PROIECT

INFIINȚARE PLANTAȚIE SPECIA AFIN DE CULTURĂ

P.F. ……………….
Com. …………, Jud. ……………..

Suprafaţa totală: 6 ha

PROIECTANT: ing. ……………., Localitatea ……………….., jud. Argeș,

AVIZARE: ICDP Pitești-Mărăcineni

BENEFICIAR: PF …………..

Valoarea investiţiei: ……………… lei

Finanţare: Fondurile sunt asigurate prin PNDR şi surse proprii ale

beneficiarului

2020
 CUPRINS

1. Foaie de capăt
2. Fişa privind îndeplinirea condiţiilor legale
3. Proiect tehnic
3.1 Obiectiv investiție
3.2 Beneficiar
3.3Amplasamentul
3.4 Condițiile climatice
3.4.1 Relieful şi hidrologia
3.4.2 Clima
3.4.3 Studiu pedologic
3.5 Organizarea şi amenajarea terenului
3.6.Sortimentul şi necesarul de material săditor
3.7.Pregătirea terenului şi plantarea
3.8. Sistemul de irigare și fertilizare
3.9. Tăieri de fructificare şi regenerare
3.10. Sistemul de întreţinere a solului
3.11 Tratamentele fitosanitare
3.12Recoltarea. Producții prognozate
3.13Indicatori tehnico – economici
3.14Devize antecalcul:
Deviz antecalcul nr. 1 Înfiinţarea plantaţiilor
Deviz antecalcul nr. 2 Întreţinere în anul I-III până la intrarea pe rod
Deviz antecalcul nr. 3 Lucrări de exploatare în perioada de producţie
3.15 Anexe:
Studiul pedologic OSPA Pitești
Plan de încadrare în zonă
Plan de situaţie cu tarlaua T12 și T14
 FOAIE DE CAPĂT

Denumirea proiectului: INFIINȚARE PLANTAȚIE SPECIA AFIN DE CULTURĂ

- Faza de proiectare: Proiect de execuţie – faza unică;

- Proiectant: ing. ……………….

- Beneficiar : PF ………………………, Com. …………., Jud. Argeș

- Valoare totală a investiţie : …………………. lei

 Avizat,

ICDP Piteşti – Mărăcineni

FI ŞA
privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru aprobarea execuţiei
lucrărilor la obiectivul de investiţii:
INFIINȚARE PLANTAȚIE SPECIA AFIN DE CULTURĂ
P.F. …………….
Com. Bălilesti, Jud. Argeș

SPECIFICARE APROBAT DE EXECUTAT

I. Principalii indicatori tehnico- Stabiliţi prin
economici privind realizarea proiect
investiţiei
- termen de începere a execuţiei 2020
- termen de punere în funcţiune 2021
II. În condiţii de aprobare a - Proiectul a fost întocmit de către ing.
investiţiei …………….
Elaborarea, amplasamentul, acordul Există avizul
şi alte aprobări prevăzute de lege Consiliului
pentru începerea lucrărilor ştiinţific al ICDP
Piteşti -
Mărăcineni
Asigurarea resurselor pentru Fondurile sunt asigurate prin
realizarea investiţiei PNDR şi surse proprii ale
beneficiarului
Asigurarea utilajelor şi a Se va face de către beneficiar,
combustibilului cu respectarea reglementărilor
legale
Asigurarea cu materii prime şi Se va face de către beneficiar,
materiale cu respectarea reglementărilor
legale
Asigurarea desfacerii producţiei Valorificarea producţiei se va
face pe piaţa internă şi externă
Având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, propunem
aprobarea proiectului şi începerea executării lucrărilor.

ÎNTOCMIT PROIECT

ing. ……………….
 3. PROIECT TEHNIC

3.1 OBIECTIV INVESTIŢIE: INFIINȚARE PLANTAȚIE SPECIA AFIN DE

CULTURĂ

3.2 BENEFICIAR: P.F. ………………, Com. …………., Jud. ………. cu sediul în

în …………., str. …………… nr. 2, sc. ………, et. …, ap ………, jud. Argeș,   telefon
…………. , legitimată cu CI seria AS nr. ……………., CNP ……………………….

3.3 AMPLASAMANETUL: Comuna ………….. aparține Regiunii Sud-Muntenia si

este situata la ….. de km fata de municipiul Pitești.
……………, una dintre cele 93 de comune ale județului Argeș, este situata in
zona centrala a județului, caracterizata printr-un relief deluros, cu o suprafata totala de
5.993 ha. Teritoriul sau administrativ se invecineaza cu următoarele comune:
……………………………………………………………………………………………
…………………….
Poziția comunei …………….. se prezinta astfel: intre parelele 45059’30” si
45007’30” latitudine nordica si intre medianelede 24053’30” si 24058’30” – longitudine
estica. Deci, paralela 45 care marcheaza jumatatea distantei dintre ecuator si pol,
intersecteaza teritoriul comunei, fapt reliefat de clima temperata a comunei
Situarea satului de resedinta fata de principalele localitati ale judetului si fata de
caile de comunicatie rutiere si feroviare se prezinta astfel:
 ………. km fata de Municipiul Pitesti, resedinta judetului
 ……. km fata de Municipiul Campulung
 ……. km fata de orasul Mioveni
 ………. km fata de cea mai apropiata statie C.F.R
Terenurile deţinute de beneficiar sunt amplasate pe teritoriul administrativ al
comunei …………., tarlaua T….. .nr. cadastral ……, cu suprafața de …….. mp.

3.4. CONDIŢII CLIMATICE:

3.4. 1. Relieful şi hidrologia:
Relieful comunei ………face parte din dealurile piemontane ale Argeșului,
subunitatea Piemontului Getic, care a fost fragmentat de principalele artere hidrografice
intr-o serie de interfluvii paralele, alungite si care se lărgesc treptat către sud, unde
formează poduri întinse si netede, delimitate de versanții abrupți ai văilor puternic
adâncite.
Teritoriul comunei ……….., se încadrează, din punct de vedere geomorfologic, in
piemontul Cândești, sectorul dintre râul Argeș si râul Argeșel, caracterizat prin dealuri
prelungi, rezultate din fragmentarea platoului de principalele ape curgătoare.
 Relief. Principalele forme de relief întâlnite sunt: platou, terasa si lunca.
Principala unitate de relief este Platforma Argeșului (Podișul Getic), învecinându-se la
est cu Platforma Cândești. Terasele sunt plane, cu marginile foarte neregulate,
prezentând numeroase intrânduri ale unor vai care înaintează prin eroziunea regresiva,
cu tendința de a le aduce in stadiul de culmi.
Trecerea de la lunca la vai se face prin versanți de forma foarte variata, cu pante
mari ce depășesc 25% si care, in majoritate, sunt împăduriți. In cadrul versanților, se
remarca prezenta microteraselor si, la contactul cu lunca, a unei forme cu aspect de trena
formata pe baza acumulării materialului provenit din eroziunea versanților.
Hidrologie. Comuna este străbătută de râul Bratia, de-a lungul căruia, de o parte
si de alta, se întind cele 7 sate constituente ale comunei ……………..
Terasele sunt, in general, plane, cu pante de pana la 5% si sunt reprezentate prin
fâșii ce fac trecerea de la zona deluroasa la lunca. Acestea sunt de natura aluvo-
proluviala si sunt un rezultat al sedimentelor aluviale peste care s-au depus in ultima
etapa materiale transportate de curenți.
Terasele platourilor sunt numai de natura deluroasa, prezente doar pe partea
dreapta a râului. Au fost scoase in evidenta doua terase:
- Terasa întâi este relativ plana, pe alocuri cu un aspect ușor bombat, in special in
apropierea văilor care o fragmentează, aspect pus pe seama depunerii materialului
aluvionar recent. Mai bine reprezentata este in jumătatea de nord a teritoriului, dar si aici
este întreruptă pe alocuri, trecerea de la versant la lunca realizându-se prin forma cu
aspect de trene de natura coluviala. Altitudinea acestei terase este de 400-420 m, scăzând
ușor in direcția râului Bratia.
- Terasa a doua este slab reprezentata printr-un fragment in limita de nord a comunei.
Aspectul acesteia este plan, cu marginile slab inclinate si afectate de eroziuni in
suprafață. Altitudinea este cuprinsa intre 475-480 m.
Lunca este prezenta pe ambele părți ale râului si are lățimi cuprinse intre 500-
1000 m. Altitudinea ei este de cca 400 m in nord si 320 m in sud, marcând o lungime de
13 km. In sud, lunca se desfășoară mai mult pe partea stânga a râului, unde se unește cu
lunca Râului Târgului.
Panza de apa freatica variază ca adâncime in funcție de relief, ea se găsește la
mari adâncimi pe platouri, la 4 m pe terasa si intre 0,5-3,5 m in lunca.
E de remarcat faptul că, pe terasa, in sectorul nordic, la 0,5-0,8 m adâncime,
întâlnim o pânză de apa ce a influențat puternic solul (sol gleic). In zona limitrofa a
râului, pânza de apa freatica este la mica adâncime 0,5-2 m. In zonele depresionare ale
luncii, pânza freatica este la adâncimi mai mici de 0,5 m, ajungând pana la 0 m. De
menționat si prezenta izvoarelor de coasta, care realizează drenarea apelor facilitata de
prezenta unor mari depuneri permeabile.
3.4.2. Clima. Condiții climaterice generale ale comunei ……………… sunt (site
primărie):
- Temperatura medie anuala este in jur de 9,8° C;
- Cantitatea medie a precipitațiilor anuale – ceva mai ridicata de 700 mm, un excedent
de umiditate aproape general valabil, ploi torențiale ce ating max. in 24 h intre 133-140
mm.
- Drenajului extern care pe versanți, realizează diferențieri de umiditate intre tavan si
perete, prezenta curenților reci pe vai, mai ales pe Bratia, prezenta masivelor păduroase
care influențează in special umiditatea relativa a aerului, prezenta cursurilor de apa care
influențează si nivelul apei freatice, determinând caracterul umed si al unor soluri din
lunca.
- Temperatura medie anuala a aerului in comuna Bălilești este încadrata intre 8-9 0
Celsius.
- Pentru lunile extreme, ianuarie si iulie, se înregistrează temperaturi
medii intre 3-40 C si respectiv 18-200. Temperaturile minime si maxime absolute ale
aerului in raza comunei …………….. s-au înregistrat in luna ianuarie (-30,80 C) si luna
iulie (+35,50 C).
- In zona comunei …………………., precipitațiile medii anuale au valori intre 700-800
mm anual. Aceasta cantitate poate fi depășită in anii ploioși, când se înregistrează peste
1.300 mm / an.
Deoarece în localitatea …………….. nu există staţie meteorologică în reţeaua
Administraţiei Naţionale de Meteorologie, au fost solicitate de către beneficiar date de la
stațiile meteorologice Câmpulung.
Regimul termic: Temperatura medie lunară multianuală, pe ultimul deceniu este
de 10,30C, cu un maxim al mediei lunare de 24,60 C în luna iulie, 2012 şi un minim al
temperaturii medii lunare de -4,10C în luna ianuarie, anul 2006 (tabelul 1).
Cea mai mare temperatură maximă a aerului (tabelul 2) în perioada analizată a fost
înregistrată în luna iulie, anul 2012, iar cea mai mică temperatură maximă a fost
semnalată în luna ianuarie, anul 2010 (33,10C şi respectiv 1,20C).
Din punct de vedere al temperaturilor minime lunare (tabelul 3) interesează
minimele de la sfârşitul lunii aprilie – început de mai, care ar putea survenii în momentul
când afinul se găseşte în fenofaza buton floral sau chiar flori deschise. În aceste fenofaze
limita de rezistență întâlnită în literatura de specialitate este de - 4 0C - 50C. Se observa
că, în ultimii 10 ani nu s-au înregistrat temperaturi minime apropiate de limita de
rezistență. Lunile cu cele mai mici temperaturi sunt ianuarie şi februarie. Nu se
înregistrează temperaturi minime absolute care să afecteze această specie.
 Tabelul 1 Temperatura medie lunară (°C) a aerului din perioada 2003 – 2012

luna
an I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media

2003 -0,7 -3,7 2,8 8,7 18,6 20,6 20,8 21,3 14,7 8,8 6,6 0,4 9,5
2004 -2,4 0,8 5,9 11,0 14,0 18,4 20,4 19,7 15,3 11,5 6,6 1,8 10,1
2005 1,3 -1,1 3,2 10,4 16,1 17,7 20,3 19,6 16,9 10,7 4,6 1,2 10,0
2006 -4,1 - 0.9 4,8 11,5 15,3 18,4 20,5 19,5 15,9 12,1 6,7 2,2 9,9
2007 4,3 3,3 7,3 11,1 17,6 20,5 23,1 21,6 14,8 10,6 3,4 -0,1 11,5
2008 -2,0 2,4 7,7 11,7 15,1 19,9 21,1 21,8 15,1 11,5 5,2 2,4 10,8
2009 0,5 1,7 5,1 11,7 15,8 19,5 21,5 20,7 16,7 10,8 6,7 1,0 11,0
2010 -2,9 0,8 4,6 10,7 15,2 19,4 21,3 22,6 15,8 7,8 8,8 -0,3 10,0
2011 -1,1 -1,0 4,4 10,2 14,8 19,1 21,1 20,8 19,9 8,9 2,0 1,9 9,9
2012 -2,2 - 5,1 5,4 12,3 16,1 21,2 24,6 21,9 17,8 12,2 6,4 -1,0 10,4

Tabelul 2 Temperatura maximă lunară (°C) a aerului din perioada 2003 – 2012

luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

an
2003 3,2 1,1 9,1 15,4 26,6 27,8 27,9 29,9 21,6 13,6 12,1 5,6
2004 1,4 6,7 11,2 17,1 20,4 24,5 27,5 26,4 22,7 18,6 11,5 6,9
2005 6,6 3,5 9,5 16,8 22,4 24,3 26,6 25,5 22,1 17,0 9,9 5,6
2006 1,8 4,5 10,4 17,2 21,5 24,8 27,8 26,3 22,7 19,0 12,7 8,0
2007 10,9 8,8 13,0 18,8 24,3 28,0 31,0 28,8 21,8 17,0 8,0 3,8
2008 3,2 8,4 14,5 17,6 21,8 26,6 28,4 29,8 21,9 18,4 10,6 6,6
2009 5,9 5,8 11,1 18,6 22,6 26,5 29,1 28,0 23,9 16,3 12,6 4,4
2010 1,2 5,2 10,4 16,4 21,9 25,7 28,8 30,3 22,9 13,3 16,0 5,0
2011 4,0 4,2 10,8 16,4 22,0 25,9 28,4 28,9 27,3 16,7 8,4 7,6
2012 3,9 0,5 13,0 19,0 22,7 28,7 33,1 30,9 26,6 19,4 12,0 3,1

Primele brume sunt semnalate în luna octombrie, dar numai în anul 2004 şi mai
ales în luna noiembrie, iar cele târzii survin de obicei în februarie şi martie şi mai puţin
în aprilie numai în anii 2005, 2010 şi 2012. Brumele din toamnă nu au nici o influență
asupra speciei afin. Deși apar brume târzi în luna aprilie, analizând in corelație cu
minimele din luna aprilie considerăm că nu sunt fenomene care pot să afecteze florile.
 Tabelul 3 Temperatura minimă lunară (°C) a aerului din perioada 2003 – 2012

luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

an
2003 -4,1 -7,8 -2,0 2,9 11,9 14,2 15,0 15,1 10,0 5,0 2,2 -3,5
2004 -5,8 -4,0 1,3 5,1 8,0 13,0 14,7 14,5 9,8 6,0 2,6 -2,0
2005 -3,0 -5,2 -2,5 4,3 10,4 11,6 14,4 15,1 11,6 4,9 -0,1 -2,3
2006 -9,0 -5,7 0,2 6,1 9,5 12,7 14,3 13,8 10,5 6,4 1,5 -2,5
2007 -1,3 -1,3 1,5 3,1 10,9 13,7 14,4 15,0 8,9 5,7 -0,6 -3,8
2008 -6,3 -2,9 1,3 6,2 8,9 13,1 14,2 14,7 9,3 6,3 0,7 -1,2
2009 -3,6 -1,7 0,0 4,4 9,0 13,2 14,9 14,9 11,0 6,5 2,6 -1,9
2010 -6,8 -2,8 -0,5 5,3 9,5 13,8 15,9 16,2 10,0 3,5 3,2 -4,6
2011 -4,7 -5,0 -1,1 3,9 8,8 13,3 14,7 13,7 11,8 2,8 -3,0 -2,3
2012 -6,6 -10,6 -1,6 6,2 10,7 14,2 16,9 14,1 10,6 6,1 1,9 -4,0

Tabelul 4 Numărul lunar de zile cu brumă din perioada 2003 –2012

luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

an

2003 12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2004 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 4 13
2005 8 14 6 3 0 0 0 0 0 0 11 14
2006 19 4 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2007 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2008 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2010 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0
2011 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2012 0 2 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Regimul pluviometric: Nivelul precipitaţiilor este variabil de la 537,1 mm (în

2011) până la 1039,9 mm (2005) cu o normală anuală medie de 711,6 mm. În perioada
de vegetaţie media precipitațiilor este bună (514 mm), cu 335 mm in perioada mai –
iulie, când afinul are cerințe ridicate.
Deși precipitațiile medii lunare și mai ales mediile pe perioada de vegetație a
afinului sunt in general bune, caracterul torenţial al ploilor în zonă şi, în plus, frecvenţa
perioadelor secetoase, impun irigarea plantaţiei care face obiectul proiectului.
 Tabelul 5 Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) din perioada 2003 – 2012

luna
an I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Suma

2003 51,9 21,2 28,7 50,0 93,6 47,2 93,2 16,4 67,8 102,6 49,8 39,8 662,2
2004 47,5 36,7 25,9 47,5 59,9 128,8 110,6 33,7 48,7 27,5 95,1 21,3 683,2
2005 38,4 65,8 47,0 38,1 115,6 65,3 180,7 167,6 235,0 12,8 34,6 39,0 1039,9
2006 42,9 21,4 82,8 86,6 93,0 83,5 106,7 97,7 94,9 31,6 3,7 11,7 756,5
2007 14,0 14,0 62,4 2,9 40,9 80,9 23,2 132,9 46,5 69,2 69,6 20,3 576,8
2008 19,7 6,1 12,0 100,2 80,6 62,3 86,4 12,6 76,9 48,3 26,0 50,5 581,6
2009 34,1 51,6 41,2 17,5 59,2 94,6 75,4 87,4 40,4 147,8 38,4 56,8 744,4
2010 43,4 56,0 38,4 52,0 128,8 154,6 99,2 39,4 20,6 70,2 57,4 86,4 846,4
2011 27,4 16,2 54,5 34,6 77,4 107,4 99,4 33,8 0,0 44,8 2,2 39,4 537,1
2012 53,1 53,0 2,0 90,8 107,0 67,8 29,2 76,6 28,4 60,0 37,3 82,4 687,6

Regimul eolian. In aceasta zona, traseul, din punct de vedere eolian, se prezintă pe
principale artere fluviale, Bratia si Raul Târgului unde predominante sunt vanturile din
N si NE. Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vanturilor dinspre NE
(21.6 %) si E (19.7 %) care bat cu viteze medii anuale de 2-2.5 m/s, cu maxime pe
timpul iernii ce pot depășii 125 km/ora.
Luând în considerare datele climatice avute la dispoziție, teritoriul zonei în care se
înfiinţează plantaţia de afin este favorabil creşterii şi fructificării acestei specii pomicole.

3.4.3. Studiu pedologic. Pe suprafața comunei ………….., sub influenta

condițiilor de relief, litologice, de vegetație si climatice, se dezvolta tipurile de soluri
specifice dealurilor piemontane ale Argeșului, silvestre, podzolite brune, brune gălbui si
argilo-iluviale. De asemenea, se găsesc si soluri de lunca sub forma unor fâșii in lungul
râurilor Bratia si Raul Târgului – soluri aluviale.
Pe teritoriul comunei au fost delimitate 26 unități de sol. In condițiile interacțiunii
factorilor fizico-geografici descriși, s-a dezvoltat ca sol zonal solul brun de pădure in
stadiul sau cel mai înaintat de evoluție, solul podzolic.
In condițiile unei stabilități a terenurilor si pe formele de relief mai tinere, solurile
au tendința de evoluție spre sol zonal. Pe versanți, dominante sunt procesele de eroziune.
In lunca, solurile sunt instabile datorita inundațiilor si oarecum, stabile pe măsura
ce ne depărtam de cursul de apa. Atât in lunca, cat si pe terasa, se remarca procesul mare
de elemente fertilizante. In ceea ce privește aprovizionarea cu elemente fertilizante,
exista, in general, un conținut scăzut de fosfor si o aprovizionare slaba sau medie cu
potasiu si azot. O alta trăsătură este reacția mai acida a solurilor și debazificarea
generala a acestora.
 3.5. Organizarea şi amenajarea terenului
Organizarea şi amenajarea terenului sunt necesare atunci când se înfiinţează
plantaţii pe suprafeţe mai mari, având ca scop asigurarea condiţiilor de mecanizare, de
transport rapid şi posibilitatea aplicării unui nivel tehnologic ridicat şi cuprind, în
principal: parcelarea terenului, stabilirea reţelei de drumuri şi a zonelor de întoarcere.
Parcelarea constă în împărţirea terenului în parcele prin trasarea drumurilor, a
zonelor de întoarcere de la capătul rândurilor şi a canalelor de evacuare sau aducţiune a
apei, dacă este cazul.
Forma şi mărimea parcelelor sunt în funcţie de mărimea proprietăţii, de sistemul
de cultură, de relieful terenului. Forma parcelelor cea mai corespunzătoare este cea
dreptunghiulară, iar lungimea parcelelor care asigură un randament ridicat pentru
utilajele folosite este de 250-300 m.
Suprafaţa parcelelor depinde şi de relieful terenului. Pentru livezile intensive şi
superintensive, în cazul terenurilor plane, mărimea parcelelor este de 4-6 ha.
Stabilirea reţelei de drumuri şi a zonelor de întoarcere. Aceasta trebuie să
asigure accesul în livadă tot timpul anului şi să nu necesite cheltuieli ridicate pentru
realizare. În plantaţiile superintensive se amenajează drumuri principale şi secundare.
Investiția se realizează în com. ……………., Jud. Argeș în tarlalele T……., nr.
cadastral …………, suprafața de ……………. mp. Terenul care face obiectul proiectului
are acces prin drumul de exploatare de la Sudul parcelelor, iar in cele 2 parcele pe latura
lungă la N și S se organizează zone de întoarcere a agregatelor și de trafic tehnologic și,
ca urmare suprafața efectivă pentru plantare este de cca 6 ha. Zonele de întoarcere și de
trafic tehnologic vor putea fi utilizate și ca drumuri secundare pentru transportul
fructelor, iar in același sens recomandăm la fiecare tarla la capetele de E și V sa se lase
un drum secundar de 4 m, între ultimul rând și gard.
Pentru optimizarea proceselor tehnologice, mai ales pentru uniformitatea de udare
a sistemului de irigare, parcelele vor fi împărțite în 8 sectoare de udare de cca 0,75 ha.
Este recomandat ca intervalele dintre rânduri, drumurile și zonele de întoarcere să
fie înierbate, pentru a permite accesul agregatelor şi în perioadele cu exces de umiditate.

3.6. Sortimentul şi necesarul de material săditor

Alegerea soiurilor se face, în primul rând, în funcţie de condiţiile pedoclimatice
ale zonei. Dintre soiurile recomandate pentru zona ………………. jud. Argeș se vor
alege 3 din fiecare în funcție de disponibilul de pe piață la momentul începerii finanțării
proiectului.

SOIURI RECOMANDATE
Duke
Planta este viguroasă cu port erect, cu tulpini moderat ramificate.
Perioada de maturare a fructelor este timpurie, la 1 săptămâna dupa Simultan şi
Earlyblue.
Însuşirile fructului. Fructele sunt de calitate bună, mijlocii, ferme fiind rezistente la
transport, acrisoare, culoare albastru deschis.
Productivitate. mijlocie-mare.
Cerinţe ecologice. Are pretenţii ridicate faţă de perioada de frig de aceea nu se
recomandă pentru zonele mai calde.
Cerinţe agrotehnice. Aplicarea cu atenţie a tăierilor de fructificare pentru menţinerea
unui echilibru între procesele de creștere si fructificare.

Bluecrop
Planta este destul de viguroasă, cu tufa densă, largă şi erectă.
Perioada de maturare a fructelor- fructele încep să se matureze eşalonat de la
începutul lunii iulie.
Fructele sunt de mărime mijlocie mare, de formă sferică uşor turtită, bine acoperite cu
pruină persistentă. Fructele sunt prinse în ciorchini răsfiraţi de mărime mijlocie. Prezintă
însuşiri organoleptice bune, sunt uşor aromate, rezistente la crăpare şi păstrare.
Productivitatea este mare şi foarte mare 5-6 kg /tufă
Soi cu rezistenţă moderată la ger şi relativ mai mare la secetă.

Elliot
Planta este de vigoare mare, cu creștere erectă, productivă si rezistentă
Perioada de maturare a fructelor - este un soi cu maturare foarte târzie, primele fructe
se maturează la sfârşitul lunii iulie- inceput august.
Fructele sunt de mărime mijlocie de culoare albastru deschis, puternic pruinate, ferme,
gust acrişor-dulce.
Productivitatea este mijlocie –mare.
Preferă solurile moderat acide (ph 5-5-6). Nu este recomandat pentru zonele cu
altitudine înaltă, deoarece există riscul ca o parte din fructe să nu ajungă la maturitate.
Se pretează la recoltarea mecanizată cu combina.

Legacy
Soi mai puţin răspândit în culturile din europa, este recomandat pentru zonele de cîmpie,
tolerant la secetă însă preferă turba ca substrat de plantare
Planta este vigurosă cu creşteri erecte, productivitate foarte ridicată.
Fructele sunt de mărime mijlocie foarte dulci şi aromate. Este apreciat pentru aroma sa.
Maturarea fructelor are loc după soiul Bluecrop.

Distanța de plantare și necesarul de material săditor:

Distanța de plantare s-a stabilit în funcție de vigoarea plantelor, fertilitatea
terenului și zona climatică, la 3 x 0,7 m (densitate 4762 pomi/ha). Recomandăm
utilizarea de plante de 2 ani.
 3.7. Pregătirea terenului şi plantarea
Pregătirea de bază a terenului. Ținând cont de situația actuală a terenului
(arat la 30 cm adâncime) se recomandă următoarele lucrări de pregătire a terenului:
erbicidare de 2 ori (preemergent și postemergent) și discuire pe 2 direcții. Erbicidarea
preemergentă cu produse de tipul: Dual Gold 900 EC, Stomp 330 EC etc.), imediat după
discuit când solul este umed la suprafaţă. Erbicidarea postemergentă se realizează în
optim, în momentul când majoritatea buruienilor au o înălţime de 12-15 cm cu un
produs pe bază de glifosat.
Epoca de plantare. În zonele unde iernile sunt uşoare şi condiţiile de lucru
permit plantarea se face toamna. Plantarea de toamnă (sfârşit de octombrie-început de
noiembrie) favorizează calusarea rănilor şi emiterea de noi rădăcini active până la
sosirea iernii. În plus, plantele plantate toamna beneficiază de umiditatea din precipitaţii
din toamnă şi din topirea zăpezii, iar primăvara pornesc în vegetaţie mai devreme.
Plantarea de primăvară trebuie efectuată imediat după dezgheţarea şi zvântarea
solului, înainte de dezmugurire. Plantele plantate în această epocă formează calus şi
rădăcini noi abia primăvara și, ca urmare pornirea în vegetaţie are loc mai târziu, iar
creşterile lăstarilor din primul an sunt mai mici decât în cazul plantării de toamnă.
Pentru condițiile pedoclimatice din localitatea Bălilești recomandăm plantarea de
toamnă.
Plantarea se va realiza pe biloane, formate din amestec specific pentru menținerea
acidității, format din pământ, turba și rumeguș. Pe bilon se vor întinde furtunele de
irigare prin picurare, acoperite apoi cu folie de agrotextil.

3.8 Sistemul de irigare și fertilizare

Având în vedere condițiile climatice, mai ales structura precipitațiilor pe perioada
de vegetație și sistemul radicular superficial al afinului, se recomandă instalarea
sistemului de irigare. Se recomandă metoda de irigare localizată prin picurare. În
funcție de debitul și presiunea sursei de apă, conductele de aducțiune vor fi din PVC cu
Ø de 63, 75 sau 90 mm, furtunele vor fi prevăzute cu picurătoare integrate, cu diametrul
de 16-20 mm și cu debit de 2 - 4 l/oră.
Pentru menținerea acidității solului, la pregătirea biloanelor in amestecul de
rumeguș și turba se ia în calcul și o cantitate de cca. 50 g/plantă sulf pulbere.
Ținând cont de gradul de aprovizionare al solului cu principalele elemente
nutritive (analize chimice ale amestecului folosit la plantare) și de estimarea derulării
fenofazelor în funcție de condițiile pedo-climatice din zona ……………… se vor stabili
dozele exacte de îngrășăminte solubile ce se vor aplica în primul an de la plantare.
Începând cu anul 2 de la plantare în stabilirea rețetelor de fertilizare se va ține
seama de analizele foliare care se vor efectua la fiecare 2-3 ani. Pentru afinul cu tufa
înaltă, valorile normale privind conținutul în elemente fertilizante din frunze, față de
care se stabilesc cantitățile de fertilizanți sunt:
 Nutrientul Valori normale Valori de carenţă
Azot 1,76-2,0 % <1,5 %
Fosfor 0,41-0,70 % <0,1 %
Potasiu 0,41-0,70 % < 0,20 %
Cupru 5-15 ppm -
Bor 31-80 ppm < 20 ppm
Zinc 8-30 ppm -
Fier 61 - 200 ppm -
Sulf 0,11- 0,16 % -

Fertilizarea la sol aplicată odată cu apa de irigare se va suplimenta cu fertilizare

foliară. În acest sens recomandăm aplicarea a 3-4 tratamente cu uree concentrație 3-5%
în lunile mai, iunie și în august după recoltarea fructelor, dar înainte de căderea
frunzelor.

3.9 Tăieri de fructificare şi regenerare

În perioada de fructificare deplină, plantele se conduc sub formă de tufă liberă cu

5-6 tulpini multianuale pe care sunt inserate ramuri fructifere pe trei paliere de rodire: a)
40-60 cm de la sol; b) 61-120 cm şi c) 121-180 cm de la sol în funcţie de vigoarea
soiului. La fiecare tufă se lasă să crească câte 1-2 lăstari din zona coletului pentru
înlocuirea tulpinilor bătrâne (de peste 10-15 ani). Scopul principal al tăierii este de
reglare a rodului şi de regenerare a plantei. De regulă, tulpinile care depăşesc 10-15 ani
se taie în cep de la suprafaţa solului şi se lasă să crească tot atâtea tulpini din zona
coletului pentru a obţine în final o plantă complet reînnoită. Se elimină tulpinile şi
drajonii care cresc din zona centrală a tulpinii şi care sunt supranumerar. Pentru a obţine
fructe de calitate superioară se opresc tulpinile fructifere viguroase, lungi de 15 cm,
crescute pe lemn în vârstă de 2 ani. Dacă tufa are o vigoare mică, se fac scurtări
puternice prin tăierea tulpinilor care au rodit în cepi de 2-3 muguri. În acest caz
producţia se pierde pe 1-2 ani. Pentru a nu diminua recolta prin eliminarea tuturor
tulpinilor, în fiecare an, înainte de pornirea în vegetaţie se execută tăieri de fructificare
prin eliminarea a 1-2 tulpini slab productive (degarnisite şi îmbătrânite) din partea de
sud a tufei, scurtarea tulpinilor de un an pentru formarea celor 3 paliere de fructificare,
eliminarea zonelor apicale uscate şi cu formaţiuni de rod slabe, tulpinilor rupte şi a
ramurilor supranumerar (drajoni şi tulpini fructifere).

3.10 Sistemul de întreţinere a solului

Pentru condițiile pedo-climatice din zona recomandăm sistemul de cultură cu
înierbarea solului pe intervalul dintre rânduri. Înierbarea solului se face începând din
anul 2-3 de la plantare cu amestec de graminee perene şi leguminoase: Lolium perene,
Phleum pratense, Festuca rubra și respectiv Trifolium repens, Lotus corniculatus, etc.
 Epoca optimă de semănat este primăvara devreme (martie), într-un pat germinativ
bine pregătit şi nivelat. Pentru a favoriza înrădăcinarea şi înţelenirea intervalelor
semănate, acestea se pot semăna alternativ, în primul an deplasarea agregatelor se va
face pe intervalele întreţinute ca ogor negru, care vor înierbate în anul următor.
Pe rândurile de pomi solul se va întreţine ca ogor negru sau prin erbicide.
După consolidarea covorului înierbat se coseşte repetat (de 4-5 ori), când
înălţimea plantelor ajunge la 15-20 cm şi se lasă pe sol sub formă de mulci.

3.11 Tratamentele fitosanitare

În zonele mai calde s-au semnalat atacuri de fitopatogeni ca: Armilaria; cancerul
ramurilor-Phomopsis spp.; antracnoza - Caletrotrichum spp; mucegaiul cenuşiu -
Botritys cineraea; monilioza- Monilinia vaccinii-corymbosi şi de dăunători ca
Cecidomia afinului -Jappiella vaccinorum; lepidoptere defoliatoare - Operophthera
brumata, Conistra vaccini, afide, coccinele, virusuri. În zonele deluroase şi colinare nu
s-au semnalat atacuri alee bolile şi dăunătorii menţionaţi mai sus. Alegerea corectă a
arealelor de cultură şi aplicarea la timp în condiţii optime a tuturor verigilor tehnologice
constituie măsuri de prevenire a îmbolnăvirii afinului cu astfel de factori biotici.

3.12 Recoltarea. Producții prognozate

Ținând cont de productivitatea soiurilor recomandate, de condițiile pedoclimatice

și de densitatea de plantare prognozăm următoarele producții de fructe, care vor creşte
progresiv începând cu anul 3 de la plantare (500-800 g/tufă, 2,4 – 3,8 t/ha) și vor ajunge
până la 2000-3000 g, 9,5 – 14,3 t/ha, în anii 7-8 de la plantare.
Declanşarea culesului se face în momentul în care bacele au culoarea albastru –
violacee şi au atins parametrii organoleptici pentru a putea fi păstrate şi conservate o
durată mai lungă de timp. Sunt necesare 3-4 treceri pentru a strânge recolta de fructe, pe
o durată de 2-4 săptămâni, în funcţie de gruparea bacelor coapte pe ciorchine. După
recoltare, fructele se pot păstra în spaţii frigorifice la temperatura de 1-2°C păstrarea
durează 3-4 săptămâni fără ca fructele să se deprecieze. Fructele afinului cu tufa înaltă
se valorifică atât ca fruct de desert pentru consum în stare proaspătă, cât şi prelucrate sub
diferite forme: compot, gem, peltea, siropuri, afinată, etc.
 3.13 Indicatori tehnico – economici

INDICATORI
de eficienţă economică ai investiţiei specia afin 6,0 ha

INDICATORUL U/M VALOAREA

Capacitatea proiectată ha 6,0
Valoarea investiţiei Lei 510.621,20
Durata normată de exploatare Ani 20
Cota anuală de amortizment Lei 25.531,0
Valoarea cheltuielilor anuale de exploatare Lei 164.478,9
Total cheltuieli directe Lei 190.009,9
Alte cheltuieli investitie inainte de depunere
proiect (teren, imprejmuire, bransare energie Lei 186.100,0
electrică etc)
Cheltuieli totale Lei 566.119,8
Valoarea producţiei marfă Lei 729.000,0
Subvenții pe suprafață (150 Euro x 6 ha) Lei 4.050,0
Total venituri Lei 733.050,0
Profitul anual brut Lei 166.930,2
Profitul anual net (- impozit 16%) Lei 140.221,4
Durata de recuperare a investiţiei din profit Ani 3,6

DEVIZ GENERAL INVESTIȚIE

SPECIFICARE VALOARE
Cap.I. Cheltuieli pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiei 486.070,68
Cap. II Întreţinere în anii I-III 24.550,52
TOTAL VALOAREA INVESTIŢIEI 510.621,20
Considerăm anul de intrare deplină pe rod anul IV de la plantare, deci investiția totală este suma
costurilor de înființare și întreținere în primii 3 ani.

VALOAREA PRODUCŢIEI MARFĂ

SPECIFICARE U/M CANTITATE VALOARE

Producţia fizică proiectată la intrarea deplină pe rod a
Tone 60,0 -
plantaţiei
Producţia valorificabilă totală (10% pierderi) Tone 54,0 -
Preţ mediu/UM Lei/t 13.500
Total valoare producție marfă Lei - 729.000
 3.14. DEVIZ ANTECALCUL – NR. 1
privind executarea lucrărilor de pregătire a terenului şi înfiinţarea plantaţiei de afin in suprafaţă
efectivă de 6 ha, cu un număr de 4762 plante/ha, plantate la distanţa de 3 m între rânduri şi 0,7 m
între plante pe rand
Cap. I . Lucrari manuale
Total
Nr. Zo/ Total Lei
Lucrarea tehnologică U/M Cant valoare
Crt. UM Zo /Zo
Lei
1 Plantat afin mii buc 28,572 5,69 162,6 45 7317,0
2 Udat după plantare mii buc 28,572 1,21 34,6 35 1211,0
TOTAL VALOARE LUCRĂRI MANUALE 8.528,00
IMPOZIT 16 % (lucrări efectuate cu muncitori zilieri) 1.364,48
TOTAL GENERAL 9.892,48

Cap. II. Lucrări mecanice 1 Ha.a.n=350 lei

Nr. Coeficient Cantitate
Lucrarea tehnologică de Ha Ha.a.n Valoare lei
Crt.
transformare
1 Discuit arătură in două sensuri 0,48 12,0 5,76 864,0
2 Erbicidat de 2 ori 0,26 12,0 3,12 468,0
3 Bilonat rânduri cca 3360 m.l./ha
(efectuat bilon, amestec turba, rumegus, 11.250
6,0 67.500,0
intins furtune si aplicat folia de lei/ha
agrotextil)*
4 Transport turba (cca. 700 km) 3150,0
TOTAL VALOARE LUCRĂRI MECANICE 71.982,00
TVA 24% 17.275,68
TOTAL GENERAL 89.257,68
*inclusiv manopera, fără materiale
Cap. III. Materii si materiale
Nr. Valoare
Denumire U/M Cant.
crt. Lei/UM Total lei
1 Amestec plantare - Turbă acida
mc 300 121,5 36.450,0
50 mc/ha
2 Amestec plantare - Rumegus cca
mc 800 25 20.000,0
130 mc/ha
3 Butasi inradacinati de afin in bal
buc 28.572 5,85 167.146,2
de turba
4 Sulf pulbere (50 g/plantă) t 240 4 960,0
5 Erbicid total 4l/ha l 8 25 200,0
6 Folie agrotextil (cca. 5400
mp 32400 1,35 43.740,0
mp/ha)
7 Echipament irigare * ha 6,0 135.700,0
TOTAL VALOARE MATERIALE 404.196,20
TVA 24% 92.856,24
TOTAL GENERAL 479.757,24
*include manopera
 RECAPITULAȚIE TOTAL COSTURI ÎNFIINŢARE PLANTAŢIE
LEI
CAP. I CAP. II CAP. III TOTAL
SPECIFICARE LUCRĂRI LUCRĂRI MATERII ŞI FARA TVA
MANUALE MECANICE MATERIALE TVA
Valoare totală 9.892,48 71.982,00 404.196,20 486.070,68 110.131,92

DEVIZ ANTECALCUL – NR. 2

pentru executarea lucrărilor de întreţinere până la intrarea pe rod (3 ani)
in suprafaţă efectivă de 6 ha, cu un număr de 4762 plante/ha, plantate la distanţa de 3 m între
rânduri şi 0,7 m între plante pe rand

CAP.I Lucrări manuale

NR. CANT ZO TOTAL LEI TOTAL

LUCRAREA U/M
CRT. . /UM ZO /ZO VALOARE
Tăieri anuale pentru
Mii
1 formarea tufei 4762 28,572 2 57,14 35 1999,9
plante
plante x 6ha x 3 ani
Pregătit + administrat
îngrășăminte chimice
2 ha 72 0,5 36 40 1440,0
prin fertirigare de 4
ori x 3 ani
3 Irigare localizată (20 ha 360 0,5 180 40 7200,0
de ori x 40 mc x 3
ani)
Tratamente foliare (3
4 tratamente uree x 3 ha 54 0,4 21,6 40 864,0
ani)
TOTAL VALOARE LUCRĂRI MANUALE 11.503,90
IMPOZIT 16 % (lucrări efectuate cu muncitori zilieri) 1.840,62
TOTAL GENERAL 13.344,52

CAP.II Lucrări mecanice

NR. COEFICIENT DE CANT.
LUCRAREA VALOARE
CRT. TRANSFORMARE ha haan
1 Discuit de 3 ori x 3 ani 0,48 36 17,28 2592,0
2 Semănat ierburi perene
(trifoi alb+gramine) 0,54 4,0 2,16 324,0
67% din suprafață
TOTAL VALOARE LUCRĂRI MECANICE 2.916,00
TVA 24% 699,84
TOTAL GENERAL 3.615,84
 CAP. III Materii şi materiale
NR. VALOARE
DENUMIRE U/M CANT.
CRT. Lei/UM Total lei
1 Îngrășământ chimic 300 kg/ha t 1,8 3500 6.300,0
2 Îngrășământ foliar – Uree 3%,
kg 72 2,5 180,0
3 kg/ha x 4 tratamente
3 Apă pentru irigat m.c (20 de
m.c 4800 0,3 1.440,0
ori x 40 mc)
4 Sămânţă de trifoi alb + lolium Kg 3,7 100 370,0
TOTAL VALOARE LUCRĂRI MECANICE 8.290,0
TVA 24% 1.989,6
TOTAL GENERAL 10.279,6

TOTAL COSTURI DE ÎNTREŢINERE ANUL I-III

CAP: I CAP:II CAP:III TOTAL

SPECIFICARE LUCRĂRI LUCRĂRI MATERII ŞI FARA TVA
MANUALE MECANICE MATERIALE TVA
Valoare totală 13.344,52 2.916,00 8.290,0 24.550,52 2.689,44

DEVIZ ANTECALCUL – NR. 3

pentru executarea lucrărilor de exploatare în perioada de producţie a unei plantaţii
de afin de cultură în suprafaţă de 6 ha

CAP.I Lucrări manuale

NR. ZO TOTAL LEI TOTAL
LUCRAREA U/M CANT.
CRT. /UM ZO /ZO VALOARE
Tăieri anuale de Mii
1 28,572 3 85,7 45 3.856,5
fructificare plante
Pregătit + administrat
2 îngrășăminte chimice ha 48 0,5 24 40 960,0
prin fertirigare de 8 ori
3 Irigare localizată (25 de ha 150 0,5 75 40 3.000,0
ori x 40 mc)
Erbicidat ¼ din
4 ha 3,0 1,0 3,0 40 120,0
suprafata, de 2 ori
Tratamente foliare (5
5 ha 30 0,4 12 40 480,0
tratamente uree)
6 Recoltare fructe 10 t/ha kg 60000 0,035 2100 50 105.000,0
Încărcat-descărcat lădiţe
7 cu fructe în mijloace de kg 60000 0,002 120 30 3600,0
transport
TOTAL VALOARE LUCRĂRI MANUALE 117.016,50
IMPOZIT 16 % (lucrări efectuate cu muncitori zilieri) 28.083,96
TOTAL GENERAL 145.100,46
CAP.II Lucrări mecanice
NR. COEFICIENT DE CANT.
LUCRAREA VALOARE
CRT. TRANSFORMARE ha haan
Tocat iarba între rânduri
1 0,52 11,9 6,19 928,5
de 3 ori 2/3 din suprafață
2 Transport lădiţe cu fructe 0,375 6 2,25 337,5
Transport diferite
3 0,375 6 2,25 337,5
materiale
TOTAL VALOARE LUCRĂRI MECANICE 1603,50
TVA 24% 384,84
TOTAL GENERAL 1988,34

CAP. III Materii şi materiale

NR. VALOARE
DENUMIRE U/M CANT.
CRT. Lei/UM Total lei
1 Îngrășământ chimic 600 kg/ha t 3,6 3500 12.600,0
2 Îngrășământ foliar – Uree 3%,
kg 90 2,5 225,0
3 kg/ha x 5 tratamente
3 Apă pentru irigat m.c (25 de
m.c 6000 0,3 1.800,0
ori x 40 mc)
4 Erbicid total 4l/ha l 6 25 150,0
5 Ambalaje buc 1200 2,5 3.000,0
TOTAL VALOARE LUCRĂRI MECANICE 17.775,0
TVA 24% 4.266,0
TOTAL GENERAL 22.041,0

TOTAL COSTURI DE EXPLOATARE

CAP: I CAP:II CAP:III TOTAL
SPECIFICARE LUCRĂRI LUCRĂRI MATERII ŞI FARA TVA
MANUALE MECANICE MATERIALE TVA
Valoare totală 145.100,46 1603,50 17.775,00 164.478,96 4.650,84

Întocmit,

ing. ………………