. | | Personalitate de tip enciclopedic, Mircea Ellads a destisurat o vasta activitay cultural, abordind domenii de activitate vanate, dintre care Se remarca cel stintitie y dal hiterar, Proca sa, creat de-a lungul perioadei cuprinse intre 1930 si 1980, contndue Ja Tnnoires literaturii romane, remarcandu-se printr-o notd de profunda originalitate, Aceasta prezintd trei coordonate principale: epicul pur, al autenticitatii si expenentelx traite. proza mistico-fantastica, prezenta tantasticului in banalitatea cotidiana. Romanul .Maitreyi" apare In perioada interbelica, In 1933, si ilustreaza epicul pur. avand drept model creatia lui André Gide. Tema sa este iubirea, 0 cale de Cunoastere a tainelor universului, dar si o sursa inepuizabila de suferinta. Geneza romanului se fundamenteaza pe experienta traita de autor de-a lungul calatoriei sale In India, in 1928; obtindnd o bursa pentru a studia tilosotia orentald cu celebrul profesor Dasgupta, se stabileste o vreme in casa acestuia, ocazie cu care © cunoaste pe fiica sa, Maitreyi. Intamplarile din acea perioada sunt consemnate Intr-un jurnal, ale crui Insemnari stau la baza creatiel romanesti. Romanul este 0 specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu personaje numeroase si actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri narative $! dezvoltand conflicte puternice. Opera litarara ,Maitreyi" este un roman modern, sublectlv, cu caracter dé confesiune, Incadrandu-se prozei eliadesti a autenticitatii, a experientel traite, de factura gidiana. Perspectiva narativa este subiectiva si apartine personajulul-narator, Allan, 0 ipostaza textuala a autorului, care expune o experienta capitala a vietii sale, anume iubirea patimasa pentru o indianca. Titlul romanului este reprezentat de un substantiv propriu, care enunta numele eroinei centrale, aceea care produce o schimbare radicala In destinul lui Allan. personajul-narator. Secventele narative sunt prezentate prin inl&ntuire. Reperele temporale respect principiul cronologiei si prezinta doua coordonate: prezentul intocmirii scrierii raportat la consemnarile trecute din jurnal si la amintirile pe care acestea le declanseaz’. sondand memoria esentiala a naratorului-personaj. Spatiul actiunii este unul exotic cu fundament real, fermecator pentru europenii care il descopera cu uimire $ inc&ntare, dublat de coordonata celui imaginar, al framAntarilor cauzate de amintif. Incipitul romanului se afla sub semnul incertitudinii: Am govait atat in fata acest’! caiet, pentru c& n-am izbutit sa aflu inca ziua precisa cand am intalnit-o pe Mait’ey! In insemnarile mele din acel an n-am gasit nimic.”jurnal intim, fiind scrisa la Persoana intAl, ceea ce lenticitate. Tandrul european de 24 de ani, Allan, re |-a marcat destinul, punand in lurnind trista oa poveste de lubire cu o indianca, dar prezentand, in acelasi timp, cramnpeie din specificul culturii asiatice. Deruland firul amintirii de la inceputurile Sale, naratorul noteazé primele referiri portretistice ale celei care i-a schimbat sensul viel; acestea sunt vagi, chiar contradictorii, dominate de multiple ezitari: ,Mi se parea urat - cu ochii €1 prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrante, cu sanii puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea plin, ca un fruct trecut in copt.” ’ Experienta indiana, care dureaza trei ani, este determinata de venirea in aceast tara exotica in interes de Serviciu, Ca inginer, prilej cu care il cunoaste pe Narendra Sen, tatal fetei, care avea aceeasi meserie ca Si el; acesta este un om respectat in Calcutta, prietenos, fapt care determina crearea unei legaturi sufletesti intre cei doi. Initial, tanarul priveste cu dezinteres existenta bastinasilor, para cand, dup4 o vreme, este rugat de catre un prieten gazetar sa il jute sa se informeze in vederea serieril unei carti despre noua lume, pe care ambii o priveau din exterior. Allan patrunde astfel in familia Sen, Narendra fiind ,un brahman veritabil”, care se araia ‘incantat sa-i prezinte cateva amanunte despre existenta lor. Reintalnirea cu Maitreyi reprezinté un prilej de ajustare a primei impresii, senzatia de respingere generata de noutatea infatisarii er find astfel transformaté in simpatia care genereaza dorinta de a cunoaste: ,Maitreyi mi s-a pérut atunc: mult mai frumoasa [...] $i buclele ei prea negre, ochii ei prea mani, buzele &1 prea fosii creau parca o viata si mai putin umané in acest trup [...] care tava, s-ar fi spus, prin miracol, nu prin biologie.”. inceputul comuniunii dintre cei dor se fundamenteaza pe metafora privirii, care, in ciuda diferentelor majore dintre indnazu proveniti din medii sociale total diferite, potenteaza intalnirea sutieteasca: mi-a ‘intalnit ochii si eu i-am zambit si atunci parca ar fi gasit un ostrov pe care sd sé odihneascé [...] Nu stiu cat a durat privirea aceea, dar ea nu se asemana cu nico privire intalnita $i imbratisata pana atunci. Ulterior, pentru ca Allan se imboinaveste de malarie, este invitat s4 locuiasca temporar in casa lui Sen. Aceasta noua provocare incita spiritul aventuros al tanarului; existenta indiana incepuse s4-I atrag4, sperand s& descopere viata noua, pe care niciun alb nu 0 cunoscuse de-a dreptul din izvor, 0 viata [...] pe care Prezenta Maitreyiei o facea mai tainica si mai fascinanté ca 0 legenda’. Odata cu mutarea in cartierul Bhowanipore, Allan descoperé cu stupoare pe de-o Parte, personalitatea complexa a fetei, pe de alta parte, diferenteie majore ce cultura si civilizatie dintre ei. Relatia dintre ei evolueaza treptat, revelandu-si farmecul, dé la o frumoasa descoperire reciproca spre o prietenie adevarata, culminand cu iubirea pasiona’A. La inceput, gandurile tui Allan sunt dominate de orgoliu! supenoraati: Pama discutie cu Maitreyi. De remarcat primitivismul gandini ei. Un copil care a cnt prea ‘mult.". Cu timpul, imaginea despre aceasta se completeaza cu noi informat esentiale, care vadesc orgoliul, demnitatea. dar si sensibilitatea fete Sen ii povesteste doua intampiari semnificative in ceea ce o priveste: intr. Consulu! legatiel italiene a vort sa 0 ajute sa traverseze 0 cune intenoar de brat, fata a fugit plangand acasa, iar cand un .dandy” a incercat Mana, i-a spus categoric la ureche: .Am sé te bat cu papucul peste asemenea, Allan afia cu timpul ca Mastreyi scne poeme filasofice $i c& mult la mentorul sau. anume inteieptul Tagore. : Cei doi gasesc 0 modalitate de a petrece mpu! liber impreuna. fata de bengaleza, iar Allan straduindu-se sa 0 invete franceza. Fascn. aceasta o exercita asupra orgoliosului european. este Cenvhicala simpy intelectual”; acestea sunt completate cu 0 profunca acmirave, atc: este invitat sa vada camera. pe care Maitreyi o impane cu sora ei mai mic. pe eames. Chabu. int-o mogeste desAvarsita; impresia faptului ca fata dormea progonnd, Hl determina pe Narator sd isi Manifeste admurata: Eram emovionar pay, iv as fraflat dinte-o data in tata unei sfinte. Am adorat o aproape. in acea clipa Familia Sen iiarata europeanuttn fanihartate si afechune, des! aparin unor ji, foarte ditente, ceca ce il determina sd se simta agreat inte un Mediu caro, initial je Parea neprimitor. In aceste conditi evoluieaza rolatia cu Mattreyi, ajunaand chiar gs se intrebe retoric: .O 1ubesc?”. Sentmentul erotic se infiripa treptat, desi Alia, Incoarea din Asputeni sa ii Nege: .Ma tulbura, ma fascineaza. dar nu sunt indrAgosiy Ma amuz numai.” Contradictia dintre insemnan deriva din atitudinea sa ordolioass nedorind sd accepte cd fata, care Il ,tulburd" in mod misterios, Fa cucenit definity Cu timpul atitudinea tur se modifica substantial, trecand de la simple atinger, percepute camal de tanar, pana la dorinta puternica de contopire, Allan intredand.» cu naivitate: de ce nu putem noi fi cAsatorit!? De ce nu @ Ingadurta unirea noaste4? Tanarul inlocuieste treptat gAndurile orgolioase cu sentimente puternice tata de Maitreyi, Ritualul specific indian al atingeru picioarelor in semn de atectiune contera o satistactie unica, nebanuita pana atunci, care il determina sa jj marturiseasca faptul c& 0 iubeste: .experienta noastra nu-gi are radacini sexuale, cle dragoste, desi manifestata in sinceritati carnal.” Drept raspuns la declaratiile lui inflacarate, fata li daruieste o coronita de iasomie simbol al logodnei: .fecioara care daruleste 0 asemenea coronita unui tanar e considerata pe veci a lui.” Renun{a, de asemenea, la iubirea platonica pentru Tagore, oferindu-i lui Allan cutiuta cu suvita de par de la mentorul ei. Ca semn al legaturii sufletesti proiectata in eternitate, Maitreyi li daruieste inelul de logodna. care tigureaza doi serpi incolaciti, reprezentand virilitatea $i feminitatea. $i oficiaza ceremonialul logodnei indiene, un legamant raportat la zeitatea pamantului-mama, care sa consfinteasca si s purifice sentimentul unic pe care i impartasesc: ,Ma leg de tine, pamantule, ca eu voi fi a lui Allan gi a nimanui altua. Voi creste din el ca iarba din tine. Si cum astepti tu ploaia asa ji voi astepta eu venirea $i cum iti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie". Odata implinita logodna simbolica, fata i se daruieste tanarului, fiind convinsa ca el intruchipeaza perechea ei trimisa de Cer, fiind predestinati sa se iubeasca pentru totdeauna. Povestea de iubire care atinge apogeul momentelor unice de intensitate maxima. se prabuseste in suferinta cumplita, atunci cand Chabu marturiseste mamei taptul ca cei doi tineri au o relatie pe ascuns. Allan este alungat, neputandu-si gasi linistee $i nici intelege motivul incompatibilitatii dintre cele doua lumi. El cauta consolan iluzorii alaturi de alte femei, dar nu-si poate recapata linistea sufleteasca. Vestle rele legate de Maitreyi, care folosise orice ocazie pentru a fi alungata si a se intain! cu cel pe care il iubeste, il macina sufleteste, tulburandu-i iremediabil destinul. Singura solutie de moment pentru a se regasi este, pentru Allan, parasirea Indie! pentru totdeauna. Rana sufleteasca se transforma cu timpul in amintirea nostalgic a tristei povesti de iubire, dominata de sentimentul vinovatiei pentru destinul nefenct al fetei, dar si de sentimentele unice generate de clipele petrecute impreuna. Finalul romanului se afla in concordanta cu incipitul, pastrand caracterul contest printr-o fraza cu incarcatura nostalgica: ,As vrea sa vad ochii Maitreyiei.” 9.1. Allan indeplineste rolul personajului-narator al creatiei epice, cel care. intermediul contesiunii, la persoana inti, aduce in prezent o experienta unica a trecutl- El intruchipeaza intelectualul analitic gi lucid, care se contrunta cu mister! civilizatiei indiene dominat de eros. Contradictiile culturale fi releva situa! neasteptate, la care insa este capabil sa se adapteze prin superioritate intelectua* Venit in India in interes de serviciu, se contrunta cu o experienta unica ¥ neasteptata. In raport cu sentimentul iubirii, eroul dezvaluie capacitatea sporita a autoanaliza. Insasi reconstituirea povestii de iubire reprezinta o torma de a lant amanunte ale mirajului indian, dar si de recuperare a trecutului, care sta 8" adanc amprenta asupra personalitatii sale. Sondandu-si constunta, Allan descrie in mod gradat sentimente unice, i lor, de la primi fior pana la apogeul relaliei cu femeia iubita, dar si prabus!" intr-o despartire irevocabila, generata de mentalitatea indiana. n evolu rea (0!Inceputul relatiei dintre ei se afla sub semnul superficialitati tanarului, care 0 judec4 doar dupa aparente. martunsind ca fata i se parea .urata ; ulterior, realizeaza C4, de faot. era foarte difenta fata de prototipul european al feminitati, Firea ei enigmaticA il stameste cunozitatea. il incita la ait dezlega enigmele, aceasta intruchipand. de fapt, tana fasonanta a nou civihzatu cu care Allan abia intrase in contact Tanarul este foarte orgolios, find incapabil de a recunoaste ceea ce simte cu adevarat. catalogand impresile produse de tata drept simple .delicn intelectuale”. Aceasta relatie. care se naste sub semnul schimbului cultural de expenenta, isi releva latura initiatica, adancind procesul autocunoasterii celui care se raporteaz4 la noi experiente existentiale Evolutia rapida de la simple emotii la iubirea-pasiune presupune din partea personajulul masculin si latenta efemeritati acestei iubiri, pe care insa se stracureste sd 0 nege cu venementa. Allan isi doreste sd 0 ia de sote, dar este Constient ca 0 asemenea legatura este dezaprobata atat de familia fetei, cat si de societatea careia aceasta il apartine. El pretera ins adoptarea unei atitudini naive, comolacandu-se in situatia de iubit tainic al fetei si de ipotetic fiu al familiei Sen, care il arata 0 deosebita afectiune. Cu timpul. sentimentele devin mai puternice decat orgoliul, iar tanarul se confeseaza Maitreyiei deciarandu-i dragostea sa si traind impreund fericirea tainic, abdsoluta a clipelor de iubire de dincolo de viata si moarte. Desi incearca permanent sa-si ascunda sensibilitatea. care il caracterizeaza, Allan este raous de suferinta despartirii, care ii mutileaza sufleteste pe amandoi. Solutta consolarii sale cu aite prezente feminine isi dovedeste inutilitatea, tradand totogata complacerea in superficialitate, care il caracteriza inainte de a cunoaste lubirea acevarala. Trecerea timpului atenueaza ranile sufletesti, eroul ramanand doar cu chinul perpetuu al nostaigiei dupa farama de eternitate dobandita print-un sentiment unic, concreuzat in dorinta de a vedea ,ochii” Maitreyiei, metaiora pentru sufietul ei 9.2. Maitreyi este personajul principal feminin al romanului, a carui Personaitate este reconstuiaé doar din datele subiective oferite de personajul-narator. in raport cu acesia. ea intruchipeaza nucleul experientei initiatice indiene a tanarului. impinand vasatun contastame, de la naivitate si instinctualitate, la inteligemta si rafinament. Desi, Ge nenumarate ori, ea il surprinde prin modu! particular de a vedea lumea. ca in cazul mértunsini iubini sale animiste pentru copacul Sapte frunze” sau atasamentuiui pentru Tagore, ea reprezinta, pentu Allan, intruparea unui sentiment total, al dragostei de dincolo de barierele mortii, pecetiuita prin legamamtul in fata naturii eterne. Pe parcursul romanului, eroui principal se dezvdluie prin confesiune, autocaracterizandu-se permanent in raport cu etapele iubirii care ii stapaneste cugetul, ajungand sa recunoasca in mod lucid impactul pe care il are asupra sa felatia cu indianca: ,Nicio femeie nu m-a tulburat atata. Suferinta mea senzuala e un biestem.” Trasaturile personajului reies in mod indirect din fapteie, vorbele, atitudinea sa, scotand la iveala o personalitate complexa. Procedeele moderniste prin care se remarca romanul lui Mircea Eiade sunt ilusvarea conceptutui literar de epic pur, de factura gidiana, elementele de analiza psinologica, utlizarea monologului interior, a introspectiei, dar si utilizarea narapunii lz persoana |, fapt ce confera scrierii caracter subiectiv si autenticitate. Oin punctul de vedere al stilului, romanul se remarca prin existenta elementelor specifice jurnaiului intm, prezentand confesiunea ampia a tanarului intelectuat lucid, dornic de autocunoastere. Stilul este direct, anticalofil. Predomina monoiogul interior, care releva framantanie unei Consuinte dominate de patima mistuitoare a erosului. in leg4turé cu sorierea lui Eliade, criticul Iterar Eugen Simion afirma ca .Maitreyi" este .un roman viu, Substantial, Cu 0 deschidere noua spre problematica omului modern.”