1869-1918
Старший нотариус Кишиневского окружного суда
Бессарабской губернии
Starşîi notarius Kişiniovskogo okrujnogo suda Bessarabskoi
gubernii

F.36; un.p.18473; 1870-1911; inventare.

Notarul superior administra arhiva notarială a judecătoriei districtului

Chişinău. Unitatea a fost introdusă în anul 1869, primea spre confirmare
actele de proprietate şi procurile, elibera certificate pentru averea pusă în
gaj, definitiva dosarele neterminate de oformat de către judecătoria
comercială şi de direcţia poliţie, controla activitatea birourilor notariale
particulare. Inventarele dosarelor examinate de birourile notariale particulare
erau prezentate în cancelaria notarului superior.
Cancelaria notarului superior a fost lichidată în anul 1918.
Dosаrele privind aprobarea actelor de vînzare-cumpărare a imobilului,
actelor de dăruire; despre anularea interdicţiilor pentru proprietarii moşiilor ce
nu au achitat integral împrumutul de ipotecă; despre confirmarea proprietăţii.
Cărţile de evidenţă a operaţiilor încheiate la biroul notarial privind
proprietatea. Cărţile de evidenţă a protestului poliţelor. Indicele alfabetic ale
dosarelor arhivei notariale. Inventarul dosarelor şi a cărţilor predate în arhivă

239
de birourille notariale a regiunii Basarabia. Sînt prezente doc. cu text
paleografic româno-chirilic.

Birourile notariale particulare din Basarabia. F.U.

Частные нотариальные конторы Б
Ceastnîe notarialinîe contorî Bessarabii

F.1437; un.p.16293; 1870-1940; inventare; tabel de transfer.

Reţeua birourilor notariale particulare pe teritoriul Basarabiei a fost

înfiinţată în diferite perioade în baza „Regulamentului compartimentului
notarial”din 14 aprilie 1866 şi introdus în regiunea Basarabia cu începere de
la 1 decembrie 1869.Birourile notariale particulare primeau pentru
confirmare de la populaţie diferite documente, întocmeau copiile
documentelor personale şi le autentificau, întocmeau testamente. Activitatea
birourilor notariale particulare era controlată de notarul superior al
judecătoriei districtului Chişinău, iar inventarele dosarelor examinste erau
transmise spre păstrare arhivei notarului superior.
Unele birouri notariale particulare şi-au continuat activitatea şi după
anul 1918, altele numai au început-o. Birourile notariale particulare au fost
lichdate în anul 1940, odată co formarea R.S.S.M. şi naţionalizarea
proprietăţii private. O mică parte şi-au continuat activitatea pînă în anul
1944.

Or. Bălţi
Antoniu Elena (1918 –1940) inv. 1; 48 un.p.; 1923 – 1940
Valuţa Nicon (1918 –1940) inv. 2; 508 un.p.; 1919 – 1940
Vrabie Petru (1918 –1940) inv. 3; 71 un.p.; 1919 – 1939
Gaidai Ion (1918 –1940) inv. 4; 2 un.p.; 1918
Clip H. (1918 –1940) inv. 5; 1 un.p.; 1938
Nicolaevskii (1918 –1940) inv. 6, 7; 513 un.p.; 1913 – 1917
Popovici Efimia (1918 –1940) inv. 8, 9; 134 un.p.; 1926 – 1939,
1940
Roşca Ion (1918 –1940) inv. 10; 3 un.p.; 1927 – 1928

240
Solomon A. A. (1918 –1940) inv. 11; 3 un.p.; 1922 – 1924
Sorocean (1897-1917) inv. 12; 54 un.p.; 1897, 1909, 1911
Hincu Tudor (1918 –1940) inv. 13; 35 un.p.; 1923 – 1930
Şeptelici (1918 –1940) inv.14,15; 241 un.p.; 1925 – 1938
Judeţul Bălţi
Gensiorovski N. T. inv. 16; 2 un.p.; 1908 – 1909
s. Făleşti (1908 –1909)
Dioghenidi inv. 17; 1 un.p.; 1900
s. Făleşti (1900 –1917)
Doroşevski E. P. inv. 18; 3 un.p.; 1913 – 1915
s. Făleşti (1901 –1917)
Cruşevan s. Făleşti (1893) inv. 19; 1 un.p.; 1893
Clip H. s. Făleşti inv. 20, 160 un.p.; 1928 – 1930
(1918 –1940) 21;
Or. Bender (Тигина)
Loran (1896) inv. 22; 1 un.p.; 1896 г.
Matveeva (1912) inv. 23; 1 un.p.; 1912 г.
Molcanskii S.I. (1891) inv. 24; 1 un.p.; 1891 г.
Judeţul Bender
l. Comrat
Gerţenştein (1880 –1910) inv. 25, 26; 551 un.p.; 1908 – 1910
Djionat (1913 –1914) inv. 27; 2 un.p.; 1913 – 1914
Or. Cahul
Alexandrovici V. inv. 28, 29; 90 un.p.; 1918 – 1940
(1918 –1940)
Calamandi (1918 –1940) inv. 30, 31; 125 un.p.; 1931 – 1938
Klimaşevskii (1910 –1917) inv. 32; 8 un.p.; 1910 – 1915
Кucevskii (1918 –1940) inv. 33; 216 un.p.; 1922 – 1937
Or. Chişinău
Alexandrov M.N. inv. 36, 37; 131 un.p.; 1896 – 1912
(1896 –1912)
Andreev D.P. (1876 –1892) inv. 38, 39; 53 un.p.; 1878 – 1887
Bartlemanov I.F. inv. 40; 106 un.p.; 1901 – 1918
(1901 –1918)

241
Bolotin M.E. (1908 –1917) inv. 41; 35 un.p.; 1908 – 1917
Botezatu N.I.(1910 –1940) inv. 42, 43, 1259 un.p.; 1910 – 1927
44;
Valuţa I. (1918 –1940) inv. 45; 686 un.p.; 1919 – 1939
Gafencu (1918 –1940) inv. 46; 235 un.p.; 1918 – 1940
Gore G.S. (1880 –1903) inv. 47, 48; 39 un.p.; 1880 – 1903
Gropa (1918 –1940) inv. 49; 233 un.p.; 1927 – 1939
Grosu G. (1918 –1940) inv. 50; 350 un.p.; 1924 – 1932
Grosu M. (1918 –1940) inv. 51, 52; 1614 un.p.; 1918 – 1940
Gurovici (1869 –1870) inv. 53; 5 un.p.; 1869 – 1870
Dumitrescu (1918 –1940) inv. 54; 38 un.p.; 1938 – 1940
Dunin-Barkovski inv. 55; 51 un.p.; 1872 – 1894
(1872 –1894)
Dutov-Bazilevici inv. 56; 9 un.p.; 1870 – 1871
(1870 –1871)
Epure N. (1918 –1940) inv. 57; 1779 un.p.; 1919 – 1939
Jano (1893 –1895) inv. 58; 11 un.p.; 1893 – 1895
Zalevskii P.P. (1894 –1913) inv. 59, 60, 814 un.p.; 1894 – 1913
61, 62;
Cazacu (1918 –1940) inv. 63, 64; 311 un.p.; 1920 – 1932
Kamaneţkii (1884 –1913) inv. 65; 13 un.p.; 1884 – 1913
Kaporskii (1889 –1893) inv. 66; 22 un.p.; 1889 – 1893
Kobiev I.N. (1886 –1917) inv. 67, 68, 358 1886 – 1917
69;
Kusakov (1871 –1876) inv. 70; 21 un.p.; 1871 – 1876
Levinskii (1918 –1940) inv. 71; 456 un.p.; 1918 – 1940
Leontiev M.B. (1870 –1877) inv. 72; 35 un.p.; 1870 – 1877
Leu (1913) inv. 73; 1 un.p.; 1913
Lidit (1918 –1940) inv. 74; 7 un.p.; 1935
Liharev (1890 –1899) inv. 75; 49 un.p.; 1890 – 1899
Palentreer (1870 –1886) inv. 76; 57 un.p.; 1870 – 1876
Pisarjevskii (1870 –1903) inv. 77; 102 un.p.; 1870 – 1903
Popov (1918 –1940) inv. 78; 265 un.p.; 1930 – 1940

242
Puzanov (1900 –1916) inv. 79; 152 un.p.; 1912
Sosnovskii (1870 –1873) inv. 80; 10 un.p.; 1870 – 1873
Strajesco (1901 –1918) inv. 81, 82; 602 un.p.; 1901 – 1918
Hudolev (1870 –1911) inv. 83, 84; 88 un.p.; 1909 – 1911
Ciudacova A.A. inv. 85, 86; 178 un.p.; 1920 – 1940
(1918 –1940)
Şvamberg C.V. (1883–1918) inv. 87, 88; 186 un.p.; 1888 – 1918
Ştrimer M.M. (1874 –1913) inv. 89, 90; 59 un.p.; 1874 – 1913
Judeţul Chişinău
Jelezco V.G. (1918 –1940) inv. 91; 6 un.p.; 1916 – 1940
l. Ganeşti
Iliev-Pleşa (1912 –1918) inv. 92; 4 un.p.; 1918
l. Ganeşti
Stepanov (1912 –1918) inv. 93; 1 un.p.; 1918
l. Ganeşti
Cebotariova M. inv. 94; 4 un.p.; 1926 – 1940
(1925 –1940)
l. Calaraş
Şvamberg C. (1918 –1940) inv. 95, 96; 96 un.p.; 1925 – 1936
l. Calaraş
Goian V. (1925 –1940) inv. 97; 6 un.p.; 1934
s. Nisporeni
Senchevici (1910) inv. 98; 1 un.p.; 1910
s. Tuzora
Or. Leova
Murzin (1922 –1927) inv. 34; 126 un.p.; 1922 – 1927
Pedahovskii (1888) inv. 35; 1 un.p.; 1888
Or. Rîbniţa
Coteca C.I. (1910 –1911) inv. 135; 10 un.p.; 1910 – 1911
Crestini A.I. (1911 –1914) inv. 136, 458 un.p.; 1911 – 1914
137, 138;
Or. Soroca
Arşavskii (1909) inv. 99; 3 un.p.; 1909
Bolenskii (1882 –1884) inv. 100; 4 un.p.; 1882 – 1884
Vanchevici (1877 –1883) inv. 101; 14 un.p.; 1877 – 1883
Dahnovici (1889 –1894) inv. 102; 10 un.p.; 1889 – 1894
Doroşevskii (1917 –1919) inv. 103; 6 un.p.; 1917 – 1919
Kozlovskii M.A. inv.104,105; 116 un.p.; 1926 – 1928
(1918 –1940)
Kulicovskii Iu.P. inv. 106; 11 un.p.; 1894 – 1900
(1894 –1900)
Cruşevan (1899 –1903) inv. 107; 3 un.p.; 1899 – 1903
Kuşkovskii (1891 –1900) inv. 108; 6 un.p.; 1894 – 1896
Nesluhovskii N.A. inv. 109; 10 un.p.; 1881 – 1886
243
(1881 –1886)
Sacară (1918 –1940) inv. 110; 109 un.p.; 1921 – 1926
Ţurcanu (1918 –1940) inv. 111, 511 un.p.; 1920 – 1940
112;
Cernoţkii (1890 –1915) inv. 113; 672 un.p.; 1907 – 1913
Iaroţkii (1904 –1917) inv. 114; 20 un.p.; 1904 – 1909
Judeţul Soroca
Cojocaru I. (1918 –1940) inv. 115; 232 un.p.; 1922 – 1927
l. Otaci
Bruma S.I. (1918 –1940) inv. 116; 5 un.p.; 1926 – 1928
s. Capreşti
Kurdjiţkii V.I. (1913 –1918) inv. 117; 8 un.p.; 1913 – 1918
с. Окница
Licon F. (1918 –1940) inv. 118, 170 un.p.; 1918 – 1940
s. Tîrnovo 119;
Şişco P. (1918 –1940) inv. 120; 12 un.p.; 1925 – 1926
s. Tîrnovo
Milighi (1918 –1940) inv. 121; 119 un.p.; 1925 – 1928
s. Floreşti
Or. Tighina
Adamovici (1918 –1940) inv. 123; 14 un.p.; 1928 – 1939
Vrabie V. (1918 –1940) inv. 124; 8 un.p.; 1928 – 1930
Kononenko Y. (1918 –1940) inv. 125; 14 un.p.; 1928 – 1937
Panaitopulo (1918 –1940) inv. 126; 98 un.p.; 1923 – 1933
Serpov I. (1918 –1940) inv. 127; 42 un.p.; 1929 – 1937
Cernouţeanu S. inv. 128; 63 un.p.; 1929 – 1940
(1918 –1940)
Judeţul Tighina
Ganev (1918 –1940) inv. 122; 1 un.p.; 1927
l. Comrat
Djionat S.I. (1918 –1940) inv. 130; 1 un.p.; 1918
s. Cimişlia
Radovici G. (1918 –1940) inv. 129; 1 un.p.; 1927
s. Ceadîr-Lunga
Or. Tiraspol
Braichevici A.A. inv. 139; 17 un.p.; 1900 – 1912
(1900 –1912)
Yvolinskii L.A.(1902 –1918) inv. 140; 1 un.p.; 1902
Slavinskii C.I. (1900 –1918) inv. 141; 2 un.p.; 1914 – 1918
Untilov A.V. (1884 –1895) inv. 142; 15 un.p.; 1884 – 1893
Judeţul Hotin
Bocalu inv. 134; 1 un.p.; 1909
l. Briceni (1909 –1914)
Dainov-Dimitrov inv. 131; 60 un.p.; 1905 – 1916

244
 l. Otaci (1905 –1917)
Scordeli inv. 132; 3 un.p.; 1889
l. Otaci (1888 –1889)
Strigunov inv. 133; 3 un.p.; 1891 – 1900
l. Otaci(1891 –1900)

Registrul actelor notariale întocmite după alfabet. Dosare privind

aprobarea actelor de a pune în gaj şi de cumpărare, despre testamente
spirituale şi de altă natură Copiile autoriyate a documentelor personale.
*
* *

Avocatul afacerilor de stat din regiunea Basarabia,

or.Chişinău
Бессарабский областной казенных дел стряпчий,
г.Кишинев
Bessarabskii oblastnoi kazionnîh del streapcii, g.Kişiniov

F.924; un.p.7; 1837-1866; inventar.

Avocatul districtului Soroca-Iaşi

Сорокско-Ясский окружной стряпчий г.Сороки
Soroksko-Iaskii okrujnoi striapcii g.Soroka

F. 886; un.p.1; 1838; inventar.

Biroul samsarului orăşenesc din Bender, 1840

Контора бендерского городского маклера г.Бендеры
Kontora benderskogo gorodskogo maclera g.Benderî
F.407; un.p. 1; 1840; inventar.

Biroul samsarului orăşenesc din Cahul

Контора кагульского городского маклера
Contora Caguliscogo gorodscogo maclera

F.526; un.p.3; 1852-1856; inventar.

245
 Biroul din Chişinău al samsarului B.Companeeţ
Кишиневская маклерская контора Компанейца Б.Л.
Kişiniovskaia maklerskaia kontora Kompaneiţa B.L.

F.1253; un.p.2; 1864-1865; inventare.

3.5. Închisori
Тюрьмы
Tiurmî

Secţia închisorilor din Basarabia а

Administraţiei guberniei Basarabia
1910-1918
Бессарабское тюремное отделение
Бессарабского губернского правления
Bessarabscoe tiuremnoe otdelenie
Bessarabscogo gubernskogo pravlenia

F.646, un.p.1296; 1879-1917; inventare.

A fost creată în anul 1910 în cadrul administraţiei guberniei Basarabia.

Examina chestiunile ce ţineau de trimiterea pe etape a arestaţilor, executarea
sentinţelor de judecată, supravegherea locurilor de detenţie, condiţiile şi
modul de întreţinere a arestaţilor.

Secţia închisorilor din Basarabia a fost suspendată în anul 1918.

Decizii guvernamentale cu privire la crearea Inspectoratului închisorilor

şi ordine ale guvernatorului cu privire la organizarea activităţii. Dispoziţii ale
administraţiei guberniei Basarabia şi ale secţiei închisorilor cu privire la
numirea în funcţii de poliţişti (1904-1911, 1915-1918). Rapoarte ale
inspectoratului pentru închisori despre starea acestora pe numele
guvernatorului. Documente cu privire la rezultatele reviziilor în închisori
(1913-1915).

Date despre deţinuţii politici şi arestaţii care se aflau în închisori; cu

privire la mişcarea arestaţilor şi numărul lor, la cheltuielile pentru întreţinerea
lor. Liste ale poliţiştilor, subofiţerilor şi străjerilor.

246
 Reclamaţii ale deţinuţilor asupra administraţiei.

Materiale privind cheltuielile pentru reparaţia şi construcţia închisorilor,

repartizarea sectoarelor de pămînt pentru fermele închisorilor, pentru
amenajarea închisorilor. Liste de preţuri la provizii şi furaje.

Corespondeţa cu privire la deschiderea creditelor pentru întreţinerea

poliţei, la mobilizarea populaţiei civile şi rechiziţia transportului cu tracţiune
animală pentru lucrările la tranşee (1916); cu privire la organizarea miliţiei în
judeţul Hotin (1917). Dosarul cu privire la jubileul de 300 de ani al Casei
Romanovilor.

State de serviciu ale subofiţerilor de poliţie, temnicerilor şi

funcţionarilor.

Inspectoratul gubernial al închisorilor

Бессарабская губернская тюремная инспекция
Bessarabskaia gubernscaia tiuremnaia inspecţia

F. 643; un.p. 20; 1911-1917; inventar.

A fosr creat în anul 1910 în cadrul administraţiei guberniei Basarabia.

De funcţiile inspectoratului ţineau supravegherea locurilor de detenţie, a
coloniilor şi azilurilor de corecţie, executarea şi respectarea legilor privind
modul de întreţinere a arestaţilor.

A fost suspendat în anul 1918.

Registre ale şedinţelor secţiilor judeţene ale societăţilor de tutelare a

închisorilor.

Corespondenţa cu privire la stabilirea contactului de serviciu între

temnicieri şi poliţişti, cu privire la antrenarea deţinuţilor pentru producerea
armaturilor de fier pentru necesităţile armatei, cu privire la alocarea
mijloacelor pentru închisori.

Dosare privind efectivul de personal.

247
 Comitetul gubernial intendent al închisorilor din Basarabia
Бессарабский губернский пinvечительный о тюрьмах
комитет
Bessarabskii gubernskii popecitelinîi o tiurimah comitet

F.642; un. p. 28; 1841-1917; inventar.

A fost organizat în anul 1836. Comitetul se ocupa de distribuirea

mijloacelor băneşti, repartizate pentru întreţinerea arestaţilor. Se ocupa de
colectarea donaţiilor. A fost suspendat în anul 1917.

Registre ale şedinţelor comitetului. Corespondenţa cu privire la

permisiunea construcţiei bisericii pe lîngă închisoarea din Bender, la
organizarea lecturilor şi convorbirilor preoţilor cu deţinuţii, cu privire la
combaterea maladiilor infecţioase în închisori, cu privire la confirmarea
directorilor secţiilor judeţene ale închisorilor.

Dosarul cu privire la instituirea societăţii de acordare a indemnizaţiilor

evreilor bolnavi şi săraci „Ezpas-Hailim”.

Liste ale directorilor secţiilor judeţene ale închisorilor. Dosare privind

efectivul de personal.

*
* *

Secţia judeţeană Bender a închisorilor

Бендерское уездное тюремное управление
Benderscje uezdnoe tiuremnoe otdelenie
F. 644; un.p. 1; f/d; inventar.

Secţia judeţeană Soroca a închisorilor

Сорокское уездное тюремное управление

248
 Sorocscoe uezdnoe tiuremnoe otdelenie
F. 1239; un.p. 2; 1888, 1896; inventar.

Închisoarea regională din Chişinău a secţiei închisorilor

regiunii Basarabia.
Кишиневская областная тюрьма
Kişiniovskaia oblastnaia tiurima

F.338; un.p.476; 1882-1919; inventar.

Închisoarea din or.Bender

Бендерская тюрьма
Benderskaia tiurima

F.749; un.p.1; 1914; inventar.

Colonia de corecţie din Mereni a Societăţii azilurilor de

corecţie din Basarabia,
s. Mereni, jud. Chişinău
Меренская исправительная колония
Merenskaia ispravitelinaia kolonia

F.253; un.p.4; 1917-1918; inventar.

4. FONDURILE ORGANELOR ADMINISTRATIV –

MILITARE

ФОНДЫ ВОЕННЫХ УЧРЕЖДЕНИЙ

FONDÎ VOENNÎH UCIREJDENII

Şefii militari
Воинские начальники
Voinskie nacialniki

249
 Gubernial
F.764; un.p.4; 1854-1855;1889, inventar.
Judeţului Bender
F.21; un.p. 19; 1914-1916, inventar.
Judeţului Orhei
F.250; un.p. 6; 1914; inventar.

Şeful guberniei a fost numit în anul 1864 pentru a ţine evidenţa

înscrierilor pentru gradele inferioare. Era membru al administraţiei
guberniale pentru recrutare. A fost suspendat în anul 1874.

Şefii judeţeni au fost instituiţi în temeiul decretului Senatului din 26

august 1874, se ocupau de recrutarea şi înrolarea în armată a recruţilor, de
evidenţa militarilor în rezervă, de organizarea recrutării la concentrările de
instrucţie şi verificare, de crearea echipelor judeţene provizorii. Au fost
suspendaţi în anul 1917.

Ordine ale şefilor militari din judeţele Bender şi Orhei din anii 1910-
1916.

Raport de luptă cu privire la starea trupelor dislocate pe teritoriul

Basarabiei.

Calcule cu privire la prezentarea ofiţerilor în rezervă de grad inferior în

cazul mobilizării la punctul de concentrare din or. Bender.

Foaia matricolă a şefului militar al judeţului Chişinău Serdiukov V.V.

Statul de serviciu al ostaşului Komarov E.

Oficii pentru serviciul militar

Присутствия по войнской повинности
Prisutstvia po voinscoi povinnosti

Gubernială
F 403; un p.; 535, 1864-1917; inventar.

250
 Judeţului Bălţi
F 525; un p 1.; 1987, 1909-1918; inventar.

Judeţului Orhei

F 529; un p. 7; 1910 – 1916; inventar.

Au fost fondate în anul 1874.

Efectuau organizarea recrutării, repartizarea şi supunerea unui nou

examen medical a persoanelor, care urmau să-şi satisfacă serviciul militar.
Oficiul gubernial examina reclamaţiile asupra administraţiilor judeţene şi
orăşeneşti. Se aflau în subordinea M.A.I. Au fost suspendate în anul 1917.

Dispoziţii circulare ale M.A.I., ale direcţiei pentru serviciul militar din
anii 1894, 1903, 1910-1915, ale oficiului gubernial din Basarabia pentru
serviciul militar (1916), ale guvernatorului Basarabiei din anii 1902-1903.

Liste ale premilitarilor pe judeţe. State de serviciu de primire a

persoanelor mobilizate în anul 1915. Dări de seamă şi date despre recrutare.

Date cu privire la completarea armatei neregulate, la desfăşurarea

mobilizării în armată, cu privire la satisfacerea serviciului militar, cu privire la
reexaminarea şi examinarea medicală de stabilirea aptitudinii de a satisface
serviciul militar, cu privire la amînarea satisfacerii serviciului militar.

Corespondenţa cu privire la pregătirea de mobilizare a instituţiilor

civile, cu privire la alocarea mijloacelor penru întreţinerea administraţiilor şi
spitalelor.

Registre de evidenţă a cailor, căruţelor şi harnaşamentului.

Dosare cu privire la acordarea pensiilor ostaşilor în retragere.

Listele şefilor sectoarelor militare de creştere a cailor din Basarabia.

State de serviciu ale funcţionarilor din administraţii. Dosare personale ale
medicilor.

251
 Oficiul rejional de recrutare din Basarabia, 1831-1874

Бессарабское областное рекрутское присутствие

Basarabscoe oblastnoe recrutscoe prisutstvie
F-362; un p. 6; 1835-1859; inventar.

A fost instituit în anul 1831 şi supraveghea pregătirea şi desfăşurarea

recrutării persoanelor care urmau să-şi satisfacă serviciul militar. A fost
suspendat în anul 1874.

Registre ale şedinţelor administraţiei de recrutare din anii 1835, 1838,

1845, 1850 şi 1859.

Registrul de evidenţă a recruţilor din judeţe pentru anul 1854.

Comitetul gubernial de dispoziţie din Basarabia, (1875-1917)

Бесарабский губернский распорядительный комитет

Bessarabskii gubernskii rasporiditelinîi comitet

F. 138; un. p. 68; 1875-1917; inventar.

A fost creat în anul 1875 şi suspendat în anul 1917.

Ordine şi dispoziţii ale Ministerului de Război, ale statelor majore ale

regiunilor militare Odessa şi Kiev cu privire la încartiruirea trupelor în
gubernia Basarabia.

Registre ale şedinţelor comitetului.

Corespondenţa cu privire la aplicarea regulamentului din 8 iulie 1874 cu

privire la transformarea prestaţiilor militare de locuinţe, cu privire la
pregătirea încăperilor, cu privire la organizarea poligoanelor de instrucţie
pentru regimentele dislocate în or. Chişinău, cu privire la organizarea
punctelor de concentrare şi alimentare.
252
 Documente cu privire la repartizarea pămîntului în or. Bălţi pentru un
poligon al regimentului 23 de dragoni Voznesensk.

*
* *

Batalionul de pază internă din Chişinău

al districtului militar nr. 8
Кишиневский батальион внутренней стражи 8-го
военного округа
Kişinevskii batalion vnutrennei straj 8-go voennogo
okruga
F. 363, un. p. 3, 1851-1860; inventar.

Regimentul 53 de infanterie – Volînsk

53 – пехотный Волынский полк
53 – pehotnîi Volînskii polk

F. 772; un. p. 1; 1910; inventar.

Regimentul 58 infanterie – Praga

58-пехотный Пражский полк
58- pehotnîi Prajskii polk
F. 773; un. p. 1; 1866; inventar.

Batatlionul trei de genişti, brigada a 3-ea de genişti din

regiunea Basarabia, or. Bender.
Третий саперный батальон 3-ей саперной бригады
Tretii sapiornîi batalion 3-ei sapiornoi brigadî
F. 20; un. p. 11; 1830; inventar.

5. FONDURILE ORGANELOR DE POLIŢIE ŞI

JANDARMERIE
ФОНДЫ ОРГАНОВ ПОЛИЦИИ И ЖАНДАРМЕРИИ

253
 FONDÎ ORGANOV POLIŢII I JANDARMERII

Organele poliţiei din Basarabia. F.U., 1818 –1917

Органы полиции Бессарабии
Organî poliţii Bessarabii

F. 289; un. p. 963; 1818–1918; inventare; tabel de transfer;

catalogat.
Au fost create în temeiul Statutului formării regiunii Basarabia din 29
ianuarie 1818. În oraşele statului şi cele judeţene era creată poliţia
orăşenească în frunte cu un şef al poliţiei; în judeţe era organizată
isprăvnicia de zemstvă care executa rolul de poliţie de zemstvă, în frunte cu
un ispravnic. De problemele poliţiei în judeţe se ocupa tribunalul de zemstvă.
Judeţele erau împărţite în sectoare care se numeau cantonamente în frunte
cu un şef de poliţie.

Odată cu promovarea în Basarabia în anul 1864 a reformei poliţieneşti

din anul 1862, vechile organe poliţiste din oraşele judeţene (şefii de poliţie) şi
din judeţe (isprăvnicii de zemstvă) au fost comasate în direcţia judeţeană de
poliţie. Din ele făceau parte ispravnicul de judeţ, ajutorul său, secretarul şi
trei şefi de poliţie din cantonamente. Judeţele şi-au păstrat împărţirea în
cantonamente , şefii de poliţie din cantonamente se subordonau direcţiei
judeţene de poliţie.

Direcţia orăşenească de poliţie consta dintr-un şef de poliţie, ajutorul

său şi administraţia generală, din care făceau parte membrii obligatorii din
partea oraşului.

Din componenţa direcţiilor de poliţie făceau parte echipele de pompieri

şi de poliţişti.

Direcţiile orăşeneşti şi judeţene de poliţie supravegheau executarea

hotărîrilor şi sentinţelor instituţiilor judiciare; se ocupau de prevenirea şi
curmarea infracţiunilor şi a dezordinilor; urmăreau desfăşurarea recrutărilor,
perceperea restanţelor fiscale etc.

254
 Se subordonau administraţiei guberniale. Au fost suspendate în anul
1917.

Direcţia orăşenească de poliţie din Chişinău (1818-1917)

inv. 1, 211 d., 1819-1917

Secţia poliţiei judiciare din Chişinău

inv. 2, 1 d., 1913

Direcţiile judeţene de poliţie

Bălţi (1818-1917), inv. 3, 12 d., 823-1916

Bender (1818-1917), inv. 4, 23 d., 847-1917

Chişinău (1818-1917), inv. 5, 100 d.,1866-1917

Orhei (1818-1917), inv. 6, 27 d.,1865-1913

Soroca (1818-1917), inv. 7, 196 d., 1818-1916

Direcţiile orăşeneşti de poliţie

Bălţi (1818-1917), inv. 8, 9 d., 1823-1910

Poliţia orăşenească

Cahul (1840 - 1856), inv. 9, 2 d.,1843, 1848-1849

Agenţi de poliţie

or. Orhei (1864-1917), inv. 10 , 28 d., 1896-1914

or. Soroca (1864-1917), inv. 11, 9 d., 1896-1914

Poliţia punctului de frontieră

Ungheni (1873-1917), inv. 12, 13,14, 235 d.,1895-1919

Şefi de poliţie

Şeful poliţiei sectorului nr.1 al Direcţiei orăşeneşti de poliţie

Bender (1864-1917), inv. 15, 17 d., 1910-1918
255
Şeful poliţiei sectorului nr. 1 al Direcţiei
orăşeneşti de poliţie Chişinău (1864-1917), inv. 16, 2 d.,1913-1914

Şeful poliţiei sectorului nr. 2 al Direcţiei

orăşeneşti de poliţie Chişinău (1864-1917), inv. 17, 5 d., 1914-
1916

Şeful poliţiei sectorului nr. 3 al Direcţiei

orăşeneşti de poliţie Chişinău (1864-1917), inv. 18, 4 d., 1906-
1916

Şeful poliţiei sectorului nr. 5 al Direcţiei

orăşeneşti de poliţie Chişinău (1864-1917), inv. 19, 2 d., 1912-
1915

Şeful poliţiei cantonamentului nr.1 al

judeţului Akkerman, s. Volintiri (1864-1917), inv. 20, 1 d., 1913

Şeful poliţiei cantonamentului

nr.1 al Direcţiei judeţene de poliţie
Chişinău s. Nisporeni (1864-1917), inv. 21, 5 d., 1889-1912

Şeful poliţiei cantonamentului nr.2 al Direcţiei

judeţene de poliţie
Chişinău, or. Chişinău (1864-1917), inv. 22, 1 d., 1914-1915

Şeful poliţiei cantonamentului nr.3 al Direcţiei

judeţene de poliţie Chişinău, or. Chişinău (1864-1917), inv. 23, 23
d., 1889-1916

Şeful de poliţiei al cantonamentului nr.4 al

Direcţiei judeţene de poliţie
Chişinău s. Străşeni (1864-1917), inv. 24, 3 d.,1909-1912

Şeful de poliţie al cantonamentului nr.3 al

Direcţiei judeţene de poliţie
Orhei, s. Criuleni (1864-1917), inv. 25, 1 d., 1875

Şeful de poliţie al cantonamentului nr.2 al

Direcţiei judeţene de poliţie
Soroca, s. Zguriţa (1864-1917), inv. 26, 18 d., 1879-1917

Şeful de poliţie al cantonamentului nr.3 al

Direcţiei judeţene de poliţie
256
Soroca, s. Floreşti (1864-1917), inv. 27, 20 d., 1880-1917

Şeful de poliţie al cantonamentului nr.4 al

Direcţiei judeţene de poliţie
Soroca, s. Vadul-Raşcov (1864-1917), inv. 28, 7 d., 1906-1916

Şeful de poliţie al cantonamentului nr.3 al

Direcţiei judeţene de poliţie Bălţi, s. Sculeni (1864-1917), inv.
29, 1 d., 1875

Dispoziţii circulare ale M.A.I., guvernatorului Basarabiei,

Departementului de poliţie cu privire la măsurile de luptă contra mişcării
revoluţionare; cu privire la persecutarea persoanelor acuzate de săvîrşirea
infracţiunilor de drept comun, suspectate de spionaj; cu privire la
supravegherea societăţilor străine; cu privire la combaterea sectarismului; cu
privire la protecţia monumentelor vechi.

Ordine ale M.A.I. în probleme administrative.

Corespondenţa cu Direcţia generală de poliţie şi siguranţă cu privire la

controlul persoanelor care trec frontiera.

Corespondenţa direcţiilor judeţene de poliţie cu guvernatorul Basarabiei,

administraţia regională a Basarabiei în problemele administrative şi
financiare; în problemele efectivului de personal; cu privire la punerea în
aplicare a regulamentului judiciar din anul 1864; cu privire la desfăşurarea
alegerilor în Duma de Stat; cu privire la declararea stării de război în gubernia
Basarabia; cu privire la evacuarea instituţiilor de stat, a funcţionarilor şi
familiilor acestora; cu privire la repartizarea lucrătorilor din rîndul locuitorilor
băştinaşi pentru executarea lucrărilor de apărare şi agricole; cu privire la
rechiziţia cailor, căruţelor şi furajelor de la populaţie pentru necesităţile
armatei; cu privire la serviciul militar; cu privire la supravegherea supuşilor
străini din România; cu privire la intensificarea controlului locuitorilor din
zona de frontieră suspectaţi de contrabandă; cu privire la permisiunea
locuitorilor României de a intra în Rusia şi a.

257