You are on page 1of 11
“Management operational! Ce este Managements operational? ‘Management! operational este activtatea de gesionre a esussor care creene si lreazs servic produ. Funcia operaplonal este partzaorganzatic care este responsabili de aceast cite Fecae organiza reo functie operational deoarcefecareorgorizatiecreazd un anumit tip de servi sisnu produse Cutoateacestes, mu toate pure de organizativor rami nesprat fut de operation’ folosind acest termen “Manages de operatiuni sunt persoanele care ay responsabltatea speci pen gestionarea nora sau a tutrorresurselo care cupid funetia operational Operatis n ovgaizatie Funtia operational este cetralé pentru organzale, deoarece ceear furieat servis) roduse (emotivl pentru care ent). Funetia operational este ua dinire cle tre functi de bar core funeton le orice orgenizati ‘Aeesten st + func de marketing inctsvvanz) ~ cave este responsablé de comuniare servcilor Si produselor organza cite piel sale pentru a genera cereale leno, ‘+ _functia de dervotare a produsui/servcu~cae ete responsable aveni cu servi ‘i produse nol modiiate penta generavitoare solr ale cefir ‘+ _functi operatonai ~ care este responsbié de crearea rare de servis produse pe bara solitelor lento, In plus, eit func suport care permit functor de ba 8 funcionee efcient, cesta inclu, de eermplu, + Functia nanclar-conabits, 1 functintehnes, func de esuse umane si + uvetia abel 1.1 xemple de activ ale functie operaionae in ifete organiza "Nigel Sac, Asta Brandon-Jones, OPERATIONS MANAGEMENT 5th Eton POF EBook, Pearson Fducaton, Limited, 2019, ProduestEbok Central * Memeres * Usahereasteronole» Orr geitrg untae pent ste rie denture snl conga ‘Update software * Rance de process entra bona corepencitoore cng mente pons podiares + Gferenurtgure + ‘tenure + Rene ebro ‘rence de ett aso (| Mieieente + Meir tans; halide nna |, acme 1 Sencs, wtie rect fe + egemetren deol" ihnen chpmener + ehiare + re pr Osea + ftv neal aan” dapat mere cen + Reena ie dente oe + Ree mpl ‘seat rouaner Fgura 1.2 Relayadntre func operational sake func de baz fet suport als organisa ‘be ce este important management operational in toate puede organza? ‘Managernentl operational foloseste ,resurse penta acre In mod corespunaitrreutatecare Indeplines cerinfle definite ale ples" esr tzet reas ecgeers i ne ‘ere Opes warps pope ene ais a A Ged mia The new operations agenda Schimbére din medi deafacer au anit un impact serial asupraprovocror cu care se ‘confrunté manager de operatiun, nee intre ele sunt a rispuns a schimbile natu cerer Mute industri (gi ou toate) 20 conftuntat eo 9 concurent erescut barat pe cost n tmp ce sultan ‘steptill clenflorlorin cea ce pdvestecaltate svaretates au crest ‘cea ce este post in punct de vedere tchnologc se chibi, de asemenco, rapid felch atiudinea centr fa’ de poblemele sociale side medi In acelasitimp structure police, uric ide replementare sau schimbat a aspuns, manager de operatinl au rebut austere acvtile pentru a fae ft special In urmatoarele domeni + Tehnologl no~ Attn indus prelucitare, et since servicio, tehnolgile de proces se Schimba ati de repede net este fi de presi exact care va fi efectellor, doer va ain vitor. Cu sguran; ol sunt susceptible de a avea un efct dramatic, modifind ral practice de operare a aproape tuturortpurr de operat. ~Aranjamenteiferte de aprovsonare~Pletele au devent mai global, cea ce iseamnd ase 0 ater pentru ovaretate mai mare sau produse seri personalzate, Oe asemense, tele ‘obalzate de aprovcionaredeschid nol optiul in ceea ce priveyte moll In care operate provcioneazs burs servic de intrare inputs Foarte usineintrepinde sa init 8 urmpere din afara zon! lor geografc. Dar, In timp ce aduce oportunt de ecnomiie 3 «ost, 0 pla de arovcionare mal mare ace noi probleme legate de lane ng de aproviionare, vulnerabitate aprovilonde esul putational ~Aecent crescut pe problemele sociale de meu In genera, clan au dezvotatosenbitate rescuté ta ec sla medi, Acestucr face ca operaunle 4 schimbe moulin cae ih ereeazs rolsee servile ss fe mal transparete in aces ens. In mod sma, est > asteptare ma ‘mare cu priv ltratarentul tical tutto ror interesat stakeholders ale nel operatun, inctusv cent, fora de munc,funzori i societatea in general BS Ce ste procesl de transforma a ntbiorin ei? ‘Toate operatunitecrecas sl funeear serv prods prin schimbarea intr og folsind ‘un proces de input-transormace ese” Inte in proces (inputs) 2 setr do inten procesele orice operahin sunt Resursele ransformate esursele de transformare resus transforma » rsursele care sun tatate, transformate sau converte n pees Ele sunt de obicel o combate de Materiale Infrmat ens ~ Mteriale~ operayuni prin care se prelureazdmatevlee petra e transforma propre ‘ice (forma sau composi, de exerplu. Malortatea operatiunor de producte sunt a, ‘Ae operatiunproceseaci materiale pentru sehimba loci (empan de rare de coe, de exempt. ‘nels, cum af opratunile de vanzare cu aminuntl, fac acest luc pentra a Schima posesia materiel, Iincele din urs, unele operatiun stochess8 materiale, cum arf depositele ~!nformati- operajunle care prelureaz3 informa ar putes face acest cry penta le transforma popeetle informational adickscopul sau forma informatie conta fac asta Uni schimbi detnerea informal: deexempl,companile de cercetare de pit vd informati. Unelestocheacd informatie, cum arf arhvele bot, {in cele din urma,unele operatin, cum af companil de telecomunicai schimbilcaia Informaritor ~ Gleny~operatiunite care prelurear lent lear putea modfca propre fice int-an mod mir cu procesatoi de materiale: de exemply, zerisauchrurlestetcen, Uni “depostear4” (sou, mai polios, azeae) cen: hotel, de exer, Compan aeriene, sstemete de transport api in mass 3 companie de atobuze transform ocala leno, in timp ce spittle e transforma sara fiologc, Uni sunt preocupat de transformarea str lor psioloice: de exerpls, majratee servicilr de vertsment precum music, teary, elevzune, ala parca tematice, Dar cteni nu sunt intotdeauna simple article pase” care rebule proces. ot juca un ro mal activin mute operatia process De exam, 1 creeard atmosfra nt restaurant ‘+ oferé medi stimulant in grupurl de iar dn educate, + oferdnformatita brourle de checkin ete End cent joa acest ol, cesta este de obice denumit ,coprodutie", deoarececentuljac un ‘ol ital in frrzarea produsuli/servicili, Aesursletansformate dominate Une operatun au intr de material informatis len dar de obicel una nts acestea este dominant ie ese oT ——] Resusrsee de transformare ‘AN dies set de intr pentru arice proces operational sunt resrsele de transforma, Acestea sunt Fesursele care acjoneazdasupra resurselortransformate, ‘st dou tur cae formesz blocule de bat ale uturor operas ~ facia tiie, echipamentele istalaiestehnalogie de proces ale operatin ~personal~persoanel care operea, inten, panics gestionears operatiunes (ifokosin ‘ermenl personal” penta dscrie tof amen din operate, la orice nivel) chia tre facial persona varias ‘0 companie producitoare de cpuriprecum atl, va ava investi semnicatve nai flee. 0 ‘Singur fabrict de producte a cipurr poate cost peste Smilarde de dolar, asa cd manageri de ‘peratun! ki vor petrece mut tin getiondin feta, In schimb frm de consutan in management depinde in mare misurd dle alates personal su, ici managernentl operator se preocups in mare msurd de devotarea siimplementarea abies eunoytinfeorconsultanior. lel din proces (outputs) Operative creeazd produse servic 2 Majortatea operative produc att poduse, ct servi * Uncle operatiuncreaz sl furizeas + doarsenic, + lar atele doar produse, dar + majortatea operatiulor combing ambeleelemente eolemiscescontetgiewinnediqeene aa ‘Sienmatpwse onsen Produ sau servic? Din cence mat mut, sstintio dntre sere produse este dif de defn. Nc ne este deosebit de uti "Nu numai c8 majostate nteprndeior produc o combina de produses sev drs renutatele operatiunlr lor sunt da cea ce ma vite caun sachet” combinat {-Tracere del un model de afaercentratpeprodus etre unl focalat ye servi /Sentizare Untermen care este adese folst pentru a indica mod care operaiil, cre oat se onsderauexcusv productos de produse, devin dn cen e mal constente de sel este sorvitzrea Seritizarea impli fmele (de multe or de producti) care desvot capacitile de are au neve entra africa servic soli cares completereofertele lar treitonae de prodese. 4. Servic de abonament 0 dervotare suplimentar’a dele toot erulkateleoperatiunior pot fvzut ea seve este conceptul de ,model de abonament Folosind acest model, cleni nei opertiunl lites o sums fis (de abc pentru care peroads de timp convert, de obi ond sau un an, peat cre primeseun servic pre-acodet, Mal ecent,ofertele de consum, de a aparate de ras la cut de tegume, au fost vanes Software-loferé un exemply de dewoltaeaofetelor.Atecut de a fn primul nd un produ (wndut pe un dis la descircare itangb atunc cd este windut pe internet lan servi de Inchicere su abonament mai putin ang bazat in loud ‘mplcotia pentru managementul operatunor este c astel de servic tee dea furvizareawunes* la fucnizarea contin, similar modull in care sunt rate tie electra, gasp etc) (ce este lerariaprocesuul? Un -proces este un aanjament de resurs acti cae transforma inten ies cae satisfac revo centilor intel sau extern). Ee sunt cml de ba ae tutor operon formeacd 0 gretea intern in carl unl operat care proces este in acelastinp un fuizr inter sun ent iter pentru alteprocese. Aces ‘concept decent intern’ oferd un model de anal a actiitalor Interne ale ue’ cpeatan. ste, de asemenea,oreamintre wdc, tratnd cen interi ca aceeas gi ashe exter, ficient inte operatiun poate fimnbundtti ‘abel 1.3 ustreard modu! ncare o gama larga de operatiun po fi descrce nace fl Exerc “ential procese pe lini evans, super, producator de inghetatall, In cade fecal inte acest procese se afloat etea de unt indviduale de resurse, cum ar ‘ioamenslelemente de tehnologie de proces (masini, cacustoare pai de stocas et) Din nou, esurseletransformate “cure” te fear unitate de resus transormatare. Orie facere, sau operaiune, est alctut dint-oretea de procese oie proces este seat into rojea de suse. Dar de aserenes, orice afacere sau opertine poate viz ca pate 3 uneletele mal mari de ‘acer say operat. Vaaveaoperatiun care i furizeazk service si produsele decare ae neve ‘cu excepia azul Tn care are dea fae direct eu consuatorl fn, va furia cienilr cae pot ‘continua 38s aprovconeze prop lien, ‘abel 1.3 Operatiun!desres interme de proces ‘stn checkin pasted bgt ty, Intec pase, ang pgm nua, pom ty, ‘Woe pgp band. saa tutus ‘bone mr gents cdr pee par eft lhe de ‘ai ie aa tke econ, sa da ee emi cit tac ees ie, py dt ‘itis arabe fh pet geen bn de no, ‘Sreustle ‘orotate apt resin, ‘Manresa, ombr por ome rag ost ‘tes pecs ena od ee abel 1.4 lstreard doar cova inte pocesele cae sunt cantinutenunelednte cele mai comune funesinon-operationale rezltateleacestor proces een acestra, Prous ouiser Pena, Ccnaceoctme’ peat pest rene Saeco Fresdeptes utr Sten dente Aig Peedi Nae ‘era (craton ces Petar wordnet ‘Se opsaty Snare Foca lres tec ete i (econ Procesle de afacer Business processes) ride cite oro afacere incear’ 8 satisfac nevele lento i, vaflos multe proces, ath ‘perajunl sale ht in cele Funct ale sale. eave dinte acest procese va contrib Indepinizea never centr Compania poate decides reorganzeze operative ate inet fecare prods se ceat de la ‘nceput pn a sist prinr-an proces dedieat care canine toate elementelenecesire productieh sale, cain Fgura. Desi, newile cientor pentru cate produs sunt in itregine indeplinite din intron a ceea ce se ‘numeste un proces de aacarl vend tend’, Acestesdepigetcadesea gravee organiationale conventionale.Reorganizarea (sau yrproiectareaimitlo poceseor si responraitalor ‘organzatonale in jurul acesorprocese de face exe forte din spatele repro processor ‘de afacri (BPR busines process engineering) ‘eerste ina ie onan ad wo a es we Siting pops dco set corn ‘cum ater opeatunil i procesele? Desi toate process operational sunt simile prin fat toate transform inti, ele liter nun numr de modus, dnt care pat, cunoscute sub aumele de eipatraV [the four 1s), sun deosebit de importante: + _Volumat producti or, _Varietatea producti or. + Varia cerri pentru producti le. + ra de vbtate pe crear rearesovtput- ul lor penteu deg Toate cele patru dimensiun au lmplal pene costl creel uric de evi i produse {a sevedes Figura 1.9), ‘Mai simplu spus, voluml mare varetates redusd varia redus si contactulscaut cu cleat ‘contrib la mentiereacostror de procesare la un vel sedeut {in sci, volumul redus,varietatea mare, varia maces contactl rat cu clentiimpc,n _enera un fel de “penalzare” a costo peatry operation. Aeesta este mata penta care ‘imensunea volumuli este desenat cu capital s,s” In stings, spre deosbie de celeste

You might also like