Centrale s rejele electrice Lucrarea ar. 6 ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE LINIILOR ELECTRICE AERIENE 1. Obiectivete lucrarii Lucrarea are ca scop insugirea de cAtre studenti, prin vizualizare directa, a unor elemente constructive ale liniilor electrice aeriene, si anume: conductoare, izolatoare, stélpi, cleme si armituri. Studentii trebuie si recunoasca aceste clemente gi totodat si deprindl modul de asociere a diferitelor elemente fntre ele 2, Conductoarele liniilor electrice aeriene Din punct de vedere al fiunctiei for, conductoarele Hniilor electrice aeriene se clasifict 0 - conductoare active — care asigura transmisia energici electrice: ~ conductoare de protectie (fire de garda) ~ care au rolul de & proteja linia impotriva desc&rcarilor atmosferice. Dupé forma sectiunii, conductoarele liniilor elecirice aeriene se olasifica in: - monofilare (masive) ~ dintr-o singuri sirmA de sectiune ronda, numai pentru sectiuni mici (6-16 mm?) ; - muttufilare (sub forma de fiunie) — sunt cele mai utilizate datorité urmatorelor avantaje sunt mai tlexibile si de aceea se pot monta mai usor : prezint& o siguranfa mariti din punct de vedere mecanic, deoarece naperea unui fir nu compromite starea intregulul conductor ; ~ | tubulare — utilizate la foarte inalta tensiune. in cazul folosirii unui singur conductor pe fir, pentru micsorarea pierderilor prin efect corona, este necesari mirirea diametrului conductorului Pentru a mu se ajunge la greutati mari se utilizeazi acest tip de conductor. Dup& materialul folosit, conductoarele liniilor electrice aeriene se clasifica in: - monometalice ; ~ bimetalice- cum este cazul conductoarelor din Al-Ol sau aliaj de Al-Ol fn mod obignuit conductoarele liniilor electrice se fabricé din aluminiu, ofel sau aliaje de aluminiu; mai rar si numai in cazuri speciaie din cupru sau bronz. Firele componente ale conductoarelor multifilare monometalice au aceeagi sectiune si sunt infiigurate in spirald, in “a” starturi, in jurul unui fir central (fig 1). Numirul total de fire “N” se determing cu relafia N=3(0 +n)+1 Conductoarele multifilare bimetalice cele mai rispandite sunt cele din ofel-aluminiu care sé executé din fire de aluminiu agezate in straturi concentrice in jurul unei inimi de ofel monofilare sau multifilare (fig.2). Conductoarele tubulere pot fi cu carcasi care ajut& le agezarea coresta a straturilor conductorului (fig 3a) saw fri carcasA (fig.3b). Conductoarele tubulare modeme (fig.3¢) sunt executate din conductoare de aluminiu (1 si 2), otel (3) si mast plastic& (4). in cazul traverstrilor foarte mari, se folosese conductoare din mAnunchiuri de funii confeofionate din fire de ofel gi de aluminia (fig. 3c). 3, Izolatoarele liniilor electrice aeriene tzolatoarele sunt elemente ale liniilor elecirice zerione Gestinate a realiza atit izolarea partilor sub tensiune cdt si fixarea acestora. Pentru 2 putea asigura buna finetionare a liniilorelecirice aeriene, izolatoarele trebuie sa indeplinenscd o serie de conditii electrice si mecamice, ji anne, - st aiba o rigiditate dielectrica buna - si fie rezistente din punet de vedere mecanic: - _ si'se comporte bine fa variatii de temperatura Materialele cele mai folosite care satistac aceste conditii sunt orjelanut ; - sticla ; - materialele plastice ; - ~ _ steatitul (masi ceramica pe bazA de tale sau silicat de magneziu). Calitajile electrice ale unui tip de izolator (fig.4} sunt definite de dowd marimi de caracteristice ~ tensiunea de conturnare - la care pe suprefaa izolatorului se produc desc&redsi electrice intre conductor si suportul izolatorului ; tensiunea de strpungere — la care se produc descéroiri electrice prin masa izolatorului intre conductor si suportul izolatorului. Forma izolatoarelor se alege astfel incat sa reziste atat la strapungere cét gi la conturnare in conditii de ploaie sau poluare. Din punet de vedere electric izolatoarele pot fi - strlipungibile (clasa ST) — pentru care distanja disruptiva prin masa izolatorului este mai mica decit jumatate din distanfa disruptiva exterioara prin aer (ds< % de), = nestrapungibile (clasa NS) — pentru care distanja disruptiva prin masa izofatorului este cel pulin jumatate din distanja distuptiva in aer (ds ¥ de). Isciatoarele suport se monteazé rigid pe tije metalice direct sau indirect (prin intermediul unor console), pe sidlpii liniilor electrice aeriene, flind utilizate numai la joasé $i medie tensiune. Leolatoarele de suspensie ce ints’ in componenta lanfurilor de izolatoare, s¢ construiesc din porfelan sau sticla si se folosesc la tensiuni mai mari de 35 kV. Din punct de vedere functional lanturile de izolatoare pot fi - de sustinere ~ care preiau greutatea conductoarelor, a chiciurei si presiunea vantului ; + de intindere (tracfiune) ~ care preiau in plus si eforturile de tractune din conductoare. Avantajul utilizarii izolatoarelor de suspensie const infaptul ci, pornind de la niste izolatoare date, se pot construi “lanturi de izolatoare” pentru finii electrice aeriene de orice tensiune data. Cele mai utilizafe izolatoare sunt de tipul capa-tija (fig.5), Ansamblarea izolatoarelor CTs se realizeaz3 prin introduceres capatului tijei in nuca din cape izolatorulus Numérul izolatoarelor ce compun un lant de izolatoare depinde de valoarea tensiunii si de fapul stdlputui, asttet - la 110 KV se utilizeaza 6-8 elemente ; - 1a 220 kV se utilizeaza 13-16 elemente : - la 400 kV se utilizeazi 22-28 elemente : 4, Stilpii liniilor electrice aeriene StAlpii sustin conductoareie active si de protectie la distanjele prescrise intre ele, precum si faté de sol sau alte abstacole de pe traseu. Dup& destinatia lor pe linie, se disting - _ stilpi de sustinere ; - st€ipi de intindere ; - stlpi de colt ; - _ stalpi de traversare ; - stélpi terminali ; ~ stdlpi de transpunere @ fazelor. Dup& materialul din care sunt confectionati ~ stlpi de lema ;- stalpi de metal ; = stalpi de beton, . Utilizarea stflpilor de lemn, in prezent, s-s redus foarte muk detoritd valorificdrii Jemnului in alte ramuri ale economiei nationale, Siaipii metalici au urmétoarele p&ryt componente - coronamentul (tormat din varfut stélpului gi ansamblul consolelor); - tronsoaneie (formate din montanti si diagonale): - baza sau fundatia ile cu simplu circuit pot avea urmatoarele tipuri de coronamente = conductoarele dispuse dupa varfurile unui triunghi (fig.6a,b,c) ; - tip ¥ (fig.6d) , = portal (fig.6e); - cap de pisicd (Hg.66) Liniile cu dublu circuit pot avea urmatoarele tipuri de coronamente: ~ hexagonal (tig.7a) ; brad drept (fig.7b) 5 brad intors (fig. 7c); condustoarele active situate in dow’ planuri orizontale (fig.74,2,6) 5 ~ conductoarele active situate in acelasi plan (fig. 72). Hecare tip de stip este reprezentat printr-unul din simboluriie ‘Sn - stalp de sustinere normal ; SnY ~ stdip de sustinere tip Y ; Ss - stdlp de sustinere special ; In ~ stilp de intindere; InY - stip de intindere tip Y; iCn ~stalp de colt; fn — stalp terminal ; PAS ~ staip portal ancorat de sustinere ; PIN — stilp portal de intindere. Fieoare din aceste simboluri este urmat de doua grupuri de tei cifre: primul indicand tensiunea iar ai doiles tipul constructiv. Exemplu : Sn 119 104 — stip de sustinere simplu circuit de 110 KV, Sn 110 204 — stip de susfinere dubiu circuit de 110 kV. Stalpii din beton armat se reprezint& prin urmétoarele simbolur! SV ~ stalp de beton armat vibrat ; SC ~ staip de beton armat centrifuugat ; SCP - sialp de beton armat centrifugat precomprimeat SE - stilp de beton armat precomprimat 5. Cleme si armituri utilizate in cazui liniilor electrice seriene Clemele si armaturile cuprind totalitatea pieselor metalice care sustin conductoarele $3 izolatoarele si servese la legarea si asamblarea lor Clemele sunt elemente mecanice care fixeaz conductoarele de izolatoare sau care servesc pentru inadirea acestora Dupa rolui pe care if indeplinesc, clemele se clasific’ in urmitoarele categorii - cleme de legiturd — care servesc la legarea conductosrelor in deschidere sau pentru realizarea legiturilor de siguranfi pe stilpii liniilor electrice aeriene; - cleme pentru fixarea conductoarelor de lanpurile de izolatoare; cleme pentru fixarea conductoarelor de protect. Clemele de legaturi avand rolul de inddire a conductoruhai intre stalpi trebuie sa prezinte calititi mecanice si electrice bune. Astfel un contcct electric executat defectuosconduce la supraincdizirea clemei si conductorului in elem’, provocénd in cele din urma ruperea acestuia. Exemple de cleme de legéturi - clemd de legiturd electric din fonth ou plici de contact din aluminiu tip LEPC (fig.8) 5 - clema de legitura electric& din aluminiu tip CLEAL (fig. 9) ~ clemé de legitura cu suruburi sau nituri (fig. 10) ~ clem& cu crestéturi (fig. 11); - clema universala (fig. 12). Fixarea conductoarelor Ja lanpurile de izolatoare se realizeaz prin intermediul ciemelor de susfinere (la stdipii de sustinere) sau prin intermediul clemelor de intindere (le stilpii de tntindere, terminali gi de colt). Ciemele de sustinere supori aumai yrevtatea conductorului gi a suprasarcinii (chiciurl, zipadd, vant) si pot £1 - cleme de sustinere fixe — care au o utilizare foarte redus& datorité dezavantajelor pe care le prezint& strangerea conductoarelor ; - cleme de sustinere oscilante firi declansare (fig.i3a). Parul 2 se roteste in jurul boltului 5, urmarind astfel vibratiile conductorului si limiteaz& efectele lor diundtoare. Se folosese in zone locuite gi la travers&ri de dramuri importante ; - cleme de sustinere oscilante cu declansare si rol de alunecare (fig.13b). Permit reducerea efortului care actioneazi asupra stélpului in cazul ruperii unui conductor prin faptul cf la inctinarea lantului de izolatoare cu 40-50° de-a fungul liniei clema declanseaz’, conductorul cade pe rold si aluunecs. Aceste cleme mu se folosese in zone accidentate, la travers&ri de linii electrice sau drumuri, Clemele de intindere in afari de greutatea conductoareior si a suprasarcinii, preiau gi eforturile Ge tractiune din conductoare, Clemele de intindere pot fi - cu pani (fig. 14a). Se utilizeaz’ pentru sectiuni de conductoare pana la 120 mom? gi pot fi montate ulterior pe conductor, féra ca acesta si fie intrerupt. Ele sunt prevazute cu tun canal lateral in care se introduce conductorul, care se fixeazi cu o pani de ofel, - cu bride (fig.14b), Acest tip de cleme realizeazi fixarea conductoarelor cu ajutorul unor bride; - cu con (fig.15) care tixeaz’ conductorul cu ajutorul unui con de aluminiu, care are suprafafa interioari cilindric& filetati, jar suprafata exterioard conic, introdus in piesa conica de fixare; ~ _ prin presare (fig. 16) care se folosesc pentr: conductoare de Ol-Al cu sectiuni mari Clemele pentru fixarea conductoarelor de protectie sunt de tipul ~ eu doud capace (fig. 17a) utilizate la stalpii de sustinere : ~ cu patru capace (fig, 17b) utilizate la stdipii de intindere ~ cu role (fg. 17) utilizate la stdipii de colt si intindere pentre conductoare de sectiual man Arméturile sunt elemenie mecanice prin intermediul crora se fixeazA izolatoarele pe stalpi sau se asambleazi elementele de izolare intre ele, Dupa rolul pe care il indeplinese distingem urmétoarele tipuri de armaturi: - arméturi pentru fixarea izolatoarelor suport ; - _ armituri pentru fixarea si asamblarea lanturilor de izolatoare : ~ _armaturi pentru protectia izolatoarelor contra arcului electric; ~_arméituri antivibratoare. Armaturile pentru fixarea izolatoarelor suport, utilizate numai la joasi si medie tensiune pot fi - suporgi curbi (fig. 18a); - _ suporti drepti (fig. 18b), Armaturile pentre fixarea gi asamblarea lanjurilos de izolatoare se cla - _armaturi pentru formarea lanturilor de izolatoare (fig. 19); 4cfrligul consolei, de jugul superior sau de ce! i ~ aucile ov ochi drept sau risucit (fig. 22) servesc fa prinderea lanpurilor de izolatoare de Juguri si de clemele de sustinere si intindere ; = jugurile (tig.23) se folosesc in cazu! lenfurtior de izoletoare duble pentru menfinerea distanfei gi a reparttiei uniforme a sarcinii pe fiecare lant Armaturile pentre protectia izolatoereior contra arcului electric protejeazi ianturite de izolatoare impotriva deteriorarilor prin solicitiri iermice, depariind de la suprafaya izolatorului areul electric care poate apirea intre conductorul sub tensiune si consola stalpului : coame (fig.24a), cruce (fig.24b), inele incomplete sau complete (fig. 25). Arméturile antivibratoare montate pe liniile electrice aeriene protejeazi conductoarele acestora impotriva vibratiilor care formeazi pe ungimea deschiderii o serie de unde stafionare cu amplitudine mici. Ele pot avea efecte negative asupra conductoarelor, lanjurilor de izolatoare $i consolelor, putind duce in final Ia distragerea acestora. Exemple de armituri antivibratoare: - amortizorul de vibratii tip Stockbridge (fig.26) se monteazi pe conductoarele active ale liniilor electrice aeriene de 220 si 400 KV, in apropierea lanturilor de izolatoare ; - distantieri (fig.27) care se utilizeaz’ pentru mentinerea distanfei dintre conductoarele aceleiasi faze in cazul conductoarelor fasciculate. 6, Mersul iucrarii + se vor identifica tipuri de conductoare si izolatoare existente in laborator si colectia de plange cu tipuri de staipi si izolatoare - se vor identifica tipurile de arméturi destinatia lor ; - se vor asocia diferite tipuri de cleme si armaturi necesare aloatuirii si prinderii lanturilor de izolatoare cat si a conductoareior. me existente in laborator identificdndu-se Bibliogratie : 1. Rucireanu, C., Militaru, P., g.a. ~ Linii electrice aeriene si subterane-Indreptar. Editar Tehnicd, Bucuresti, 1989. 2. Tacobescu, Gh., lordinesen, J. - Reyele electrice. i Bucuresti, 1981. Didactic’ si Pedagogica,conduetoarefare directa prin aer, nare pe suprafaja izolatoarela 3,4 -conww 5 -strapungere prin masa izolanta. ds —distania de strpungere, de conturnare. 1 ~corpul izolatorului 2 -capa de prindere 3 -tija de prindere ~ciment de legatura intre portelan si capaHHH +HLiniile cu dublu circuit pot avea urmitoarele ti le coronamente: a) — hexagonal b) —brad drept ©} —brad intors 4, ©, #) - conductoare active situate in doua pla: 2) - conductoare active situate orizontate celasi plan & c N < x née | oy f rt — - ee $i RI se $2 R2 dq e Pag, :Fig Fiecare tip de stlp este reprezentat printr-unul din simbolurile: Sn ~ stalp de susfinere normal Say - stdlp de sustinere up ¥ Ss ~stélp de su Jere special In stilp de iotindere In ~ stalp de intindere tip ¥ ICn_- stalp de cott {Tn - stdlp terminal PAS - stalp portal ancorat de sustinere PIN - stalp portal de intindere Fiecare din aceste simboluri este urmat de doua grupuri de tret cifre: - _ primul indicand tensiunea ~ al doilea ~ tipul constructor Exp. Sn 110 104 - stalp de susfinere simplu circuit de 110 kv Sn 110 204 - stdlp de sustinere dublu circuit de 110k Stalpii din beton se reprezinta prin urm&toarele simboturi SV ~ stip de beton armat vibrat SC — stilp de beton armat centrifugat SCP ~ stélp de beton armat centritugat precomprimat SE ~stalp de beton armat precomprimat. Pag,YSIS BPSOPh unyorac 1s ema as ~pasoeNIty =e. eeeny 4G fa