E, MURGULESCU, S. FLEXI, O. KREINDLER, ©. SACTER, M, TIRNOVEANU GEOMETRIE ANALITICA Si DIFERENTIALA EDITIA a Il-e REVIZUITA $1 COMPLETATA EDITURA DIDACTICA S| PEDAGOGICA BUCURESTI-1965PREFATA LA EDITIA I Se stie cd geometrie analitied inseamnd geometric tn studiul cdreia se wtilizeazd nofiunea de coordonaté si calculul algebric, $i Descaries este acela care a avut prima oard ideea de a pune cal- eulul algebric in serviciul geometrici. Mai tirziu, dezvoltarea calculului diferenjial si integral a con- dus la dexvoltarea geometriei diferenjiale. Pe mdsurd ce au pro- gresat acele ramuri ale matematicii ce sint legate de caleulul algebric, eum sint: algebra, analiza, logica matematicd etc., s-a cdutat sd se find seama de aceste progrese si in cdrfile ce expun materia geo- metriei analitice si diferenjiale. Desigur, este insd de dorit sd nu se piardd din vedere ed scopul principal al unor asemenea cérfi nu este caleulul algebric, ci geometria, Cartea de fafa, scrisd de uncolectiv de profesoricn multé expe- rienfét didactied, vine si se adauge la multe alte carfi de geome- trie analiticd gi diferengialé apdrute in ultimii 10 ani in fara noas- tra. Cititorul va remarea ed in aceasta carte se utilizeazd mai mult decit in alte cari de geometric analitica si diferentiald unele no- finni noi, cum sint acelea referitoare la teoria multimilor, teoria structurilor, logica matematicd ete., nofiuni care sint menite sé usureze injelegerea unor probleme geometrice si sd situeze aceste probleme intr-un cadru cit mai general fard a pierde insd din vedere intuifia geometricd. ‘De asemenea, prezinté un interes deosebit indicafiile istorice ce se dau la sfirgitul cdrfii, aut in ceca ce priveste dezvoltarea geo- metriei in decursul timpurilor clt si recultatele objinute tn fara noastré in acest interesant domeniu al matematic Acad. Prof. G. VRANCEANUPREFATA LA EDITIA A II-a 4, Accasté noud editie a manualului de Geometric analiticd gi diferentiald prezinté unele modificdri, precizari si completari fad de edijia anterioard, publicatd in 1962. S-au adus modificdri in ordonarea unor paragrafe, definitit gi teoreme. S-an simplificat, precizat si completat uncle definiii, toremss\ demonstrajit. S-au'simplificat, corectat si completat unele ari, eS-a addugat: cap. XII (eouatia generalé. a cuadricelor), ctteva paragrafe (§ 10 din cap. IU, §8 din cap. 1X, §4 din anexa f, § 1 din anera II, § 3 din aneca Til) gi citeva definifii si teoreme din cadrul unor' paragrafe. S-au adus de asemenea imbundtéjiri in ceca ce priveste redac- tarea (modernizarea stilului, unificarea notafitlor etc.) si telu redactarea (materialul anziliar s-a scris cu literé micd) lucrdrit, 2. Autorii multumese si pe aceastd cale recensentilor, cole- gilor de specialitate i tuturor acelor cititori care prin obsercajiile $i sugestiile lor prefioase au contribuit la imbunitdfirea acestei noi editit. De asemenea, colectioul de antori va primi cu recunostinta si pe viitor observafiile si sugestiile cititorilor. 3. Lucrarea se adreseazd studentilor de la Institutele de inod- jamint superior tehnic gi economic. Mai poate fi folosita de studenpit de la Universiti gi Institutele pedagogice. iunie 1964 AUTORITINTRODUCERE Nofiuni generale Precizarca, 1. Nojiunea de detinijie. Operatia logici cu ajutorul careia se pun in eviden{a notele esenfiale ale unui obiect astfel Incit si-l putem distinge de alte obiecte se numeste definitic Obserrafil, 1° Exist diferite tipuri de definifii : definifii abreviative, definitit expli- cite, definipit implicite, definigit explicatice, definipit inductive, definifii constructive, definifit prin genul prozim gi diferenga specified etc. mn a 2), Cele mai des {ntrebuinjate sint definifille prin genul proxim gi diferenta sp sified, Genul prozim este nofiunea imediat superioara in sfera cAreia intra obiectul pe care ‘il definim, iar diferenja specified, este formata din totalitatea notelor prin care deosebim acest obiect de alte obiecte de acelagi gen. 3° Se folosegte adesea notafia AGB care se cileste: A este egal prin definitie ou B*. H2em pis. Triunghiul este un poligon ou trei laturi, Aici ,poligon™ este genul proxim, iar ,trei laturi* este diferenja. specifica. Definifia 1. Axioms. Se numeste azioma, in cadrul unei teorii, 0 propozitie al cirei adevir este acceptat {8rd demonstratie : Exemplu: Doud mirimi egale cu a treia sint egale tntre ele. Detinifia 2 Teorems. Se numeste teoremé, in cadrul unei teorii, 0 propozitie al cérei adevir se deduce prin demonstrafie, din definifii gi axiome. Ezemplu, Teorema lui Pitagora: at = B+ ct, unde a este ipotenuza, iar 4, ¢ catotele unui triunghi dreptunghic. Definifia 8 Nofiume primitivs. So numeste nofiune primiticd sau element primitio, in cadrul unek teorii, 0 nofiune care nu poate fi definitd in cadrul acelei teorii €0 ajutorul altor notiuni. Ecemple: Muljime, punct, dreapta, plan, migcare. Precizarea 2 Elementele primitive proprii ale geometriei. Nofiunile: punct, dreaptd, plan sintnotiuni primitive, Aceste nofiuni se numese elemenicte primitive proprit ale gecmetriei. Observaf. 1° In cadrul acostei lucrisi, punctele, dreptele si planele so yor nota respectiv prin literele AM, A, x sau respectiv prin literele M, D, P, afectate de indict, accente sau asteriscu 2° In unele lucrdri se folosesc notafiile tui D. Hilbert : literele latino majuscule Pentru puncte; literele latine minuscule pentru drepte; lterele grecesti minuseule pentru plane.INTRODUCERE jo Proecizaroa 8, Elementole primitive improprii ale geometriel. 1° Se accepti ‘eA fiecare directie in_plan are un punct ta infinit, Ma. 2° Se accept ci mulfimca tuturor punctelor’ de ‘la infinit ale tuturor directillor din plan sint situate pe o dreaptd A, numita dreapta de la infinit a planului, * Se accept ci mulfimea tuttiror dreptelor de la infinit ale tuturor planelor di spajiu sint situate intr-un plan r—, numit planud de la infinit al spajiului, 4° Punctele do la infinit Mz, dreptele do la infinit A, si planul de la infinit Fe se numesc elementele primitive improprii ale geometri ‘° Bxisti 0 geometrie, numitd. geometria conforma, tn care se acceptX oX tm plan sau in spatiu exist un singur punet fa infinit. 6° Asupra clomentelor primitive improprii se va reveni tn capitolul IT, unde, cu aju- torul coordonatelor omogene, se va justifica necesitatea introducerii acestor noiuni. Dotinifia 4. Figuri geometrice. Se numeste figurt geometric’ un ansamblu do clemente primitive proprii si impropril, Definifia 5. Geometria. Geomeiria esto o disciplina matematicS care se ocup’ cu studiul proprictatilor si relafiilor figurilor geometrice, proprictaji si relagii exprimate prin definijii, axiome si teoreme. Definifin 6, Proprietifi geometrice metrice gi proprietifi geometrice grafice. 4° Proprietijile geometrice metrice sint acele propriet&fi ale figurilor geometrice in care intervin nofiunile de distan{& si de unghi. ‘Cu studiul propriotafilor metrice so ocup% geometria metricd. 2° Proprictifile geometrice grafice sint acele proprictafi geometrice care rimin inva- siante prin proiectare. Cu studiul proprietajilor grafice so ocup& geometria proiectiva. Definifia 7. Geometrii euclidiene 41 necuclidione. 1°0 geometric so spune c& ‘este euclidiand daca in ea este acceptati urmatoarea axioma, numité axioma paralelelor (sau postulatul lui Euclid): Dacd A este 0 dreapta arbitrard gi daci M este un punct nesituat pe A, atunci tn planul determinat de Agi M nu se poate duce mai mult de o singurd dreaptd A’ care 34 treacd prin M gi care sd fie paralelé cu A. (Doui drepte situate in ‘acelagi plan se spune ci sint paralele daca ele mi au nici un punct comun.) ~g° Geometriile in care nu este acceptata axioma paralelelor se numesc geometrii necuclidiene. Exemple. 4° Geometria neeuclidiand a lui Lobaceoski (17931856). Inte-o comi nicare prezentatd la universitatea din Kazan (1826), N. Lobacevski a pus bazele unci ‘geomettii necuclidiene tn care axioma paralelelor este inlocuita cu axioma: ezisté cet Pusin o dreaptd A gi cel pujin un punct M nesituat pe dreapta A astfel inclt tn planul delerminat de A $i Mad existe cel putin doud drepte care tree prin M gi care mu au ‘Puncle comune cu A. ‘Se demonstreazi usor teoremele : a) Prin punctul M tree (in planul determi nat de A si M) o infinitate de drepte care nu intlinese dreapia A. ‘Aceste drepte se numese (dup& Lobacevski) drepie nesecante. b) Mulsimea dreptelor nesecante, are o limita la dreapta A’ gio limita la stinga A” (fig. 1). jreptele A’, A” se numese (dupa Lobacovski) ——— parateletedrepiciA (in planul dotorminat de 4 B $i M) duse prin punctul IM. c) Dacé azioma lui Lobacceski este acceptata ca adevdrata pentru o singurd dreaptd gi un singur punct (nesitiat pe dreaptd), atunci ea este ade- ‘strata pentru orice dreapta i orice plinct (nesituat pe dreapta). 2° Geometria neewelidiand a lui Bolyai (1802—1860). In 1831, Bolyai publica o Iucrare in care construiegte independent de Lobacevski, 0 geomelrie ‘neeuclidian’, care este aceeasi cu geometria lui Lobacevski. Fig. 0. 1INTRODUCERE 9 8° Geometria necuclidiand a lui Riemann (1825—1866). In goometria lui Riemann, axioma paralclelor este Inlocuit& prin axioma': printr-un punct dat nu se poate duce nici o-dreaptd paraleld Ia 0 dreapté data. Definitia 8. Geometria analitiek. Geomeiria anatitied este disciplina geometric& care studiazd proprietatile geometrice cu ajutorul calculului algebri Bazele acestei geometrii au fost puse de R. Descartes (1596—1650). Dofinifia 9, Goometria diterentiali, Geometria diferenfiald este 0 disciplin’ Beometric’ caro studiaza, cu ajutorul analizet matematice, proprietatile figurilor goo- Metrice in vecinstatea unui punet (sau altui element) al acéstor figuri geometrice. Inceputurile geometriet diferentiale se gascsc In lucririle lui Leibniz. (1646—4746). Definifia 10. Geometrla axlomatich, Geomeiria aziomaticd este 0 ramuri a geometriei, care studiaza sistemele de axiome ale diferitelor tipuri de geometri, Observatie. Bazcle geometriei axiomatice au fost puse de D. Hilbert (1862—1943), 1n lucrarea Grundlagen der Geometric. In aceasti lucrare, D. Hilbert studiaz& sistemul de axiome al geometriei euclidiene metrice. Acest sistem de axiome conjine urmatoarele 5 grupuri de axiome corespunzatoare relafillor fundamentale ,apartin“, ,tntre*, ,egal", ,continuu si ,paralel, ce exist& intre clementele primitive ale geometriei (punct, dreapta, plan) : 4° Axiomele de incidenta; 2° Axiomele de grdonare; 8° Axiomele de congruen{a; 4° Axiomele de continuitate; 5° Axioma paralelelor. Dotinifie 11, Goomette absolot Mulsimes, consecinfelor logice care rerulté nwnai din primele patra grupe de axiome ale lui D. Hilbert (vezi observatia precedent) Constituie geomerria absoluta,I. ALGEBRA VECTORIALA §4. Definitii. Notatii. Observafii. Marimile Intilnite in fizies, in geometric, in stiinfele tehnice ete. sint de mai multe feluri. Printre aceste m&rimi vom cita ca fiind deosebit de importante mirimile scalare si mtrimile veotoriale, pe care le vom defini, Definifia 11, Marimi scalere, O mirime este scalard, dacd pentru determinarea ei este suficient si indickm un singur numér. _Exemplu: Aria unei cupratefe, temperatura, cAldura specifict, turatia arborelui unui motor. Definifia 1.2. Marimi yeetoriale. O marime este vectoriald dack ea este determinat& de urmitoarele trei elemente: marime, directie gi sens. Exemple: Deplasarea rectilinie a unui punct, viteza, forfa, clmpul electric. Definifia 1.8, Veetori, Vectorul este simbolul matematic atagat unei marimi_vectoriale. Conventional, vectorul se reprezintd geometric printr-un segment de dreaptd orientat. Lungimea segmentului ne da, tntr-o scard stabilit’ conventional, mari- mea numeric, numit’ modulul vectorului; direchia segmentului ne da direc- fia in spapiu, iar sigeata ne indic sensul pe aceasta directie (fig. I-1.). Inscris vectorul este insemnat cu o singura litera barata a,b .. . (se citegte : vector a, vector b...). Dac& cunoagtem ex- tremitafile vectorului, A gi B (fig. 1-1), tl notim AB (se citeste vector AB), In a acest fel de a nota vectorul punem in ~~ evident& atit originea sau punctul de 0 aplicatie cit si extremitatea vectorului. ‘aloarea numeric a vectorului, sau modulul lui, se inseamna cu_aceeagi litera nebarata a, 6... sau |@|, |B... gi se ci- teste modui de a, modul de 6. In cazul notirii vectorului prin 4B valoarea ui 7 sau modulul, se noteaz’ AB Fig. 11IE_ANALITICA $1 DIFERENTIALA Observafie. Dack mirimea unui vector este nul, el este prin definitie eectorul nul, Detinifia 14. Versor. Vectorul de lungime egalé cu 1 se numeste wersor aan veetor unitar. Versorul se noteazi ty by. eu eondlifia | | — 1, Lol = Putem construi pe un vector oa- recare d, versorul a. B Notind cu @ mérimea lui a, avem (fig. 1.2.) a + dy, Definifia 16, Versorul unei Fig. 12 axe, Si considerim o dreapté z'z pe care am luat, un punct fix 0, origi- _ y nea (fig. I. 3) .In origine, ca punct de aT aplicatie, considerim un versor situat . pe ax. Acest versor este gersorul Fig. 1. 3 azei. Notind versorul axei cu 7, avem OA =i gi |d| si. Prin fixarea versorului_ pe o dreapta, aceasta devine orientata, adied devine axi, deoarece versorul ‘preci- zeazi sensul de parcurgere pozitiv pe dreapta 2's gi marimea versoralui 4, este unitatea de m&sura a lungimilor pe aceasta dreapta. Definifia 1.6, Veetori echi- 8 polenti. Doi vectori a gi b sint echipo- engi dacd ci au acelagi modul, ace- eagi direclic gi acelagi sens. De exemplu, vectorii AB si DC (tig. 1.4.) care reprezintd doud laturi ‘ opuse in paralelogramul ABCD sint Fig. 4 echipolenti. Dofinifia 1.7, Vectori opugi. Doi vectori care au acelasi modul, aceeagi directie, dar au sensuri opuse, sint vectort opusi. § 2. Clasificarea vectorilor finind seama de punctul de aplicatie Observatie. Realitatea fizicd ne conduce la definirea a trei feluri de vectori: legati, alunecatori gi liberi, Dofinifia 21. Veotori legafi. Numim vector legat acel vector la care punctul de aplicafie este fix. Dam ca exemplu vectorul care ne di va- Joarea clmpului electric intr-un punet al spafiului.ALGEBRA VECTORIALA 13 Pentru a determina un vector legat, trebuie si cunoastem urmitoarele clemente : —punetul de aplicatie; —4reapta suport, care indica directia; —sensul pe aceasta dreapti —mirimea lui. Definitia 22. Vector aluneedtor. Vectorul cdruia ii putem deplasa punctul de aplicafie de-a lungul dreptei suport se numegte vector alunecdtor. Ezemplu: Forfa aplicath unui corp rigid; deplasind forfa de-a Tungul liniei de ‘acfiune, ‘adie’ de-a lungul Greptei suport, efectul rimine acclagi (fig. 1.5). Avem RAK, In cazul vectorului alunecétor, punctul de aplicatie pe dreapta suport nu este precizal, Definifia 23. Voctori liberi. Un vector este liber dact punctul siu de aplicatie poate fi luat in mod arbitrar in spatiu. Rezult e4 vectorii ‘liberi se pot deplasa paraleli cu ei ingigi (printr-o migcare de translatie), riminind egali. Exemplu: Cel trei vectori a, a’, a” (tig. 1.6.) sint egali, daca fi consideram vectori liberi, gi'se poate deci scrio egalilatea Fig. 5 Pentru a arita ef existenta vectorilor liberi constituie o realitate material& yom considera un corp rigid, care exccutd 0 miscare de translafie. Viteza fiecirui punet al corpului in migeare este'data de un vector. Este clar ci acegti vectori vitez’ ai tuturor punctelor corpului rigid sint paraleli, egali gi au ace- asi sens; ei difera numai prin pozifiile punctelor de a aplicatic. Intreaga migcare de translatie a intregului corp rigid este caracterizalé complet. prin otica a yectorii vitez% 9, atagata punctelor. In sensul defi Beste un vectér liber. Din cele expuse mai sus rezult’ cf nu_putem vorbi despre vectori egali fird a preciza despre ce fel de vectori este vorba. Definifia 24. Veetori egali. 1° Doi a vectori legati sint egali daci au aceeasi dreapta suport, acelagi sens, acelasi modul si acelagi punct ‘de aplicatic. Fig. 16 2° Doi vectori alunec&tori sint egali dac& au aceeagi dreapti suport, acelasi sens gi acelagi_modul. 3° Doi vectori liberi sint egali cind au aceeagi directie (adic pot fi tuati fie pe aceeagi dreapta suport, fie pe doud drepte suport paralele), ace- lagi sens gi acelag! modul; rezult& deci c& doi vectori liberi sint echipolenti, Observatil. 1° In paragrafele ce urmeazi vom considera vectorii ca fiind liberi* 2° Vectorii pot fi definifi geometric In felul urmitor a) Vectorul liber este clasa segmentelor dirijate avind acecast directie, acelagi sens si aceeasi lungime.4 GEOMETRIE ANALITICA $1 DIFERENTIALA b) Vectorut alunecdtor este clasa segmentelor dirijate situate pe aceeasi dreapta avind acolasi sens i aceeasi luagime. ) Vectorul legat este un segment dirijat avind originea fixath tntr-un punct. 8° Vectorii pot fi definifi algebric in felul urmator : se numesc eectori elementele ‘unui spajiu vectorial (v. anexa II). 4 So aratd ugor ci definifile date in 2° gi 3° din aceasta observatie sint echiva- lente cu definifia 1.3. § 3. Operatii elementare cu_vectori Odserrafii. Din mecanici cunoastem regula pentrucompunerea a doud forfe, regula ‘verificata de experien{i. Fie doua forte F, si #, (reprezontato prin vectori) (fig. 1.7) eare acfioneaz4 asupra ‘unui punct material: Potrivit regulii paralelogramului forjelor, ele se compun si dau o forfa rezultanta R, adic’ o fora unica, al carei efect inlocuieste efectul lor. ‘Vom defini, prin analogie, adunarea a doi vector. Detinifia 31, Adunarea veetorilor. Suma a doi sau mai, mul veetori este tot un vector, care este objinut prin una din urmitoarele metode. 1° Adunarea a doi vectori dupé metoda paralelogramului. Doi vectori liberi @ gi 5 se deplaseazi in aga fel incit si aibe originea comun& in 0 (fig. 1.8) Prin analogie cu constructia para- Jelogramului forjelor din mecanicd, con- struim paralelogramul avind ca laturi 2 sib; diagonala ¢ care porneste din ori- ginea comun& reprezintd prin definifie suma vectorilor a gi b. Se scrie a+b Aceast& metodi constituie regula paralelogramului pentru adunarea a doi ‘veetori. Preciziim c& operatia de adunare a doi vectori nu este o operafie aritmetic& sau algebric’; ea este o constructie geometricd efectuata asupra celor doi vectori. 2° Adunarea a doi vectori dupd me- toda triunghiului. Putem ajunge la acelagi rezultat, utilizind 0 construcfie echivalentd din punct de vedere geometric. Fie de adunat vectorii @ i 5. Prin extremitatea lui @ ducem un vector 5’ egal ou 5 (fig. 1.9).Unind originea 0 a primului vector cu doilea vector), objinem vectorul 2, egal cu a+b. Aceasta regulé de adunare constituie re- gula triunghiului, Este evident c& triunghiul construit prin metoda a doua este jumatatea para- Telogramului construit prin metoda inti. ‘Utilizind 0 formulé cunoscutd din tri- gonometrie putem calcula m&rimea vecto- rolui sum. Avem: c? = a? + 6? — 2ab cos (4, 5). 3° Metoda pentru adunarea a n vectori. Dack avem de adunat trei (sau mai multi) vectori d, 5, 2... aplicdm succesiv re- gula triunghiului. Prin extremitatea lui @ ducem un yec- tor egal cu 5, prin extremitatea lui 5 un vector egal cu 2... (fig. 1.10). In acest mod s-a format un contur poligonal de vectori. Vectorul d care inchide conturul, adic& unegte originea primului vector cu extremi- tatea ultimului, este suma vectorilor dati, adict avem: d=a+b+<. In cazul adundrii a trei sau mai multi vectori, constructia ar deveni greoaie dack am aplica succesiv regula paralelogramului. ' Observafil 1° Daci conturul de vectori se in- chide, suma vectorilor reprezinta un vector nul. 2° Metoda adunare a mai multi vectori ‘ou presupune cf ei sint situaji meaparat in ace- a Jag pl 8° Casuri particulare: a) Dac avem de adunat doi (sau mai multi) ‘veetori paraleli si de acelasi sens (fig. 1.41), fi aducem printr.o translafie pe aceeasi droapta suport. ‘in acestJcaz, modulul sumel este evident ogal teatdsi lz) = t= ALGEBRA VECTORIALA 15 extremitatea lui 5’ (a celui de-al suma a + 4, adic& Fig. L 9 ——_L_ 1 Fig. I. 10 cu suma modulelor vectorilor. Avem a| +15), Fig. 1 116 GEOMETRIE ANALITICA $1 DIFERENTIALA Dack vectorii de adunat sint paraleli si ogali, adic b= @avem aap b=a+a= 2 gi le] =21a). b) Suma a doi vectori opusi este egal eu un vector nul. Diam mai jos citeva proprietaji ale adunirii vectorilor. Teoroma 31. Adunarea a doi vectori este comutativd, adica a+b=b+a. Demonstrajie: Po vectorii @ si construim paralelogramul OMPN (fig. 1.12). Vectorit OM si NP sint echipo- lenfi; de asemenea, vectorii ON gi MP. Ave deci OM =NP =a si ON= MP =}. In triunghiul de vectori OMP avem OP =OM+ MP deci e=a+5. In triunghiul de vectori OVP avem 0. ON + NP deci ¢=5 4 a, de unde +5 =3+ 4, ceea ce dovedes- te afirmatia. Fig. 1. 12 Teorema 3.2, Adunarea vectorilor 1 este asociativd, adicd (45) 4esa¢(boosatbt+e Demonstratie: Considerim con- turul de vectori @ b, ¢ (fig. 1.13). Suma vectorilor a, 6, ¢ este d. Avem deci d=at+b+e Adunind separat vectorii @ si 6, iar apoi suma lor # cu é, avem a4+b=3, 6+e=d, deci d=(é+5)+e, de unde: @+b+2= (+5) +6 giin mod analog se demonstreazd si celelalte relajii. Fig. 1.13 Dofinifia 3.2. Seiderea yeetorilor. Diferenta a doi vectori este un vector, care se obtine din vectorii dati, prin una din metodele urmatoare. 4° Metoda I. Vectorii @ si b fiind dati, diferenta lor este un vector definit prin relatiaALGEBRA VECTCKIALA 7 Din aceasté egalitate deducem a@=b + 2, ceea ce ne spune cd 2 este un vector care adunat lui b ne da vectorul d. Din figura I. 14 reiese c& vectorul Z uneste extremitatea lui 5 cu extremitatea lui a. De aci reault& regula ca vectorul diferentei se construieste unind extremi- tatea vectorului scizitor cu extremitatea vectorului descdzut. o fe o Fig. 114 Fig. L 15 2° Metoda a II-a. Egalitatea t = a —} se mai poate scrie gi 2 = @ + + (—b), ceea ce Inseamn ci objinem diferenta a doi vectori @ si 6, adunind lui @ un’ vector opus lui 6. Figura I. 45 arati cum adunim cei doi vectori si —b dupa regula paralelogramului, objinind z=a+(—b)=a— Odservafie. Inte-un__paralelogram ACH. const po vector an Fit f 16) 7 avem 4° suma vectorilor este diagonala OE (poraind din O punctul comun de apli- atic saath, 2° diferenta vectorilor este dati de cealalta diagonal BA, adica : e=a-5, Definitia 3.3. Inmuljirea unui veetor cu un sealar. Inmul- find un vector 2 cu un scalar_m, obtinem tot un vector 6, dat de re- latia b = ma, care este paralel cu @, raportul modulelor lor fiind egal cu (m). Avem deci F Fig. 1. 16 18 im 15} [ml Dacii m > 0, b are acelagi sens cu d, iar dac& m<0, b este de sens opus lua. Teorema 3.3. Inmuljirea unui vector cw un scalar se bucurd de urmatoarele proprietap 1° ea este comutativd, adicd avem ma 2200718 GEOMETRIE ANALITICA $1 DIFERENTIALA 2 ea este asociativd faté de inmulirea cu un scalar, adicd avem m(nd) = m-n-d; 3° ea este distributiod atit fad de adunarea scalarilor cit si fajé de adu- narea vectorilor, adicd avem (m + rn) & = ma + nd gi m(a + b) = ma + mb Demonstratia este imediata. Observafic. Impirfirea unui vector & cu un scalar m se reduce 1a inmulfirea yecto~ rului eu sealarul + Avem Toorema 3.4. Adunarea vectorilor este distributiod fata de inmulfirea cu un scalar, adicd m(a + Bb + 2) = ma + mb + me. Demonstratie: Considerim rei vectori OA=4, AB gi BC =2, precum gi suma lor OC (fig. I. 17.) ‘Avem deci OC =a+b +e. Prin tnmulfirea vectorilor a, 5, @ cu un scalar m obtinem veetorii I OA' = ma, AB = mb gi me. Aven 0 = ma + mb + me. Poligoanele OABCO si 0.A’B‘C’O avind unghiurile egale gi laturile pro- porfionale sint asemenea, de unde OC’ = m-OC, deci ma + mb + mt = mi (a+b +2),ALGEBRA VECTORIALA 9 ceea ce dovedeste afirmatia : Aplicasii, 4° S& se arate ci trei vectori caro salisfac rolatia a + 0, + 5, = 0 Inchid uh triunghi. Din figura 1.18 se vede c& adunind coi trei vectori dupa regula triun- hil, soma lor este un Vector nu, tn eazaleind et tre vector! Inchid trunghial (azul gurl), i se exprime vectorii care reprezinté mediancle unui % Fig. I. 18 Fig. 1. 19 ABC prin vectorit BC Notind Jturle unui triunght 2 ori jonsiderém vectorul median’, si 4B=0, am format un triunghi de vector AM = m, (tig. 1.19). Avem : AM = AB 4 BM insi, deoarece MB si in mod analog a 2 2 & me b+ }° Sa se arate cA vectorii mediand ai unui triunghi tachid un triunghi. Pontru accasta facem suma vectorilor mediana (calculati la aplieajia 2) mem tm aeebpee tote Sg 2 2 Insi, deoarece a, 5 si & inchid triunghiul ABC avem ass20 GEOMETRIE ANALITICA $1 DIFERENTIALA In triunghiul ABC, notim eu 0; vectorul bisoctoare din virful A si cu Bp gig vee- torii BM si MC (fig. 1.20). Avem relafia cunoscut Pe Paty ke g be +e de unde ac a “Tre Tbe P Notind cu dy versorul lui 4, ave : si p=p-% © sau bre” 4, fnsi 0, = 2+ B, deci si tn mod analog eats ore an bie. Paras: § 4. Vectori coliniari si coplanari Definifia 4.1. Vectori liniari dependenfi, S& considerim un num&r oarecare de n vectori dj, & ... @,. Vectorii sint liniar dependenji dack putem determina n scalari a, @, .. , cel pugin unul diferit de zero, asa fel incit si avem yd, + ayy +o. + od, = 0. Dact relafia de mai sus nu este satisficutd de nici un sistem de n sca- Tari a) a2 «+ @&, (nu tofi nuli), vectorii sint liniar independenti. Definifia 4.2, Veetori coliniari. Vectorii care au acceasi directic sint coliniari. ~ In conformitate cu definitia de mai sus, vectorii coliniari pot fi adugi pe aceeagi dreapt& suport printr-o translatie.ALGEBRA VECTORIALA 21 _Teorema 4.1. Condijia necesard gi suficientd ca doi vectori sd fie coliniari este ca ei sd fie liniar dependenji, adied sa existe relatia ad, + ay = 0 (yey 0} _Demonstratie: 4° Condigia esto necesari. Daca cei doi vectori sint coliniari, ei au acelagi versor (versorul directiei comune). Avem deci de unde da sau b= 24, care inmultiti cu un scalar oarecare se poate pune sub forma: Uy + Ogdg = 0. 2° Condifia este suficienta. Cei doi vectori fiind liniar dependenti, avem relatia : ad + ab = 0 — (ayy 0) De unde deducem b = Oveerrafia,Relatia de coiniartate « doi vector, sersh sub forma b=24, ‘ao spune e& raportul modulilor lor este |}, adicd avem 1B Bei. rai acid <0, veotori av sonsuri opuse, jar dae = — 4, vector stat opus Definifia 4.3. Proicctia unui vector. Fie vectorul AB = 4, pe care il proiectdm po axa 2’z, definita prin versorul ei f (fig. I. 21).22 GEOMETRIE_ANALITICA $1_DIFERENTIALA Notém a, proiectia lui AB pe axii, adicd segmentul A’B’. Daca p este unghiul format de direcia vectorului AB eu directia axei, avem relajia a, =a. cos g Precizdim ci, in algebra vectorial’, unghiul a doi vectori este unghiul mai mie de 180°’pe care fl formeazi acegti vectori. Teorema 4.2. Proiectia sumei vectorilori dintr-un contur poligonal este egald cu suma proiectiilor vectorilor care formeazd conturul (fig. I. 22). Demonstratie: Consideram trei vectori a, 6, ¢ gi suma lor d. Avem . d=a+b+ea Proiectind vectorii pe ax avem AB = AB 4 BCE! ins prd = A’D', deci pr d = pra + prb + pre. Observafie. Dacii conturul poligonal de vectori se inchide, proiecjia sumei este aul Definifia 44. Vectori coplanari. Trei vectori situafi in acelagi plan sau paraleli cu acelagi plan se numese vectori coplanar. a Fig. 1. 22 Definifia 4.5. Deseompunerea unui vector dupi dou’ direcfii date necoliniare. Trei vectori coplanari 4, 5 gi ¢ se deplaseazi aga fel inclt sa aibe originea comund in O (fig. I. 23). Ducem prin punctul C, extremitatea vectorului ¢, dreptele : CA" ILD gi CB a. Avem relafia evidentaALGEBRA VECTORIALA 23. Insi deoarece OA’ este coliniar cu a gi OB’ este coliniar cu b, avem OA = deci é=ra + pb. Vectorii OA’ gi OB’ sint componentele vectorului ¢ dupé directiile vectorilor & gi b. Rezulta c& prin aceasta operatie am descompus un vector ¢ dup’ direc- tiile a doi vectori d gi b. Se observa din figura I. 23 ci aceasté descompunere este o operatie inversii a compunerii sau adundrii a doi vector. Evident c& aceast& descompunere nu poate fi efectuata decit in cazul cind cei trei vectori sint coplanari. Teorema 4.3. Descompunerea unui vector dupa direcfiile a doi vec- tori. café este unicd. Demonstrafie: Si presupunem c& descompunerea n-ar fi uni adici am avea oad t+ ub tel [a—w) a+ (u—pyd relatie care araté ca vectorii d si b ar fi coliniari, ceea ce nu este cazul, Trebuie si avem deci AW = 0 gi p— B= 0, adica A=N gi ceea ce demonstreazi teorema. Teorema 4.4. Condifia ca trei gectori a, a, dy sé fie coplanari este ca ei sé fie liniar dependenti, adicd sé existe relajia ey + Ay + y@ =O (a+ 0g- oy 0). Demonstrafie: Deoarece vectorii sint coplanari, putem descom- pune pe unul din ei, de exemplu pe dy, dupi direcfiile celorlalti doi. ‘Avem &y = 0, + pay cu un scalar oarecare, devine yd, + 040, + aally ceea co demonstreaza teorema. relatie care, inmulfit24 GEOMETRIE ANALITICA $1 DIFERENTIALK, Definifia 4.6. Descompunerea unui vector dupi trei direefii neco- planare. - SA considerdm trei vectori d, 5 si ¢ necoplanari si un vector d oarecare (tig. T. 24). Ducem prin D, extremitatea lui d, DA’, DB" si DM paralele la 5, a si & gi intregim paraleli- pipedul oblic OA’A"C'B*B'MD. ‘Avem Oa + AM + MD = ins AM = 0B si MD = OC, de unde rezulta d Vectorii OA’, OB" gi OC’ fiind coliniari cu a, 5 si ¢ avem OA' = 24; OB’ = ub gi OC’: ve, OA’ + OB + 0 de unde dat ub + ve. ‘Vectorii Ad, ub gi ve se numese componentele lui d dup& directiile vec- torilor a, 5 gi é. Teorema 4.5, Descompunerea unui vector dupa directitle a trei vec- tori necoplanari este unicd. Demonstrafie: Dact descompunerea n-ar fi unici, am avea d=Mt b+ wavat wh + veg Q—2) apt (u— wb + —v)E=0, relafie care ar arta ca cei trei vectori d,b gi ¢ sint coplanari, cea ce este contrar ipotezei. Trebuie deci si avem R=, p= uw! gi v=¥%, adicd descompuneroa este unici. Toorema 4.6, Patru vectori in spatiu sintintotdeauna liniar dependenti. Demonstrafie: Descompunem pe unul din vectori dupa directille celorlalfi trei. Avem relayia ay = dy + Udy + vas, care se poate scrie sub forma ody + tally + gly + dy = ceea ce demonstreazi teorema.ALGEBRA VECTORIALA 25 Definifia 4.7, Sistem de axe rectangulare. Un sistem de aze reclangulare in spatiu este definit de trei directii, care formeaz& un triedra tridreptunghic, direofii date prin versorii lor. “Versorii se noteazi cu fj $i & (lig. 1. 25). Observafil. Orientarea relativa a ‘calor trei versori i, j si K poate fi de doul feluri 1° Ca tn figura 1.26, si atunci axele formeazi_un sistem drept. 2° Ca in figura 1.27, si atunci ele (ormeazi un sistem sti . De observat ci cele dou’ sisterne de axe nu se pot suprapune printr-o rotire. Detinifia 4.8 Expresia analitiel a unui yeetor. Expre- sia care ne di descompunerea unui vector dupa trei axe drept- unghiulare este expresia ana- litied a vectorului. Aven a=ai+aj+ af. Aceasti descompunere a unui vector dupa trei axe dreptun- Fig. 1.25 Fig. 1. 27 ghiulare se face in mod analog cu ¢oa a descompunerii dup trei vectori oarecare necoplanari (definifia 4.6), In cazul axelor, descompunem vectorul dupa directiile celor trei vectori si &. Avem deci =N+ uta, scalarii 2, uj gi v avind in acest caz o somnificatie geometric special’. Avem fig. 1.28) dF gi deci |OA| = 2 si in mod analog jOc1 =», 2, qv reprezint& mirimile proiectiilor vectorului 4 sau componentele scalare ale lui pe cele trei axe, Notindule cu a,, a,, a, avem a@saitajt ak. Aceasti relatie ne di expresia analiticd a vectorului. ‘Vectorii a,, a,j gi.a,k sint componentele vectorului @ dupa cele trei axe.26 GEOMETRIE ANALITICA $I_DIFERENTIALA Observutie. Dac vectorul a este situat tn planul determinat de versorii tsi j (sau este paralel cu acest plan), el este perpendicular pe versorul k si in consecint a, = 0. Fxpresia lui analitiek devine in acest caz a= ad + ay}. Teorema 4.7. Dact doi vectori sint coliniari, componentele lor scalare sint proporfionale. — _ Demonstratie: Fieasib doi vectori coliniari. Avem relafia : b= a. (O Introducind in relatia de coliniari- tate expresiile analitice ale vectori es lor avem / % bd $b,f4+b,h= ai + a,j + a,b de unde, egalind componentele sca- ‘A Jare le b, = da,; b, = day; b, = Day, Fig. 1.28 a a bb, ceea ce demonstreazii teorema. Teorema 4.8. Condifia ca trei vectori sé fie coplanari este ca determi- nantul format din cele doud componente scalare sd fie nul. Demonstrafie: Vectorii d, 5 §ié find coplanari avem relatia ead + He care se poate serie Od + 6) + eck = (na, + pb,) E+ (day + ub,)j + (a, + 4d,) k, de unde deducem fe = ay + Hd ¢, = Ma, + phy €, = da, + yb, Acest sistem de trei ecuafii cu dou necunoscute (2, si 2) este compatibil dack avem a, 4, a, 5, b, b, | =0 Cy ey Ce ceea ce demonstreazi teorema.ALGEBRA VECTORIALA a Aplicagii: 1° Relatia de coplanaritate a trei vectori 2 pune nici o legituri intre oct doi parametri 2 gi p. Ne propunem s& stabilim ce relafie exist intre cei di mitafile celor trei yeetori cu originea comuna sint,aliniate. Si consideram trei vector 4, 5 si @ coplanari cu originea comuna i O gi cu oxtremitatile A,B si C (fig. 1.29). Avem BC = 2A. Aa-+ wb nu prosu- jarametri 2 gi 4 dacd extre- Fig. 1. 29 Fig. 1. 90 Sasi deci adicd o relatie de forma ‘tn care insi [A si w sint legafi prin condigia A+ usrAt (1—2), adic 24 pd. io, Sse exprime condita ca patra veetoi 8, 51 @ cu origines comuni si aibi extre- mitajile in acclasi plan. Gonsderim petra vector gb, 8 si 2 eu riginea comun8 O si cu extremititle A, B.C, D in acelast plan (fig. 1.26) “In acest cas, vectorii CD, a si CB sint coplanari, adica exist relafia TH - aA + oR sau a—e= ald 2) + B- 2), ‘care se poate serie da ad+ P+ (h-a— ple28 GEOMETRIE ANALITICA SI_DIFERENTIALA Aceasta este de forma dat bt, 2, 4, ¥ sint legafi prin condifia Rt utyRd unde parametrii § 5. Produ sul scalar a doi vectori 1 cObgertals Produsele de vectri care intervin tn fixie, ta mecanicd ete, sint de mai ‘multe feluri. Primal fel de produs a dot vectori pe care il vom studia a fost introdus pornind de da expresia lucrului’ mocanic. Din mecanicd stim c& daci o for- {4 se doplaseazi ‘de-a lungul unui drum rectilinia J, avem lucrul mecanic dat de relatia L=F-l-cosg, in care 9 este unghiul format de directia forfei cu di- recjia deplasarii (tig. 1.31). Aceasti marime, lucrul mecanic, este un scalar gi se objine potrivit relafiei inmulfind marimea forjei (mo- dulul vectorului F) cu marimea de- Fig. L 31 plasdrii (modulul veetorului 2) si cu co- sinusul unghiului g, definit mai sus. 5 _, Obfinem deci, efectuind o operafie special’ de tumulfire asupra celor doi vectori # si d, 0 mirimea’scalara. Definifia 5.1. Produsul scalar a doi veetori. Produsul scalar a doi vectori este o marime scalara egal cu produsul modulilor celor doi vectori, inmultit cu cosinusul unghiului format de ei. Produsul scalar al vectorilor a gi 5 (fig. 1.32) se noteazi ab. Avem conform definifiei : a = ab. 00s (a, 5) a = ab-cos 9. Observafie, Din relajia de definijio a produsului scalar scoatem ib cos p= 2, relafie care ne permito s& calculim unghiul a doi veetori, A . ‘Dim in cele ce urmeaz’ citeva proprietati ale produsului scalar a dot vectori. Teorema 5.1, Predusul scalar este comutativ. Demonstratie: In relatia care defineste produsul scalar ab = ab cos (4, 5), *ALGEBRA VECTORIALA 29 schimbind ordinea factorilor, avem ba = ba cos (5, a); Ansd cos (5, a) cos (4, 5), de unde reculta ceea ce demonstreazi teorema. Teorema 5.2. Daca doi vectori sint perpendiculari, produsul lor scalar este nul. Demonstratie: Vectorii a gi b avem jind perpendiculari, adick 4 | 5, 9 = 90° si cos @ = 0, devi b= Observafie. Reciproca este adevirath numsi dack nici unul dintre veetorii 'a si 5 nu este nul, adici relatia 4 = 0 exprima condifia de perpendicularitate a celor doi vec tori numai in cazul a, b 0. Toorema 5.3, Produsul scalar a doi vectori paraleli si de acelasi sens este egal eu produsul modulilor lor. - Demonstrafie: In acestcaz, a find paralel cu 5, avem: 9 = = 0 gi cos @ = 4, deci ab ab. Observafie. Dack vectorii sint”egali ave care semal poate serie (at adick pAtratul scalar al unui yeetor este egal cu pitratul marimii Iu Jn particular, pAtratul scalar al unui versor este egal cu 1, adicd (a))* = 1. Teorema 6.4. Produsul sealar a dot vectori este egal cu marimea unnia dintre vectori inmulité cu proiectia celuilalt pe el. Demonstrafie: Considertim doi vectori a si 5 cu. originea comund in O (fig. 1.33). Conform definitiei produsului sealar, avern ab = ab cos 9, tnsii OB’ find proiectia Ini 5 pe directia lui 4, care se noteaza 5, OB = b cos 9 = b,,30 GEOMETRIE ANALITICA $1_DIFERENTIALA deci gi in mod analog ab = b - a, ceea ce demonstreazi teorema. . In cazul particular cind unul dintre vectori, de exemplu }, este un versor no, avern @-My = a-1-cos @—a cos P= ay, adie produsul scalar dintre un vector gi un versor este egal cu proiectia vecto- rului pe directia versorului. Aplicatiis 1° 88 determinim proiefile unui vector pe axc. Fuectnd produsele scalare ale vectorului é cu versorii axelor aver a ays ak adic, proiectiile vectorului pe cele trei axe sint componentele scalare ale vectorului dupa, cole tet axe. 2° Si a produ alare ale versorilor i, j gi R. Avem if 5 Rk =4 (piitratete scalare); ij soni had perpendiculdes dai lle doh as; aj a 0; jk= 051 0, vers Toorema 6.5. Produsul scalar este distributi fafa de adunarea vec- torilor. Demonstrafie: Vrem si ardtim ca exist relatia de distributivi- tate ab +2) = ab + Consideram trei vectori a, b gi ¢ cu originea comuni in O (fig. 1.34). Proiectim jveetorii b, ¢ gi F + € pe directia vectorului a. Avem : ab = a-b, = aOB, a = a-e, = a0C. i Adunind relatiile avem: ab-+ ae =a(0B +- OC), Z insi OB + OC = OR, Fig. I. 34 adick oR Rezulta, ab + ae sau ab + at = a(b + 2), ceea ce demonstreazé teorema.ALGEBRA VECTORIALA Teorema 5.6, (Expresia analities a produsului scalar), Produsul sealar a doi vectori este egal cu suma produselor proiectitlor. Demonstra tie: Consideram doi vectori @ gi 5 dati prin expresiile lor analitice d=ai+afpak b= b3 Inmultind relatiile scalare, avem ab = (ai + a,j + a,k) (bb + b,j + bk). In cele doud paranteze din membrul al doilea avem sume de vectori. Deoarece produsul scalar este distributiv fafa de adunarea vectorilor, efectuaém tnmul- jirea sumelor de vectori la fel cum inmultim dou& polinoame in calculul algebric. . ‘Jinind seama de valorile produselor scalare ale versorilor 7, j gi & (deduse in aplicatia 2° la teorema 5.4), avem a = a+b, + ay +by + Ody Aceasta este expresia analiticd a produsului scalar a doi vectori gi. se obtine, aga cum sa enuntat in teorema, facind suma produselor proiectiilor de acelasi fel. In cazul particular cind cei doi vectori sint egali, avind b = @ rezulta aa = a? + a? + a8; insi d-d = a’, deci: at ab +a} +a? a a= Var + a} + a3. “u ajulorul acestei formule caleulim marimea sau modulul unui vector. Notind proiecfin vectorului 5 pe @ cu d,, avem : ab = a+b. de unde sau32 GEOMETRIE_ANALITICA SI_DIFERENTIALS 3° SA ardLim c&, intr-un_triunghi, cele trei indlfimi sint concurente. Considerim triunghiul oarecare ABC si notam (lig. 1.25) Th=4; FA=o05i A= 5 ‘urile A si B ducem indlfimile pink in punctul lor de intersectie 0. Notim vectorii ZO = a’ gi BOB. 4 Deoarece AO | CH si BO | AC, avem 0 si BB Unim virtul C eu O si notam CO = e’ °. Y In triunghivl OCB avem 6 C = ® si sn mod analog prin permutiri circulare Fig. 1. 35 5 . Inmulfind relafiile scalar cu a’, respectiv 8’, avem adunind gi finind seama ch aa’ = 0 si BB’ = 0, avem Pr? sau 24a — 5) = 0 inst Ba me deci vox ceea ce dovedeste ch we, adic& a treia tntltime 2” trece prin punctul de intersectie a celor dou’ inalfimi a’ si B’, deci colo trei indljimi ale unui triunghi sint concurente. 4° Sa so domonstreze teorema cosinusului (din trigonometrie). Considerim triunghiul ABC (fig. 1-36), in care am notat 4 AB= ty Avem Ridicind rolajia scalar la pitrat ayem (2)? = (a — 5) = (a)* + (5)? — 246 san a? + bt — 2ab cos C. Fig. 1. 36ALGEBRA VECTORIALA 33 § 6. Produsul vectorial a doi_vectori Observafii. Teoria momentelor din mecanicd std la baza nofiunii de produs vectorial. ig [pment 6 detnese momenta unc fore P= AB ia raport eu un punet 0 ig. 1.37) ELeste un vector d, perpendicular pe planul 1 determinat de punctul 0 si de forta F, @ carui_mirime este egala cu aria paralelogramului AOCB, construit pe vectorii P= AB 12 = Ga. Sensul lat d este in ofa fol ales, nett vector F gi d si formeze un sistem rept. ‘Aria 4 a paralelogramului este data de formula cunoscutd din trigonometric aria A= F sing. Jn conformitate cu definitia aver deci |djar-Faing, Notind eu A, versorul perpendicular pe planul H avem d=rFsing ‘Vom defini in mod analog produsul a doi vectori, prin operafiille de mai sus, pe care fl vom numi produsul vectorial a doi vector Fig. 1. 37 Fig. 1. 38 Definifia 61. Produsul vectorial a doi vectori. Produsul vectorial a doi vectori @ gi b este un vector d, perpendicular pe planu} determinat de vectorii d gi b, modulul lui numeric fiind egal cu aria paralelogramului eonstruit pe cei doi vectori, orientarea Ini fiind dat& de conditia ca triedrul 4, 4, d s& fie drept (fig. 1.38). Notam produsul vectorial astfel d=axb. Aria paralelogramului construit pe d gi 5 este ab sin g, deci |d| =ab sin 9, caa4 GEOMETRIE ANALITICA $I_DIFERENTIALA si d= ab sin 9-fg, py fiind versorul normal pe planul vectorilor a gi b (in condifia a, b, d sistem drept). Dam mai jos citeva proprietafi ale produsului vectorial a doi vectori. Teorema 6.1. Produsul vectorial a doi vectori paraleli este nul. Demonstratie: Vectorii d si 6 fiind paraleli, avem: 9 =0 gisin g9=0 de unde axb=0. Rezult imediat c& @ X @ = 0, adic& produsul vectorial al unui vector prin el insusi este nul, Teorema 6.2. Produsul vectorial tsi schimba semnul dacd schimbém ordinea factorilor. Demonstratie: Prin schimbarea ordinii factorilor in produsul vectorial, planul paralelogramului gi aria lui (modulu! produsului vectorial) nu se schimba. Singurul element care se schimbi este sensul; de aceea avem a@xbs—bxa Produsul vectorial nu este deci comutativ. Toorema 6.3, Produsul vectorial este asociativ fapé de tnmulfirea cu un scalar. . Demonstratie: Fie produsul vectorial al vectorilor @ gi 5 @x b=ab sin o-hy Inmulfind ambii membri cu un scalar 4 gi, finind seama ci inmultirea scalarilor este asociativd, avem Ma x 5) = Aab sin @ +R) = dalb sin @-A) = = anb sin @ sin Ry = (ab d sin @ hy). De unde: Ma x b) = (aa) x B= a x (0b) = (@ x BY. Teorema 64, Produsul vectorial este distributiv faa de adunarea vectoritor. Demonstrafie: Sa ardtim c4 avem egalitatea ax(b+a=axbt+taxeALGEBRA VECTORIALA 35 Considerim vectorii OA = 4; OB = 5 si OC = 2 (fig. 1.39). Doi dintre ei, de exemplu 5 gi ¢, sint situafi in planul P, iar al treilea, de exemplu @, in afara planului P. ‘si notém Avem : OB" gi OC’ = ua. Din triunghiurile de vectori OBB" gi OCC’ rezulta barmeth ai es pate’; adunind avem b+ Oty) ath fe. Aceste trei egalitd}i ne aratd cd am descompus cei trei vectori b, ¢ sib + ¢ dupa doua directii : una paraleli cu a gi alta perpendicular’ pe a. Aria paralelogramului construit pe vectorii @ gi b este aceeagi cu aria dreptunghiului construit pe vectorii d gi 5’, directia gi sensul fiind aceleagi avem axb=axb si in mod analog axe, ax @ +e.36. GEOMETRIE ANALITICA $I_DIFERENTIALA Sa considerim paralelogramul construit pe vectorii 5’ gi ¢’ gi diagonala lui B + 2"; vectorul é find perpendicular pe acest paralelogram. Dac& presupunem c& paralelogramul pe 4’, 2’ este in planul hirtiei (fig. 1.40), vectorul @ este perpendicular pe planul hirtiei in O. odusul vectorial @ x 6’ este un vector situat tot in planul hirtici; el se obfine rotind pe ies 90° gi mérindu-l de [| ori; la fel pentru +e. Procedind astfel paralelogramul s-a trans- format intr-unul asemenea (toate laturile marite de |ajori) in acest caz diagonala noului_parale- logram este de asemenea suma geometrici a Jaturilor. ‘Aver deci ax +e) =ex b+ axe’ gi finind seama de relatiile anterioare a@x(b+aq—axb+axea, coca ce demonstreazi distributivitatea produ- sului vectorial. Teorema 6.5. Expresia analiticd a pro- dasului vectorial este data de relajia ax b= (a,b, — a,b, E+ (a,b, — 0,6.) 7+ + (ab, — a,b,) Demonstrafie: Avem de efectuat operatia ax b= (ai + 4,7 +70) x (b.b+,7 + 0,4). Tinind seama de proprietatea distributivitayii, vom avea de efectuat produse vectoriale a doui sume de vectori _ Calculim produsele vectoriale ale vectorilor i,j gi k. Avem Fig. 1. 40 wixi=o jxj=0 kxk wixjak jxk=i kxi si BJxi=j—k kxfe-i ixk=—j. Dac& efectuim produsele vectoriale ale vectorilor din paranteze gi tinem seama de valorile de mai sus ale produselor vectoriale ale versorilor i,j gi k, avem 4x b = (a,b, —a,b,) i + (a,b, — a,b.) j + (a,b, — a,b,) k,ALGEBRA VECTORIALA 37. expresie care poate fi scris sub forma unui determinant simbolic : ijk a, a, a |, |b, by by Observafie, Acest determinant simbolic care reprezinta produsul vectorial a doi veetori nu se dezvolta decit dupa elementele primei lini. Aplicayii: 1° S& aritim c& produsul vectorial a doi vectori nu se, schimba dacd addugim unuia din ei un vector oarecare paralel cu celalalt, Fie vectorii a gi 5. $4 adaugam Ini 6 un vector oarecare 2, paralel cu d. vem aa(5-+ 2) ax bax B deoarece || 4, avem 4 x 2 = 0, deci a x (b + 2) = 4 x 5, ceea ce dovedeste afirmatia, 2° SA se domonstreze identitatea lui Lagrang: Considerém produsul vectorial si produsul scalar a dot vectori oarecare a gi 5. Avem 2x b= absing-n ab = ab cos 9. Ridicim relatile sealare ta patrat (a x 8)? = ab? sint 9, {a5}? = a%* cost » ‘Adunind relafile obyinem (a x 5) + (45) = a8, __ Pentru a obfine o relafie scalari ne servim de expresia analitics a celor doi vectori, si anume i + mj + nk ba vit mit wh Aven a x b= (mn! — m’n) i + (nl! — n'0) J + (lm — Vm) ke Ridicind scalar la patrat aver (a x 5)* = (mn! — m’n)® + (nl! = wl)? + (lev — mn), Pe de alta parte + mim’ + nn’ si (a5) = (W + mm’ + nn’}* at = + m*+ nt gi be = 18 + m9 + n't Inlocuind tn relafia vectorials, avem (2 mtn) (U8 mt n't) = (UE mm’ + nn’ + (len! — Pm) + + (mn! — m’n)* + (nl! — n't), adicd identitatea lui Lagrange, cunoscut& din algebra,GEOMETRIE_ANALITICA $1 DI § 7. Produss a trei_vectori Odsorvafie. Am vazut ca doi vectori pot fi inmulfifi fie scalar, fie vectorial De aici rezuité e& putem avea trei feluri de produse a trei vectori, produse pe Je vom defini in cele ce urmeazd. Definifia 71, Produsul unui vector eu produsul sealar a altor doi veetori. Acest produs se obtine din trei vectori 4, & si ¢, asupra c&rora efectuam urmitoarele operatii : facem produsul scalar ab = m, inmultim scalarul m cu vectorul ¢, gi avem (ab) ¢ = mé. Observim c& obtinem in acest mod un vector coliniar eu 2. Este evident cd avem (ab) @ = (ae) b (be) a. De altfel acest produs a trei veetori nu necesiti introducerea unor procedee speciale de calcul. Definif ia 7,2. Produsul mixt a trei veetori. Produsnl mizt a trei vectori se obfine efectuind urmitoarele operatii : inmulfim doi :g ntre ei vectorial de exemplu bxe=d acest vector, produsul vectorial al celor doi il inmulfim scalar cu al treilea vector a. Avem deci de efectuat produsul mixt. ad Bx e), care se mai noteaz gi (ab2). Produsul mixt a trei vectori este o mirime scalard. Teorema 7. 1. Din punctde vedere geometric, valoarea absolutd a produsului mizt a trei gectori reprezintd volumul paralelipipedulni construit ‘pe cei trei vectori. Demonstratie: Pe vectorii OA = 4,0B = b $i OC = a(tig. 1. 44), eu originea comund in Q, construim paralelipipedul oblie care are act vectori ca muchii, Produsul vecto- rial 5 x @ este un vector d_perpen- dicular pe planul bazei OBDC; mirimea lui d este egalii cu aria S a acestui paralelogram, adic& Id] =[b x e)=S.ALGEBRA VECTORIALA 39 Inmulfind scalar vectorii @ si d, avem ad = ab x @) sau ad = d - a,,in care a, este proiectia yectorului @ pe directia Ini d. Ins a, = AP gi reprezint& inaltimea paralelipipedului oblic, pe care am notat-o cu h. Deci |a(b x @)| = S-h= 2, ceea ce demonstreazi teorema. Teorema 7.2 Produsul mixt a trei vectori coplanari este nul. Demonstratie: In cazul cind trei vectori sint coplanari, adicd situati in acelagi plan sau paraleli cu acelagi plan, volumul paralelipipedului construit pe ei este zero, Avem deci in acest caz ab x 2) =0. Obserratie. Produsul mixt poate fi nul fara ca vectorii sa fie coplanari. Daca avem B ja, renulta x 8 = 0 si a( x 2) = 0, vectorii nefiind coplanari. Teorema 7.3, Expresia analiticd a produsului mizt. Cei trei vectori fiind daji prin expresiile lor analitice, avem Demonstratie: Avem b=dbi+ bj + bk gi ed + ey] + ok, = (byl = bats) EA Dste ~— babe) T+ (Baty — B00) Bi inmultind scalar cu bxe a taj + ah, avem GIB €) = a,(bye— b,c) + aylbses — bee) + a4bxe, — byes ceea ce se poate scrie evident sub forma unui determinant, adicd 4, a, a, ab xe) = | 5. bb. | he Cy ey | Observatfi. 1° Permutind circular liniile determinantului, valoarca lui rimine aceeagi_ Aver deci a(b x 2 2° Produsul mixt in care se repet doi factori este nul, deoarece in acest ex deter- minantul are dou linit egale. De exomplu : a(a x 2) = 0. = 88 x B) = be x a)40 GEOMETRIE ANALITICK $1 DIFERENTIALA Definitia 7.8. Dublul produs yeetorial. Dublul produs vectorial a trei vectori este un vector care se obfine efectuind urmatoarele operatii asupra lor : tnmultim vectorial doi dintre vectori, iar vectorul obfinut 11 inmulfim tot vectorial cu al treilea. Considerim deci produsul d=4x (5 x 2). Teorema 7.4, Dublul produs vectorial & x (b x @) a trei vectori este un vector coplanar eu vectorii b si ¢. Demonstrafie: Consideram planul P al vectorilor b si ¢ (fig. I. 42). Produsul lor vectorial, adic& vectorul d = 5 x 2, este perpendicular pe planul P. El’ este situat intr-un plan Q, perpendicular pe P, Vectorul 3 = a x d este perpen- dicular pe d, deci el este confinut in planul P; tn’ consecina d este copla- nar cu 5 gi ¢ Avem deci @x (bx et) = wt pe. Observajie. Din teorema precedent reaullh ch dublul produs vectorial nu este comutatiy; deoarece avem doe exemplu x (bX 2) = 9B + ue gi bx (8x a) = N+ wa. Teorema 7.6, Formula de Pare decooltare a dublului produs vectorial * este urmatoarea a x (Bx 2) = (a2) b — (aby e (produsele din paranteze fiind produse sealare). | Demonstrafie: Vom determina coeficientii 4 si 4 din relatia ax (bx e) = + we, considerind vectorii dafi prin expresiile lor analitice. Avem Bx & = (bc, —b,c,) it + (bee — be0,)7 + (bec, —b,0,) k @=ai+aj + ah. Scriem produsul vectorial simbolic > ax(bxa) Bye, — bye, be, — bee, bye, — ByeALGEBRA VECTORIALA 4 care dezvoltat ne di ax (b X 2) = (a,b,c, — a,b,c, + a,b,c, — a,b,¢,) 1 + || = 2 bed + (a,b,c, — a,b,c, + @,b,¢, — a,b,0,) 7 + \: £ ab,e,j + (aby, — 0,b,6, + 0,b,¢, —a,b,0,) k |] 4: abe k Adunim gi sciidem ficcdrei linii termenii specificafi, in dreapta; grupind, objinem = ax (bX 2) = (a,c, + 4,6, + 4,C,) bei — (a,b, + a,b, + a,b,) ci + H (ety + 40, + 504) b,F — (ab, + ayby + a:b.) OF + (ae, + a0, + a,¢,)b,5 — (ad, + a,b, + a,b,) ek; scofind parantezele in factor, ayem ax (bX 2) = (ae, + a0, + 4,0,) (bd + 6,7 + 1A) — (aby + ayby + ab.) (Ca + yf + ech); de unde a x (b x @) = (42) b — (a) 3 coeficientii 2 si p sint deci egali cu produsele scalare ib, Aceasti formuld ne di dezvoltarea dublului produs vectorial. d= desi p Aplicayii: 1° Se dau trei vectori d,bsi 2. Se cere si se alle inaltimea paraleli- Pipedulai oblic construit pe cei trei vectori (considerafi cu originea comun’). Aver Va ab x a= Sek Inst bx 2], de unde 2° SA se arate c& trei vectori oarecare verificd identitatea ax (Bx aQebx (ex apex laxd Dezvoltind fiecare dublu produs vectorial, avem x (BX 2) = (a2) 5 — (abje Bx (8 x a) = (b8) 8 — (62) 3 Bx (6 x B) = (0b) a — (2a) 5; adunind, obfinem : ax (Bx yb x (ex a) tex lax 5) =o, 3) Si lescompuna un vector 3 dupa doui directii, una paraleld cu un vector @ gi alta perpe lard pe a,a2 GLOMETRIE ANALITICA $1 DIFERENTIALA Pornim de la formula de dezvoltare a dublului produs vectorial x (8 x 2) = (a2) 0 — (a0) 8; Inlocuind @ =: a, avem ax (x a) ) 8 — (a0) a sau Ax (Dx @) = atv — (a9) a; de aci rezults eh 8 i ast una EFL paras ou , colt ax (oxa) cele doud componente perpendiculara pe 4 § 8. Vectori reciproci Definifia 81, Vectori reciproel. Vectori reriproci a trei vectori necoplanari a, b si é sint trei vectori a’, 6, é’ care satisfac urmatoarele relafii : ba 0 ab = 0. Teorema Sl. Vectorti reviproci a trei vectori dayi necoplanari a, bi 8 sint dati de relagile Demonstratia este imediats, deoarece relafiile verificd condifiile din defi- nifia 84 . Observatie. Daca vectorii 4, b si @ sint coplanari, produsul lor mixt ¢ mul, adied avem (4.5 2) = 0 §i formulele isi pierd ‘sensul. Teoremn 82, Proiccjile unui vector oarceare 8 pe trei vectori necoplanari a, B si & egale cu produsele scalare ale lui 9 cu vectorii recipraci i, B, 2” ai sistemudui dy by 2. jp Dgmenstea ie! Considerim veetorul B rescompis dupa dire voetuntor a, siz. ‘Avern ad+ Bb hye Inmulfind relafia scalar eu produsul vectorial B x &, rezults 8(b x = xa (b x 2) + hb x 2) ultimele doua produse mixte find nule, avem 018 x a) = a (abe), yeIB x 8; de unde bxe (abe)ALGEBRA VECTORIALA 43. in mod analog deci we, ceva ce dovedeste teorema, eorems 828. a’, BY, 2 fiind reciproci vectorilar a, b, 8, reciprocit vectorilor ydnt vector Demonstrafie: Considerim trei vectori a, b, @ si reciprocli lor a’, B’ 2”. Conform definitiei avem aaa Sle nd hue) Batom det scue St? PtPendiclar pe vector 2 (Prox a= (0 xe); Anlocuind in relajia A, aver a xela tsa, — woe) si inlocuind in a fe) pe aver ee} si in mod analog 52% ax (aoe)” deci reciprocit vectorilor a’, B, 2” sint vectorii a, , 2. Aplicajie: Sise descompuna vectorul — 2i + j —K dupa dircctiile vectorilor Gaal; bait, enaj—k Avem v=aatpbrye tn care4 GEOMETRIE ANALITICA $I_DIFERENTIALA Caleulim vectorii a’, 8 o’ reciprocii sistemului dat 4, 6, 8, avern ik 1 0] ~-i+j+ek 2-4 jk zap = oo] POR oo] 3k oo oo 1 of = -1 de unde Avem: HA $i +e Observajte. Vectorii considerafi in capitolele precedente au fost vectori constanti; ‘un vector este constant daci modulul, directia si sensul acestui vector sint constant. ___ Un vector poate fi ins& si variabil, daca cel pufin una din caracteristicile sale deter- ‘minante — modul, directie, sens — este variabil’. ‘Vectorii variabili vor fi studiaji In capitolul XIV, (analiza vectoriald) § 9. Ecuafii vectoriale Detinifis 9.1, Eeuafil vectorlale. © ecuatie in care intra marimi vectoriale sau amirimi scalare gi vectoriale se numegte ecuafie vectoriald. Ecuatiile scalare liniare cu o singuré necunoscuté se reduc la forma az = b, adic& ‘produsul a dowd mérimi este egal cu a freia.ALGEBRA VECTORIALA 45 cd una sau mai multe mArimi fntr-o relajie de aceasta forma sint vectoriale, ecuafia este vectoriala. Deoarece in algebra vectoriald avem dova felunt de produse, produse sca- lare si produse vectoriale, ecuafia vectoriala poate lua una dintre urmatoarele forme 1° ma = Boxe Ecuajia mo = 4 are solutie imediaté Teorema 91, Ecuagia vectoriald § 4 =m are o infinitate de solutii. Demonstrafie: Deoarece 8 hui 4, avem Ua, In care v4 este proiectia Jui 9 pe directia, adica 8 este un vector a céruiproiectie pe 2 este o marime constanta m. Ducem pe vectorul d = O4 un plan perpendicular P la distanta OM = m (fig. 1.48)- Vectorul 8, care unesto O eu un punct oarecare 2; al planulul Pare proiectia Tul pe & egal cum. Adica Bia =m. ‘Toti vectorii 9; sint solufiile ecuafiei. Pentru a gisi solufia gonerald a ecuafiei 02 = m, descompunem pe # dupa o directie paralela ou a si alta perpendiculard pe 4, pe care © puiem Jua egald cu @ x @, 8 fiind un vector oarceare, adic& baat ax a, Inmulfind scalar eu 4, avem daa + ala x 8) sau, deoarece Teorema 92. Keuasia vectoriata de forma axa Fig. 1. 43 are 0 infinitate de solutii Demonstratie: Facem in prealabil remarca ca a 1 6, deci ab = 0. ‘Vom utiliza pentru demonstrajie expresiile analitice ale vectorilor. Nottm sit yj tok; atunei eouatia devine (yas — 405) 7 + (saz — 2x) j + (aay — vas) F al + BJ + OLE.46 CK $t_DIFERENTIALA Obfinem astfel trei ecuafii sealare ey — a2 + at = by ayz — ary = be ‘en neounoscutele x, ¥, + proiectille Iui 8, Aceste trei ecuatii nu sint ins independente, eoarece tamulfind-e, respectiy, cu ae, dy, a, adunindu-le si inind seama ch ab axby-+ “f ayby “+ az, = 0, obfinem suina egald cu vero. In roalitate deci, ecuatia vectorialk 9 x a= 5 este echivalenti cu dous ocuatit scalaro cu trei necunascute, care admit 0 infinitate de soluti, Pentru a gisi solufiile ecualiet procedam astfel; deoarece 5 1, solujile 0 sint situate intr-un plan. P, perpendicular fF tig, I-44). Consideram solufia particulara ¥, care este perpendicular st pe @ (deck In plantl P). %, find perpendicular pe 1 po'a, va fi de forma = 06x a), in care % verified ecuafia, adick mx a=b deci bx a) x a= 6. Dezvoltim dublul produs veo torial si avem naa) 5 — a dar deci Fig. 1. 44 nat = b, de unde Pe de alta parte, avem ox a=b BX de unde prin scidere (9%) x d= 0, adicd @ — 0, este paralel ou @. 6 — 0, ~ ud sau 0 = 9, + ud $i inlocuind valoarea lui 8 avem solutiile generale = tox a+ wa, cu parametrul arbitrary. 4, considerate simultan, Teorema 92 Eeuapiile vectoriale 8.4 = m si au o solujie unica.ALGEBRA VECTORIAI Demonstrafie: Doscompunem tn vectoral § dupa o directie paralela cu @ $7). si una perpendiculara ‘pe a (aplicatia inst ao=msipxa=b, deci solutia va fi unicd, data de relatia Aplicagie: S& se rezolve ecuatia vectori ox (ax 9) Dezvoltam dublul produs vectorial @ (Bayport adicd este coplanar cu 4 si 5, deci Comparind relatiile, obi (a) sau alsa) = ~ 1. Pe de alt parte, inmultim relajia 9 = 4+ ub scalar cu wa si avem wld a) = Au (aa) + wad) awa? + ur(ab) Inmulfind-o cu uB, avem wld) + wb) (5 8) = sau aula B) + 4% = 0 (deoarece 5.19) Valorile scalarilor si je roaultA din sistemal duet + yt (ab) apla b) + weae GEOMETRIE ANALITICA §I_DIFERENTIALA EXERCIPI §f PROBLEME 1, In paralelogramul ABCD notam vectorii AB sib urmatorii vectori: O4, OB, OC si OD (0 Paralelogramului).. asi AD = 5. 84 se exprime prin a jind punctul de intilnire a diagonalelor 2. Co legitura trebuie si existe intre vectorii a si 5, pentru ea vectorul = a+ 5 8% fie situat pe bisectoarea unghiulut format de ei? Indicatie, Se va avila ce devine in acest car paralelogramul construit pe vec: torii 2 51 b 8 Si se arate cd segmentul care uneste mijloacele a dowd laturi intr-un triunghi este paralel cu latura a treia si egal cu jumatatea ei. Indicatie. In triunghiul ABC lnim AM = MB si AV contururile de vectori: AM, MN, NC si AB, BC, CA NC; consideram apoi 4. Si se arate ci intr-un triunghi echilateral ABC, inscris in cereul cu centrul O, avem relafia AB + Indicayie. AD fiind mediana trivnghivlui, ulilizim relagia “AO 5 aD. 5. Si se determine parametrii 4 si w aga fel tncit vectorul @—= 27 + (2+ wlj+ + (2\— wk sa fie coliniar cu vectorul b= i+ 2j + 3k. a+b 6, Si se arate ci vectorii a, si & au extre le pe aceeasi dreapla gi si se explice de ce. 7. Si se determine 2 aga fel inci veetorii Ga UF AF BPH Bk; bai taj— ke ea apt ak sh fie coplanari si si se descompuns apoi vectorul a dupi directiile vectorilor 5 si 2. 8. SA se descompund vectorul 9 = i + j + 2k dupa directiile vectorilor Gm tit jp b=—i+ 3k t= —T+j-kh Indicagie. Scriem relat parametrii 4, 4 giv. 9 = 2a + ub +085, inlocuind expresile analitice, caleulim 8. Si se verifice identitatea (a+ B+ (@— 5) = 2 (at + BY) gi s& se giscascl interpretarea geometric’ tn paralelogramul construit pe vectorii @ si B. 10. S& se calculeze produsul scalar (ea— 5) stiind ca vectorii @ si B sint perpendiculari. — 25),ALGEBRA VECTORIALA 49 JI, Sa se arate ch produsul scalar a doi vectori rimine neschimbat, daci adiugim unuia dintre ei un vector oarecare perpendicular pe celalalt. 12, SK se determine 2 aga fol tneit vectorit daft j—Q—4pksib=(9—2Ft jt or si fie perpendicular 18. $a se calculoze proicetiile vectorilor a=2i aj ib —i44j pe vectorii reprezentind suma gi diferenta lor 14, Si se arate ci intr-un romb diagonalele sint. perpendiculare, Indicasie. Se exprim’ diagonalele prin laturile rombului si se face produsul lor 15, SA se arate cd produsul vectorial a doi vectori a si 5 nu se schimb& daci se adauga unuia dintre ei un vector oarecare coliniar cu celilalt. 46. S84 se calculeze (4 + B) x (a — 6) si si so interpreteze geometric rezultatul 32, $4 se deducd vectorial formula pentru sin (x + 8). Indicagie, Se inmulfesc vectorial versorii B, = cos ai + sin aj si By pi — sin aj 18. Sa se calculeze aria paralelogramului din spafiu construit pe vectorii E42j—k gi b= 2b — jf + 3k. Indieagie. Aria paralelogramului este modulul produsului vectorial. 19, Pentru care valori ale parametrului %, veetorii 3, = 2a +98 si 8, sint coliniari, @ si & find dot vectori oarecare Indicapie. Se egaleaa’ produsul lor vectorial eu zero. 20, Sd se caleuleze produsul vectorial al vectorilor OR si b= —T43j 4k a= a fi si se probeze ci vectorul reprezentind acest produs vectorial este perpendicular pe 21. 8a se calculeze inaljimea paralelipipedului construit pe vectorii a=2+j-k; si+ 274+ ke J+ 2h, 22, Si se probeze ci vectori 2} + OR; B= oi 4 aj + 4k; eat + 4) + 5k sint coplanar. 4209750 GEOMETRIE ANALITICA $I_DIFERENTIALA 28, a, Bi find trot voctori oarecare, sA se caleuleze produsele mixte (4 B42 04542); (a+ 5 a+b + Ce devin aceste produse mixte, dack a, b, @ devin verso a+ 5b +2, 644). i,t, j, RR 24, Si se arate cf, oricare ar fl vectorii, a B si 2, avem (EEE He La 25. Si so verifice formula de dezvoltare a dublului produs vectorial a x (b x 2) = (ae) & — (ab) & pentru vectorii a=i+2]—k; b= 2-3) =+k In co caz vectorul 4 x (B x a) esto paralel cu vectorul 5 — 2? Indicajie. Se dezyolti dublul produs vectorial gi se scrie c& este coliniar cu b — SK se arate cl intre trei vectori a, 5, @ si reciprocii lor a’, 6, a exist relafiile @tb+q@+e4e)=3 axa@@+bx bP +axv=o, 28, 84 se rezolve ecuafia vectoriuli in care avem, sitajokgi bm oit jt ak, stiind c& @ este perpendicular pe vectorul 2—= i + j + &. 29, Sa se rezolve sisternul wWsioxa in care a gi 5 au yalorile din exercifiul precedent.I. PUNCTUL § 1. Coordonate pe o ax& Definifia 11. Axd. Se numoste azd o dreapti pe care s-au fixat © origine, un sens gi 0 unitate de masuri, Observatie. Pontru ca o droapti si se transforme in ax’, este suficient si se fixeze originea 0 gi versorul siu vp. (fig. 11.1). zZ —L._- ig. U1 Dofinifia 1,2. Nofiunea de coordonate pe o axi. Fie # multimea numerelor reale si fie A o ax. Se consider’ un punct curent MEA. Se numeste coordonaté a punctului M un numar real €R, astfel ca intre 2 iM si existe 0 coresponden}a biunivocd, bicontinua gi biordonata. Teorema 1.1. (Reprezentarea analitics a numerelor reale pe 0 axi). Intre multimea numerelor reale R si multimea punctelor de pe o azd A se poate Slabili 0 corespondenfa biunivocd, biordonatd $i bicontinud. Demonstratie: Considerim 0 axi Oz pe care am fixat segmentul unitar OM, (fig. I. 2). Acest segment unitate il putem purta pe axé fie la Fig, I. 2 drespta originii, fie Ia stinga ei, de un numir oarecare de ori, objinind punctele My, Mayans Mayen §t Magy May oy Mayo Se face convenfia ‘ca punctelor 0, My May, M, #4 le corespundi numerele intregi pozitive 0, Ay Dosey Myo52 GEOMETRIE ANALITICA SI_DIFERENTIALA iar punetelor Masy Magy) Mon si le corespundé numerele intregi negative In acest fel obginem © corespondenfa intre punctele 0, My, Magy. My wMg, May, Monyo. $i numerele intregi pozitive gi negative. Considerind 0 variabilé x, cind aceasta variabil ia una din valorile intregi pozitive sau negative, se poate determing pe axd un punct cores- punzitor valorii respective a variabilei. Deoarece intre punctele considerate pe axa gi valorile intregi ale Iui x exista o corespondenta, astfel ca la oricare valoare Intreagi a lui z corespunde un singur punct pe axi, gi invers, aceasta corespondent& este o coresponden{i biunivoca. Pind acum am facut reprezentarea numerelor reale intregi pe o axa. Dar multimea numerelor reale este format nu numai din numere intregi, ci si din numere rationale gi irafionale. Un numar rational este de forma 2, unde p gig sint numere intregi. @ Pentru a reprezenta pe axa consideraté un numér rational 2, imparfim ¢ segmentul unitate OM, in g parti egale, obfinind astfel un segment de lun- gime +, pe care fl ludm ca unitate de masurd. 7 Purtiim apoi acest segment pe axii la dreapta sau Ja stinga lui @ pe p ori gi obtinem respectiv punctele (fig. II. 3) Acestor puncte le corespund numerele rationale ab 8 zB a yt ers si 4 2PUNCTUL 83 Cind variabila 2 ia una din aceste valori, se poate determina pe axd un punct corespunzitor valorii respective, gi invers. Acest lucru dovedegte c& exist 0 corespondenta biunivoct gi intre numerele rafionale 2 gi punctele 1 Np de pe axi. a Definifia 1.8. Punct rational. Segment rational. Un punct M de pe o axd céruia fi corespunde un numér rafional se numeste punct rational. De asemenea, segmentul AB se spune ci este rational dack punctele A, B stnt rationale. Observatie. Din definitia 1.3. rezult& c& dacd a, b sint numere rationale atasate, respectiy punctelor A si B, alunci lungimea segmentului AB esto un numar rational, decarece §—a—c este un numar rational, Definiftia 1.4, Segment comensurabile. Dou’ segmente AB si CD AB sint comensurabile intre ele daca raportul lungimilor lor 4% este un numar eD rational. Numere irationale. In geometrie existi segmente 9 Cc sau lungimi incomensurabile tntre ele. Astiel, considerind un patrat ABCD (fig. II. 4) conform teoremei lui Pitagora aver AC? = 2 AB, adiea , 1, ‘ac Ae = 2. Fig. IL. 4 AB Acest lucru arata ci raportul dintre lungimea diagonalei gi a laturii pitratului este 2, care nu este un numiar rafional. Pentru a dovedi ci 2 nu este un numar rational, s& presupunem c& yz (4) de unde 2g? = p%. Q) Aceast& egalitate in numere intregi aratii ci membrul al doilea p* este divi- zibil cu 2. Dar acest Iucru nu este posibil decit dac& p este divizibil cu 2 gi atunci p* este divizibil cu 4. Punind p = 2p’, formula (2) devine g? = 2p’ Unmeazi ca q? este divizibil cu 2, deci avem g = 24’ gi formula devine : 2g? = p, formuli care este de aceeagi forma cu (2).54 GEOMETRIE ANALITICA SI_DIFERENTIALA Aceste operafii dovedese ci egalitatea (2) nu poate fi adeviirata, deoarece ar reprezenta o egalitate in numere intregi in care primul membru s& contin ca factor pe 2 la o putere impard, iar al doilea membru si confind pe 2 Ja o putere par, ceea ce nu este posibil, deci /2 nu este un numér rafional. E] se numeste numdr irajional. Definigia numerelor irafionale a fost data prin doug metode echivalente una datorita lui Cantor, iar a doua lui Dedekind. Astfel, Cantor a considerat un sir de numere rationale. In cazul numaru- luif’2 a considerat girul ce se obtine extragind ridacina p&traté a lui 2 cu 4,2,3,... zecimale prin lipst, adic& girul 4,45 4, 445 4, M14... In general, un gir de numere rationale yy Gay ay vory Bay ove se spune ck este convergent, daci fiind dat un numér rational e oriett de mic, exist un numér natural WN, aga fel & pentru n> WV avem lan — Gago] < & oricare ar fi p pozitiv. Dac& existd un numar a rafional, aga fel ca le— in| < & pentru n destul de mare, atunci se spune c& girul converge citre numirul tational a, sau ci sirul a, are ca limita a. Daca un asemenea numar a nu exist, atunci se spune ci girul converge spre un numér irafional. Astfel girul 1,4, 4,41, 1,444,... converge ciitre numirul irational 2. Metoda pentru a defini numerele irafionale data de Dedekind se bazeazi pe faptul c& orice numar rational a imparte numerele rationale in doud clase 4 9i B, tn A find numerele mai mici decit a, iar in B numerele mai mari decit a.’ In ceea ce priveste a, il putem face s& aparfina fie clasei A, fie clasei B. In primul caz exist& in clasa A un numér mai mare decit toate celclalte numere, iar in al doilea caz existd in clasa B un numér mai mic decit toate celelalte. Se zice ct am facut astfel o taieturdi in clasa numerelor rationale gi c& aceasta tSieturd defineste numérul rational a. Si presupunem acum c& facem o tdieturd a numerelor rationale in dowd clase A gi B, aga fel c& orice numér din clasa A este mai mic decit orice numir din clasa B gi invers, orice numar din clasa B este mai mare dectt orice numér din clasa A. Dac in aceasta sectiune nu exist in clasa A un numiar mai mare dectt toate celelalte gi nici in clasa B un numar mai mic decit toate celelalte, accasta sectiune se zice c& defineste un numér irational.PUNCTUL 55 Cu numerele irafionale se pot face operafiile de adunare, scidere, tnmul- fire, imparfire, ridicare Ja putere, extragere de radacin’, ca gi cu numercle rationale. sor (rUttltates numerslor rationale i irafionale formeazi totalitatea numere- lor reale. Operafiile indicate mai sus, aplicate la numerele reale, ne dau tot numere reale, cu exceptia extragerii de 4 de ordin par din numerele negative, care ne di numere imaginare. Astfel ¥—4 este un numar imaginar. Punind d= Y=, orice numtr imaginar este de forma «+ ip, unde « gi paint doud numere reale. Pentru a reprezenta numerole irajionale pe 0 axd, este necesar si intro- ducem axioma continuita{ii sau axioma lui Cantor-Dedekind. Daci pe o dreapti avem vn gir de segmente rationale C,D,, CyDz, « CpDyy -, toate interioare unul altuia gi lungimea for tinzind 1a ero, atunci exist itd pe dreapta un singur punct P, care separa punctele rafionale Cy, Cy, --, je punctele Dy, Dy, «Dy (fig. 1. 5). Fig. IL 5 Indicind cu ¢,, ¢)--, én + Valorile rationale ale variabilei z corespunzi- toare punctelor Cyy Cayny Cryo $it Ul creSCiiLOT cy, Cy, -., Gy, este convergent. De saemenca este convergent gi sirul descrescitor dy, d;,..-,d,,..., unde dy, dp, ..d,,...sint valorile rajionale ale variabilei 2 eorespunzitoare punctelor Dy Dy Duy “Aceste doud siruri converg cétre acelasi numér p. Facem ca acest nu- mar p s& corespundé punctului P, th acest fel, oricirui punct # ii corespunde un singur numir p gi proprie- tatea reciprocd este adevarata ‘Avem astfel 0 coresponden{i biunivocs intre numerele reale (rafionale si irafionale) gi punctele de pe dreapta. z fiind 0 variabil& care ia orice valoare rajionala sau irationalé, exist& © corespondenfai biunivoed intre valorile lui x gi punetele de pe axi, §1 invers. Corespondenfa stabilit’ intre valorile reale ale variabilei z si punetele unei axe are ined doud proprietafi importante : de a fi biordonaté si de a fi bicontinus. Astfel, fiind date doua valori 2, si 2, ale variabilei «, unde 2, < 2», acestor valori le corespund pe axa dou puncte M, si M,, unde M, este fa stinga lui M,, gi invers, dindu-se M, Ia stinga lui My, a, < 2, ceea ce dovedeste proprietatea de biordonare. De asemenea, find date dou’ numere apropiate , gi 2», le corespund pe ax punctele apropiate I; si M,, gi invers. Aceasta probeazi proprietatea de bicontinuitate. Proprictatea de continuitate intre valorile reale ale variabilei si punctele unei axe se poate dovedi gi astfel : fiind dat un gir de numere reale 23) 2)..2,,.056 GEOMETRIE ANALITICA $1_DIFERENTIALA care are ca limit’ un numér real z, punctele corespunzatoare de pe axi My, May) My». au ¢a limit& punetul M corespunzitor lui z. Sirul de puncte My Moony M, -» areca limita punctul M, dact lungimile segmentelor Mf,M, WM,... M, au_ca limita zero. Definifia 1.5. Coordonata abscisi. Fie A mulfimea numerelor reale gi fie A o ax. Conform tcoremei 1.1., intre multimea A gi A se poate stabili o corespondenfa biunivocd, biordonata si bicontinua. Numérul real z € R, atagat prin aceast& corespondent& punctului M € A, se numeste abscisa punctului IM. Abscisa este coordonata punctelor de pe o axt. Observafie. Duck variabila 2 are o valoare imaginard (x + if}, avestei valori a tui = Si corespunde un punct imaginar pe axa care nu poate fi reprezentat pe axa, § 2. Segment de dreapt& orientat. MAsura algebricd a unui segment Definitia 21, Segment orientat. Se numegte segment orientat un segment Mf, Af, la care M, se consider& originea segmentului, M. extremi- tatea gi sensul (de parcurgere) de la M, la My. | Astiel, segmentul MyMf, are sens contrar sonsului segmentului My My, adick MM, + MM, = 0. Definifia 22. Semnul raportului a dowx segmente orientate. Avind un segment Jf,M@, gi un punct M situat pe suportul segmentului UM, raportul ‘H,M si MM, avind acclagi sens, si este negativ cind M este pase lui WM, segmentele WM si MM, avind in acest caz sensuri contrarii, mt a Y Exemplu: Raportul (fig. 11.6) Me Fig. 11. 6 este poritiv, deoarece segmentele MyM" gi M’M, au acclasi sens. 'Rapoartele aM wm, sint negative, deoarece numérdtorul si numitorul acestor rapoarte au sensuri contrare.PUNCTUL 87 Teorema_ 2.1. (Variafia raportului a doud segmente orientate). Find daté 0 axé x'x si doud puncte fire M, si M, pe axd, M fiind un punct eariabil ce parcurge aceasta azd de la—oola + 00, raportul segmentelor orientate variazi intre — 00 gi + 00. Demonstra}ie: Considerind axa 2' x si punctele M,, M, pe axd (ig. IE. 7) M fiind un punet variabil pe ax, vom cerceta valoarea raportului i » ea WM, : cind Mf pareurge axa de la—oola + 00. In prealabil, se constata ci Mi 1° cind M + —oo, atun 2° cind M coincide cu M,, atunci 2 = 3° cind M este in J, mijlocul segmentului HM, atunei 2 4° cind M+ M, (in interiorul segmentului), 4 + co, 5° cind M — M, (din exterior), 4 > — 00; 6° cind M-» +00, A> — 1. Aceste valori sint trecute in urmatorul tabel de variatie MI L M; te al=1s0 FI sta | —mx—1 v Definifia 23. Misura al- ™, Mz gebried a unui segment. Fiind date Fig. 1h 8 doua puncte pe o dreapt&: My(2) gi M,(z,), (fig. 11.8), mdsura alge- brick a segmentulai Mf, M, este prin definifie MyM, = %— 2%. Observatio. Masura algebrici a segmentului M,M, poate fi pozitiva sau nega- tiva, dupa cum diferenfa z,— x, este pozitivé sau nogativi.58 GEOMETRIE_ANALITIGA $1_DIFERENTIALA § 3. Coordonatele unui punct, Sisteme de coordonate carteziene Definifia 3.1. Sistem de axe. 1° Sistem de axe in spatiu. Trei drepte necoplanare, concurente intr-un punct O (originea), pe care s-a fixat cite un sens gi o unitate de masura, formeaz& un sisiem de axe tn spain. 2° Sistem de axe in plan. Doua drepte concurente intr-un punct O (originea), pe care s-a fixat ctte un sens gi o unitate de misuri, formeazi un sistem de aze tn plan. Definitia 3.2. Vector de pozifie al unui ¢ Punet. Fiecdrui punct M din spatiu ise poate ataga un vector care uneste un punct fix 0, ales arbitrar, cu punctul M din spafiu (fig. II. 9). z Acest vector se numeste vectorul de pozifie al punc- tului din spatiu. Astfel 2 r=0M Fig. 11.9 este vectorul de pozijie al punctului Af fafa de punetul 0. Teorema 31. Mérimile componentelor vectorului de pozitie OM al punetului M pe un sistem de axe Oxyz formeazd un sistem de coordonate care determing posifia punctului M din spatiu. Demonstratie: Considerim trei axe concurente, Ox, Oy, Oz, care nu sint situate in acelagi plan, gi tn punct M in spa- iu (fig. IT. 40). Pozitia punctului M este determinata fata de acest sistem daca se cunose marimile componentelor vectorului de pozitic OM pe cele trei axe considerate. Urmind procedeul de descompunere a unui vector pe trei axe objinem M = 0A + OB + OC, Fig. 10 , OF find componentele vectorului de pozitie OM pe cele trei axe. Not&im OA=2; OB=y; OC =z Cele trei numere 2, y, 4, care reprezint marimile componentelor vectoru- lui de pozitie r=0OM pe cele trei axe formeazii un sistem de coordonate al punctului M gi ele deter- mini pozitia punctului M in spatiu.PUNCTUL so Se serie M(x, y, 2). Ohservafii, Cunoseind valorile celor trei coordonate 2, y, 2 se poate con- strui un singur punct in spafiu M care se afl Ja extremitatea liniei frinte OAPM (fig. II. 11). Segmentul OM in- chide conturul OAPM, format de coor- 2 donatele acestui punct, numit gi conturul coordonatelor. Mls giz) Definifia 3.3. Sisteme de coor- donate carteziene, axe de coordonate, z plane de coordonate. Cele trei axe Oz, 2 Oy, Oz pe care se face descompunerea x vectorului de pozijie al punctului M se 4 lp numese aze de coordonate 5i ele formeaz’i y un sistem de axe de coordonate carte- tiene generale sau oblice eu originea in Fig. IL 1 punetul © (fig. 11.10). OA = a este mirimea_componentei vectorului OM pe axa Oz gi se numeste adscisa punctului Mf; OB = y este mirimea componentei vectorului OM pe axa Oy gise numeste ordonata punctului M; OC = zoste mirimea componentci vectorului OM pe axa Oz gi se numegte cota punctului (, y, 2) se numese coordonatele carteziene ale punctului M. Planele 20y, yOz, cz se numesc plane de coordonate. ¥ Observatii. 1° Daci cele trei_ axe de coor- donate sint perpondiculare doud cite dowd tntre ele, atunci sistemul de coordonato constiluie un’ sistem de coordonale carteziene ortogonate (sistem trirectangular). In acest caz, coordo- natelo. punctulut M reprezinta distanfele orien- tate ale acestui punct 1a planele de coordonate (fig. 1142). Aceste coordonate (z, y, 2) sint proiectiile vectorului de poritie OM respectiv pe cele trei axe de coordonate si elo se nu- ese coordonatele carteziene ortogonale sau rec- tangulare ale punctului 2° Considerind versorii axelor de coordo- nate i, j, Raven IL 12 Expresia analiticd a vectorului de poritie OM devine OM = ai + yj + 2k. 3° Vectorul de pozifie OM este diagonala paralelipipedului construit pe muchiile OA, OB, OC.60 GEOMETRIE ANA 4° Originea © a axelor are coordonatele (0, 0, 0) deoarece vectorul de poziie al originii este nul 5° Punctcle care sint situate in planele de coordonate au una dintre coordonate egal cu zero. De exemplu (fig. 11.10 si 11.12): punetul P situat in planul 20y are coordonatele (2, y, 0); punctul Q situat in planul yOz are coordonatele (0, ys 2); punctul A situat in planul 20x are coordonatele (z, 0, 2). 6° Punctele care se alli pe axele de coordonate au doud coordonate egale cu zero. Astfel (fig. 11.10 gi 11.12) punetul A situat pe axa Oz aro coordonatele (2, 0, 0), punctul # de pe Oy are coordonatele (0, y, 0) si punctul C de pe axa Oz are coordo: natele (0, 0, 2). Definifia 34. Orientarea triedrului de axe de coordonate. Un triedru de axe de coordonate Oxyz este orientat direct (dextrorsum) daci un observator, sezind cu_picioarele pe planul z0y, e de-a lumgul axei Oz, privind fn fata portiunea zOy, va trebuie si migte axa Oz pentru a o suprapune peste Oy, in sens direct dela dreapta spre stinga. Astfel, triedrul din figura [1.12 este direct. 0 a In caz contrar, sistemul se numeste sting sau sinistrorsum (fig. 1.13) Observafie. Cele trei plane de coordonate impart planul in opt regiuni, numite octante, In fiecare octant, Fig. Ih 13 tele tei coordonate “2, y, z ale unui punct. vor avea Senne determinate. Numerotind octantele in sens direct de la I pin’ la VII, primele pateu octante vor fi deasupra planului 20y, iar celelalte patra octante sub planul 20y (de partea nogativa ‘a semiaxei 02). Triedrul format de semidreptole pozitive Oz, Oy, O2 fiind numerotat cu I, coor- donatele x, y, + ale unui punct vor aven semnele + sau — dupa cum ele sint situate {inir-un octant sau altul, Semnele corespunzatoare celor opt oclante sint trecute in tabloul trmator owtante [x [a | ae | Ww | viw | vn | von | | | +{+[-]-]+ Definifia 3.5. Sistemele de axe in plan, Dac& punctele unei figuri geometrice sint situate intr-un plan, atunci pentru determinarea pozifici acestor puncte este suficient si considerdm numai dou axe: Ox, Oy.PUNcTUL 6 Dae& cele dou’ axe sint oblice intre ele (fig. 11.14), ele formeazai un sistem de axe oblice, tn plan (x0y). Dac cele doud axe sint perpendiculare (fig. 11.15), ele formeazi un sistem rectangular de axe (20y). Fig. 14 Fig. 11. 15 Fig. II. 16 Teorema 82. Marimile componenielor vectorului de pozitie OM at punctului M situat in planul unui sistem de axe xOy, formeazd un sistem de coordonate care determina pozifia punetului din plan. Demonstratie: Consideriim dona axe concurente: Ox, Oy si un punct M in planul lor (fig. 11.16). Pozijia punctului A este determinata fa de acest sistem daca se cunose marimile componentelor veetorului de pozifie OM pe cele doui axe considerate. Avem OM — OA + OB; OA si OB sint componentele vectorului OM, iar OA = x 5i OB = y sint marimile componentelor vectorului OM pe axe. Cele dou& numere x, y for- meazi un sisten de coordonate ale punctului M si ele determina pozitia pune- ‘twlui_M in plan, Se scrie M(z, y). Corolar. Cunoscind valorile celor doud coordonate (2, y) se poate construi un singur punct M in plan, care se giseste la intretaierea celor dou paralele duse din punctele A gi B la axe (fig. 11.16) Detinifia 3.6. Sisteme de coordonate carteziene in plan, Axe de eoordonate. Cele dou’ axe Oz, Oy pe care se face descompunerea vectorului de pozifie al punctului M din plan formeazi un sistem de axe de coordonate. carteriene cu originea in punctul 0. OA = ceste marjmea componentei vectorului OM pe axa Oz si se numeste abscisa punctului M, OB = y este mirimea componentei vectorului OM pe axa Oy gi se nu- meste ordonata punctului Mf. (x, y) se numese coordonatele carteziene generale sau oblice ale punctului M din’ plan gi se scrie M(x, 4).62 GEOMETRIE ANALITICA $1 DIFERENTIALA Observatil. 1° Dact sistemul de axe este rectangular (fig. 11.47), coordonatele (2, y) ale punctului M reprezinti distan|ele orientate ale acestui punct la axele de coordonate. In acest caz, z, y sint mirimile proiectiilor vectorului de pozitie OM pe axcle de coor- donate si elé sé numese coordonate cartesiene ortogonale ale punctului M din plan. yz 22 Considerind versorii axelor de coordonate 3, 5, avem TA msi, OF = yj, iat exprosia apulilick a vectorului de posifie al pune- ulus AE fig. U1.17) este posite al p OM = zi + yj. Originea 0 a axclor are coordonatele (0, 0), deoarece vectorul de poritie al originii este nul, % Punctele care sint situate pe una dintre axcle de coordonate au 0 coordonati egali cu zero. Fig. IL. 17 Ezemplu: Puncttl A situat pe axa Oz (fig. 11.17) are coordonatele (z, 0), iar punctul B situat pe axa Oy are coordonatele (0, y). 5° Cele douk axe de coordonate impart planul in patru cadrane, care se numero- teazi in sens direct, ca in figura 11.18. Coordonatele (2, y) ale unui punct din plan Yor avea semnul -} sau —, dupa cadranul fn care sint situate. Semnele corespunzitoare celor patru cadrane sint trecute tn tabloul urmtor Fig. Il. 18 Detinifia 3.7. Coordonate carteziene pe o dreapti. Dac& punctele considerate sint situate pe o dreapti, pentru determinarea pozifici lor este suficient 6% lutim o singura ax Oz (fig. 11.19) In acest caz, considerind un punct M pe oxé, el va avea vectorul de pozitie OM. Axa Oz avind versorul 7 expresia analitick a vectorului de pozifie este vunde 2=O0M, Fig. Il. 19 2 se numeste abscisa punctului M. Deci, in geometria pe o dreaptt, punctele au o singuri coordonaté. Se noteaz’ M(z). Cind abscisa unui punct este pozitivs, punctul este situat la dreapta originii, iar cind ebscisa este negativ’, punctul este situat la stinga originii.PUNGTUL 63 Cind punctul coincide cu originea, abscisa sa este nuli. Observafie. In acest curs se va Iucra in general in coordonate rectangulare. Cind se va lucra in allfel de coordonate, se va specifica. § 4. Alte sisteme de coordonate Definitia 4.1. Coordonate polare {in plan. Un sistem de coordonate polare in plan se defineste printr-un punct OQ, numit pol, gi printr-o axX Ox, numit& azd polard (fig. 11.20). Pozitia unui punct M din plan este determinaté daca se cu- nose; distanja e = OM de la pol la punctul M(8,8) considerat si unghiul @ pe care-| face directia 2 pozitiv’ a axei polare cu semidreapta OM, 8 socotit in sens pozitiv (sens antiorar). o Numerele p si @ se numesc coordonatele polare ale punctului M gi se scrie Fig. 11. 20 M(0, 0). p se numeste raza vectoare a punctului M sau modal. @ se numeste unghiul polar al punctului A sau argument. Deoareco unui punct M din plan ti corespunde pentru unghiul polar o infinitate de valori 04 2ke (& fiind un numér intreg oarecare), se pune condifia 0<0 <2. @ se consideri intotdeauna pozitiv. Prin conditiile de mai sus so stabileste o corespondenti biunivocd intre punetele planului gi perechea de coordonate (p, 6). Teorema 41, (Relafiile intre coordonatele cartezione rectangulare gi cele polare,) Fiind dat un punct M_ de coordonate carteziene rec- tangulare (x,y) relajiile intre aceste coordonate carteziene gi cele polare M(o, @) sint 2 pcos8; y= psin®, gi invers e= V2 Fy; tgo= 4. Demonstratie: Fio punctul M(s, y) Fig, 21 (lig. 11.21).GEOMETRIE ANALITIGA $1 DIFERENTIALA Acest punct avind coordonatele polare (p, @), din triunghiul OPM rezulta x cos 6 4 { a @) y =p sine Relafiile (3) fac trecerea de Ja coordonatele carteziene ortogonale la cele polare. Ridicind la pitrat relafiile (3) si faicind suma lor, avem + ye = pF de unde =VP TR Imparfind relatia a doua din (3) prin prima, obtinem Y= 1g0. Relafiile e-\ery 4 ne “) fae trecerea de la coordonatele polare Ja cele carteziene. Aplicasii: 1° S& se giseascd coordunatele polare ale punetului 1 u(t, Aven 1) V8 yoy ee FTR Hb gon ka Peron k. Coordonatele polare ale punctului Af sint- deci Me aft, 2° Si se giscased distanfa intro dowd puncte ety date in coordondte polare (tig, {1.23} io a 3 Myler %) si Malee, %) Fig. Ih 22 Avem {AG M,| = Ver + ef — Zraes cos (6, — 6). Deftinifia 42, Coordonate cilindrice. In sistemul de coordonate cilindrice, un punct M este determinat prin numerele e, 8, 2,PUNCTUL 65 p = OP este proiectia razei vectoare OM pe planul 20y; , ea 6 = unghiul (Oz, 0P) cota punctului M (fig. 11.23). Toorema 4.2, Relafiile intre coordonatele carteziene rectangulare ale unui punct M(x, y, 2) gi cele cilin- drice M (0, 8, 2) sint gi Fig. 11. 23 Demonstratie: Fie un punct M de coordonate carteziene rectan- gulare (x, y, 2) si de coordonate cilindrice (, 8, 2) (fig. 11.23). Din ‘triunghiul OA P avern z= p0os0; y= pind, Rezulti relatiile de legéturd z= pc0s0 | (5) Pentru a obfine relatiile de trecere de la coordonatele cilindrice la cele carte- ziene, din primele doud relayii din (5) obfinem on Vre si de asemenea tg = iar zea Definifia 43. Coordonatele polare in spafiu sau coordonatele sferice. Fiind dat triedrul dreptunghie Oxyz gi un punct M, coordonatele sferice ale punctului M sint % % R,66 GEOMETRIE ANALITICA 91 DU unde : © este unghiul format de axa Ox ou proiectia OP a razei vectoare OM a punctului Mf pe planul r0y; @ — unghiul format de axa Oz cu taza vectoare OM; R — mirimea razei vectoare OM (lig. 11.24). Punind condifiile 0<0<2n; O<90, se stabileste 0 corespondenta biunivoca intre numerele (0, 9, #) gi punctul Mf din spatiu. Teorema 4.3. Relaiile intre coordonatele carteziene rectangulare ale unui punct M (x, y, 2) si cele sferice M Fig. I. 24 (8, @, R) sint = Reos0sing R=afrryps y=RsinOsing si }tge=% = Roos @ 008 = Demonstratie: Fie M un punct de coordonate carteziene rectan- gulare (x, y, 2) gi de coordonate sferice (0, @, R) (fig. 11.24). Fie OP proiectia razei vectoare O47 pe planul x0y. Din triunghiul dreptunghie OP, avem t= OP cos0; y=OP sin 0. Dar din triunghiul dreptunghic OPM, avem OP =Rsing si z= Roose. Deducem z= Roos Osing y—RsinOsin 9 (6) z= Roos». Formulele (6) fac trecerea de Ja coordonatele carteziene rectangulare la cele sferice. Pentru a avea formulele de trecere de la coordonatele sferice la cele car- teziene, ridictim la piitrat relafiile (6) gi, facind suma lor, obfinem at y? + 2? = RP [(cos? @ + sin? 0) sin? » + cos® @] = FR’,