Simulare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Grita nr 4 fraza: M-ai refuzat, cand, de fapt, eu voiam doar sé te ajut, micar ci nici nu merita si imi bat caput cu tine, aga ci acum descurcite, din moment ce nu mii mai intereseaza cum si dacé te vei descurca. Felul proporitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. principalé + cire. de timp + circ. concesiva + compl. directé + circ. consecutiva + cire. de eauza + compl. direct + compl. directa; b. principald + circ. concesiva + compl. directd + circ. concesiva + subiectiva + principala + circ. de cauza + subiectiva + subiectiva; e. principala + circ. concesiva + circ. concesiva + subiectiva + circ, consecutiva + atributiva + subiectiva; d, altéinterpretare. 2. Fie fraza: Chiar mi intereseazt sd se vorbeascit despre cine a castigat concursul si nu-i ce comenta legat dle asta, isd, fire-ar sii fie, e destul de greu de acceptat ci mi-a fost dat sii se anunje cum cil am iesit pe locul doi. Propozitiile subordonate subiective din frazd sunt introduse, in ordine, prin: a. conj., pron. rel., pron. rel., conj., conj., con}, loc. conj.; b. conj., pron. rel., conj., conj., loc. conj.;e. conj., loc. conj.; d. alta interpretare. fraza: Cum prietena meu nu stitea prea bine cu gramatica si ca st nu-i treacd prin cap cumva ci asa se va ‘putea descurca la examen, am sfaituit-o sd se pund pe treabd, nu fard a 0 indemna, in caz cd are nevoie, si apeleze {a ajutorul meu. Felul propozitiilor, in ordinea succesiunii predieatelor, este: a. circ. de cauzi + circ. de cauzii + subiectiva + compl. directa + principal + compl. indirecta + atributiva + compl. directa; b. circ. de cauzi + circ. de scop + compl. directé + principal + compl. direct + cire, de mod + circ. conditional + compl. directa; «. circ. de cau2k + cire. de scop + subiectiva + principala + compl. directa + cine, condifionala + compl. indirect&; d. alta interpretare. M-ai palit $i de data asta, doar cd de acum inainte nu te va mai crede nimeni, deci nu numai ci 0 si singur, ci vei si suferi consecintele purtarii tale, asadar se va face dreptate. Numirul propozitiilor subordonate din frazi este: a. patru; b.trei; e. doua; d. alté interpretare. 5. Fie fraza: Unde nu m-ai mai sunat, nici eu nu te-am mai cdutat, dar chiar m-as bucura cand as sti cd ti-e dor de imine $i fericitd cum as fi, chiar dacti n-am cum lua primul avion spre tine, in momentul cdnd as afla asa ceva, ay pliinui un concediu cu tine. Propozitiile introduse prin adverbe relative sunt, in ordine: a. circ. de mod, atributivas b. circ. de cauza, circ. conditionald, circ. de mod, compl. directa, atributiva; e. circ, de timp, circ. de cauzi, circ. concesiva, circ. de timp; d, alta interpretare. 6. Fie fraza: Ci tot a venit vorba, ifi confirm si eu ci circuld zvonul cum ca a fost siit sd plece, dar tot imi era dator st ‘ma anunfe ce si cum se petrecuse acolo. Felul propozitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. cite. de cauza + principal + compl. directa + atributiva + compl. indirect + principala + compl. directa + compl. directa + compl. direct; b. incidenta + principala + compl. directa + compl. direct& + compl. indirect + principal + compl. indirect + compl. directa; e. circ. de cauza + principald + compl. directa + atributiva + compl. indirecta + principal + compl. indirecti + compl. indirecta + compl. indirecta; d. alt interpretare. 7. Fie fraza: Zambeste ca si cum nu s-ar fi intémplat nimic, dar fard doar si poate ca, imediat ce se va afta de ctte ori Lam iertat, pana ce nu am mai putut suporta, mu fi va fi usor: Propozitile introduse prin locufiuni conjunctionale sunt, in ordine: a. circ. de mod, principal, circ. de timp, circ. de timp, circ. de timp; b. cite, de mod, cite. de timp, compl. directa, circ. de timp; ¢. cir. de timp, circ. de timp; d. alta interpretare. Fie fraza: De esti atdt de obositd, mai ales ca ai lucrat in ultima timp si cazi laté, de pari o stafie, atunci nu iti mai spun si eu de-ale mele, st te mai chinui si eu, ci doar ca te felict ca ai facut aya o treaba bund. Felul propozitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. circ. conditional + circ. cauzala + circ. scop + circ. consecutiv + principala + cire. scop + principala + compl. indirecta; b. cire. conditionala + circ. cauzala + cire. de mod + cite. de mod + principal + cite, scop + principala + compl. directé + compl. indirecta; e. circ. cauzald + circ, cauzala + circ. consecutiva + circ. consecutiv + principala + circ. consecutiva + principala + compl. directa + circ. cauzalt d. alta interpretare. 9, Se da enuntul: (1) Ce, tu chiar crezi ca sunt cam (2) tratala si ca, (3) pacatele mele, 0 si iti spun (4) mersi sau o sit strig (5) ura, indiferent ce faci, in oc si-mi iau (6) adio de la tine? Dintre cuvintele subliniate, sunt interjectii sau locutiuni interjectionale: a. toate; b. numai (1), (3), (4) si (5); €. numai (2), (5) si (6); d. alta interpretare 10, Se di enuntul: Desi stiu ct e de important de respectat promisiunea facutd, din moment ce se aude tundnd, teoretic vorbind va ploua si nu ne va fi usor sa putem iesi din casé, dar mie una mi-e greu a-mil infriina doringa de a fi azi cu voi, asa edi nu pot spune decit: de luat umbrela, dragitor! Verbele Ia moduri nepredicative au, in ordine, functiile sintactice de: a. subiect, subiect, circ. conditional, compl. direct, subiect, atribut, predicat; b. compl. direct, compl direct, subiect,atribut; e. subiect, subiect, compl. direct, compl. indirect, atribut; d alta interpretare. 11, Se di enuntul: Chiar daca fie nu-ti pasa, batd-te norocul, pe mine ma bucurd ca, in sfargit, se simte adiind un aer de primavara si atdt imi ajunge sa imi bata inima de bucurie cd n-are cum se mai intoarce iarna, Subicetele din 1Simulare concurs de admitere —7 mai 2023 Grita ne 4 enunt sunt exprimate, in ordine, prin: a. verb, subst., adv., subst, verb, adv.; b, subst., subst., pron. nehot, subst, adv.; ¢. subst. verb, subst., pron. nehot, subst. verb, subst.; d. alta interpretare 12, Se di enuntul: Impasul pardnd evident, ede presupus de edtre oricine eé nimic nu mai e cum credeam noi, iar eu nu mai pot fi nici nepasdtor, nici mereu considerat fraierul de serviciu, Numele predicative din enunt sunt, in ordine, exprimate prin: a. adj., verb, adj., adj; b. adv., adv., adj., verb; e. adj. verb, adj; d. alt interpretare, 13. Se dit enuntul: (1) Intr-adevir, (2) diminetitee ined ritcoure, dar (3) mai mult ca sigur oii (4) midine-poimdine vine vara (5) mult visatd sé (6) mai-mui ci imi vine deja sii daw (7) fugacfuguta la mare. Seeventele subliniate sunt: 2. adv. Tn 2), 4, (5) si (7), loc. adv. in (1), (3) si (6); bad. in (2) $i (5), Joe. adv. tn (1), (3), (4), (6) $i (1) ©. adv. in (1) si 4), loc. adv. in (3), (6) (7); A. alt interpretare M4. Se di enuntul: inainte de a visita Franta, necerdnd sfatul nimitnul $i nesiind 0 vorba in limba frances, ina fost greu de pitruns intreagasi magie $i, uneori, era chiar si 0 péjeascd, dar sa regasit muti de emotie in fata minunilor pe care le vedea si si-a promis si se duct din nou edt de curind, Numirul euvintelor eare indeplinese funetia sintacticd de complement direct este: a. noua; b. opt; e. cinci; alta interpretare, 15, Se diienuntul: Profesorul al ciirui student a facut traducerea din Shakespeare care fi-a plcut e acum decamégit de ce prafs-a ales de discipolu siu, cit timp nu se stie nici miear ce profesie vrea sd urmeze. In enunt exist: 1. dou adjective relative in nominativ, doua adjective relative in acuzativ, un adjectiv relativ in genitiv; b. doua adjective relative in nominati si trei adjective relative in acuzatiy; e. un adjectiv relatiy in nominativ si un adjectiv relatiy tn acuzativ; dal interpretare 16, Se di enunful: Nu uita, prieten drag, ed paring mei si ai tai sosese maine im vizitd si ar fIfrumos siti asteptam in Parcarea aeroportului Otopeni, cd, sti bine, tree anti si nu stit nici ce five viata asta, nicl ce iti aduce fie $i celor dragi, paringi sau prieteni. Substantivele si pronumele in nominativ au, in ordine, functille sintactice de: a. subject, subject, tr. subst. apozitional, subicct, nume predicativ, subiect, compl. direct, apozitie, apozitie; b. subiect, subiect, subieet, ar. subst. apozitional, compl. direc, subiect, compl. direct; e. subiect, subiect,subiect, subieet, compl. direct, apozitie, apozitie; dalla interpretare. 17. Se dil enuntul: Chiar nu stiu ce om eredeti voi si ai vostri colegi ca sunt sau dacd vit inchipuiti cd as fi un analfabet Functional care a fiicut doar scoata alffel, incdt cu un ochi rad, iar eu altul pling, dar dati-nl putin timp sa va demonstrez ci asa profesionist ca mine nu mai exista. Atributele adjectivale din enunt sunt, in ordine, in cazul: a. A, GN; BLN, NN, NieN,N,A,A, A, Ni d.altdinterpretare, 18, Se di enunful: L-as invita lao discupie 1) fait in futd, doar et, desi (2) fata de noi are un oarecare respect, e genul care mereu se bagi (3) in fuld $i se poarta de zici cit nimeni nu poate scoate 0 vorba (4) in fata sa, iar, cand i se spune adevirul, face (5) fete-fete. Secventele sul - {in (1) si (5), loc. adv. in (2) $i (3), loc. prep. in (4); b. loc. adj. in (1), loc. prep. in (2) si (4), loc. adv. in (3) si (5); €. loc. adv. in (1), (3) si (5), subst. + prep. in (2), loc. prep. in (4); d. alta interpretare. 19. Se di enuntul: Primul zece pe care I-a primit a fost intr-o zi senind de septembrie a anului 1900 yi gandul lui dintdi 4@ fost ci ambii sii paring se vor bucura ch mu e nici un prost, nici un lenes, mai ales cil au un singur copil, pe. Numeralele cu valoare adjectivati din enun{ sunt, in ordinen dati, in eazurile: a. N, G, N, N,N, NoA: b. NAN, N,N,N,Ns€.N,A,N, A; dh alt interpreta. 20. § jar tupeut lor de a imicurite astea motiv de a jigni atijia oameni e de neaceeptat. Adjectivele pronominale sunt, in ordine: 4 pos. nehot., dem., nchot.; b. rel, pos., pos., pos, dem. nehot.; . rel, pos., dem; d. alta interpretare. 21. Se di enuntul: Prima revetatie am avut-o ciind am vizitat la pas Bucurestiul, band cdte o cafea la fiecare colt de Strada i vacandu-l cu ochié unui om insetat de frumes $i far’ niste prejudeciti prea ades vehiculate. Numiral articolelor este: a. cine; b. sase;e. tre dl alti interpretare. 22. Se di enunful: Cit priveste pregatiren sa pentru examen, s-a strdduit, mu-t ce spune, si mi bucur c@ stie ce vrea sit sajunga si ceil intereseaca in viata, caci succesul cui munceste e asigurat si mu stiu ce anume si-ar putea dori mai ‘mult decit sit dovedeascd asta tuturor cérora cred in el. Funetiile sintactice ale pronumelor relative sunt, in ‘ordinea dati: a. compl. direct, nume predicativ, subiect, subiect, compl. direct, subiect; b. subiect, compl. direct, compl. direct, atribut, aribut, aibut; e. compl. direct, nume predicativ, subiect,atribut, subject; d. alta interpretare. 23. Fie enuntul: Fiind votat si ales in unanimitate, e de inteles oarecum cdi poate decide cine va fi avansat, dar si imi Fie incileate mereu drepturile nu e de acceptat, asa ca mi-as dori ca alegerile sit fie repetate ct de curiind, desi Problema e ci nici nu prea are cine fi ales in locul lui, Numarul verbelor Ia diateza pasiva este: a. opt: b. patru; €. ase; d. alta interpretare.Simutare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Grita ne. 4 enunturile: (1) Linia tramvaiului $ e in repara invidiazd pe colega mea profesoard. Exista atribut(e) s in (1) $i 2)s €. numai in (2) si (3): d. alta interpretare. 25, Fie enuntul: Toate (1) jolle sunt ocupati ta facultate, dar imi e asa de (2) drag de (3) ai ti ca imediat (4) ce termin cursurile, voi fugi (5) glont si fi intélnese, Dintre cuvintele subliniate, pot avea, in alte contexte, dar cu aceeasi form, valori morfologice diferite de cele din enun{: a. numai (2), 3) si (4); b. numai (2), (3), (4) $i (5); «. toate; d. alta interpretare. 26, Fie afirmatiile: (1) Orice adjectiv pronominal poate indeplini functia sintacticd de nume predicativ. (2)Toate pronumete personale pot substitui un substanti. (3) Orice pronume personal, form neaccentuatd, in acuzativ indeplineste functia sintactica de complement direct. Dintre acestea, sunt corecte: a. niciuna; b. toate; e. numai (2) (3); 4. alt interpretare 27, Fie enunurile: (I) Colegitacestia ai mei sunt cam zipacigl. (2) Tu ai luatedinele iar pisica a rimas a mea, (3) Nu mi incinté nici varianta mea, nici a voastra. Exist pronume posesiv(e) In cazul nominativ: a. numai in (2); b. ‘numai in (2) si (3); ¢. in toate; d. alld interpretare. (2) A$ vrea sii locuiesc in orasul Constanta. (3) Multi 0 stantival(e) in eazul nominativ: a, numai in (2); b, numai 28, Se di enuntul: Faicdndu-se mare, si-a dorit tot mai mult si fi fost inca de mici sfatuitt de ai ei si exerseze la pian, ‘perdnd si acum ca o si ajunga sa cénte pe marile scene ale lumii, unde va fi indelung aplaudaté, $i, la cat e de ambitioasé, poate chiar as paria ci nui nimic ce 0 poate opri. Acesta confine: a. 7 verbe predicative, 5 verbe auxiliare gi 5 verbe copulative; b. 10 verbe predicative, 7 verbe auxiliare si 3 verbe copulative; e. 11 verbe predicative, 6 verbe auxiliare si 4 verbe copulative; d. alta interpreta. 29. Fie enunturile: (1) Md tot mir ce consideri tu cit se cuvine, (2) Ideea care ne-a venit este geniald. (3) Respecta pe cine te respecta. (4) E trist ce s-a ales de el. Existi pronume relativ(e) in nominativ, cu functia sintacticd de subject: a. in toate; b. numai in (2) si (3); ¢. numai in (1), (2) si (4); d. alta interpretare. 30. Fie enunturile: (1) De obosita ce era, ti venea si planga. (2) Cum esti bine pregatit, nu infeleg de ce ai emofit. (3) Cum faci numai prostii, imi eripi obrazul de rusine pentru tine. (4) Te apreciex pentru munca ta. Existi complement(e) eireumstantia(e) de eauzii: a. numai in (2) si (3); b. numai in (1) $i (4); & tn toate; d. alta interpretare, 31. Fie enunturile: (1) Lumea e un tot. (2) Fiind galdgie mare, nu e clar ce se spune. (3) Ajungerea asta a lui ca avocat ma uimit. (4) N-ai cum fi ce om cred ei ca esti. Exist nume predicativ(e) exprimat(e) prin substantiv in nominativ: a, numai in (2), (3) si (4); b. tn toate; c. numat in (1) si (4); d. alt interpretare, 32. Se da enuntul: Jar a venit la noi $i azi pe la pranz, sd ne tot dea noi informatii legate de examenul lui la drept, iar pe mine $i pe maici-sa, drept si-fi spun, ne-a impresionat tot ce ne-a spus. Acesta contine: 2. 0 pereche de ‘omonime; b. trei perechi de omonime; ¢. 6 perechi de omonime; d. altd interpretare, 33. Fie afirmatile: (1) Toate modurile verbale personale realizeazd categoria timpului. (2) Participiul poate sit apard ca regent al complementului direct. (3) Participiul poate si aiba functia sintacticd de subiect. Dintre acestea, sunt incorecte: a. toate; b. numai (1); ¢. numai (2) si (3); d. lta interpretare, 34, Fie enunturile: (1) leri-noapte te-am visat. (2) Nu infeleg de ce imi e si frig. (3) Ai venit la fix. (4) Nici nu mai stia unde e. (5) Nu mai fi mereu impotriva! Exista adverb(e) cu functie sintactied: a. in toate; b. numai in (1), (4) $i (S)s , numai in (1), (2), (3) si (4 d. alta interpretare, 35, Se dau urmitoarele definirifexpliciri de euvinte (1) veselie zgomotoasi; (2) grozavie; (3) lucru extrem de plicut; () nebunie (plina de satisfactii); (5) stare patologica de neliniste; (6) preocupare chinuitoare; (7) obsesie. Care dintre acestex poate/pot constitui sensul/sensurile cuvantului folie, in diferite contexte i expresii? a. numai (1), (2), G) $i(4); b. toate; e, numai (5), (6) si (7); d. alta interpretare. 36, Se dau urmitoarele definiri/expliciri de cuvinte (1) a intarata; (2) a aduce pe cineva intr-o stare de surescitare favorabila comiterii unei infractiuni; (3) a constitu; (4) a prilejui; (3) a invita pe cineva sit participe la 0 competitie; (6) a avea drept urmare; (7) a pricinui. Care dintre acestea poate/pot constitu’ sensul/sensurile cuvantului a ‘provoea, in diferite contexte si expresii? a. numai (1), (2) $i (5); b. toate, in afard de (2) si (3); e. toate, n afara de (4); 4, alt interpretare, 37, Fie enunturile: (1) Nu se face asa ceva! (2) Du-te incotro vrei! (3) Uiti-te ce mi-ai fcut! (4) Neputdndu-maa gindi {a ziua de maine, mi intreb ce am de facut. (5) Da-fi seama prin ce tree, cit nu-mi vid capul de treaba. Exist verb(e) la diateza reflexivi: a. in toate; b. numai in (1), (4) si (5); €. numai in (1) si (2); d. alt interpretare (1) Poate o sit vind si el. (2) Poate vorbi cat vrea. (3) Poate sé rezolve si singur. (4) Nu se mai poate . numnai in (3) 51 (4); b. nurnai in (1), (2) $i (3); € In toate; d. alta interpretare. 3 38. Fie seeventel ‘asa ceva! Cuvantul poate este verb:Simulare concurs de admitere —7 mai 2023 Grita nr. 4 39. Se dau urmitoarele cuvinte: (1) extravagant; (2) original; (3) bizar; (4) neobisnuit); (5) risipitor. Cuvantul excentric poate intra in relatie de sinonimie cu: a. toate; b. numai cu (1) si (5); e. numai cu (3) si (4); d. alt interpretare, 40. Se di enuntul: Desi in acest birou pare ct domneste 0 (1) armonie deplind, prefer si fiu deocamata (2) precait, si imi reprim orice urma de (3) fizrie si, mai ales, sii nu caut (4) compania acelora dintre voi care (5) st (6) caractér, Dintre euvintele cu accentul mareat, permit, in contextele date, si a alti aecentuay rnumai (2), (5) si (6); e. numai (3); d. alt& interpretare 41, Se da enuntul: Faptut ci esti (1) prostacrescut si nu stit spune nici (2) bun-gasit mit cam (3) prostedispune, aga cit ‘imi vine sit fac (4) fete-fete, iar asta in timp ce tu continul (5) hine-mersi si te porti numai dupa (6) bunut-plac. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect scrise cu eratimi: a. toste; b. toate, in afara de (3); ¢, toate, in afard de (2) si (5); d. alt interpretare, 42. Se di enuntul: Ordinea intrdrit in concurs este (1) aleatorie / (2) aleatoare, ceeu ce mi-a produs 0 oarecare (3) confuzie /(4) confusiune, incdt mu sunt sigur dact am reusit sd dovedese nici (S) precizia / (6) preciziumea, nici (7) a/ (8) conciziunea si e acum (9) obligator / (10) obligatoriu sii mi adun, micar pentru urmatorul interviu. Dintre cuvintele subliniate, in contextul dat, sunt corecte: a, toate, In afara de (6); b. numai (1), (3), (4), (5), (9) $i (10); €. numai. (2), (3), (6), (8), (9) si (10); d. alta interpretare 43. Se di enuntul: Ja mai tacefi si nu mai batefi din gurit degeaba, cd m-am siturat sit md tot chinuiese cu voi, cd, uneori, mai bine as disparea decat sa md tot indoiesc de loialitatea voastra, mai ales cdi tofi anticipeaza cai nu-mi va rii prietenia cu voi. Din formele verbale utilizate, sunt gresite: a, niciuna; b.trei; e, patru; d. alté interpretare, 44, Se di enuntuls Imoarcejé-vd la easele voastre, scumpit mei, iy ori ct meas sf sd v-o spun, mii acru si continua, eft timp, din punct de vedere a profesiei, nu mei tot una. Numaral greseilor de ortogratie este: cine; gape: c. gas ltd interpretare 45, Se di enuntul: Nu injeleg de ce mu renunti la veckile (1) dusmitni yi (2) stresuri, mai ates ci ele sunt niste fete (3) Iingeni, ale caror (4) timiditati ar trebui mai degraba si te induioseze, ir tu nu nai esti la primele (5) tinerete, si ai astfel de reactit. Dintre cuvintele subliniate, au forme corecte de plural: a. numai (1), (2) $1 (4); b. namai (2), (3) si (S)e. toate; d. alta interpretare. 46. Se di enunful: (1) Amploaren / (2) anvergura actiunii de azi mi se (3) datoreazd / (4) datoreste, asa cd nu imi mai runca privirea asta (5) glaciald /(6) glaciard, de parca mi-ai fi facut o (7) concesie /(8) concesiune laséindu-ma si organizes fomul. Dintre cuvintele subliniate, pot fi corect utilizate in contexts a. toate; b. numa (1), (4), (5), (1) $i (8); ¢. numai (1), (2), (3), (4), (5) $i (7) d. alta interpretare. 47. Se da enuntul: Convingerea mea fermi e ed nu degeaba a ajuns de notorietate publicd $i chiar unanim acceptat, mai ales ca, a fel ca $i noi, lupta impotriva abuzuritor exagerate si pentra ca si le fie uturor mai bine. Numwiral pleonasmelor din enung este: a. dou; b. tri; ¢. unu; d. alta interpretare 48. Se di enuntul: Suntefi incorijibile, dragele mete, asa ed iti spun, cu ultimile mele puteri, cit nu vroiam sa ffi fac nimica ris, ba, dimpotrivi, in loc sd-mi manifestez pe fata oprobriul, ii ficeam cu delicateta un apropo. Nummirul cuvintelor cu forma neliterard este: a. sapte;b. sase;c. cine; d. alta interpretare. 49. Se daw urmitoarele forme de plural: (1) city-breakuri; (2) newslettere; (3) weekenduris (4) gentlemen Challenge-uri, Sunt coreete: a. toate; b. numai (1) si (3); toate, n afard de (4); d. alta interpretare. (3) 50, Se dii enuntul: St bine ca insisi prietenei mele, a cdrei paring! sunt mereu sobrit din fire, nu-i usor sd si-i suport, cum nici nouit nu ni, dar, contrar pareritor tale si, mai ales, a celor care nu o agreeazi, nu va ceda unel asemenea nedreptati crunte $i fatisa. Numiirul greselilor de ortografie este: a. cinci; b. noua; c. jase; d. alta interpretare, 51, Ce este munca?: a, modul de afirmare a abilitatilor intelectuale ale omului; b. activitatea constienta, specific umana, indreptaté spre un anumit scop lucrativ; e. modalitatea de afirmare a progresului tehnic; d. 0 parte a capitalului circulant. 52. Are caracter de bun liber: a. apa imbuteliaté; b. marfa cu pref redus; e. lumina solar; d. transportul public. . Serviciile sunt: a. obiecte economice cu existenté necorporald; b. bunuri eu existent& condifionata de cea a bunurilor de consum; e.factori de produeties d. bunurilbere |. stiloul gi cemneala; b. ochelarii si lentilele de contact; e. mierea si zahirul; d. 54. Constituie bunuri complementa: uuntul si margarina, 4, sinonimul inflaic; b. vechea denumize a inflajiei (din secolele trecute); e. procesul de scédere generalizaté a preturilor; d. procesul de crestere a ratei dobainzii la depozitele bancare. 4‘Simulare concurs de admitere ~7 mai 2023 Grita nr. 4 a. oferta agregata depaseste cererea agregata; b. oferta agregati este d. creste puterea de cumpirare a 56, fn faza de depresiune a cictului econom depisit de cererea agregat; e. scéderea ofertei gi cresterea corespunzitoare a ofe populasieis 57, Indicati situstia care nu implica inst mostenire; ¢. donatie; d. inchiriere. egrali a atributelor proprictitii: a. vanzare-cumparare; b. area 58, Posesorul unui factor de productie pe care il comercializeazi poate obtine un venit mai mare in conditii de oferti elastici atunci cdnd, pe piata acestui factor de produefie: a. oferta creste gi cererea scade; b. oferta este mai ‘mare decat cererea; e, oferta este mai mic& decat cererea; d. oferta nu se modifies 59. Care din urmitoarele elemente sunt incluse in capitalul cireulant?: a. cladirile administrative; b. energia; e. metodele de fabricafie; d. nici unul dintre elementele de mai sus. 60. Informarea completa a producitorilor si consumatorilor pe piafa eu concurenta perfect este relevati de: omogenitatea produsului; b. transparenta perfect®; ¢. atomicitatea piejei; d. perfecta mobilitate a factorilor de productie. 61. Venitul variabil obfinut in urma plasirii capitalului in titluri de valoare de tipul acfiunilor se numeste: a. dividend; b, salariu; e. curs: d. profit. 62, in termeni general, raportul efzet economic (rezuttate economice, output) / efort economic (resurse, input) ta forma: a, prefului unui bun; b. productivitai; e. cantitati cerute dintr-un bun; banilor. 63. Ce este economia mondial: a. ansamblul economiilor nationale privite in interdependent legaturilor dintre ele; b. este doar multimea statelor membre ONU; e. cuprinde numai statele membre ale Organizatiei Mondiale a Comertuui; d. cuprinde nummai statele cu economic de piat 64. O rata lunar a dobanzii (Fira capitalizare) egal eu 0,3% Inseamna o rata trimestrialé a dobinzii egal eu: a. 9%; b, 0,009; e. 1,2%; d. 9. 65. Preturile unitare ale bunurilor A si B, act nate de un consumator rational, sunt P, = 6 u.m. si Px um, Rezulti ei in eazul optimului de consum, raportul utlitifilor marginale Unga / Umgs este egal cu: a. 1/6; b. 12; €. 13; 4.3. 66. Dac inclinafia marginal spre economii este 1/9, iar economiile sunt egale cu investifiile, multiplicatorul investifillor este: a. egal cu 11,11%; b. egal cu 9; ¢. egal cu 1/9; d. informatiile oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui 67. Indicatorul economic care arati ponderea economiilor destinate investifiilor in totalul venitului (disponibil) se numeste: a. accelerator; b. investitie net; c. inclinajie marginala spre economisire; d. rata medie de economisire. 68. Ce este cererea agregati?: a, este expresia monetara cheltuielilor totale, globale din economie; b. este diferenta dintre incasirile si cheltuiclile bugetului de stat; e. este diferenfa dintre incasérile din exporturi si platile pentru importuri pe o perioada de timp; d. este situatia de excedent a comertului exterior, 69. Zona de liber schimb se caracterizeaza si prin: a. eliminarea taxelor vamale; b. insttuirea unui regim comercial unic in relafiile reciproce; c. liberalizarea complet a schimburilor comerciale cu tertii; d. excluderea mésurilor protectioniste din rlatile reciproce. 70. Prin consumut celei de-a 7-a unititi dintr-un bun economic, utilitatea total ereste de ta 35 la 43 uni utilitate, Utilitatea marginali determinat de cea de-a 7-a unitate consumati este (in unititi de utilitate) b.35:e 1d. 8. a. 43; 71, Productia a 3 ereioane automate cost 60 u.m., iar productia a 4 asemenea bunuri cost 64 u.m. Costul marginal al fabricdri celui de-al patrulea creion este (in u.m.): a. 12; b. 1,33; 1; de4 72. Pe piata unui bun, dependenta cererii C si a ofertei O fat de pre{ul bunului denoti ci Ia pretul de echilibru Pe usm., cantitatea de echilibru Qe = 34 buciti. Daci funetia cererii este C = 40 ~3-P, functia ofertei are forma: 2.07341 P;b,0= 4043-7; €.0=22 + 6P;d.0=2048P 7B. Un actionar define 30 din cele 30.000 acfiuni de tip A existente pe pi in totalul titlurilor de acest tip este: a. 196; b. 0,1% €. 0,01%; d. 10%. |. Ponderea titlurilor aflate in posesia lui 74, fnte-un interval de timp, venitul se majoreaz8 cu 2.000 milioane u.m. iar economille erese eu 1/4 din sporul venitului, Asadar, miirimea inclinafiei marginale spre consum a perioadei este egalii cu: a. 4; b. 2500; ¢. 0,25; d. 0,75.Simulare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Gritanr. 4 ui real ca urmare a cresterii cu 20% a prefurilor bunurilor de consum, rezulta cd I: a. a erescut cu 10%; b, a scazut cu 10%; e. a scazut cu 90%; d. a scazut 75, Lao reducere cu 1/4 a satay fafa de nivelul stu initial, salariul nominal cu 0,9%. 76. Pentru 0 productie de 500 bunuri B, se inregistreaz costuri totale medii de 10 u.m. / bucati. La o rath a Profitului de 10% in raport cu costurile totale, pretul unui bun B (in u.m, / bueati) va fi: a. 50; b. 10; e. 0,5; d. Wl 77. Suma de 5.000 u.m., depusi la banc pe principiul dobanzii compuse, in condifiile unei rate anuale a dobanzii de 10%, a generat o sumi final — detinuta de citre deponent Ia sfarsitul perioadei contractuale — egali cu 6.050 u.m, inseamni ci termenul pentru care a fost depusi suma a fost: a, 2 ani; b. 10 ani; e.5 ani; d. 1,1 ani, 78. in anut curent, pretul Py al unui bun este 1.225 um. ceen ce arati o erestere eu 250% fat de anul precedent. Inseamna eX in anul de bazi, pretul Py al bunuluia fost: a 490 un, b. 350 ums e 250 um, d. 25% din nivelul Iai Ps 79. intr-un interval de timp, intr-o tari, rata inflaiet (determina exclusiv de eresterea generalizati a prefusilor in economie) este egal cu 150%, Rezulti ci in perioada dats, pe fondu une! mase monetare constante, teres de cumparare a banilor seade: a. cu 33,3' ). cu 50%; €. la 66,7%; d. cu 60%. 80. in ipoteza in care investifiile sunt egale cu economiile, iar multiplicatorul investitillor este 4, inclinatia marginali spre economisire va fi: 2. 0,25; b. 4; €. 3/4; d. 4/3. 81, Fie urmitorul text: Nimeni iu a dovedit pina in 2020 cf nu exist extraterestri, deci trebuie sit existe exiraterestri. ‘Textul exemplified: a. un sofism numit anyibolie; b. 0 propozitie inversd partial; e, un sofism numit argumentum ad ignorantians; d. 0 inductie valida, 82, O inductie incompleti: a. nu include niciodata o contradictie; b. poate uneori fi o inductie slaba; e. poate uneori fi un argument deductiv valid; d. generalizeaza intotdeauna cu privire la o clasa finita de element. 83. Fie propozitia: Daca Adina méandnci tort la micul dejun, atunci fle nu se hidrateazd suficient, fie bea limonada Inainte de culcare. Care dintre urmitoarele propozitii este adevirati in aceleasi circumstante cu aceasta? a. Adina mandne tort la micul dejun dacd si numai daca deopotriva nu se hidrateazA suficient si bea limonada inainte de culeare.; b. Adina nu mandnea tort la micul dejun daca si numai daca, in cazul in care nu se hidrateaza suficient, nu bea Jimonada inainte de culeare.; ¢. Fie Adina nu mandnca tort la micul dejun, fie, daca se hidrateaza suficient, atunci bea Timonada inainte de culcare.; 4. Fie Adina manénca tort la micul dejun, fie, daca se hidrateaza suficient, atunci nu bea Jimonada inainte de culcare. 84, Propozitiile Niciun soldat nu este lenes si Unit soldafi nu sunt lenesi se afl in raport de: a. subalternare; b. contradictie; e. contrarietate; d. subcontrarietate, 85. O reguli a corectitudinti in definire este ca definifia examinati si fie: a. prea hing’; b. obscura, echivocd, ininteligibil e falsa; d. necircular8, 86. Fie silogismul: Toate comediile trezesc risul; nicio comedic nu este o tragedie; asadar, unele tragedit nu trezese rasul. Ce lege a validititii silogismelor incalei acesta? a. legea conform eareia un silogism valid trebuie s& alba exact trei termeni; b. legea conform céreia, intr-un silogism valid, termenul mediu trebuie s& fie distribuit in cel putin una dintre premise; e. legea conform céreia, intr-un silogism valid, oricare dintre termenii extremi poate fi distribuit in concluzie numai daca este distribuit si in premisa in care apare; d. legea conform carcia dintr-o premisA afirmativa gi una negativa nu poate fi obfinuté valid o concluzie afirmativl. 87. Care este obversa conversei propozitiei Niciun om obosit nu este dirijor? a. Toi ditijorii sunt obositi; b. Toti dirijorii sunt odihniti.; e. Niciun dirijor nu este odihnit.; d. Unii dirijori nu sunt odihnit 88, Termenul roman de dragoste este: a, singular si abstract din punet de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional; b. general si nevid din punct de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional;e. singular gi pozitiv din punct de vedere intensional, colectiv din punct de vedere extensional; d. simplu si relativ din punct de vedere intensional, absolut din punct de vedere extensional. Fie textul: Alin, Bianca si Corina au de ales, flecare pe cont propriu, cum sé-si petreacd duminica. Fiecare dintre et aleg cel putin wna dintre urmétoarele destinasit: muzeul de arta, grédina botanicd sau cinematograful. Bianca alege exact doud destinatii, iar Alin alege o singura destinasie. Exact doi merg la cinematograf. Corina merge la muzeul de arta daca gi mumai daci Alin merge la muzeul de arid $i mu este adevarat c@, daca Bianca merge la gridina botanica, atunei Bianca merge la cinematograf. insé, daci Bianca merge la gréidina Botanica, ature! Corina merge la erddina botanic.Simulare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Grita nr. 4 89, Care dintre urmitoarele propoziti este adevarati? a. Bianca merge la cinematograf daca si numai daca Alin merge Ja cinematograf.; b. Corina merge la grdina botanica daca si numai dacé Alin merge la muzeul de arta.; c. Bianca merge la gridina botanica daca si numai daca Alin merge la cinematograf:; d. Alin merge la gridina botanica daca si snumai daca Corina merge la cinematograf. 90. Care dintre urmatoarele propozitii conditionale este falsa? a. Dac Alin merge la gridina botanic, atunci Bianca merge la cinematograf.; b, Daca Alin merge la muzeul de arta, atunci Corina merge la gradina botanica.; e, Dac Bianca merge la gridina botanica, atunci Corina merge la muzeul de art; d. Dacd Bianca merge la muzeul de arta, atunci Corina merge la cinematograf. 91, Care dintre urmitoarele situatii este exclusi de scenariul prezentat? a, Bianca merge si la muzeul de arta, si le ‘grddina botanica.; b. Corina merge gi la gradina botanica, si la cinematograf.; e. Alin nu merge nici la muzeul de arta, Ja cinematograf.; d. Corina nu merge la muzeul de art, dar merge la cinematograf, Fie textul: Fiecare dintre Ortansa, Paula si Robert are cel putin céte un hobby dintre urmatoarele: pictatul, scrisul de poesie si cdntatul la pian. Oricare dintre ei fie picteazé, fie scrie poesie, dar nu ambele. Doar unu dintre ei scrie poezie, si nu este Ontansa. Doar unu dintre ei cénté la pian, si nu este Ortansa, Cu exceptia Ortansei, oricare dintre ceilalti doi canta la ian dacé si numai daca picteazé. Dar Robert nu cénta la pian. ste adevirata? a, Ortansa picteaza si Paula scrie poezie.; b. Paula cénta la pian «¢, Dac Ortansa picteaza, atunci Robert cénta la pian.; d. Ortansa scrie poezie 92. Care dintre urmitoarele propozit daca si numai daca Robert scrie poezi sau Robert céti la pian, 93. Care dintre urmitoarele propozitii este falsi? a. Ortansa cAnta la pian daca si numai dac& Robert picteaza.; b. Dac Paula serie poezie, atunci Ortansa picteaza.; e. Robert picteaza sau Paula nu scrie poezie.; d. Ortansa serie poezie sau Robert canta la pian. 94. Ce decurge din ce stim despre Ortansa, Paula si Robert? a. Cu exceptia cazului in care Robert cénta la pian, fie Ortansa nu picteaza, fie Paula scrie poezie.; b. Paula cénté la pian daca si numai daca deopotriva Ortansa serie poezic si Robert canta la pian.; ¢. Cu condifia ca Ortansa s& nu ednte la pian, Robert nici nu picteaza, niei nu cénta la pian. d. in cazul in care Paula canta la pian, Robert picteazé dar Ortansa nu serie poezie. Fie textul: Fiecare dintre Dorin, Elena, Felix si Gabriela pot juea oricare dintre urmatoarele jocuri, dar unul singur dintre acestea: sah, fintar, go sau tenis. Insd Dorin nu joacd niciun joc. Nu este adevarat c&, dacd Felix joacd go, atunci Gabriela joacdt {fie finta, fe sah. Dorin joaca gah daca si umai dacé Elena joacd fintar. $i Elena mu joacd sah daca si numai daca Felix Joacd fintar. Cel putin iunu dintre cei patra joaca tintar numai dacé joaca intar cel putin trei dintre cei patru. Stim ea Gabriela joacé tenis. 95. Care dintre urmitoarele propozitii conditionale este falsa? a. Daca Dorin nu joaca tenis, atunci Elena joaca sah.; b. Daca Elena joaca tenis, atunci Felix nu joaca tenis.; e. Dacd Felix joact go, atunci Gabriela joaca tintar.; d. Daca Gabriela joaca tenis, atunci Felix joaca go. 96. Care dintre urmitoarele propozitii este adevarata? a. Felix joaca tenis.; b. Dac Elena joacd sah, atunci Gabriela joacd go.; c. Nu este adevarat 8, dacd Felix joaca tenis, atunci Elena joaca go.; d. Daca Gabriela nu joaca tenis, atun lena joaca tenis, 97. Care dintre urmatoarele situatii este exelusi de scenariul prezentat? a. Nici Elena, nici Felix nu joacd tenis; b. Felix joaci go, iar Gabriela joaca tenis.; c. Elena joaca sah, dar Felix nu joaca fintar.; d. Gabriela nu joaca sah, dar Elena joaca go. Fie textul: ““Oare cat de probabil este ca in urmatorii ani, oamenii sa foloseasca in locul monedelor nationale (dolari, euro sau tei) tot felul de criptomonede ca s8-si cumpere bunuri i servicii? Ar insemna cé multe companii si-ar putea plati angajati gi furnizorii in Bitcoin, Ether, Doge sau altele. Care ar fi consecintele unei astfel de schimbari? Cum ar fi ca un numar mare de companii americane, mici si mari, si foloseasca in bund masura criptomonedele? ‘Au mai fost perioade istorice cénd monedele nationale au pérut c& cedeaza locul unor instrumente de plata alternative. Astfel, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, a existat in Statele Unite o perioada in care bancile private (si aproape oricine ‘si dorea) puteau sé emita propriile note de plata. Acestea se foloseau exact precum banii nostri si aratau ca niste bancnote Dar, cu timpul au aparut multe probleme si nemultumiri in randul celor care utilizau aceste instrumente financiare. Notele respective nu aveau stabilitate $i deseori nici credibilitate. O parte dintre emitenfi au dat faliment, iar bancnotele lor au ajuns s8 nu mai valoreze nimic. Au mai fost cazuri in care multi dintre emitentii unor astfel de bancnote private - dupa ce‘Simutare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Grita nr. 4 au strns de la populatie mai multi bani reali, comparativ cu ce emisesera ei - s-au Ricut nevazuti. La un moment dat, congresul Statelor Unite a fost nevoit s& interzicd emiterea banilor privati printr-o lege care este $i acum tn vigoare. In prezent, bincile centrale au din partea unor criptomonede, parent, 0 now concurenfa, uncori chiar declaraté, Si presupunem cé, la un moment dat, 0 criptomoneda va ajunge la un nivel de performanta tehnologicé $i popularitate atat de ‘mare incat o parte importanta a populatiei o va folosi in mod real in tranzactii. Nu este cazul acum, dar ce se va intémpla atunei cu moneda nafionala? Statul ar putea avea probleme foarte serioase si-si plateascd angajalii, facturile sau chiar datoriile catre creditori. Dac& moneda national ajunge, chiar si partial, s8 fie inlocuité de o alti moneda (de exemplu criptomoneda) acel stat poate s& cunoasci 0 devalorizare pronunjata a monedei nationale cum a fost cazul Turciei ultimilor ani Credibiltatea monedei nationale are o importanti uriayé atat din punct de vedere economic cat gi strategic, iar statele au tot interesul si-si promoveze si sé-si apere moneda nationala, in condifiile acceleririi tranzitiei catre o criptomoned& altemativa se poate ajunge la cazuri extreme de hiperinflatie precum in Zimbabwe sau Venezuela. Cu alte cuvinte, moneda nationalé ar pierde foarte mult din valoare in report eu bunurile si serviciile, iar acest luera ar fi un dezastru pentru institufiile starului. Cum ar mai putea un stat sé facd plati, interne gi externe, dac& lumea nu mai foloseste moneda pe care acel stat 0 emite? (..) Agadar, idea inlocuirii monedelor nationale, chiar si partial, cu niste eriptomonede, aga cum uni precum Elon Musk promoveazs, este si va rimane o iluzie.” (Ben Madadi, “Inlocuirea monedelor nationale cu niste criptomonede este iluzie", 17 iunie 2021, _https:!/www.bursa.ro/inlocuirea-monedelor-nationale-cu-niste-criptomonede-este-o-iluzie- 67225343) 98. Prin intrebarea ,Cum ar mai putea un stat sit faci pliji, interne $i externe, dact lumea nu mai foloseste moneda pe care acel stat 0 emite?”, autorul este cel mai plauzibil Interpretat ca: a. susjinind, dintr-o perspectiva anarhist intrarea statului in incapacitate de platé; b. oferind temeiuri in favoarea adoptirii criptomonedelor ca monede nafionale; e. oferind temeiuri impotriva adoptariicriptomonedelor ea monede nafionale; d. oferind temeiuri in favoarea adoptari criptomonedelor pentru tranzactiile bancilor private. 99. Textul este cel mai plauzibil interpretat ca: a. sustinand folosirea criptomonedelor ca monede nafionale; . propundnd o analogie intre criptomonede si notele de plata emise de banci private din Statele Unite in secolul al XIX- lea; ¢. dezbatand utilitatea desfiingarii bancilor nationale; d. propundnd o inductie complet& intre criptomonede si notele de platii emise de banci private din Statele Unite in secolul al XVIIi-lea 100. Hiperinflatia este mentionati in text c& reprezentind: a. un risc asociat picrderii increderii in moneda national; b. un rise asociat desfiinyirii bincilor nationale; ¢. un beneficiu asociat unei economii infloritoare; d. un risc asociat integrarii in federati transnationale.