Conf. dr.

Nicolae D¼
aneţ
Departamentul de Matematic¼ a şi Informatic¼
a
Universitatea Tehnic¼
a de Construcţii Bucureşti
Ultima actualizare: 12.01.2015

Metode numerice
Modele de subiecte pentru testul teoretic
Anul univ. 2014-2015

1. Ce înseamn¼
a a rezolva un sistem liniar Ax = b printr-o metod¼
a LU ?

2. Ce este metoda Doolitlle? Dar Crout? Care este deosebirea dintre ele?

3. Rezolvaţi sistemul Ax = b; dac¼

a matricea A admite descompunerea LU; unde
2 3 2 3 2 3
1 0 0 3 2 1 8
L= 4 2 1 0 5; U = 4 0 2 3 5 ; b = 4 23 5 :
3 2 1 0 0 1 11

4. Ce se înţelege prin metoda Cholesky? Când se foloseşte aceasta? Ce avantaje are?

x1 + 2x2 = 4;
5. Determinaţi soluţia sistemului folosind o metod¼
a LU ştiind c¼
a
2x1 + 13x2 = 17;
1 0
matricea acestuia admite descompunerea LLT , unde L = :
2 3
6. Ce înseamn¼
a c¼
a o matrice este pozitiv de…nit¼
a?
Care dintre matricele de mai jos sunt sau nu sunt pozitiv de…nite. Justi…caţi r¼
aspun-
sul.

2 3 2 3 2 3
5 1 3 5 1 3 5 1 3
A1 = 4 1 4 2 5; A2 = 4 1 4 8 5 ; A3 = 4 1 4 2 5;
3 2 6 3 8 6 3 2 6
2 3 2 3 2 3
3 2 2 3 1 1 3 1 2
A4 = 4 2 3 2 5; A5 = 4 1 3 2 5 ; A6 = 4 2 3 1 5:
2 2 3 1 2 3 1 2 3
2 3
1 1
7. Determinaţi valorile lui 2 R astfel ca matricea A = 4 1 2 1 5 s¼
a …e pozitiv
1 1 4
de…nit¼
a.
Indicaţie. Se foloseşte criteriul lui Sylvester: 1 = > 0; 2 = 2 1 > 0;
3 = 7 8 > 0; deci > 8=7:

1
 2 3
2 1
8. Determinaţi valorile 2 R astfel ca matricea A = 4 2 1 5 s¼
a …e pozitiv
1 1 4
de…nit¼
a.
2 2
Indicaţie. 1 = 2 > 0; 2 = 4 > 0; 3 = 12 2 4 > 0: Atunci
2 ( 2; 2) \ ( 2; 3=2) = ( 2; 3=2):

9. Ce înseamn¼ a faptul c¼a o matrice este tare diagonal dominant¼ a? O matrice tare
diagonal dominant¼ a este pozitiv de…nit¼
a?
2 3
4 1
10. Ce condiţii trebuie s¼ a 2 R şi > 0 astfel ca matricea A = 4 2
a îndeplineasc¼ 5 4 5
2
s¼
a …e tare diagonal dominant¼ a.
R¼aspuns. 0 < < 1=2 şi + 2 < j j < 3:
2 3
3 2
11. Determinaţi toate valorile lui > 0 şi > 0 astfel ca matricea A = 4 5 5 s¼
a
2 1
…e tare diagonal dominant¼
a.
R¼aspuns. 0 < < 1 şi 3 < < 5 :
2 3
1 0
12. Fie matricea A = 4 2 1 5 : Determinaţi toate valorile reale ale parametrilor
0 1 2
şi pentru care:
a) A este singular¼
a.
b) A este tare diagonal dominant¼
a.
c) A este simetric¼
a.
d) A este pozitiv de…nit¼
a.
R¼aspuns. a) 3 = 2 ; b) j j > 1 şi j j < 1; c) = 1; d) = 1; > 2=3:

aţile unei norme de vectori pe Rn ? Ce norme de vectori se folosesc

13. Care sunt propriet¼
uzual pentru vectorii din Rn ?

14. Care sunt propriet¼aţile unei norme de matrice pe Rn n ? Cum se obţine o norm¼
a de
matrice pornind de la o norm¼ a de vector? Ce norme de matrice se folosesc uzual
n n
pentru matricele din R ?
2 3
2 1 3
15. Fie vectorul x = (1; 2; 2)T şi matricea A = 4 1 4 3 5:
5 3 2
Calculaţi normele de vectori: kxk1 ; kxk2 ; kxk1 :
Calculaţi normele de matrice: kAk1 ; kAk1 ; kAkF :
Calculaţi normele de vectori: kAxk1 ; kAxk2 ; kAxk1 :

2
16. Cum se aplic¼ a metoda aproximaţiilor succesive unui sistem liniar Ax = b? În ce
condiţii este convergent¼
a aceast¼
a metod¼a şi cum se evalueaz¼
a eroarea?

17. Fie sistemul de ecuaţii liniare

4x1 3x2 = 5;
x1 + 2x2 = 2:

1) Aduceţi sistemul la forma normal¼

a pentru a putea aplica metoda aproximaţiilor
succesive.
2) Scrieţi şirul aproximaţiilor succesive şi faceţi una-dou¼
a iteraţii plecând de la vec-
h0i h0i T
torul iniţial (x1 ; x2 ) = (1; 1) :
3) Este convergent¼
a metoda în cazul acestui sistem? Justi…caţi r¼
aspunsul.

18. Ce este num¼ arul de condiţionare al unei matrice? La ce se foloseşte acesta?

2 3
1 1
6 2 3 7
19. Calculaţi num¼arul de condiţioanre al matricei A = 4 1 1 5 în raport cu norma
3 4
k k1 .

20. Ce este un vector propriu şi o valoare proprie pentru o matrice A 2 Rn n

?

21. Care sunt propriet¼

aţile valorilor şi vectorilor proprii?
1 4
22. Matricea A = are valorile proprii 1 = 1 şi 2 = 9 şi vectorii proprii
4 7
1 2
v= şi w = : Care vector propriu corespunde valorii proprii 1 = 1?
2 1

1 2 1
23. Se consider¼
a matricea A = şi vectorul x = : Calculaţi câtul Rayleigh
3 4 2
al vectorului x:

24. Ce înseamn¼ a o matrice Q 2 Rn

a c¼ n
este ortogonal¼ a Q 1 ; dac¼
a? Cum se calculeaz¼ a
Q este ortogonal¼
a?

25. Ce este o descompunere QR a unei matrice A 2 Rn n

?

26. Cum se rezolv¼

a un sistem liniar Ax = b; folosind descompunerea QR a maticei A?
1 1 1 1 1 1
27. Matricea A = p admite descompunerea QR; unde Q = p şi
2 1 5 2 1 1
1 2
R= : Folosind aceast¼
a descompunere determinaţi soluţia sistemului Ax = b;
0 3
x1 1 1
unde x = şi b = p :
x2 2 29
28. Ce se înţelege prin algoritmul QR? La ce se foloseşte acesta? (Analizaţi cazul met-
ricelor oarecare şi cazul matricelor simetrice.)

3
29. Ce se înţelege prin algoritmul Cholesky? La ce se foloseşte acesta?

30. Fie ecuaţia

x5 x 2 = 0;
a) Demonstraţi c¼
a ecuaţia are o soluţie în intervalul (1; 2).
b) Efectuaţi prima iteraţie din procedeul iterativ dat de metoda Newton-Fourier.
c) Efectuaţi prima iteraţie din procesul iterativ tangent¼
a-secant¼
a.

31. Fie sistemul de ecuaţii neliniare

2x3 y2 1 = 0;
xy 3 y 4 = 0:

x0 1
Pornind de la vectorul initial = ; realizaţi prima iteraţie din procesul
y0 2
iterativ Newton.

32. Valorile unei funcţii f (x) sunt cunoscute numai în punctele xi (i = 0; 1; : : : ; n) şi sunt
notate fi = f (xi ):
a) Ce însemn¼
a a interpola cu un polinom aceste valori?
b) Ce polinoame se pot folosi pentru interpolare?
c) Scrieţi expresia polinomului Lagrange pentru aceste date. Ce avantaje şi dezavan-
taje are polinomul Lagrange?
d) Scrieţi expresia polinomului Newton pentru aceste date. Ce avantaje şi dezavantaje
are polinomul Newton?

33. Dat¼
a funcţia f (x) prin tabelul

xi : 2 5
fi : 10 15

Determinaţi valoarea sa în punctul z = 3 folosind polinomul de interpolare Lagrange.

34. Ce se înţelege printr-o funcţie spline cubic¼

a? Ce tipuri de condiţii la capete se folosesc
pentru a se determina o funcţie spline cubic¼ a unic¼a?

35. O funcţie spline cubic¼

a este de…nit¼
a pe intervalul [1; 3] prin formula

3(x 1) + 2(x 1)2 (x 1)3 ; dac¼

a x 2 [1; 2];
S(x) = 2 3
a + b(x 2) + c(x 2) + d(x 2) ; dac¼
a x 2 [2; 3]:

a S 0 (1) = S 0 (3); determinaţi constantele a; b; c şi d:

Ştiind c¼
Indicaţie. Constantele a; b; c; d se determin¼
a din condiţiile de continuitate S(2 0) =
S(2 + 0); S (2 0) = S (2 + 0); S (2 0) = S 00 (2 + 0) şi condiţia dat¼
0 0 00
a S 0 (1) = S 0 (3)

36. Fie setul de date f(xi ; yi ) j i = 0; 1; : : : ; mg: Ce înseamn¼a a aproxima acest set de
date cu un polinom folosind metoda celor mai mici p¼ atrate?

4
 y
37. Care funcţie de mai jos este soluţia ecuaţiei diferenţiale y 0 = 1 + ; y(1) = 2?
x
1) y = x ln x + 3; 2) y = x ln x + 2; 3) y = x ln x + 2x; 4) y = x ln x + 2x2 ;

5) y = x ln x + x2 :
Indicaţie. Se elimin¼
a mai întâi acele funcţii care nu veri…ca condiţia iniţial¼
a y(1) = 2:
Apoi se veri…c¼ a prin derivare care dintre funcţiile r¼
amase este soluţia ecuaţiei.
38. Folosind metoda Euler modi…cat¼ a prin metoda punctului de mijloc în care pasul este
h = 0; 2; determinati soluţia ecuaţiei diferenţiale
1
y 0 = xy
2
care satisface condiţia iniţial¼
a y(0) = 1 în punctul 0; 4:
Indicaţie. Se foloseşte formula bipas
Yi+1 = Yi 1 + 2h f (xi ; Yi ); i = 1; 2; : : : ; n 1; (1)
unde x0 = 0 şi Y0 = 1; iar x1 = 0; 2; x2 = 0; 4: Pentru amorsarea acesteia se utilizeaz¼
a
formula unipas
Yi+1 = Yi + h f (xi ; Yi ); i = 0; 2; : : : ; n 1: (2)
Concret, la pasul unu folosim formula (2) pentru i = 0 :
1
Y1 = Y0 + h f (x0 ; Y0 ) = 1 + h x0 Y0 = 1:
2
La pasul doi folosim formula (1) pentru i = 1 :
1
Y2 = Y0 + 2h f (x1 ; Y1 ) = Y0 + 2h x1 Y1 = 1 + 0; 2 0; 2 1 = 1; 04:
2
39. Folosind metoda Taylor de ordinul doi cu pasul h = 0; 1; calculaţi y(0; 1); unde y(x)
este soluţia ecuaţiei diferenţiale
y 0 = x2 y 2
care satisface condiţia iniţial¼
a y(0) = 2.
Indicaţie. Se foloseşte formula
h2 @f @f
Yi+1 = Yi + h f (xi ; Yi ) + (xi ; Yi ) + (xi ; Yi ) f (xi ; Yi ) =
2 @x @y
h2
= Yi + h (x2i Yi2 ) + 2xi + ( 2Yi ) (x2i Yi2 )
2
unde i = 1; 2; : : : ; n 1; iar Y0 = 2: Nodurile reţelei sunt x0 = 0; x1 = 0; 1:
Pentru i = 0 avem
h2
Y1 = Y0 + h (x20 Y02 ) + 2x0 + ( 2Y0 ) (x20 Y02 ) =
2
0; 01
= 2 + 0; 1 (0 4) + [0 4(0 4)] = 2 0; 4 + 0; 08 = 1; 68:
2

5
 40. Care dintre funcţiile de mai jos este soluţia ecuaţiei cu derivate parţiale

@u @ 2u
(x; t) = (x; t); 0 < x < 2; 0 < t;
@t @x2
care veri…c¼
a condiţia iniţial¼
a

u(x; 0) = sin 2 x; 0 x 2;

şi condiţiile la capete

u(0; t) = u(2; t) = 0; 0<t?
4 2 (t+2) 4 2t 4 2 t2
1) u(x; t) = e sin 2 x; 2) u(x; t) = e cos 2 x; 3) u(x; t) = e sin 2 x;

4 2t 4 2t
4) u(x; t) = e sin 2 x; 5) u(x; t) = e sin x:
Indicaţie. Se elimin¼ a mai întâi acele funcţii care nu satisfac condiţia iniţial¼
a sau
condiţiile la capete şi apoi se veri…c¼
a prin derivare care dintre funcţiile r¼
amase este
soluţia ecuaţiei.

41. Care dintre funcţiile de mai jos este soluţia ecuaţiei cu derivate parţiale

@ 2u @ 2u
(x; t) = (x; t); 0 < x < 1; 0 < t;
@t2 @x2
care veri…c¼
a condiţiile iniţiale
@u
u(x; 0) = sin x; (x; 0) = 0; 0 x 1;
@t
şi condiţiile la capete
u(0; t) = u(1; t) = 0; 0<t?

1) u(x; t) = cos t cos x; 2) u(x; t) = sin t sin x; 3) u(x; t) = cos t sin x;

4) u(x; t) = cos 2 t sin x; 5) u(x; t) = cos t sin 2 x:

Indicaţie. Se elimin¼a mai întâi acele funcţii care nu satisfac condiţiile iniţiale sau condiţi-
ile la capete şi apoi se veri…c¼
a prin derivare care dintre funcţiile r¼amase este soluţia ecuaţiei.

6
Bibliogra…e

[1] D¼
aneţ, N.: Metode numerice. Note de curs şi probleme rezolvate în Mathcad, 2013-2014.

[2] D¼
aneţ, N.: Analiz¼a numeric¼a. Cu aplicaţii rezolvate în Mathcad., Editura MatrixRom,
Bucureşti, 2002.

[3] D¼
aneţ, N.: Analiz¼a numeric¼a. Probleme rezolvate cu Mathcad, Carte electornic¼
a în
Mathcad, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2005 (la editura pe CD).