patetic si rulburitor al dorului de Bucuresti, in versuri minore, dar Este deept, chiblimban pline de sinceritate : neasca din care, timp de »Rinlet, en de tine sint departe dat povestea muczinului-s $i mice dor, Ancocmai ca si accea mai Faci ca patria sa wite fu ace temei stiintific — Un strain gi eilétor. numai el e févracul propr in'te bea mu se mai duce." stieneste si tot el le pune ore secole, din fierea tuturor celor alesi. Bucuresti, orag al cop tine, elt scrignet nepotolit copac din aceia tineri: “Ati de firav ai fost si at sore ceruri ! Acum, acum incovoia ?.- Joflicaraté inima a patriei mele ! Parci-l aud pe cirturarul gree are venea cu dova veacuri in urmé in intimpinarea ei, cu priviea extaziata, cu glasul sugrumat de uimire : ,Dinspre risirit apar stra. lucigit Bucuresti, auritii Bucuresti, dulcii Bucuresti!” Oras al buea, ici" Lau numit 0 multime de calétori strSini vrajifi de farmecul lui nespus. $i din toate vremurile, el ne apare nimbat de legende. Tatil pe muezinul Evliya’ Celibi, spabiu totodata in oastea oto- mana revarsati puhoi pe meleagurile noastre. Daci ar fi s&-l ered, intemeictorul Bucurestivivi nu ¢ legendarul Bucur Ciobanul, cel cu bisericuta de linga Radu Vod4, ci... Abu-kureig, cipetenie a’ tribului kurcigilor revoleagi impotriva califului Omar din’ Hedjaz. Refugiati pe aceste meleaguri, kuceisii ar fi edifieat pe malurile apci ce avea £4 devin Dimbovita zilelor noastre un oras stralucitor pe nume Bukriy Catre mijlocal veacului al XVU-lea, veednicul ostas al proferului, in- zestrat cu o si mai prodigioasd fantezie, a descoperit chiar in preaima ocului meu natal un orag maret*, numit Bukrisul, cu 14 minastiri, | intee care mai mult Iau impresionat aceea a lui Espot Nicol" | lacagul lui Constantin-bey*, ,lécagul Iui Erdul-bey (poate Rady | nee Voda), toate inconjurate cu ziduri de piate’, redutabile, foreirete ,cu | eal otra tale de fier". Cit despre palatul domnesc ~ ,,Palatul beyului — putea Vangulfi, un bordei umil si rivaliza cu acela al faimosului Riar-sah : oddi fard numar, dou sute ‘Aga sa scris prima pagini de camere numai pestru dorobanti i ienicerii ,beyului", fintina de intit agezare.Apoi, cx m ap .in care se giseste baia cu aer curat", ba chiar gi un harem" calor stein a deco ascuns privirilor de ,o gradina impodobita", In sficsit, bravul spahiv eae a ae a mai descoperit 0 caracteristick a Bucurestivlui pe care trebuie piatra a Carpagilor, in cale Reapirat #4 0 retinem, cel putin pentru c4 n-0 vom mai regis’ in fos spre sisi, dinsre insemnarile oici unvia dintee cildtorii ce ne-au vizitat. Este vorba ee ea de »poternicul parfum de chiblimbar" al oragului, care na scapat {nfioragi — yi ou era aich simtului siu olfactiv gi pe care [-a a it8 obiceivlui prac: Poate de accea, de la Au fi pe care La aflat poate datorita obicciului pra sau Bouquet, nimeni aa Dimbovita, apa dulce, Poporul este asement | | La inceput a fost padi Viasiei, care se revarsa buza Dunarii ~ spre batrin La inceput a fost pad ticat de boierii mogtri turcizayi de a-si rierde vre it eroasa i 6 i) jucinduse eu lungi coliere de margele auras “oS Benet deauna a feemeae gindol 20 ee