IN SFARSIT, Al 0 CARTE SIMPLA, CARE TE AJUTA SA INVETI MAI USOR!Ing. MARIUS STANCULESCU - Tel: 0745.087.773 profesor de legislatie rutiera - COLEGIUL TEHNIC BUZAU COD RUTIER PE INTELESUL TUTUROR PENTRU OBTINEREA PERMISULUI DE CONDUCERE LA ORICE CATEGORIE CONTINE $I NOTIUNI DE MECANICACAPITOLUL 1 NOUL COD RUTIER - PE INTELESUL TUTUROR NOTIUNI iNTALNITE iN LEGISLATIA RUTIERA 1. DRUM PUBLIC - orice cale de comunicatie terestra, destinata traficului rutier sau pietonal daca este deschisa circulatiei publice. 2. ZONA REZIDENTIALA — zon dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie (detalii la pag. 79). 3. PARTE CAROSABILA — portiune din drum destinati circulatiei vehiculelor (vezi desenul de la pag. 6). 4, ACOSTAMENT ~— fasia laterali dintre partea carosabili si marginea platformei drumurilor ( vezi desenul de la pag. 6 ); in orage, in general nu existé acostament, existand trotuare. 5. BANDA DE CIRCULATIE — subdiviziune longitudinala a_ parfii carosabile, materializata_prin_marcaj (sau_altfel), daca _are_o latime corespunzatoare pentru circulatia cu ugurinta a unui sir de vehicule, altele decdt cele care se deplaseazii pe dowd roti. ( vezi desenul de la pag. 6 ). 6. BANDA PENTRU STATIONAREA DE URGENTA — (pe autostrazi) — banda situata la extremitatea din dreapta a autostrazii, destinaté numai pentru stafionarea in cazuri de fort majora ( desen la pag. 80 ). 7. AUTOSTRADA — drum de mare capacitate si vitezd, rezervat exclusiv pentru autovehicule, care nu serveste proprietati alaturate si care: © Are pentru cele doud sensuri parti carosabile distincte, separate printr-un spatiu nedestinat circulatiei * Arecel putin 2 benzi pe fiecare sens (si banda de urgenta). e Nu intersecteaza la acelasi nivel alte drumuri, cai ferate, linii de tramvai. 8. MOPED (CICLOMOTOR) - vehicul cu doud, trei sau patru rofi, prevazut cu motor cu aprindere prin scanteic, cu capacitate de cel mult 50 em’ (sau cu alt motor - poate fi si electric - cu putere de cel mult 4 kW) sia carui vitezi maxima nu depaseste 45 km/h 9. VEHICUL — sistemul mecanic, cu sau fara motor (propulsie), utilizat frecvent pentru transportul de persoane sau bunuri ori pentru efectuarea unor lucrari (adicd atat cele faraé motor; biciclete, carute, vehicule trase sau impinse cu mana cdf si cele cu motor: mopede, autoturisme, autobuze, autocamioane,ctc.) . 10. AUTOVEHICUL — un vehicul prevazut cu motor (un dispozitiv mecanic de propulsie). Troleibuzele si tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule.© Tramvaiele si mopedele (ciclomotoarele) nu sunt considerate autovehicule. Tractoarele din exploatarile agricole si forestiere si vehiculele pentru lucrari, care se deplaseaza ocazional pe drum nu sunt considerate autovehicule. 11. MASA TOTALA MAXIMA AUTORIZATA - masa total maxima admisa (in urma omologarii) a unui autovehicul incarcat (MASA PROPRIE + FNCARCATURA MAXIMA). 12. VEHICUL CU MASE SI/SAU GABARIT DEPASIT vehicul care, datorita dimensiunilor ori a marfurilor transportate depaseste limitele maxime in lungime, latime sau inaltime ori masele maxime admise. 13. COLOANA OFICIALA autovehiculul sau grupul de autovehicule insofit de cel putin un autovehicul al politiei cu mijloace speciale sonore gi luminoase de culoare rosie. NOTIUNI DESPRE DRUM ACOSTAMENT PARTE CAROSABILA Orice drum public are doua sensuri (dus si intors) sau un singur sens (sens unic). Fiecare sens poate avea una sau mai multe benzi. * AXULDRUMULU! o marcajul poate fi discontinuu, continuu sau mixt. cireulati- uneori axul drumului coincide cu mijlocul drumului (cu axa de simetrie), alteori nu coincide. EXEMPLE : AXUL DRUMULUI | (in acest caz coincide cu axa | de simetrie a drumului) AXUL DRUMULUI | | (mm coincide cu axa de t t simetrie a drumului) | | * DRUM CU DECLIVITATI — drum care ured sau coboara (inclinat) RAMPA =URCARE PANTA =COBORARE PALIER * DRUM IN PALIER — drumoare nu urca si nu coboara ¢ DRUM iNALINIAMENT - drumul care nu are curbeAliniament Curba SEMNALIZAREA RUTIERA Semnalizarea rutiera se compune din : 1. Indicatoare 2. Marcaje 3. Semnale luminoase: ¢ Semnale la trecerile la nivel cucalea ferata © Semafoare © Scmnal galben intermitent Semnalele speciale de avertizare sonora si luminoasa Semnalele politistului Semnalele agentilor de cale ferata Semnalele conducatorilor de vehicule Semnalele lucraiorilor la drumuri . Semnalele indrumatorilor de circulatiei ai armatei 0. Semnalele patrulelor scolare, la trecerile de pictoni din apropierea scolilor 1, Semnalele nevazatorilor (cu bastonul alb) Hse enays INDICATOARELE SUNT: a. Deavertizare b. Dereglementare > Deprioritate > Deinterzicere sau de restrictie >» Deobligare c. Deorientare side informare d. Mijloace de semnalizare a lucrarilorMod de montare : e de obicei pe dreapta. Pot fi puse uneori si pe stanga sau si pe stanga si pe dreapta (repetate), daca se considera ca nu pot fi observate bine. « Potfimontate sideasupra sau de cealalta parte aintersectiei. Semnificatia unui indicator - pe intreaga ldtime a partii carosabile deschisa circulatiei conducatorilor cdrora li se adreseaza. Cand este instalat deasupra benzii semnificatia lui este valabila numai pentru banda respectiva. Indicatoarele au forme si culori deosebite pentru a le putea distinge dinainte, pentru a sti semnificatia lor (daca sunt de avertizare — triunghiulare, de interzicere — rotunde (cu rogu), de prioritate — forme deosebite de toate celelalte, etc). INDICATOARE DE AVERTIZARE Y Semnificatia lor incepe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care il semmnalizeaza si de obicei inceteaza imediat dupa acesta. v Au, in general, forma triunghiulara, cu yarful in sus, cu marginea rosie (sunt si exceptii, dupa cum veti vedca in paginile urmatoare). v Se instaleaza inaintea locului periculos astfel : a) Lacel mult 50 min localitati; b) intre 100 si 250m inafara localititilor; c) Intre 500 si 1000 m pe autostrazi si drumuti expres. AA Curbai Ia stange Curba la dreapta - este permisa depsirea in curbele A cu vizibilitate. Curba dubia Curba dubia sau o succesiune sali 0 succesiune de mai mult de dowd curbe, de mai mult de dou’ curbe, prima la dreapta prima la stanga,- este obligatorie reducerea vitezei: < 30 km/h in localitati i 50 km/h in afara localitatilor. - toate manevrele sunt interzise Curba Panouri succesive (oprirea, stationarea, depasirea, deosebit de periculoasa ntru curbe % * ft i doosdhtde pereuloase | intoarcerea, mersul inapoi) Coborarea se numeste pant, iar urcarea rampa. -interzis doar stationarea; -permise: oprirea, intoarcerea, depasirea; -nu este obligatorie reducerea vitezei; -se recomanda (nu se obliga) coborarea cu aceeasi treapti de vitezA cu care s-a urcat (sau s-ar urca) rampa. Varf de rampé si mai putin de Coborére periculoasé. ——_—Ureare cu inclinare mare 50m deo parte side alta: -toate manevrele interzise -legea_nu_obligi la_reducerea vitezei (se poate reduce viteza din punct de vedere al conducerii preventive), Drum ingustat Drum ingustat Drum ingustat - nu este obligatorie reducerea pe ambele part pe partea dreapta vitezei - interzise: oprirea (deci si stationarea si intoarcerea) -permisa depasirea Drum ingustat pe partea stanga 10AA ‘Acostament periculos _lesire spre un chei ‘sau mal abrupt - cand acostamentul este periculos este interzisa intoarcerea (fiind interzisa in toate cazurile in care soliditatea drumului nu permite) AA Tune! Pod mobil Tuneluri, pe poduri, sub poduri pe si sub pasaje denivelate : ~ toate manevrele interzise (exceptie: depasirea vehiculclor fara motor, motocicletelor fara atas si ciclomotoarelor cand segmentul de vizibilitate este de cel putin 20 m, iar latimea drumuluicel putin 7 m) AA Drum alunecos _Presemnalizarea unei amenajéi rutiere care ofer’ i posibiltatea intoarcerd Drum alunecos: se reduce viteza numai cand drumul este umed. Drum agiomerat Accident -laindicatorul “drum aglomerat “ trebuic pastrata o distanta corespunzatoare intre vehicule pentru a evita accidentele in lant. - la indicatorul “accident” se reduce viteza (< 30 km/h in localititi si 50 km/h in afara localitatilor). Drum cu denivetari Denivelare pentru limitarea vitezei - la indicatorul "Drum cu denivelari" este obligatorie reducerea vitezei (< 30 km/h in localitati si 50 km/h in afara localitatilor). "> “Lucrari” este un indicator temporar, avand fondul galben Lucréri - la primul indicator trebuie pastraté distanta intre vehicule pentru evitarea spargerii parbrizelor ; - la al doilea sunt posibile caderi Improgcare cu pietrig CAderi de pictre de pietre de pe versanti > Presemnalizare trecere de pietoni - se monteazi inaintea unei treceri de pietoni care nu poate fi vazuta din timp; ~ anu se confunda cu indicatorul albastru “trecere de pietoni”; - legea nu ne obliga si reducem viteza (se reduce la trecerea de pietoni care urmeaza) linie continu pentru separarea sensunior -se intalneste in zonele freeventate de copii (scoli, tere- nuri de joaca), -este obligatorie reducerea vitezei << 30 km/h in localitati 51 50 km/h in afara localitatilor, (de la intalnirea acestui indicator pana la celalalt indicator montat pe sens opus) (intre orcle 7.00 si 22.00). Animale Animale - se circuld cu atenfic fiind o zona unde se pot intalni animale pe drum.> Bicicligti - nu este obligatorie reducerea vitezei; (se circuld cu atentie) > Sematoare - ne avertizeazi ci va urma o intersectic semaforizata > Aeroport - ne avertizeazi ca suntem in apropierea unui aeroport. - putem fi surprinsi de zborul avioanelor la joasi inalfime (zgomot, etc) >! ‘vant lateral - s¢ monteazi in zone in care vantul bate puternic; - trebuie si conducem cu atentie, mai ales atunci cand trec pe langa noi autovehicule de mare tonaj. > Circuiatia in ambele sensuni - ne arata sfarsitul unui drum cu sens unic. - se respectéa regulile pentru circulatia pe drumuri obignuite (cu circulatia in ambele sensuri). > Alte pericole - pot fi alte pericole pe drumul public 13A Intersectie de drumuri - va urma 0 intersectie nedirijat’ (in care se aplicd prioritatea de dreapta) - in intersectia care va urma se va reduce viteza. (< 30 km/h in localitifi si 50 km/h in afara localitatilor). A Intersectie cu un drum, {ra prioritate A Intersectie cu un drum, {ard prioritate > Intersectie cu un drum fara prioritate > Intersectie cu drumuri fara prioritate, decalate - au prioritate cei care intélnesc aceste indicatoare (sunt intersectii dirijate) -se intlnesc in afara localitatilor ~ in intersectia care va urma se va reduce viteza doar daca viram stdnga sau dreapta (< 30 km/h in localitéti si 50 km/h in afara localitatilor). A Presemnalizare intersectie cu sens giratoriu - se monteaza cu cateva zeci de metri fnaintea unui sens giratoriu. - a mu se confunda cu “sens giratoriu” (de culoare albastra). oo Tracere la nivel cu linii de tramvai - a nu se confunda cu statia de tramvai = ne anuntd c ne intersectm cu linii de tramvai; LE FERAT. INDUSTRIALA - se respectii semnalele agentilor de cale ferata; - nu este obligatorie reducerea vitezei. a 4Trecere la nivel cu 0 cale ferata cu bariere sau semibariere (P&zit8) -la calea ferata care va urma se va reduce viteza -la mai putin de 50 m de calea feratd sunt interzise toate manevrele Trecere la nivel cu o cale ferata {8r8 batiare (Nepazita) - se montéaza inainte de o cale feraté flird bariere (de obicei 1a 150 de m) -dupa intalnirea lui vom opri la calea feratii care va urina; -la mai putin de 50 m de calea ferati sunt interzise toate manevrele. Ss es ‘Trecere la nivel Trecere la nivel cua cale ferata cua cale ferata simpla fara bariere dublé faré bariere -se monteaza chiar lénga calea ferata; -la calea ferata fara bariere oprirea se face inainte de 9 OC Cie Bie Trecere la nivel cu o cale feratd simpl 14rd bariere Trecere la nivel cu o cale ferata dubia fara bariere -la calea ferata fara bariere oprirea se face inainte de indicatorul in cruce. -daca exista semnale luminoase (stinse) i este aprinsa lumina alba putem trece fara si oprim. 7 Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea feral unt dgezate la : 150 m, la 100 m si la 50 m de‘calea ferata; -de la ultimul panou intalnit (cel cu 0 linie) sunt interzise toate manevrele (la mai putin de 50 m) 15Baliz directional care indica ocolirea ‘obstacolului prin dreapta Baliza directionala care indica ocolirea obstacolului Baliza bidirectional -le intélnim de obicei in cazul lucrarilor sau obstacolelor pe drum eit) rau) TY Wu LF “ < Panouri suplimentare la nodurile rutiere pe autostrazi VT é -ne arata distanta pand la o iesire de pe autostrada -fiecare linie alba inseamna 100 m. A oo =) S 3 -urcare cu inclinare mare, lao distanta de 300 m, de la intélnirea indicatorului. -in acest caz, urmeaza © urcare cu inclinare mare, pe o lungime de 3,5 km. 16INDICATOARE DE INTERZICERE SAU RESTRICTIE Au forma rotunda, cu marginea de culoare rosie. « Semnificatia lor incepe din dreptul acestorindicatoare. e in lipsa unei semnalizari care sA precizeze lungimea sectorului pe care se aplicd reglementarea semnificatia acestor indicatoare inceteaza in intersectia cea mai apropiata. e Cand indicatoarele de interzicere sau restrictie sunt instalate impreuna cu indicatorul de localitate, semnificatia lor este valabila pana la iegirea din localitate, cu exceptia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel. D Accesul interzis -se instaleaza in celalalt capat al drumului cusens unic; -interzice accesul tuturor vehiculelor (nu au voie nici macar bicicletele sau vehiculele cu tractiune animala) O Circulatia interzis& in ambele sensuri -interzice accesul tuturor vehiculelor, in ambele sensuri; (eventualele exceptii sunt inscrise pe panouri aditionale — se poate permite accesul riveranilor - persoane care locuiesc in zona). ® Accesul interzis autovehiculelor, cu exceptia motocicletelor fara atag -interzice accesul : autoturismelor, ioanelor, autobuzelor, lor, etc ; accesul motocicletelor fara atag, ciclomotoarelor, vehiculelor fara motor ; -acest indicator creeazé probleme multor cursanti la examen, (acestia crezand ca acest indicator interzice numai accesul autoturismelor). 7Accesul interzis autovehiculelor interzice accesul tuturor vehiculelor cu motor (aufovehiculelor); autoturisme, autocamioane, autobuze, tractoare, motociclete. permite accesul celor fara motor: -st acest indicator creeaza probleme la examen, unii cursanti crezind ci interzice accesul doar autoturismelor si motocicletelor (gi ca nu ar interzice accesul autocamioanelor si autobuzelor) Accesu! interzis autovehiculelor si vehiculelor cu tractiune animala permite accesul doar bicicletelor si vehiculelor trase sau impinse cu mana. Accesul interzis autovehiculelor cu remorcd, ‘cu exceptia celor cu semiremorca ‘sau cu remorca cu 0 osie -trebuie tinuté minte precizarea: cu exceptia celor cu semiremorca sau cu remorcd cu 0 osie. 22 Accesul interzis Accesul interzis pietonilor vehiculeior cu tractiune animal Accgsutintoras Accesul interzis motocicletelor bicicletelor Sega Accesul interzis ‘autobuzelor Accesul interzis vehiculelor impinse sau lrase cu mana Accesulinterzis _Accesul interzis vehiculelor mopedelor (ciclomotoarelor) destinate transportulu de marfuri 8QOOO® Accesul interzis Accesul interzis Aocesul interzis Acoesul interzis tractoarelor si maginilor —_vehiculelor cu latimea —_vehiculelor cu inaltimea —_vehiculelor cu masa agricole mai mare de ... m mai mare de... m mai mare de... t 6,5t 22t Q\OOE Accesul interzis vehiculelor —_Accesul interzis Accesul interzis cu masa mai mare de...t' vehiculelor cu masa vehiculelor cu masa autovehiculelor pe osia simpla pe osia dubla pe osia tripla sau ansamblurilor | mai mare de. t mai mare de ..t de vehicule avand o lungime mai mare de .... m ©9®® Interzis autovehiculelor Interzis Interzis Intoarcerea deacircula faré.amentine avira la stanga avira la dreapla interzisa intre ele un interval _{interzisa sl intoarcerea) de cel putin ... m -permite depasirea motocicletelor fara atas sia vehiculelor {tira motor. a in zona sa de actiune este interzisa oprirea (deci si stationarea si intoarcerea} er oriiaritenrstnesly (daca am opri i-am obliga pe ceilalti s& fara atas, interzisa ne depaseasca intr-o zona unde este interzisa depasirea) 19Depasirea interzisa autovehicutelor destinate transportului de marfuri -conducatorii de autocamioane nu au voie sa efectueze depasiri; -conducdtorii autobuzelor, autotu- rismelor, motocicletelor au voie s@ depaseasca; -in zona sa de actiu oprirea (deci si stationarea si intoarcerea). 4 -semnificd sfargitul zonei de aciune a ambelor indicatoare prezentate inainte. Stargitul interzicerii de a depasi -se poate claxona pentru evitarea unui pericol iminent (chiar cdnd claxonatul este interzis); -dacd este instalat impreund cu indicatorul de localitate, este inierzis aeeieece claxonatul péné la iesirea din localitate. interzi -desi are aceasta denumire, la intalnirea lui c doar 3 restrict @ -limitarea de viteza ; e ~depasirea interzisa ; ‘Sfarsitul tuturor restrictilor 9 -claxonatul interzis. 20VAMA -la vama se opreste obligatoriu = DOUANE -se respect semnalele politistilor de frontiera. vama ok, -se opreste pentru plata taxei de trecere PEAGE (exemplu: poduri peste Dunare, unele autostrazi, etc). Taxa de trecere Limitere de ‘Sfargitul Limitare de viteza viteza limitari de vitezé diferentiata pe categorii de autovehicule ® © Accesul interzis vehiculelor Accesul interzis vehiculelor ‘Accosul intercis care transports care transport substante vehiculelor care transport marfuri periculoase do natura s& polueze apele ‘substante explozive sau ugor inflamabile POLICE (30) ZONA ZONA lé z Control Zona ‘Sfargitul zonei POLITIE cu viteza limitaté cu viteza limitata la 30 km/h 12.30 km/h 2INDICATOARE DE OBLIGARE Au forma rotunda, fondul este albastru. Taint -trebuie respectat numai in prima intersectie intalnita; -nu putem vira stanga sau dreapta la intalnirea Lui; -a nu se confunda cu “sens unic” (la care ayem voie si virém sténga sau dreapta); =nu se poate intoarce [a intalnirea lui. So 6 La dreapta La dreapta - la primul virim dreapta pana la intatnirea lui, iar la al doilea dupa ce il intalnim ; ~ se reduce viteza (efectuand un viraj) (< 30 kn/h in localitati si 50 km/h in afara localitatilor). Tnainte gi la dreapta -se poate circula numai inainte sau la dreapta in prima intersectie. Qo 6 Ocolire Ocotira -mergem tot inainte (efectudm 0 ocolire, nu un viraj); -se intalnesc la capetele refugiilor, spatiilor de separare a sensurilor, etc. Intersectie cu sens giratoriu -se circula in sensul indicat de sageti, ocolind insula (cu exceptia cazului in care virim pe prima strada la dreapta); -au prioritate cei care circuld in interiorul intersecfiei fafa de cei care patrund in intersectie; -sunt interzise : oprirea gi stationarea; rmisa depasirea (fiind intersectie ‘ea insulei (interzi! prin manevre inainte-inapoi),6o0q@d Pista Drum obligatoriu Drum Delimitarea pistelor pentru biciclete pentru categoria pentru pietoni pentru pietoni de vehicule sibiciclete Pista comuna ‘Vitez3 minim’ Stargitul vitezei Lanturi pentru pietoni abligatorie minime obligatori pentru zapada sibiciclete Directia obligatorie Directia obligatorie Directia obligatorie pentru vehiculele pentru vehiculele pentru vehiculele ‘care transport care transport ‘care transport marfuri periculoase marfuri periculoase marfuri periculoase: 23INDICATOARE DE ORIENTARE De obicei au forma dreptunghiulara (sau patrat4) si fondul albastru (sau verde). Bucuresti ou NE fol] (EET) nafighrigan Slatina - argu 64) MetEy rE70} ‘ ENS aoe a Caracal Ges [rae | Presemnalizarea direcjilor Presemnalizarea direciilor _-Presemnalizarea Drum inchis lao intersectie Ge drumuri la o intersectie trasoulul de evitare sau deschis ‘din alara locaitatiior denivelata de drumuri alocaliatii EM Pe feo] rreitiie SNe ‘ a oo Cone id crea Bao t Fetesti 5 Targu Mures Bela fal ce) zi Confirmmarea diectiel de mers Presemnalizarea directilor Presemnalizarea pe autostrada spre localit Iniro intersectie pe autosiiada nai importante 3 oistantele cu sens giraloria pentru spatiu de servic pana la acestea rT iy EE) OE Presemnalizarea _Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizarea directillor indicate traseuluide urmat_ unui loc periculos, traseului de urmat In cazul unei restrict o interzicera In vederea efectuarit de circulatic sau 0 restriojie Virajului la sténga pe un drum lateral pretes| = Pp Fm Gaal Presemnalizarea Banda rezervata circulatiei Drum fara iesire Traseu de urmat pe autostrada mijioacelor de transport pentru anumite pentru parcare public de persoane categorii de vehicule 24Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule Terminarea benzii de circulatie Gin dreapta parti carosabile Selectarea circulalie! pe directii de mers in apropierea intersectiei Terminarea benzii de circulatie din stnga partii carosabile Selectarea circulatiet Banda destinata pe direchi de mers circulatiel in apropierea intersectie! vehiculelor lente a | viteza minima Banda de circulatie abligatorie pentru rezervata autovehiculelor o banda de circulatie de transport public de persoane OD) Viteza minima Limite de vitez obligatorie pentru pentru diferite diferite benzi de circulatie _benzi de circulafie -la panoul din partea stanga, indicatoarele albastre sunt de obligare: pe benzile respective viteza inscrisa este viteza minima (se circulai cu cel putin viteza mentionata); -la panoul din dreapta indicatoarele rosii sunt pentru /imitare de vitezd (se circula cu cel mult viteza data). comunal Drum Judetean -drumuri nationale (indicatorul din figura sau cand bornele kilometrice sunt cu regu); -drumuri judetene (borne cu afbastru) sau comunale (borne cu galben).El & Drum deschis Directia spre traficuluiintemafional drumuldeschis traficului. | -pe drumurile nationale europene este cements nt interzisa oprirea voluntara (deci gi i 3 Yi stationarea). Traseu de tranzit european ine Galati 102 Directia spre Directia spre Braila 69 localitatea indicat localitatea indicaté Directia spre [D> Directia Directia de urmat Direstia de urmat spre aeroport in cazul devieri jin cazul devieri temporare a circulatiei temporare a circulate’ [ Alexandria | ria [Alexandria] | Alanewtéffa | Intrare lesire Simbolul in localitate din tocalitate i numarul autostrézii # Cluj-Napoca 13 Confirmarea directiei de mers Curs de apa, ‘spre 0 localitate gi distanta tunel sau viaduct and la aceasta Judetul Prahova Limita de judet Organizarea traficului Telefon de urgenta pe benzi de circulatie (Polite, AmDulanta, Pompieri, Departamente) 26INDICATOARE DE INFORMARE, De obicei au forma dreptunghiulara (sau patrata) si fondul albastru (sau verde). Trecere pentru pieton Trecere pentru pietoni Treceri de pietoni =interzisa depasirea pe trecere; -interzise: oprirea, statlonarea, intoarcerea la mai putin de 25 m de trecere; za (cand sunt pietoni erseze) (< 30 km/h in locattat ii 50 km/h in afara localitatilor). Sens unic Sens unic -depasirea se face pe stanga (ca gi pe celelalte drumuri) -interzisa intoarcerea; -permis mersul inapoi (cel mult 50 m); -se poate opri sau stationa gi pe stfnga; -este permis virajul stanga sau dreapta; -pentru viraj stanga ne incadram langa bordura din stanga Limite generale de vitezd SPITAL Spital Limite maxime de vitezé pe autostrada in functie de condittile meteorologice Autostrada Sfargit de autostradé Poiitia Post de prim-ajutor Pasarela Pasaj subteran pentru pietoni pentru pietoniPealai v4 Statie Statie Statie Vulcanizare Telefon de autobuz de tramvai de taximetre Led (ed Le) Statie de alimentare Statie de alimentare Stajie de almentare Hotel sau motel cu carburanfi CU Carburanfi, inclusiv cu carburanf. inclusiv fi bbanzing fers plum benanaters aume ‘si gaz petrolier lichefiat seuew Restaurant Bufet sau —_Teren pentru camping Teren pentru Teren pentru cofetarie (tabard turistica) caravane camping (tabard turistica) gi caravane Portul Lc) ison Se RO-RO SEER Imbarcare Imbarcare Port Gara pe vagoane pe ferry-boat platforma de cale ferata 100,1 Mhz 909 Khz Pre Decca ec} Loc pentru popas Cabana Toaleta publica Service auto —_Informatii rutiere pentru turisti 28Pe rene) res Tnchirieri auto Plaja Zona de pescuit Zoné de vanatoare Autogara SEGE Pete Pe eed JSQRE ‘Centru viticol ‘Zona industriala Post Apa potabila Loc de joaca pentru copii ob wy eC Cn 1-j/ 8 wy AK Ce Pcrey he Lys ete ‘Stadion ‘Supermarket, Acces internet Teatru AEs i ‘Cantar pentru Control radar Punct de autovehicule informare turistica [ae Buzau > [Ocolire > [__ > Deviere temporara Deviere temporaré Deviere temporara Deviere temporara 35Denivelare ‘ingustare ‘ingustare Abatere: fata de banda temporara temporara temporara alaturata Abatere Abatere Terminarea ingustare temporara temporara abaterii temporare temporara TIngustare Presemnalizarea Presemnalizarea Presemnalizarea temporara rutei ocolitoare rutei ocolitoare rutei ocolitoare Marcaje rutiere Semnaiizarea Luerairi de tratamente unui uta care se a suprafetei deplaseaza lucrand parti carosabile Succesiune Presemnalizerea Presemnalizarea Presemnalizare de puncte de lucru unui sector unui sector lucrairi pe strazi cucirculatie allemanta cu circulatie alternanta 362. MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE A LUCRARILOR Ghirianda polietiiend sau lant Semafor mobil Palete de semnalizare Baliz§ directionalé —_—Balizi directionala Balize tip jalon Baliza care indic& ocolirea care indica ocolirea bidirectionala obstacolului prin sténga obstacolului prin dreapta Con de dirijare Balize cuplate Lampa cu lumina cu mpi cu lumind galbena interminenta galbend interminent& oan cece fa Barier normal Bariera directionala Fanion de semnalizare 37Parapet din material plastic C&rucioare portsemnalizare MARCAJE RUTIERE Au, de obicei, culoarea alba . Cele temporare sunt galbene. A) LONGITUDINALE Mareaj de separare lor de circulatie format dintr-o linie discontinu simpla. Mareaj de delimitare « piri carosabile eu linie discontinus, CAND URMEAZA © LANIE CONTINUA INTERVALUL DINTRE SEGMENTELE LINIEI DISCONTINUE ESTE MULT MAI MIC DECAT LUNGIMEA LOR (vezi liniile desenate alituri). ———— Marcaj de separare a sonsurilor de circulatie format dintr-o linie continua simpla. Marcaj de delimitare a parti carosabile cu linie discontinua, 38| | | | | | | | " it it it i q it ir 1 fi i It 1 Marcaj de separare a sensurilor de circulatie format dintr-o linie continu’ dubla, ‘Marcaj de delimitare a benzilor de circulatie de acelasi sens cu linie discontinua. Mareaj de delimitare a partii carosabile cu linie discontinua. Marcaj de separare a sensurilor de circulatie format dintr-o linie continua dublata cu una discontinua Marca) de delimitare a partii carosabile cu linie continua. he eae Marea} pentru benzi cu circulatia reversibila (LINIL DISCONTINUE DUBLE) Marcaj pe drumuri cu zona verde separatoare (cea din mijloc)Marcajul benzii suplimentare pentru vehicule lente es =--- HU Marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stanga B) TRANSVERSALE fe ee ee oe Marcaj de traversare pentru biciclete 40arnec Sc a Marcaj de cedare a trecer Marcaj de opri Se opreste fara a depagi linia transversala. Linia transversal se poate intdlni si la treceri de pietoni, semafoare, etc. ——s a ere —x —— | a —— —_ eae — ann eae —— ——— comer — — caeeeremenees sy neces amen — _— omer sees ——s — a \ ed —— Marcaj de traversare pentru pietoni — = am = — i= —_ —- — — — —- |= Benzi rezonatoare din marcaj rutier (a cdlcarea acestor benzi Marcaje Inaintea rofle fae 2omot), unor treceri de pietoni Célearea marcajului ne | poate anunta ca am iesit de pe drum (banda) aC) DIVERSE Marcaj de ghidare ~ la traversarea unei intersectii Marcaj de ghidare in intersectie (pentru viraj stanga) ee a Marcaj pentru spati! ingusie oo ee ee ee ee ee Marcaj pentru drum cu 3 benzi pentru alocarea alternativa ‘a doud benzi pentru unui sau celalalt sens 42Marcaj la Ingustarea drumului cu o banda pe sens snal iT Marcajul benzii rezervate mijloacelor de transport In comun NU ESTE PERMISA CIRCULATIA si OPRIREA CELORLALTE AUTOVEHICULE PE ACEA BANDA Pot circula pe ea si autovehiculele cu regim prioritar aflate in misiune. Marcaj de interzicere a stafionaril Statie de autobuz sau troleibuz (LINITIN ZIG-ZAG sau linie galbena (Daca apare inscrisul TAXI este pe bordura trotuarului) 9 static de taximetre) Se poate trece peste ambele marcaje. La marcajul pentru statie nu putem opri. La cel de interzicere a stationarii se poate opri. Saati S——, aa rN Spatii interzise circulatiei 43LELLITT \AXA AN fs. T_T. Locuri de parcare D) LATERALE Marcaje pe ziduri de sprijin gi pe infrastructurile pasajelor inferioare aM Marcaje la pasaje Mareaje care nu au asigurat gabaritul de inaitime Pe coronamentele podetelorMarcaje pe parapete ese eee = —ai Marcaje le refugii pe partea carosabila wee fa. TI ANA Mareaje pe borduri E) ALTE MARCAJE BUS E85 LY@ BRASOV STOP Marcaje inscriptionate pe partea carosabila 45Marcaj de reducere a vitezel Inaintea unor curbe deosebit de periculoase Marcaj de interzicere a depasirii in unele curbe deosetbit de periculoase l f‘Sago|i de schimbare a benzii Marcaje temporare pentru semnalizarea lucréiiior In zona drumului public SEMN DISTINCTIV PENTRU Ct ONDUCATORI DE AUTOVEHICULE CU VECHIMEA iN CONDUCERE MAI MICA DE UN AN Acesta se monteaza : > Pe parbriz : in dreapta jos > Pe luneta : in stanga jos 47STAREA TEHNICA A VEHICULELOR ¢ Autovehiculele se inspecteaza tehnic periodic, in functie de tipul_si_de destinatia lor. (lacel mult 2 ani autoturismele, motocicletele ; la cel mult | an autovehiculele cu masa mai mare de 3500 kg gi la cel mult 6 luni microbuzele, autobuzele, autovehiculele de scoala gi taximetrele.) e Se inspecteaz’ tehnic autovehiculele care au fost reparate in urma unor evenimente care au produs avarii grave la directie, frane sau la structura de rezistenta. e Este interzi: ¢ Este interzisa circulatia fara asigurarea obligatorie (asigurarea de raspundere civila). © Este obligatorie dotarea autovehiculelor cu: trusi medicala, doud triunghiuri circulatia cu inspectia tehnica expirat. in fata mu se pot monta lumini rogii. in spate nu se pot monta lumini albe (cu exceptia celor de mers inapoi). © Se interzice montarea luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini si dispozitive de avertizare neomologate, precum si circulatia atunci cand acestea sunt defecte sau lipsesc. Prezint mai jos luminile speciale care pot fi folosite de anumite autovehicule: a) Lumina ROSIE - polifia si pompierii. b) Lumina ALBASTRA - poate fi folositi doar de: polifie, ambulanja (salvare), jandarmerie, SRI, SPP, Ministerul Justitici, Ministerul Apararii Nafionale, protectia civila, procurorii criminalisti, Parchetul Anticoruptie, politia de frontiera, etc., cand sunt in misiune. Lumina galbena - autovehiculele cu gabarit depasit, cele care transporta substante periculoase, cele destinate intretinerii, repararii drumurilor, curateniei strizilor, tractarii autovehiculelor in pana sau de tractoare si utilaje agricole. Autovehiculele prezentate Ja literele a) si b) pot folosi si mijloace speciale de averlizare sonora. © Lumina galbend (girofarul) obligd participangii la trafic ¢ Se interzice detinerea in autovehicul a dispozitivelor antiradar sau_a sistemelor care perturba dispozitivele de supraveghere a traficului . © Seinterzice detinerea mijloacelor speciale de avertizare sonora si luminoasa in alte autovehicule decat cele prezentate mai sus. c cule cu atentie.SEMNALE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASA SI/SAU SONORA Sunt semnalele date de autovehiculele politici, SRI, jandarmerici, ambulanftei, pompierilor (etc), aflate in misiuni urgente. Ordinea de prioritate (ordinea in care se respect) intre diferite tipuri de mijloace de semnalizare este a. Semnalele politistuluirutier b. Semnalele speciale de avertizare sonora sau luminoasa (politie, ambulanta, pompieri, etc.) c. Semnalizarea temporard care modifica regimul normal de desfaigurare a circulatiei (de ex. in cazul unui accident ) d. Semnalele luminoase sau sonore e. Indicatoarele f. Marcajele g. Regulile de circulatie Girofarurile si sirenele pot fi folosite si separat si impreuna. Dacd sunt folosite numai semnalele luminoase (girofarurile), fara cele sonore (sirene) autovehiculul nu are regim priorita Se interzice utilizarea numai a semnalelor sonore (sirene), fara girofaruri. Conducitorii autovehiculelor cu regim prioritar (in misiune) pot incilca regimul de viteza sau alte reguli, cu exceptia regulilor referitoare lacalea ferata. a. Cand se apropie autovehicule avand semnale luminoase (girofaruri) rosii pompieri, politie) si semnale sonore, suntem obligati si oprim in afara parti carosabile sau cAt mai aproape de bordura, iar in intersectii s& le acordam prioritate b, Cand se apropie autovehicule avand girofaruri a/bastre si semnale sonore (politic, ambulanti (salvare), jandarmerie, SRI, SPP, etc), suntem obligati sa reducem viteza, sd eliberam banda sau sd circuldm cdt mai pe dreapta, iarin intersectii s& le acordam prioritate. inunele situafii, pentru ale facilita trecerea, trebuie sa oprim. Este interzisd intercalarea sau atasarea deo coloanii cu regim prioritar. Se poate depasi coloana daca se semnalizeazi acest lucru de catre conducatorul coloanei. 49SEMNALELE POLITISTULUL Poate face semnal: cu bratul. fluierul, bastonul reflectorizant, dispozitiv cu lumindrosie san depemotocicleti ori dinmasinade politic Semnalele politistului primeazi fatéi de mijloacele de semnalizare si fati de regulile de circulatie. + Bratul ridicat vertical - oprire pentru toti participantii la trafic (vehicule, pietoni), cu exceptia celor care nu mai pot opri in siguranta. Daca politistul este intr-o intersectic, vehiculcle deja angajate in traversarea intersectiei nu trebuie sa opreasca. o Atentie oprire * Bratul sau brateleintinse orizontal oprire pentru toficei care cireula dii intinse - vezi desenele explicatiile de mai jos : * Bratele intinse orizontal - oprire pentru cei din fata sau spatele politistului, indiferent de sensul lor de mers. - Dupa ce a dat acest semnal poate cobori bratele, aceasta insemndnd, la fel, oprire pentru cei din fata sau din spate. | Oprire Oprire 50* Bratul drept orizontal — oprire: o Daca se afl in intersectie. oprese vehiculele care vin din spatele lui, Pot trece cei din fata gi din lateral. Bratul sting intins a Boa dsae eanwoinata sopr oprire pentru cei care vin din fata a politistului. Pot trece cei din spate gi din lateral. Balansarea bratului in plan vertical — reduceti viteza. Oprite 13> Oprire Reduceti viteza eller 51AA © Balansarea cu bratul, pe verticala, a unui dispozitiv cu lumina rosie sau a bastonului reflectorizant noaptea — oprire pentru cei spre care este indreptat dispozitivul Oprite Rotirea vioaie a bratului— mariti viteza == -5 Marit viteza « in afara celor prezentate, politistul poate face si alte semnale: ca vehiculul si ju, etc, avanseze, si treaca prin fata sau prin spatele Semnalele de pe motocicleta de politic Oprire Reducati viteza Oprire 52Semnalele din masina de politie Balansarea bastonulvi reflectorizant sau a bratului (cnd politistul se afla in autovehicul) = OPRIRE. Se respecti semnalul de oprire : - daca semnalul este dat pe partea dreaptd avehiculului politiei opresc cei care circula in spatele autovehiculului politiei: - dac& este dat pe partea stangd a yehiculului politiei oprese cei care circulat pe banda din stnga sau din sens opus. Mesaje variabile trimise cu dispozitive luminoase instalate pe autovehiculele de politie. Mesajele afisate: 4. STOP POLITIA 2. ATENTIE PERICOL 3. CONGURS SPORTIV 4, MENTINETI ORDINEA 5. ELIBERATI ZONA 6, ELIBERATI BANDA 7. URMATI POLITIA 8. GABARIT DEPASIT 9, COLOANA OFICIALA 40. CONTROL POLITIA 44, REDUCETI VITEZA 12. ATENTIE BLOCAY 43. ATENTIE ACCIDENT 44, CIRCULATI a Tse “e © POLITIA PEELIERASS SSS ‘ Oprirea la semnalul polifistului se face, de regula, in afara parti carosabile, pe acostament sau langa bordura ori in spatiile de parcare iar noaptea, cu precadere, in locuriiluminate. Se interzice imobilizarea vehiculului pe partea carosabila ca urmare a semnalului de oprire ¢ eee Sa aati este 1b 50m. Conducitorul vehiculului oprit la semnalul al politistului rutier bligat sa réménd in vehicul, cu mdinile pe volan, iar ceilalti pasageri si nu deschida portierele, respectind indicatiile politistului. 53SEMNALELE ALTOR PERSOANE Conducatorii de vehicule sunt obligati si opreasca si la semnalele date de: a. Agentiidecale ferata b. Polifistii de frontiera c. Indrumitorii de circulatie ai Ministerului Apararii d. Lucratorii de drumuri, in zona lucrarilor pe drumuti Membrii patrulelor scolare, la trecerile de pietoni din apropierea scolilor f. Nevaziatori, prin ridicarea bastonului alb, cand acestia traverseaza strada. "2 Persoanele prevazute la lit. a) - d) pot efectua si urmatoarele semnale: > Balansarea brajului in plan vertical =reducerea vitezei >» Rotirea vioaie a brafului =miarirea vitezei SEMNALELE LUMINOASE Dupa numarul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt: a) cuun corp de iluminat, cu lumina (galbena) intermitenta de avertizare; b) cu doua corpuri de iluminat, pentru pietoni si biciclisti; c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule; d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie. Semafoare pentru vehicule Semnificatia semnalelor luminoase este valabila pe intreaga latime a partii carosabile. Pe drumurile cu mai multe benzi pe sens, pentru directii diferite semafoarele se pot instala deasupra unora dintre benzi, caz in care semnificatia lor se limiteaza la benzile astfel semnaiizate. Cand culorile sunt in forma de sageti sau cand sunt panouri aditionale cu sageti (sub semafoare) se respecta semaforul care corespunde directiei fn care mergem. Semafor Sematoare cu indivarea Semafor compinat directiel de deplasare ou dispozitiv de cronometrare a timpulul aferent culori 54© Semnalul verde permite trecerea. De obicei cand viram dreapta, pietonii au si ei verde, deci le acordam prioritate.(sunt si exceptii in unele intersectii) Daca semaforul intalnit este unul singur_pentru_toate directiile (stanga,inainte,dreapta), atunci cand viram stanga, de obicei trebuie sa acordam prioritate vehiculelor care vin din sens opus si pietonilor (care trec pe trecerea aflata pe drumul din stanga pe care intram). Este interzisa intrarea intr-o intersectie, chiar daca semaforul sau indicatorul permite, daca din cauza aglomeratiei, conducitorul riscd si raméana imobilizat, stanjenind traficul. Cand semaforul este insotit de o lumina intermitentaé_sub forma _unei_sageti_verzi catre dreapta, permite trecerea numai in dreapta, oricare_ ar _fi_in_acel_moment semnalul_ semaforului. In acest caz conducatorii sunt obligati sé acorde Prioritate pietonilor si vehiculelor cu care se intersecteaza (care au verde). ¢ Semnalul rogu interzice trecerea. Locurile de oprire la semnalulrosu: a) inaintea marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor; b) in lipsa marcajului de la punctul a) oprirea se face in dreptul semaforului; ¢) daca semaforul este deasupra sau de cealalta parte a intersectiei, in lipsa marcajului prevazut la litera a) oprirea se face inainte de marginea partii carosabile. e La semnalul alsemaforului OPRIM. nalul apare dupa verde, iar conducatorii se afla atat de aproape de locurile de oprire prezentate mai sus, incat nu ar putea opri in siguranta, acestia pot trece. Atunci cand semnalul rogu functioneaza concomitent cu cel galben OPRIM (acesta anunta aparitia semnalului verde). Se poate pleca numaila aparitia semnalului verde. Semnalul permite trecerea, cu reducerea vitezei gi respectarea indicatoarelor si a regulilor de circulatie aplicabile in acel loc. (este un semnal de avertizare, nu de obligare) 55Semafor de avertizare Semnalul de libera trecere pentru tramvaie este dat de combinatia luminoasa a lampii inferioare cu una dintre cele trei lampi situate la partea superioara pentru indicarea directiei. ‘Semnalul de interzicere a trecerii este dat de iluminarea concomitenta a celor trei lumini din partea superioara. SP ‘Semafor special pentru tramvaie Semnalulluminos pentru c rea circulatiei bicicletelor Semator pentru biciciete Alte precizari Conducatorul care intra la culoarea verde este obligat sa respecte si indicatoarele instalate in interiorul intersectiei. (de exemplu indicatorul "obligatoriu la dreapta” sau “interzis a vira la dreapta‘ etc.) Autovehiculele politiei, salvarii, pompierilor (etc.), in misiune, pot circula prin intersectii, chiar daca semnalele luminoase ale semaforului sau semnificatia indicatoarelor interzic trecerea. Semafoare pentru benzi cu circulatia reversibila Cand deasupra benzilor sunt instalate dispozitive cu semnale rosii si verzi, acestea sunt destinate semnalizarii benzilor cu circulatie reversibila. Semnalul rosu, avand forma a doua bare inclinate si incrucisate, interzice accesul pe banda, iar semnalul verde, de forma unei sageti cu varful in jos, permite intrarea pe acea banda (vezi figura). Semnalul care anunta schimbarea semnalului verde, are forma unei sageti (galbena ori alba) in diagonala in jos, spre dreapta sau stanga. Acesta anunta ca banda este pe punctul de a fi inchisa si conducatorii sunt obligati sa se deplaseze pe benzile indicate de sageti. 56Benzile din mijloc se pot folosi sila dus gi la intors, in functie de culoarea semafoarelor de deasupra benzilor. EXEMPLU: vinerea, fiind trafic mai mare intr-un sens,se folosesc 4 benzi la dus (conducatorii pleaca din localitate). Duminica va fi invers: trafic mai mare pe celalalf sens (conducatorii se intorc), folosindu-se in acest caz 4 benzi pentru intors . Hy ofteya a\ /e eft ela yk Dispozitive luminoase pentru dirijarea circulatiel pe benzi reversibile Semnalele luminoase pentru pietoni ‘Semafor pentru pietoni ‘combinat cu dispozitiv de cronometrare ‘Semafor pentru pietoni a timpului ferent culori Pe sectoarele de drum unde valo rile de trafic permit se pot amplasa pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comandé manuala a cererii de verde, care se poate face direct de catre pietoni. SEMNALELE CONDUCATORILOR DE VEHICULE Se pot face cu mijloace de avertizare sonora, luminoasa sau cu bratul. Semnalizarea se face inaintea efectuarii unei manevre sau pentru evitarea unui pericol imediat. Mijloacele de avertizare sonora se folosesc de la cel putin 25 m fafa de cei carora li se adreseaza. Instalatia de iluminare se folose: tfel: a. Luminile de pozitie sau de stationare, in timpul opririi sau stationarii pe carosabil, in afara localitatii, de la lasarea serii pana 37in zorii zilei si ziua cand ploua torential , ninge abundent, este ceata sau in alte conditii de vizibilitate redusa. b. Luminile de intélnire (faza scurta) sau de drum (faza lunga), in mers, in localitati sau in afara lor, in functie de gradul de iluminare a drumului. c. Luminile de intalnire si de ceata cand este ceata densa. d. Luminile de intalnire in tuneluri sau cand ploua torential, ninge abundent sau in conditii de vizibilitate redusa. * Noaptea, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii sunt obligati sa foloseasca luminile de concomitent cu reducerea vitezei, dela cel putin 200 m. alnire. ¢ Noaptea, la apropierea de un autovehicul care circuld in fafa (pe acelasi sens) se folosesc luminile de intainire dela celpujin 100m. ¢ Daca suntem orbiti de cel din sens opus : mentinem faza scurta si reducem viteza sau chiar oprim. > Noaptea (sau in conditii de vizibilitate redusa), in intersectii care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de politisti, , se semnalizeaza prin schimbarea alternativé (REPETATA) a luminilor de intélnire cu cele de drwi Autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare si semnalizare nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa, fara s aiba in functiune, obligatoriu pe partea stanga, in fata, o lumind de intalnire st, in spate, una de pozitie. * Luminile de avarie se folosesc: ¥ CAnd vehiculul a ramas in pana, a fost avariat sau nu poate fi deplasat in afara partii carosabile Y CaAnd vehiculul se deplaseaza foarte incet, avand defectiuni ¥ Cand autovehiculul este remorcat ¥ Cand sensul de mers este blocat si va fi nevoie de oprire. Vv Este obligatorie semnalizarea schimbarii directiei, depdgirii, opririi sau plecarii de pe loc. Intentia de a depasi, opri sau schimba directia se semnalizeaza cu lumina intermitenta a semnalizatoarelor , cu cel putin 50 m inainte in localitati gi cel putin 100 min afara localititilor. -- cei cel putin 50 (100) m inseamna distanta de la locul in care incepem sd semnalizam pané la locul in care incepem manevra (vezi figura aldturataé pentru o depasire in afara localititii) . 58