Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Geometrie 6nuci 25.02.23

    Uploaded by

    Răzvan Andrei Maracine
    9 views12 pages

    Original Title

    Geometrie 6nuci 25.02.23(1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views12 pages

    Geometrie 6nuci 25.02.23

    Uploaded by

    Răzvan Andrei Maracine

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 12
    Geometrie Capitolul | Triunghiul [Bcompetente specifice c, Recunoasterea unor elemente de Manel 8eometrie plana asociate nosiunii de ©, Calcularea unor lungimi de segmente, Shae nem masuri de unghiuri in contextul geometriei triunghiului 9 '. Utilizarea criteriilor de Congruenta si a proprietatilor unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configuratii geometrice .. Exprimarea in limbaj geometric simbolic gi figurativ a caracteri: lor triunghiurilor si ale liniilor importante in triunghi G. Analizarea unor constructii geometrice in vederea evidentierii unor proprietati ale triunghiurilor . Transpunerea, in limbaj specific, a unei situatii date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obtinute si interpretarea rezultatului (=) 1.1.Triunghi Perimetrul t: . Definitie. Elemente. Clasificare. nghiului rch Definitie:Fiind date trei puncte necoliniare A, B, C, se numeste triunghi determinat de punctele A, B, C mulfimea formati de cele trei puncte, impreund i cu multimea tuturor punctelor segmentelor AB, BC si CA. (fig. 1). Observati © Triunghiul este o mulfime de puncte din plan, adic& 0 figura’ Seometricd, care are trei laturi, trei varfuri gi trei unghiuri. Triunghiul determinat de punctele A, B, C se poate nota ABC, ‘ACB, ABAC, ABCA, ACAB, ACBA (la citirea unui triunghi literele A, 5,C pot fi asezate in orice ordine dorim). *Punctele A, B, C se numesc varfurile triunghiului, Segmentele 4B, BC, CA se Tumesc Jaturile triunghiului. Unghiurile ABC, BCA, CAB se numesc unghiurile ‘riunghiului, | Matematica. Clasa a VI-a & | Matematicd. Clasa a VI-a 120 oy f AC se opune unghiulut 4 gi, reciproc, ung, «In triunghiul ABC. Haile B gi C sunt aldturate laturit BC, MLA ey opus laturil saecietie ttle unui triunghi ABC, se mai folosesc notatile: 4, Pentru ACS bea ‘bili fuzii pentru unghiurile triunghiutui , , ea unor confuzii p shite Aa © Dac& nu exista posibilita Sl pes S folosi gi ntaile ABC = #B, BAC= #4, SACB= £0. Definitie: Suma lungimilor laturilor unui triunghi se numeste perimetry, a ghiului, se noteazi cu ? gi P= AB + BC+ CA. Obdservatie: coat a © Semisuma lungimilor laturilor unui triunghi se numeste semiperimetry tring, AB+BC+CA ghiului, se noteaza cu p, unde p => © Un punct se numeste interior unui triunghi, dac& punctul este interig, al triunghiului. ae ; © Mulfimea tuturor punctelor interioare unui triunghi, se numeste interiory triunghiului. a - © Un punct care nu se afl pe laturile triunghiului $i care nu este nici interior triunghiului se numeste punct exterior triunghiului, iar multimea tuturor punctelo, exterioare unui triunghi formeazd exteriorul triunghiului. Definitie: Un triunghi care are laturile de lungimi diferite se numeste triunghi scaler (fig. 2). Obdservatii: c © Triunghiul scalen se mai poate defini ca un triunghi in care oricare dou laturi nu sunt congruente. © in figura 2, AB=3 cm, AC=2 cm si BC=2,5 cm. Definifie: Un triunghi cu doua laturi congruente se numeste Fig.2 triunghi isoscel, iar cea de-a treia laturi se numeste baza! triunghiului isoscel, A Obdservatii: © Triunghiul ABC din figura 3 este isoscel, ne) © Laturile congruente sunt AB si AC (AB = AC) 5 Fig.3 © Latura BC este baza triunghiuluiisoscel ABC. . Definitie: Un triunghi cu toate laturi A triunghi echilateral, ate Scegspe ce ane Obdservat © Triunghiul ABC din f iunghi echi U ! igura 4 este triu © Toate laturile sunt congruente 4B = ae 7 oa ee \ ie * Foarte probabil Co 4 denumirea de ,baza” pail Desigur, de , Provine din preferi unghiul isosce! CUP™" 1 gf fecvent tieshi en HU impune din punet de yea ae 8 desenatrunghial is si lr isoscele ,cu baza in use &° Yedere geometric nimic, De altfel, si it Un triunghi echilateral este totodata triun, congruent (4B = AC, AB = BC, AC = BO). finitie: Un triunghi care are toate unghiuri i suet mg ascufitunghic, Sein sasceiate jh Observatii ¢ Triunghiul ABC din figura 5 este triunghi ascujitunghic, Toate unghiurile triunghiului sunt ascufite: 4 < 90°, B < 992, 44-8 oon Fig. 5 Definitie: Un triunghi care are un unghi drept se numeste triunghi dreptunghic. Laturile care formeaz& unghiul drept se numesc catete, iar latura opusi unghiului drept se numeste ipotenuza. Odserva | hi isoscel, oricare doua dintre laturile lui ¢ Triunghiul ABC din figura 6 este triunghi dreptunghic (cA = 90°), 4 SB Fig. 6 « AB si AC sunt eatete, BC este ipotenuzi, C Definitie: Un triunghi care are un unghi obtuz se numeste t triunghi obtuzunghic. Observatie: « Triunghiul ABC din figura 7 este triunghi obtuzunghic («A > > 90°). @ @ © activitati de invatare @ © © Ci 4, Desenafi trei puncte necoliniare M, N, P si triunghiul determinat de cele trei puncte. Denumifi varfurile, laturile si unghiurile triunghiului. 2, Desenafi un triunghi ABC gi precizati: a) latura opus unghiului 4; ) unghiul opus laturii 4B; ©) unghiurile alaturate laturii BC. 3. Fie patru puncte P, Q, R, H astfel incat oricare trei sunt necoliniare. Cate triunghiuri determina cele patru puncte? Denumifi aceste triunghiuri. Figs 4 4, Priviti figura 8. Scriefi apoi: A a) triunghiurile din figura care au ca latura comuna pe AB; b) triunghiurile din figura care au ca unghi comun pe #FBD; ¢-- ©) numérul triunghiurilor din figura. 5. Unnatiti figura 9 i stabilifi valoarea de adevar a propozitiilor: a) Qe AMNP; b) Se int(AMNP); ©)R¢ AMNP; d) Te int(AMNP); ©)T€ ext(AMNP); f) Se ext(AMNP). ®.Cind spunem c& un triunghi este isoscel? Dar echilateral? Dar dreptunghic? Dar Sbtuzunghic? Dar ascusitunghic? | Matematicd. Clasa a VI-a nN g 1 nN Matematicd. Clasa a VI-a 2 a 7. Un triunghi dreptunghic POR are catetele PQ si OR. Precizati care este ipotem care este unghiul drept. Ma 8. Stabilifi natura triunghiului ABC stiind cB: a) AB = 4 cm, BC = 5 cm, AC = 6 cm; b) AB = AC=6 cm si BC=4 cm; c) AB = AC = BC=6cm. 9. Stabilifi natura triunghiului LMP stiind c&: a) «M= 90°, LM= 4 cm, MP = 4 cm; b) €M= 110°, LM = MP = 3 cm; ©) 4M = 45°, x1 = 65°, #P= 70°. [PE] Aplicarelsi/exersare ** 40. Fie s unul dintre semiplanele determinate de o dreaptd d, Desenafi doug triunghiy; care si aib& o Latur’ comuna inclust in d si céte un varf in semiplanul s, 44. Desenati un triunghi MNP si fixafi punctele: a) A si B in interiorul triunghiului; b) Csi D care s apartina triunghiului; ¢) E si F in exteriorul triunghiului. 42. Calculai perimetrul unui triunghi daca: a) semiperimetrul este 5,7 cm; b) AB=4 em, BC= 3 - AB gilungimea laturii AC este media aritmetic& a lungimilor laturilor AB si BC; c) AB = 30 mm, BC = 1,8 cm si AC = 0,24 dm. 43. Aflati lungimile laturilor unui triunghi ABC stiind cB: a) perimetrul triunghiului este de 9,6 cm, AC este cu 0,8 cm mai mare decit AB si reprezinta : din BC; b) perimetrul este 24 em si lungimile laturilor sunt numere naturale pare, consecutive. 44. Se considera un triunghi ABC si un punct D intre A gi B. Calculafi lungimea laturi CD dac& perimetrele triunghiurilor ACD, BCD si ABC sunt egale cu 11 cm, 9 cm $i, respectiv, 14 cm. 2 RESET eon eee 8cm; b)a=8cm,b=11 cm,c=3 em. 46. Se considera un triunghi ABC gi un punct D situat pe latura BC. Dack Paasp = 19 ¢™ Paaco = 26 cm $i AD =8 cm, aflati Arse. 17. Aflaji lungimile laturilor triunghiului ABC, stiind c& perimetrul sau este de 106 e™ lungimea laturii AB este 40% din lungimea laturii AC, iar lungimea laturii AC este 80% din lungimea laturii BC. 48. Stabiliti natura triunghiului MNP daca: a) 90*, a b) Construiti un triunghi ascutitunghic, 15. Determinati misuri uri le 5. surile unghiurilor unui triunghi, sti primate tei numer naturale coneen lunghi, stiind c& acestea sunt € 16. Fie MNP un triunghi jie inghi isoscel. Dac masura A . + triunghivlal egala cu 120°, ardtati ca triunghiul este ec] ene ee 7 hil 17. Demonstraji urmiitoarele propoz’ eek 4) Unghiurile unui triunghi echilateral au misurile de 60° ) Dacd un unghi al unui triunghi dreptunghic are masura de 45°, atunci triunghiul este isoscel- a fost ¢) Daca un triunghi este dreptunghic si isoscel, atunci fiecare unghi ascutit al triunghiu- jui are mAsura de 45°, 48. Demonstrafi urmatoarele propozitii: 4) Un triunghi dreptunghic ‘nu poate avea un unghi obtuz sau inc’ un unghi drept. b) Unghiurile ascutite ale unui triunghi dreptunghic sunt complementare. @ |Aprofundare si) performanta *** 49, Se considera un triunghi MNP. Pe prelungirea laturii NM se ia punctul Q astfel incat MQ= MP, iar pe prelungirea laturii MP se ia punctul R astfel incét MR = MN. Demonstrafi cA RN||PQ- 20. Determinafi misurile unghiurilor unui triunghi, stiind ca doua dintre unghiurile exterioare au masurile de 110°, respectiv 150°, 24. Fie un triunghi ABC si unghiul ACD exterior triunghiului. Dack £ACD = 30° si ¢4-*B= 10°, calculati masurile unghiurilor triunghiului. 22. Demonstrati urmatoarea propozitie: ,,Un unghi exterior unui triunghi este mai mare decat oricare dintre unghiurile triunghiului neadiacent cu el”. Observatie: Aceasta propozitie este cunoscuti tot ca o teoremi a unghiului exterior. 23. Demonstrati ci o° + B° = x° + y° (fig. 4), MSqe 2 V A ~~ Se A > : B Nor D Cc oO Co Fig. 5 Fig.4 24. in figura 5 avem OA 1 O'A si OC L O'C. Demonstrati cd xAOC = 440°C $i +A40C + tAO'C'= 180°. Observatie: Deoarece unghiurile AOC si AO’C au laturile perpendiculare si, de ase- menea, unghiurile AOC si AO'C’ au laturile perpendiculare, rezulti urmitoarea teoremi: ,, Unghiurile cu laturile perpendiculare sunt congruente sau suplementare na 25. Studiai cu atentie figurile de mai jos si calculati-I pe x in fiecare caz. Ee 10x? + me 7 ge te -P ___ Ah Ss y N P z b) | Matematic&. Clasa a VI-a 125 ny o | Matematicii. Clasa a VI-a CD Er 26. Fie ABC un triunghi si Me BC astfel incdt B si fie intre M gi C. Construim gp. bisectoarele unghiurilor ABC, respectiv ABM (D, E intre A gi C). Stiind e& gy Be “oe demonstrati ci 90° < «BAC < 135°. Heana Cernovict, Victor Saceanu, Drobeta Turny 27. Se considera triunghiul ABC cu AB = AC gi BC = 6,5 om. Stiind ch BAC = 150% ch AB> 13 cm. tty Concursul ,, Dumitry Tiganeteq” 28. Unghiul ascuyit format de dreptele care confin indjimile din varfurileB gi C ae ghiului isoscel ABC (4B = AC) are mAsura de 40°, Determinali misuite ungkinn triunghiului. Tabara de matematica Durty, y, 29. Se considera un triunghi MNP gi se construieste MO, bisectoarea unui unghi ext cu varful in Mf, Demonstrati ci MO || NP dac& si numai dack MN = MP, (259 1.3. Constructia triunghiurilor. Inegalitati intre Bay elementele triunghiului a Se di urmitoarea problema: Construiti un triunghi ABC, cunoscénd: a) dou laturi si unghiul determinat de ele; b) o laturd si unghiurile aliturate ei; ) cele trei laturi. Exemple © Construi{i un triunghi ABC, cunoseand ce AB = 4 cm, 1C=3.em si td = 30°, Rezolvare: Desenim un unghi €XAY cu misura de 30° si construim pe semidreptele AX, respectiv AY segmentele AB si AC astfel incat AB = 4 cm si AC = 3 om (fig. 1). Punand in evident segmentul CB, se obtine triunghiul. © Construiti un triunghi ABC, cunosedind e& £4 = 30°, AB = 3,5 em si KB = 60°, Rezolvare: Construim un segment AB de lungime 3,5 cm, apoi, cu ajutorul raportorului, semidreptele AX si BY astfel incat €XAB = 30° si £YBA = 60°. Varful C al triunghiului este intersectia semidreptelor AX gi BY (fig. 2). Obvservatic: Desigur, se poate intampla ca cele doud semi- drepte s& nu se intersecteze gi, deci, triunghiul st nu existe. De exemplu, dacé se cere ca segmentul AB sf aibi lungimea de 3m, iar unghiurile A si B si aiba misurile de 100° si, respectiv, 120°, semidreptele AX gi BY nu se intersecteaz’ (fig. 3). e construifi un triunghi ABC, cunosedind AB = 2,5 em, AC= 1 em si BC=2 em. vecolvare: Procedam astfel (fig. 4); construim un segment AB Ar tungimea de 2,5 cm; construim cercul © cu centrul in dg de razh 1 cm; construim cercul €” cu central in B gi de razi 2 em; notim cu Cc unul dintre Punctele de intersectie a celor oud cercuri. Triunghiul determinat de punctele A, B gi C este triunghiul cButat. {ntr-adevar, AB = 2,5 em, AC = 1 om (taza fercului €), iar BC = 2 em (raza cercului €"), Observat Problema are doud solutii corespunzitoare celor doua puncte de intersectie a cercurilor € si €”, © Pot apirea situafii cand problema nu are nicio solutie: a) daca cele dou’ cercuri nu se intersecteazi (de exemplu AB = 3 em, AC= | cm gi BC= 1,5 cm (fig. 5); b) daca cele doua cercuri se intersecteaz& intr-un singur aes junc, iar acesta nu convine deoarece punctele sunt coliniare © si.ca urmare nu formeazi un triunghi (de exemplu AB = \ = 2,5 em; AC = 1 em; BC= 1,5 cm (ig. 6)). 4 BO Defi 1. Un segment AB este mai mare decit un Ke segment CD si notim AB > CD dac& lungimea segmentului Fig. 6 AB este mai mare decat lungimea segmentului CD. 2. Un unghi A este mai mare decit un unghi B si notim <4 > B dac& masura unghiului 4 este mai mare decat masura unghiului B. TEOREMA: Oricare ar fi un triunghi cu doud laturi necongruente, Inturii mai mari i se opune unghiul mai mare. TEOREMA RECIPROCA: Oricare ar fi un triunghi cu doud unghiuri necongruente, unghiului mai mare i se opune latura mai mare. Observatii: * in triunghiul ABC din AB > AC rezult& £C > #B; ° in triunghiul ABC din £C > €B rezulti AB > AC; Consecinte: 1, Lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic este mai mare decdt lungimea oricdrei catete, . . 2. Dintre doua oblice, cea care are piciorul mai dep&rtat de piciorul perpendicularei are Jungimea mai mare, TEOREMA: Suma lungimilor a dous laturi ale unui triunghi ¢ste mai mare decat lungimea celei de-a treia laturi, | Matematica. Clasa a VI-a 127 Matematica. Clasa a VI-a nN oe | Observatie: fn triunghiul ABC avem e&: AB + AC> BC, AB + BC> AC,AC + BCS Consecin{a: Lungimea oricarei laturi a unui triunghi este mai mica deg tungimilor celorlalte dowd si mai mare decdt modulul diferentei lor, adi | AC -BC | MP; : 4) MN> Pl ) MN < PN; See 43. Se considera figura alaturata, . «) Serieti unghiurile triunghiului ABC in ordine scitoare. eee ores) Scriefi lature triunghiului ABC in ordine — 148. ” crescitoare, . 7 Bs 44, a) Enunfati definitia unghiului exterior. c b) Enunfafi teorema unghiului exterior, B Aplicare Si exersare ** 45. Construifi un triunghi ABC, stiind ck AB = AC si: a) AB=4 cm, £4 = 36°; b) AB = 35 mm, #4 = 140°; 0) AB = 5m, BC=5,5 cm. 46. Construifi un triunghi ABC cu laturile AB, respectiv AC de lungime 3 cm, respectiv 4m, stiind ci £4 = 90°. 47. Construifi un triunghi care si aiba toate laturile de 6 cm. 48. Construifi un triunghi ABC, cu AB = 4 cm, BC = 42 mm, CA = 28 mm, apoi calculafi perimetrul si semiperimetrul acestuia. = 40°, stabiliti care dintre um 49.{n figura aldturati, unghiurile ABC si BCD sunt unghiuri D alteme interme si ABC < £BCD. Desenul arati c& dreapta AB gi ~~ semidreapta CD nu se intersecteazi. Demonstrati! 20. Se considera un triunghi ABC. Demonstrati cd: a 3 a) daci AB > BC si BC > CA, atunci unghiul C este cel mai mare unghi al triunghiului; b) dacd £B < ¢A si td < £C, atunci AC este cea mai micd latura a triunghiului. 24. in triunghiul ABC se cunosc *B = 64° si ¢C = 42°. Bisectoarele unghiurilor B si C se intersecteazi in punctul /, Demonstrafi ci BC > CI > BI. 22. Fie un triunghi isoscel ABC cu baza BC. Demonstrafi ca: a) {Me BC | AM > AC} este format din mulfimea punctelor dreptei BC mai putin punctele segmentului BC; b) {Me BC | AM < AC} este formati din mulfimea punctelor segmentului BC mai Putin punctul B si punctul C. 23. Reamintiti-va cum se construieste un triunghi cfind se cunosc lungimile laturilor acestuia. a) Construii un triunghi ABC, stiind ci AB=7 cm, BC= 5 cm si AC= 3 cm. b) incercati constructia triunghiului in cazul AB = 9 cm, BC= 4 cm si AC = 3cm, ©) Scrieti enungul teoremei din care rezult& c& nu este posibild constructia de la punctul ). 24, a) Se dau trei segmente cu lungimile de 9 em, 5 cm gi respectiv 3 em. Demonstrafi ch aceste segmente nu pot fi lungimile laturilor unui triunghi. b) Formulati si rezolvati o problema asemiindtoare. Este posibil si se construiasc’ un triunghi isosce 4B~ BC, 1 ABC cu baza BC astfel incat Matematica. Clasa a VI-a w& ° | Matematic’. Clasa a VI-a 26. Demonstrati ca (x € N|3, 4,x sunt lungimile laturilor unui triunghi 23 ‘ i performanta *** “4. [PE] Apro' 27. Explicati de ce nu exist (nu se poate construi) un triunghi ABC astfey incat; 1) AC gi D un punct oarecare Pe latura pe Verificati dact are loc relatia AD < AC, 52. Se consider’ un triunghi ABC si un punct M in interiorul triunghiului Demonstray MA + MB

    You might also like