ara ary ee c 21 ce, inten adr institutional care au in vedere realizarea unor finaitati SPEC!" biective «nell ~ educatia formala i educatie nonformala; . implicit, fara obit SPECificg = forma educafiei neinstitutionalizata (“realizata institutionalizate”) - educatia informal Be ecu b) Criteriul organizarii conform caruia diferentiem © explicite si influente implicite — educatia formala si educatia baza unor influente implicite ~ educatia informal; sine in analiza celortrei forme ale educatiei vor folosi opt 1. etimologia termenului; 2. definirea conceptului; 3. dezideratele urmarite; 4. trasaturile caracteristice; 5. evaluarea; 6. avantajele si important 7. elementele eritice; 8. dezvoltarea domeniului; q ata pe baz UNOT actin; ia reali aia Fri educatiarealizata doar ne mala; $ ’ EA EDUCATIA FORMALA ) \ roe (AM ¢ Coombs, conform ciruia educata O definite a educatie formale a fost data de catre Philip Cooma scoala primara formala este “sistemul educational structuratierahic si gradat eronologie, PUTT 4s roarame de si pina la universitate, care include, in plus fata de studile academice, FOI specializare si institutii de pregatire profesionala si tehnica cu activita ie isi are originea in latinescul ; i educafia formala” isi a i ' ea activitatilor sia vind finalitati educat invatare.” Dezideratele majore ale educatiei formale cuprind sinless ~—cunostintelor din diferite domenii de interes cultural-stiintfic, pra olosirea acestora in vederea dezvoltarii personale sia insertiei optime in viata activa a societal, formarea si stimularea capacitatilor intelectuale si aptitudinale, a priceperilor i deprinderilo atitudinilor si convingerilor. Totodata se urmareste inzestrarea individului cu metode gi tehnici de munca intelectuala si dezvoltarea pe cat posibil a inteligentei sociale si emotionale. Trasaturile caracteristice ale educafiei formale rezulta din caracterul sau oficial. O prima caracteristica a educatiei formale se refera la faptul ca aceasta este institutionalizata, realizéndu-se in mod constient, sistematic si organizat in cadrul sistemului de invatamént. & © a doua caracteristica este faptul ca/obiectivele si continutul educatiei documente scolare, Ele sunt elaborate pe cicluri, niveluri si ani de studii, fiind proiectate pedagogic prin planuri de invatamant, programe si manuale scolare, cursuri universitare, ghiduri Scopurile si obiectivele pedagogice, deduse din idealul educational si preconizate a fi atinse in cadrul acestui tip de educafie, sunt realizate practic in procesul de invatamant, sub indrumarea unui corp profesoral specializat. Cadrele didactice, persoane investite special cu conducerea actiuni educative, se adreseaza unui public ce beneficiaza de un statut aparte — cel de elevi sau de studenti. © alta caracteristica se refera la-faptul ca aceasta forma a educatiei conduce la atingerea dezideratelor educative preconizate a ‘metodologic organizat, Acest context metodologic este dezvoltat in concordanta cu cerintele idealului eiucatonain conditi pedagogice - lor si cu mijloace de invatamént cu materiale didactice special elaborate pentru atingerea scopi investite cu functii pedagogice precise. ‘Educatia formal, ca forma oficiala este intotdeauna evaluata social: Evaluarea realizata in cadrul edueafei formale trebuie sa urm i n eadrul¢ areasea dezv i de autoevaluare ale elevilor si studentilor. ezvoliarea capecitatig ____Educatia formala este importanta prin faptul ca faciliteaza accesul la valorile culturi, stintel arte, literaturii si tehnicli, Ia experienta sociaLumana, avand ‘un ol dete hanes personalitatii umane, conform dezideratelor individuale $i sociele, man Prin intermediul acestei forme de educate, progresiv in vastele domenit ale existentei umane in timpul anilor de stu + Aceasta permite asimilarea individul este introdus cunostintelor ca un22 concomitent “un cadru_metodic al exersarii si dezvoltari retin Tormala devine astfel “un autentic instrument al ‘Ch toate. cl educatia formal este generalizata gi i timite= # o: centrar studi ‘existi tendinja de_tra le sia abilitatilor practice; — itr-o calma monotonie si erods ~ Gientarea predominanta spre “informare i evaluare cumulativa a proceselor instructionale™ sa initiative’ elevilor gi slaba participare a parintilor in activitatile scolare fapt ce conduce icare defectuoasa intre acesti agenti pedagogici importanti; == a materiala si tehnicd insuficienta a sililor de clasa_ si a laboratoarelor din scoala care “aiisfac cerinfele tot mai crescute ale elevilor conexati in permanent la noi mijloace de tansmitere, preluerare si actualizare rapida a informailor, Dervoltarea educatiei formate are loc in contextul depasirii interpretarilor clasice conform ;. se atribuie educajiei formale rolul prioritar. Orientarile postmodemiste evidentiaza nonformale cu preluarea unor sarcini de educatia formala, diversificand ‘mare masura motivatia participantilor. in ideea deschideri fart de problematica lumii contemporane sunt propuse urmatoarele modalitati, menite sa trepatcarentele semnalate la nivelul educatiei formate My descongestionarea materiel si crearea ocazilor tot_mai 6 a a, lntelor sia intereselor tinerilor, prin cresterea si diversificarea ofertei de oie vones. jucationale; 4 ane fiecare unitate de invatamant de a-i determina propriul curriculum (prin curricul li) 3. - posibilitatea ulin xii a segmentului neobligatoriu din programe in functie de nevoile locale de educatie si formare; ‘asigurarea sinergiei dintre invatarea formal, nonformala si informal, in sensul eschiderii scolii inspre influentele educative nonformale si informale gi gasirea modalitatlor optime de articulare intre acestea; %. - armonizarea politicilor si practicilor privind instruirea initiala, si continua (asigurarea calitatii si continuitatii prin continutul curriculum-ului, evaluare si recunoastere) si regdndirea tuturor lor invatamantului din prespectiva educatiei permanente; -integrarea ray slogii comunicationale in procesul de invatamént. tari postmodemiste postuleaza largirea sferei de aplicabilitate a continuturilor sia dezideratelor educatiei formale in sensul cuprinder urmatoarelor finalitati, realizabile printr-o stinsa corelare cu celelalte forme ale educatiei: " - stimularea gi dezvoltarea capacitatilor cognitive complexe (gindirea divergenta, gandirea , gandirea laterala ~ capacitatea de a privi si a cerceta lucrurile in alt mod, de a relaxa controlul xindiri J. = formarea si dezvoltarea inteligentelor multiple, prin capacitati specifice inteligentei lingvistice (ce implica sensibilitatea de a vorbi si de a scrie; include abilitatea de a folosi efeetiv limba peniru a se exprima retoric, poetic $i pentru a-i aminti —informatile), inteligentei logice-matematice (ce consta in capacitatea de a analiza logic problemele, de a realiza operatii matematice si de a investiga stiintfic sarcinile, de a face deducti), inteligentei spatiale (care se refera la capacitatea, potentialul de a recunoate i a folosi patternurile spatiului; capacitatea de a crea reprezentari nu doar vizuale), inteligentei interpersonale (capacitatea de a intentiile, mé ile, dorintele celorlalti, erednd oportunitati in activitatea colectiva), inteligentei intrapersonale — (capacitatea de autointelegere, autoapreciere corecta a propriilor sentimente, motivatii, temeri), inteligentei naturaliste (care face omul capabil sa recunoasca, sa clasifice si sa se inspire din mediul inconjurator),inteligentei morale (preocupata de reguli, comportament, atitudl ; ~consilierea elevului/studentului in procesul de autocunoastere si autodescoperire a propriilor capacitati i limite, a inclinatilor si a aptitudinilor speciale si dezvoltarea pe aceasta baza, a capacitati de autoevaluare a propriei personalitati crora expansiunea_educ ‘ctivitatile gi stimuldnd in méI 2. 2 _ _ —— ——__ 2 mal (stresul_ nota in cesta in sistemul for si al minimalizarii problemelor cu care se confrunta catalog, disciplina impusa, efectuarea temelor) Din punct de vedere etimologic, terme! latinescul “nonformalis", preluat cu sensul ~in afara unor Forme anume gen de activitate", Nonformal nu ¢ sinonim cu needeneh ce po educationala mai putin formalizata sau neformalizata, dar intodeour in punet de vedere conceptual, educatia nonformel » monformald isi are originea in de eda il ernie pei un Petiv, ei desemneaza O realitate mativ-educative. ctivitatilor nonformé in strinsa_legatura_cu_realizare smbogatind cunostinfele din anumite = sh Hangeascdsi_s&_completeze orizontul, de culturé, = sact manifestare a talentelor: sportul dintre educatia nonformala si_ceé tulu, sa ce priveste formele gi m jonformale sunt _relevé ante pentru aceasta forma ia faptul ca educatia nonformala se desfasoara intr-un adr itiationataat in afara sistemului scolar, cuprinzind sctvitati extraclasa/extradidactice (cercuri pe disciline, interdisciplinare sau tematice, ansambluri sportive, artistice, concursuri scolare, Slimpinde, competti) si activitati de educate si instvire extrascolare, denumite parascolare si pericolare, Cele parascolae se dezvolta in mediul socio-proesional cum ar fi de exemplu activitatile Ue perfectionare gi de reciclare, de formar civiea sau profesionala. Activitatile periscolare evolueaza fn mediul socio-cultural ca activitati de autoeducatie si de petrecere organizata a. timpului liber in cadrul universitatilor populare, al cluburilor sportive, Ia teatru, in muzee sau in cluburile copiilor, in bibliotec publice, in excursi, actiuni social-culturale sau in familie ori prin intermediul mass- mediei, denumita adesea “scoala paralels Educatorului nonformal i se solicita mai mutta flexibilitate si entuziasm, adaptabilitate si rapiditate in adoptarea variatelor stiluri de conducere a activitaii, in functie de nevoile si cerintele educatului. Continutul si obiectivele urmarite sunt prevazute in documente special elaborate ce prezinta o mare flexibiltate, diferentiindu-se in functie de varsta, sex, categorii socio- profesionale, interesul participantilor, aptitudinile si inclinatile acestora, Sunt cuprinse activitati care corespund intereselor, aptitudinilor si dorintelor participantilor. alta trasatura caracteristica este caracterul optional al activitatilor extrascolare, desfasurate intr-o ambianta relaxata, calma si placuta, dispundnd de mijloace menite sa atraga publicul de diferite varste. Este 0 forma facultativa de antrenament intelectual care mentine interesul participantilor printr-o metodologie atractiva, in masura in care raspunde unei cereri de perfectionare profesionala, ‘educafia nonformal& presupune in unele cazuri gi achitarea unor taxe. Evaluarea actvitailor desfasurate in cadrul educafiei_nonformale este “facultativa, neformalizata, cu accente psihologice, priortar stimulative, fara note sau calificative oficiale.”in conditiile extinderii cererilor de pregatire profesionala prin diferite forme de instruire nonformala, exista gi in care acestea sunt finalizate prin certificate sau diplome de absolvire. Educatia nonformala este importanta prin urmatoarele avantaje pedagogice: shia etl ite cel ce invata, pe procesul de invatare, nu pe cel de predare solicitand in mod - dispune de un curriculum la alegere, flexibil si variat propundndu-l diverse si atractive, in functie de interesele acestora, de aptitudinile speciale si ~ contribuie la I oferind de reciclare profesionala, de defavorizate sau de exersare a capacitat = creeaza ocazii d destinderea i reece ibrului psiho-fizie; caracter fa se refera activitati participantilor, ire a categoriilor ut, urmarind24 i ferite domenii fiind interesata sa ment i vida actualizare a informatiilor er i ntina 7 atteuli lar, ofernd alternative Mlxibile tuturor eategorilor de virsta i pregat ier pundnd cent pe aplicabilitatea imediata a cunostintelor, . profesional raiegnoile tchnologi comunicationae, tinind cont de progresul tehnico- 5 iit, Jind oportunitaile oferite de interne, eeviiune caleulatoare; : valores vr pestresanta, oferind activtati placute gi scutite de evaluari riguoase, in eae lor de apreciere formativa, timulatva, continua; ~ raspunde cerintelor si necesitatilor educatiei permanente. il cha pn sa nl epi a i , centrate doat pe obiective pe termen scurt uneori programe mult prea flexibile, cenrate iste pe tm ae “liberate” metodologica a educatorilor. Tei riscuri pedsgosice majore ar imeysta Be ame: , Se ee ivism “de™ suprafita, dependent doar de indeplinivea obiestiveor rete, rupteadesea de obectvele specific educate formale; ‘ Sms avansarea um. progst dependent. doar de milloacele tehice. disponibile, care_pot deascilibracorltia functonala dintesubiectul i obietuleducafef; = eludarea_posibittatlorde_validae sociln reala a rezultatelor in raport cu certificatele” obtinute la nivelul educatiei formale. Plecdnd de la ideea conform careia scoala nu este sit activate desasurate in afarasisemului formal care i larg, servind obiectivelor acestora gi asig publiul larg, {ategori sociale dezavantajate lor ssrategi surul loc unde poti invata, iau amploare neat! in intimpinarea dori find asistentainformationala si practica unor -EDUCATIA INFORMALA . Educatiainformala se refera la experientcle zilnice ce nu sunt planificate sau organizate gi conduc citre o invatare informala. Cénd aceste “experinte sunt interpretate de cdtre cei mai i sau de citre membrii comunitatii ele se constitie in educafie informal8.” Educatia informali este procesul care se intinde pe toata durata viet, prin care individul dobindeste informati formeaza priceperi si deprinderi, isi structureaza convingerile infermediul experientelor cotidiene Din punet de vedere etimologic, denumirea termenului de educayie informala provine. din limba latina, “informisiinformalis” fiind preluatcu sensul de “spontan”, “neasteptat". Ca urmare prin educatie informal intelegem educatiarealizata sponta Din punct de vedere conceptual, educafia informala include ansamblul influentelor cotidiene, Spontane, eterogene, incidentale, voluminoase care nu isi propun in mod deliberat atingerea uno telat pedagogice, dar au efecte educative, ocupind cea mai mare pondere de timp din viata individu, Acesteinfluentespontane, incidentale nu sunt selectate, prelucrate si organizate din punct de vedere pedagogic. Dezideratele educate informale nu apar in mod explicit, Acest tip de educatie nus. propune in mod deosebit, realizarea unor obiective pedagogice, insa prin influentele sale exercitate continu: poate aveaefete educative deosebite ati poztve cat negative. Prin mille de contacte spontane_ gi influente cotidiene educatia informal ofera individului cvazia de @ adopta anumite attudini, de a exterioriza anumite comportamente §i de a inteioriza Pe aceasta cale, orice personalitate celorlalte forme de educatie. Aceste sarcina de a le orienta i directiona si atitudinile, se dezvolta, prin influente pot fi concordante unele cu altele sau in dezacord, ‘evenindui in principal educatiei formal Trasaturile caracterstice educajiei informale sunt determinate de multitudinea influentelor ‘rut de regula, in afara unui cadruinstitutionalizat,provenite din micro- medial social de vist ol individului, privite ca membru al famil i, al up de pita a colectivu de munca, al Carvel, al satului sau orasului in care locuieste “in ultima analiza si cartierul ‘i strada educa; cata Sopaciints de aia Transmiterea experenei sociale de la'0 estetica generatieitinere. Eclucatia intelectual este acea componentd a actuni ed valoritor stinttice si umaniste pe care le prelicreard i veheate dezvoltarea tuturor capacititilor intelectuale. fi asimilitatoii, structurilor operator, pr intretn activitatea obiectului educato ationale care, prin intermedi oi za, contribuie Ia formarea $i ene Cognitive si instrumentale, schemelor 314 tuturor mobilutilor care declanse; i 1 indreptata in aceasta, directie os declan, orien