Cristalizarea si Sinterizarea lucrarilor ceramice

Sinterizarea este un proces care se foloseste in Stomatologie si in Tehnica

Dentara. In stiinta, acest proces prevede aplicarea unui tratament termic sau de
presiune asupra unui corp solid in scopul de a-I creste densitatea, acest tratament
termic nu trebuie sa ajunga pana la temperatura de topire sau lichefiere a corpului
respectiv. In Stomatologie si Tehnica Dentara, sinterizarea este procesul prin care
se introduce intr-un cuptor scheletele obtinute de la masina de frezat a aparatului
CAD/CAM, si unde este supusa unei temperaturi intense pentru o perioada
indelungata pentru a-I imbunatatii proprietatile estetice si rezistenta lucrarii
ceramice la rupere si tractiune. Prin sinterizare, caldura si presiunea crescuta a
procesului forteaza particulele dintr-un material sa formeze retele strans legate
unele de altele, astfel, procesul formeaza un solid cu o densitate crescuta.
Prin sinterizare generala, de obicei urmatoarele caracteristici ale materialului
se pot modifica: porozitatea, rezistenta mecanica, conductivitatea electrica,
transluciditatea si conductivitatea termica. De obicei sinterizarile dureaza cateva
ore dar unele studii arata ca si metodele de sinterizare de mare viteza pot
prezenta rezultate satisfacatoare comparative cu sinterizarile clasice.
Sinterizarea in stomatologie se face pe lucrari care contin urmatoarele
elemente sau substante: Sticla, Oxid de aluminiu (Al2O3 sau cunoscut si sub
numele de alumina), Oxid de zirconiu (ZrO2, sau cunoscut si sub numele de
zirconia), Dioxid de siliciu (SiO2), Oxid de magneziu (MgO), Oxid de beriliu (BeO) si
Oxidul de Fier III (Fe2O3). In cazul ceramicii se adauga si anumiti aditivi organici
inainte de sinterizare deoarece unele materiale au o afinitate scazuta pentru apa
si un indice de plasticitate scazut. Ceramica pura este dificil de sinterizat, asa ca se
adauga auxiliari de sinterizare in cazurile in care acestia nu afecteaza
performantele mecanice si estetice ale materialului. Acesti auxiliari de sinterizare
au scopul de a reduce temperatura de sinterizare. Daca se sinterizeaza un bloc
ceramic pe baza de alumina( InCeram alumina sau InCeram Spinell), se adauga si
TiO2, MgO si MnO, astfel se scade temperatura necesara pentru sinterizare
substantial. In urma procesului de sinterizare, rezistenta unui bloc ceramic
InCeram alumina creste in intervalul 350-700 Mpa si se observa si o crestere a
transluciditatii. Principiul sistemului InCeram se refera la realizarea initiala a unei
cape ceramice cu un continut crescut de oxizi de Alumina (Al2I3) sau Zirconia
(ZrO3) care va fi ulterior infiltrat cu o sticla de aluminosilicat de lantan
(LaAl2O3SiO3). Acesti oxizi introdusi in masa ceramica limiteaza creearea si
propagarea fisurilor si reduce porozitatea materialului.

Fig. 1 Restaurare pe baza de oxid de aluminiu dupa infiltrare de aluminosilicat de

lantan si sinterizare
Sistemul InCeram Zirconia cosnta in incapsularea in matricea nucleului a
aproximativ 30% oxid de zirconiu ( Zirconia) si 70% oxid de aluminiu ( Alumina)
pentru a creste parametruu mecanici ai restaurarii finale. Oxidul de Zirconiu al
nucleului este responsabil de opacitate. Datorita oxidului de Zirconiu, lucrarea
finala va avea rezistenta mecanica crescuta si va putea fi folosita in proteze
partiale fixe in zone in care fortele masticatorii sunt crescute.
Fig 2 Restaurare pe baza de oxid de zirconiu
In urma sinterizarii, masele ceramice din sistemele InCeram Alumina si Zirconia
primesc o rezistenta de 600 Mpa si 620 Mpa respectiv. Rezistenta medie la
fractura masurata ajunge la 3.2 Mpa.m1/2 pentru InCeram Alumina si 4.0
Mpa.m1/2 pentru InCeram Zirconia.

Fig 3. Tabel cu modulii de elasticitate si de rezistenta a maselor ceramice

sinterizate pe baza de oxizi de aluminiu si zirconiu
In Stomatologie si Tehnica Dentara, materialele ceramice folosite la aparatul
CAD/CAM sunt impartite in doua categorii principale: blocuri ceramice
presinterizate sau blocuri ceramice deja in forma complet sinterizata. Blocurile
ceramice presinterizate sunt pregatite la o temperatura joasa de 1150°C au o
structura cu o rezistenta intermediara comparativ cu un bloc ceramic sinterizat
complet si o cristalizare partiala. Aceste blocuri presinterizate vor fi pulverizate cu
pulbere rafinata pe baza de alumina sau zirconia pentru a elimina porozitatile de
pe suprafata materialului si apoi se raceste. Acest proces rezulta in reductia
temperaturii de sinterizare finale si cresterea rezistentei la fractura. Se recomanda
folosirea unei pulbere cu un indice de expansiune termica mai mci decat cel al
matricii ceramice pentru a creste rezistenta la fractura. Asadar, rafinarea pulberii
permite reducerea timpului necesar pentru sinterizare si temperatura finala
necesara.

Fig 4. Tabel cu diferentele de coeficienti de expansiune termica intre masele

ceramice si pulberilor respective bazate pe Alumina si Zirconia
Procesul de cristalizare are o mare importanta tehnica deoarece aceste
influenteaza drastic limitele unei preparatii ceramice bazate pe disilicat de litiu
datorata contractiei din procesul de cristalizare. Spatiile marginale masurate in
micrometri pe coroane din ceramica supuse procesului de cristalizare sustin ideea
ca tipul ceramicii folosite ca material nu afecteaza marginile preparatiei si ca doar
procesul de cristalizare este un factor ce influenteaza asta.
Fig 5. Morfologia de suprafata a unor lucrari ceramice supuse sinterizarii
Referinte:
1. . Gold SA, Ferracane JL, da Costa J. Effect of Crystallization Firing on Marginal
Gap of CAD/CAM Fabricated Lithium Disilicate Crowns. J Prosthodont. 2018
Jan;27(1):63-66. doi: 10.1111/jopr.12638. Epub 2017 May 17. PMID:
28514042.
2. . Alao AR, Stoll R, Zhang Y, Yin L. Influence of CAD/CAM milling, sintering and
surface treatments on the fatigue behavior of lithium disilicate glass
ceramic. J Mech Behav Biomed Mater. 2021 Jan;113:104133. doi:
10.1016/j.jmbbm.2020.104133. Epub 2020 Oct 7. PMID: 33049621; PMCID:
PMC7797189.
3. . Jerman E, Wiedenmann F, Eichberger M, Reichert A, Stawarczyk B. Effect of
high-speed sintering on the flexural strength of hydrothermal and thermo-
mechanically aged zirconia materials. Dent Mater. 2020 Sep;36(9):1144-
1150. doi: 10.1016/j.dental.2020.05.013. Epub 2020 Jun 30. PMID:
32620333.
4. . Diego, Alexandra Almeida et al. Characterization of ceramic powders used
in the inCeram systems to fixed dental Prosthesis. Materials Research
[online]. 2007, v. 10, n. 1 [Accessed 14 January 2023], pp. 47-51. Available
from: <https://doi.org/10.1590/S1516-14392007000100011>. Epub
03 May 2007. ISSN 1980-5373. https://doi.org/10.1590/S1516-
14392007000100011.
5. . Guazzato M, Albakry M, Swain MV, Ironside J. Mechanical properties of In-
Ceram Alumina and In-Ceram Zirconia. Int J Prosthodont. 2002 Jul-
Aug;15(4):339-46. PMID: 12170847.