Baraje de pamant

Barajele de pamant sunt construite de nisipuri, misipuri argiloase, argile nisipoase, argile si pietrisuri.
Corpul barajului poate fi construit dintr-un singur fel de material sau din amestecuri, astfel zonate incat
sa asigure etanseitatea si rezistenta lucrarii. Sectiunea transversal a barajului este de obicei trapezoidala,
cu taluzurile amonte si aval line, rezultate din conditiile de stabilitate.

Barajele de pamant se pot executa preactic, pe orice teren de fundatie, cu exceptia malurilor foarte
curgatoare, a terenurilor cu materiale foarte solubile in apa, a straturilor groase de turba sau a rocilor cu
proprietati mecanice extrem de neuniforme.

Daca materialul de umplutura este uniform si asigura prin calitatile proprii rezistenta si etanseitatea
profilului, barajul este de tip omogen. Daca profilul este realizat din material diferite, care asigura
etanseitatea (ecrane sau nuclee de argila, beton, metal, etc.) si respective rezistenta (nisipuri, pietrisuri),
barajul este de tip neomogen.

Un baraj de pamant trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale pentru a fi stabil:

 Sa nu existe pericolul de deversare a apelor peste coronament

 Curba de depresiune sa fie situata cat mai jos posibil si in interiorul parametrului aval
 Parametrul amonte sa fie stabil la caderea brusca a nivelului in lac
 Pantele taluzurilor sa fie stabile, cu un coefficient de siguranta satisfacator in orice ipoteza
 Taluzurile amonte si aval sa fie sufficient de line, astfel ca eforturile provocate de umplutura in
fundatie sa fie mai mici decat cele de care aceasta este capabila, asigurandu-se un coefficient de
siguranta satisfacator
 Sa nu existe posibilitatea de trecere libera a apei din amonte inspre aval
 Sa asigure pe parcursul curentului de infiltratie viteze sufficient de reduse pentru a nu se
antrena materialul din care se compune barajul sau fundatia lui
 Paramentul amonte sa fie bine potejat impotriva actiunii valurilor, iar cel aval impotriva actiunii
ploilor
 Presiunea apei din pori in timpul constructiei barajului si la goliri bruste ale lacului sa fie mai
mica decat valorile care ar periclita stabilirea lucrarii

Avariile barajelor de pământ

Principala cauza (50,5 %) a avariilor barajelor din materiale locale este deversarea apelor peste
coronament în timpul execuţiei sau în timpul exploatării (evacuatori insuficient dimensionaţi). Alte
cauze: infiltraţiile prin corpul barajelor, sufoziile şi afuierile (15,5 %), alunecările taluzurilor si tasările
mari care produc fisuri pericuIoase (13,5 %), ca şi infiltraţiile pe lângă conductele ce traversează barajul
(10 %). Perioada cea mai periculoasa este primul an după construcţie.

Condiţii de amplasare.

Sursele de material pt. b.p. este bine să se găsească la o distanţa de 2-3 km. Uneori poate ajunge funcţie
de posibilităţile de transport la distante mai mari (15km). Se pot utiliza orice fel de pământuri cu
excepţia celor care conţin materiale organice mai mult de 3-6%. Trebuiesc evitate pământurile nisipoase
fine, argile foarte umede şi plastice.

Condiţii geologice

Barajele de pământ se pot construi practic pe orice teren de fundaţie. Totuşi, terenurile de fundaţie
slabe şi masurile de consolidare insuficiente pot cauza prăbuşirea unui număr mare de baraje de
pământ. În cazul fundaţiilor stâncoase, pofilele barajelor nu depind decât de natura pământurilor de
umplutura. O atenţie deosebita se acorda stării de fisuraţie a rocilor si posibilităţii de etanşare a acestora
prin injecţii.. Daca adâncimea la care se găseşte stratul impermeabil este mica, etanşarea fundaţiei se
executa decaparea stratului permeabil şi înlocuirea lui cu material impermeabil, iar daca adâncimea este
mare, etanşarea se realizează printr-un voal injectat sau printr-un perete continuu. Daca roca
impermeabila se găseşte la adâncime foarte mare, sunt necesare soluţii speciale. Sunt studiate condiţiile
geologice şi în jurul amplasamentului şi în zona lacului.

Condiţii morfologice

Corpul unui baraj de pământ se adaptează la orice formă de vale, relieful acesteia influenţând soluţiile
asupra deversorilor, uneori scumpind construcţia. In privinţa formei în plan se recomandă o uşoară
curbură concavă spre aval, pentru a limita pericolul apariţiei fisurilor la paramentul aval.

Condiţii climatice

În regiunile cu ierni grele sunt de preferat materialele necoezive pentru umplutura şi ecranele rigide,
evitându-se folosirea argilei. Pe aceasta cale se asigura o oarecare continuitate în execuţie, nefiind
necesare opriri de lungă durata. Aceleaşi materiale se folosesc si în regiunile cu precipitaţii dese,
deoarece compactarea este puternic influenţata de umiditatea materialului de compactat.
Hidromecanizarea este mai puţin influenţata de condiţiile climatice decât metoda prin compactare.

Tratarea terenului de fundaţie

Dacă exista terenuri mai slabe se pot utiliza următoarele metode de remediere:

- îndepărtarea stratului necorespunzător

- micşorarea pantei taluzurilor cu efect: micşorarea sarcinilor pe teren

- tratarea fundaţiei prin modificarea umidităţii şi densităţii pentru a i se reduce compresibilitatea

- micşorarea ritmului de construcţie pentru ca terenul să se poată consolida

- pentru terenurile nisipoase afânate se utilizează vibrarea concomitent cu injecţii de apă

- terenurile argiloase aflate sub pânza freatică se consolidează prin amplasarea de drenuri, în aval de
baraj, pe toată suprafaţa de fundaţie între corpul barajului şi fundaţie.

Etanşarea terenului de fundaţie

În cazul în care fundaţia unui baraj de pământ este constituita din materiale permeabile, se impun
măsuri speciale de etanşare a acestora.

Acţiunea de antrenare a materialului din terenul de fundaţie se combate prin

- executarea unui strat filtrant în aval si sub corpul barajului;

- executarea unor puţuri filtrante în aval de baraj;

- etanşarea fundaţiei.

Deoarece primele doua masuri evita numai antrenarea materialului, dar măresc debitul infiltrat, de
obicei se adopta ultima soluţie, iar primele doua se folosesc ca masuri suplimentare de siguranţa.

Avantajele şi dezavantajele barajelor de pământ

Ca orice fel de baraj, acesta are atât avantaje, cât și dezavantaje.

Ca și avantaje regăsim:

 simplitatea construcției și costul redus

 corpul acestuia poate fi constituit dintr-un singur material sau pot fi și combinate

 de regulă materialele se regăsesc aproape de locul de amplasare: nisipul, argile nisipoase, argile și
pietrișuri

 pot fi executate pe orice teren de fundație, cu excepția malurilor foarte curgătoare.

Ca și dezavantaje a acestui tip de baraj regăsim:

 rezistența redusă la cutremur, în comparație cu alte tipuri de baraje

 rezistență la permeabilitate scăzută

Comportarea la cutremur

Barajul de pământ este cel mai afectat când vine vorba despre cutremur.

In general avariile sunt prezente la cutremure mai mari, cu un grad ridicat, gradul VII. Acesta se
manifestă prin crăpături in lungul coronamentului sau perpendicular pe acesta.

Dacă este vorba despre crăpături longitudinale, acestea se localizează în apropierea coronamentului, de
cele mai multe ori pe paramentul amonte.

Dacă este vorba de crăpături transversale, acestea sunt de 3 categorii:

” o primă categorie cuprinde crăpăturile provocate de solicitări violente pe direcția amonte-aval a

barajului.

A doua categorie, cu frecvență mai mare de apariție, este localizată în vecinătatea versanților, datorita
caracteristicilor diferite de vibrație ala umpluturii și versanților.

A treia categorie cuprinde tasările diferențiale ale corpului și ale terenului de fundare.

Un astfel de baraj de pamant este Barajul Siru.

Barajul Siriu măsoară 122 metri înălțime și 570 metri lungime. Cu asemenea dimensiuni, poate fi
lejer observat de la câțiva kilometri distanță. De fapt, Barajul Siriu unește Masivul Siriu de Masivul
Podul Calului. 

Cum s-au format?

Lucrările de construcție ale Barajului Siriu s-au întins pe aproape 20 de ani, între 1975 – 1994.
Construcția colosală s-a realizat fără ciment, ci numai din pământ, piatră, steril și miez de argilă.
Acesta reprezintă al doilea cel mai mare baraj de anrocamente de la noi din țară. Rolul acestuia este
de a întări sistemul de rezistență, dar și de a proteja împotriva inundațiilor. În contact cu apa, argila
uscată își mărește volumul, devenind impermeabilă.
Bibliografie

https://www.scribd.com/document/209182619/Baraje-de-pamant#

https://hgim.tuiasi.ro/wp-content/uploads/2019/11/CURS-CH1.pdf

https://blog.videouhd.ro/barajul-siriu/

https://www.scribd.com/document/387787641/Barajul-docx