r i 1 rf L ci a 1 1 i L Ecana ele ee obi omen mr Seis ee See Jett Tema de proiectae ..... 2 1 oR ‘Studiul do prefezabiltate 2 ‘ 1.9 Shiiul de fezabitate * twist 8 . 4 ee wee: & pines ; da teaetrtcmere at peng aay REE aca 4.2.1 Autorizatia de construire. 4 I caerhes ase seen ft Se aoe : eee I 2.2.13 Variatia consumului de ap... . 10 I He bepeere eee i 2.4.1.1 Retele interioare de alimentare cu apa rece si respectiv, cu apa calda de consum, I CU apsi rece $i apa calda de consum 18 I pete 2 2.42.5 Obiecte santare, armaturi st accesoni 23 I Ae aes 2 2.43 Stabilirea tipurior, determinarea numarului obiectelor saritare si z ninth 12.4.4 Caiculil hidrauiic al conducteler de distribute a apei reci si calde pentru consi teh 2.44.1 Debite specifice, echivalonti de debite, presiuni normale de viilizare * entre arméturie obiscielor sanitare $4.2 Debite de calcu! pentru dimensionarea condtuctelor ; Dimension: ictelor si calculul pierderilor totaie de sarcind Exemple de cat-ul . 2 Insiaiati interioare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendilor 25.1 Elemente fund>mentale privind siguranta la foc a constructor si instalatilor aferente 2.5.1.1 Conceptia generald privind siguranta la foc . ‘ 2.5.1.2 Prescriptit fundamentale privind siguranta la foc a constructillor in arsamblu gi ">? 2 principaletor prti componente ale acestora eo 2.5.1.3 Prescrpliie principale de proiectare si realizare a instaiatilor intericare de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendilor 2.5.2 Materiale si echipamente specifice instalatilor de alimentare cu apa rece pentru combaterea incen 2.9.2.1 Detectoare de incendi 2.5.22 Gentralele de detectie si semnalizare a incendillor 2.5.2.3 Hidranti interior gi echipamente de serviciu 2.5.24 Sprinklere 2.5.2.5 Dreneere 2.5.2.6 Aparate de control si semnalizare (ACS) 2.5.27 Pulverizatoare 25.28 Tew, fitinguri si armaturi falatit cu hidranti interce’ pentru combaterea incendilor 2.5.3.1 Soluti constructive si scheme ale instalailor de alimentare cu apa rece a hickantilor 2.5.32 Dimensionarea conductelor_instalatilor de alimentare cu apa rece a hidrantilor interiri Pentru combaterea incendilor Exemple de calcul 2.5.4 Instalati automate cu sprinklore pentru combaterea incendilor 2.9.4.1 Echiparea tebnic4 a cladvilor cu instalati automate cu sprinklere 2.5.4.2 Solult constructive si scheme pentru instalati cu sprinkler 2.5.4.3 Caleulul hidraulic al conductelor de alimentare cu apa rece a sprinklerelor Exemplu de calcul . : 2.555 Instalatil cu drencere pentru combatersa incendilor 28.5.1 Echiparea tehnic’ a clairlor cu instalatii cu drencore 2.5.5.2 Solutii constructive si schome ale instalaior de alimentare cu apa a drencerelor 2.5.5.3 Dimensionarea conductelor instalatilor de alimentare cu apa rece a drencerelor 2.56 Instalatit fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizat 2.5.6.1 Echiparea tehnica a clidirilor cu instalati fixe de apa pulveriza 2.5.6.2 Solutii constructive si scheme pentru instalati fixe cu apa pulverizata 2.5.6.3 Dimensionarea conductelor instalatie fixe de stins incendiul cu apa pulverizata Exemple de calcul . 2.6 Retele exterioare de alimentare cu aparece din ansambluri de clair 26.1 Sisteme, scheme si condili de realizare a retelelor exterioara de alimentare cu apa rece din ansambluri de clalei . . 2.6.1.1 Alcdtuirea si clasificarea refelelor exterioare de alimentare cu apa rece: 2.6.12 Retele exterioare de distribute a apei reci in ansambluri de cladiri 2.6.1.3 Racordarea instalatilor interioare la retelele exterioare de alimentare cu apa sau la suse {(bransamente) ee ; 2.6.1.4 Amplasarea (pozarea) retelelor exterioare de alimentare cu apa rece 7 2.6.2 Materiale si echipamente specifice pentru retelele exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluti de clic 2.6.2.1 Conducte gi armaturi 2.6.2.2 Hicranti exteriori pentru stingerea incendilor 2.6.2.3 Hickanti pentru stropit spatii verzi a 2.6.3 Dimensionarea rejelelor exterioare de alimentare cu apa rece din ansambluri de cladiri 2.6.3.1 Stabilirea tipurilor si numarului punctelor de consum alimentate cu apa rece Gin retelole exterioare: 5 coe 2.6.3.2 Debite specifice si debite de calcul penvu dimensionarea conductelor exterioare de distribute a apei reci in ansambluri de claciri ; 2.6.3.3 Dimensionarea conductelor retelelor exterioare de distributie a apel reci in ansambluri de ckidii si calculul plerderilor totale de sarcind 2.6.3.4 Dimensionarea conductelor de brangament 79 79 79 81 81 82 82 83 a3 a3 88 90 90 95 96 98 98 102 102 102 w2 103 104 m2 112 112 112 113 114 4 114 14 116 118 115 Ww 120 wt2.6.4 Exomple de calcul... FUE seo ws 27 [stall pentru acumulaea (stocarés) apa! rae are 27-1 Soluti consttuctve si scheme pent reatzares instalatilor - 34-1. Rezervoare la sol slingropate in sol «2 27.1.2 Castele de apa : 2.7.1.3 Rezervoure de ere Sau industriale .. i ERE onan 0 . 2.73 Caleuiul hidrauic al conductelor aterente fezervoarelor de acumulare a apet reci Fe a2 Selerminarea ciamotuui gi uma robinetcey ce Pltitor ai 27.8.2 Dimensionarea conductei de preapin ss Conductel de golire a rezervorulai de acumulare a apei reci = neo 2.7.4 Exemple de calcul 5 2.8 Instalatt pentru ricicarea presiuni apei roi | : 28,1 Elemente de baz’ privind functonarea pompelor ‘nstalatile hidrauiice 2.8.1.1 Clasificarea pompelor 2 x : 3.8.12 Curbele caracteristce a trae constants ale unl Pompe centrifuge $8.14 Calcul initimii de pompare a apel : 28:14 Determinarea punctului de functionaré a istaatie do Pompare, Energia specific’ de pompare a apei . 28 ie Cau inti goodexice de aspraje, Cavttia Pompelor . 2.8.16 Functionarea pompelor euplate 2.8.1.7 Reglarea pompelor = ee 2.82 Mateile, aparate, echipamente si aregais peru instalatile de pompare @ ape: 282.1 Pempe 2.8.2.2 Recipiente de hiceofor 28.2.3 Rezervoare tampon 28.24 Aparate de 2.83.1 Instalatt de p Zong Ciublt Se pompe cu trate vaiabis, cuplete aralel (sistem HYDROM 5223 Instalati de pompare a apei, cuplate cu rooms tampon si re: 2.34 Partcutaitit ale nstaattor de pompere sane nocesara sti 2.8.4 Exemple de calcul. 5 29 staat cenrale pentru propararea apel cade do conccas ing staat Cerra de preparare a ape calde de conn in i 7.2 Materiale i echipamente pentru inataaty contra ie 2.9.2.1 Schimbatoare de céldura ‘ 2.8.2.2 Pompe de circulatie a apei calde de consum 7322.3 Amature inchider, clare, sigurama si conto! 28 NCU instaatitor contale de prepare a ages cee de consum 2.93.1 Debitul de calcul pent apa caida de crea Peay Necesarul de caldurd pent prepararea ape! ead dg consum 2.933 Calculul termic al boiterulus ?.9.3-4 Calculul volumului (capacittiy rezervoarcler (acumulatoarelor) de apa cals (tara serpentina interioaré de incalee) sa, mie al schimbatoaretor de edidurd recuperative, eu circutatia gentior termici in contracurent 2.9.4 Retole de conducto pentru distrbutia si cxculatia pei calde de consum Fok} Rete de conducte pent distibutia sper cate consum 4 22 Rotete de conducte pentru circuatia apel cae sn ‘consu 2.9.5 Exemple de calcu ae 2.10 Instalati locale pentru prepararea apei aide’ de consum isteme fira acumulare Preparare a apei calde de consum 2935 2.10.1.2 Boilere electrice : 2102 Aparate pentru prepararea loca a apel cake de onsum, folosind gaze naturale 133 134 135 137 139 139 140 41 141 141 tar 144 144 145 146 147 147 147 147 v9 151 151 152 192 192 153 153 153 - 154 155 158 158 159 161 163 163 163 163 164Li a ro nnnnenennenenaoramn sesamin EL ia Cuprins awa 212 nna meu eras soa se eae oe i 214mg ete ern ese wis ci st wg ‘haswmncreanrs oe esisinnare Sect cede cos i 3. INSTALATII DE CANALIZARE 3.1 Caracteristicle apelor uzate si normele de protectie a mediului ' 176 3.1.1 Caracteristicle apetor uzate eee Pee eee eS Sees 3.3.25 inchizatoare cu sertar contra refullrli apei uzate 187 3.4 Instalatii interioare de canalizare a apelor uzate industriale ™ 204 242 Gust a a ary cao os “BS ca enema mat bane nee Sevier canis eastig ra 382 ura tear pe aaa enn ae mom Bsn se Ae spree ge| | satiate asain basa Cuprins 3.5.3.1 Debitole specifice ale receptoarelor de ape meteovice si dabitele de calcul Pentru dimensionarea conductelor a oa eee - 207 353.2 Calcul hide de dimensionare a conductelor de canalrare & apelor oiseren 2094 3.5.4 Exemple de calcul 2... ... 2... : 213 ‘3.6 Refele exterioare de, canalizare din ansambluri de clidii 2m 36.1 Incacrarea rejeletor extericare de canaiizare din ansambluri de clacri in schemele si sistemele de canalizare a localitiilor q 7 poe 214) 382 Materale gi echipamente utizate la reaizarea roflclor exierioare de canciizwe . din ansambluri de clit wa eee 216 363 Construct acceso ale rejelelor exterioare de canalare din ansamolut de clade! 216 5-6-4 Dimensionarea conductelorrefelelr exterioare de canalizare din ansaryblar de ceadst 27 3.6.4.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor oe 217 36-42 Dimensionarea conductelor retell exteriare de canalzare din arama! de’ cc 220 3.6.4.3 Dimensionarea gurilor de scurgere 4 * 221 9.6.4.4 Dimensionarea deversoarelor " 224 3.6.4.5 Dimensionarea bazinelor de retentie ie ene 221 36.8 Profil longitudinal a retell exterioare de canalizare din ansamblu de clic? 221 38.6.6 Exemple de calcul 222 8.7 Instalati de pompare a apelor de canalizare Goer : 221 3:7} Solutl constructive gi scheme pentru instalati de pompare a apoior de canslzare 207 3:72 Echipamonte si utilaje specifce folosite pentru pomparea apelor de vanalcans 228, 3.7.3 Caletnul instalatitor de pompare a apelor de canalizare 229 - Exemplu de calcul 5 220 3.8 Instalatii locale de epurare a apelor uzate . a 230 3.8.1 Procedee, procese si scheme generale de epurare a apelor uzate 230 3.8.1.1 Procedee de epurare Oroenoe 230 3.8.1.2 Procese principale folosite la epurarea apelor uzate 230 3.8.1.3 Scheme generale de epurare a apelor uzate 232 382 Echipamente, utiaje gi aparate pentru epuraree locali a apolar usate 234 3.8.2.1 Gratare gi site 5 “ 234 3.82.2 Separatoare de nisip, nmol sau resturialimentare 235 38.2.3 Separatoare de grasimi sau uleiuri 206 3.824 Echipamente i instalai locale de epurare chimicé a apetor uzate - 239 nasz8 Echipamente s instal locale de epurare mecancbiologicéariiiala a opel uaate | 239 3.9 Tehnologii de executie si montare a instalalilor de canalizare igs es, +241 See paula st cispoztve folosite la executia si montarea instalailor de canalzare 241 3.9.2 Montarea retelelor interioare de canalizare ‘ . 241 3.9.3 Racordarea obiectelor sanitare la reteaua interioaré de canalizare 24g. 3.9.4 Montarea receptoarelor de ape meteorice 2a7 3.9.8 Executarea retelolor exterioare de canalizae din ansambluri de clack 2ar 328-1 Mrasarea si executarea santurilor pentru montarea tuburior de canalizare 247 39.5.2 Montarea conductelor (tuburilor) de canalizare 2az 5.9.5.3 Executarea constructilor accesori ale retelelor exterioare de canlizare 248, 3.9.6 Probarea si receptia instalailor de canalizare Pag, 3.9.6.1 Instalati interioare 248 3.9.6.2 Instalatiior exterioare de canalizare : 248, 39,7 Elemente necesare pent elaborarea instuctivilor de exploatae a instalajlo de canatre 248 4. INSTALATI SANITARE PENTRU FOLOSINTA PUBLICA 4.1 Bazine de inot (piscine) 250 4.1.1 Calitatea apei din bazinele de inot : 250 4-12 Sokiti constructive si scheme de realzare a inlalaila Hiaulice pent bexine de inet 250 4.12.1 Schema generald a instalaior de tratare a apei 250 I 122 Disporitive de preluare de supratati: deversoare, sparge-val, rigoie, skimare 251 4.1.23 Prize de aspiratio. 251 4.1.2.4 Prize de fund (piese de evacuare) 251 4.1.2.5 Duze de injecti 252 4.1.2 Disporitive (echipamente) pentru inot in eontracurent 252 4.127 Dispozitive (echipamente) pentru hicroterapie 252 4.1.2.8 Dispozitive (echipamente) pentru spalarea bazinelor do inot 252 4.1.3 Dimensionarea instalatlor hidraulice ale bazineler de inot 252 4.1.3.1 Debitul de caleul 252 4.1.3.2 Calcul instalatici de watare a apei 253 RrBEB covrins 1 42 Bai pice . 1 os ane Re 253 F 4.3 Bucdtéri mari pentiu restaurcnte, hotel, spitale, caning cel 254 44 Spite, pote, complexe bakens : : 284 415 Spatitort co rule 9 erate chica : 86 46 Closete pubkce 256 | 4.7 Fandenartocione cu pcs de ap er 418 Famwdy publce penve bast ape : 259 4.9 inatt pentu soph spat eee : 209 I 4-10 Instelati de alimentare cu apa si canaiizare in piete publice fixe sau votante, ampiasate nae Wer a . 200 5. INSTALATII SANITARE IN CLADIRI IZOLATE I 5.1 Instaat locale do almentare eu apd eco. 22 5.2 inca locale de eanalaare : 262 6. INSTALATH DE GAZE NATURALE COMBUSTION 6.1 Proprietitie tice principale ale gaze hate combustible . 26 6.1.1 Stiri do rotor pentu gaze naturale somtnootnn 208 61.2 Troptle de press in instalatlo de gaze natone combusttte 266 6.13 Densitstea gave naturale combustne : 266 5.14 Viscoztatea gazolor notursle combust 206 82 Ardea gazelor natvale combusts a 206 62.1 Temperatura de apindre 267 i S22 une oe amone : a 6.2.9 Viera de ardae 267 62.4 Avtoaprinderen sav explosa 263 I 6.2.5 Cateulul arderii qazelor naturale combustible 268 826 Ardere complet ardere mconpiod a 62.7 Conteh art : 2 8.3 Materia si aparate pert insta de gaze reais vortustbie 273 I 8.3.1 Te iting motion 270 83.2 Tev i fing dm potted (PE) do eta densats 273 633 Ammann : : aon aan 23 I 6.3.4 Arzdtoare de gaze naturale combustibile a . 273 835 Aparate do uitzare a gazelor naturale comiustois° : 26 6:6 Dotectoore do gaze, ckeporive si wmdlrl ae sinranii w tlocare 2s 8.36.1 Detectowe de gaze : ars L 836.2 Supape do blocare a condictolor gaze halralé couse 26 835. Dispozive de sguranta cu facdrd Ge veche : arr 6.36.4 Supape de sinrenia, mo . ar 6.3.7 Filtre de praf pentru gaze naturale combustibile 277 6.38 Soparatore co etuoe mo EI ae 6.38.1 Soparatoae grawtaionaie 278 6.38.2 separatoae contlugae 270 I 6.3.9 Regutatoare de presiune pentru gaze naturale combustiove 278 6339.1 Regulatoare automate do presiune, cv neon 279 833.2 Regulatoar automate de pressne, cu actonars eke th 200 88:10 Anarate poneu masurarea 9 veistarea debtor de goss nauraleConbictbne 231 63.102 Contoore dterenate ao 282 83.11 Aparato pent misurarea presiani gazeor naturale combuctbig CIT aa I 6.4 Instalati interioare de utiizare a gazelor naturale combustbite 282 84.1 Condi peniry uitzarea gale naturale corbustine fs lice 282 6.4.2 Sokal constuctve si scheme do realzare a ietlin wicreara‘ce size 8 gazelor natal combuctne : ae wo ze | Baa 2 Seaae generale do reatzare a ister tocare do gaze naa Contain 2... 2M 84.22 Solu constuctve pent racordaroaaparatlor de ules oe ago do gaz0 naturale combustible la eleain do oorcneta . 204 84.29 Solu constuctve perry realzarea reel rome de dsebuno 8 gazolor natural combust me ; vere 285 8.4.24 Asigurareaaerubi necesar ardor qi evacuaréa gazeor 0 erdeso enennennne’*) 8.4.3 Dimonsionarea concuctlr intalaitrinteioae do Uilewe secre trate I combustible de joasd precane mee : 287Cuprin 6.4.3.1 Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor de gaze naturale combustibile de joasd presiune ....... Faso navn - 64.3.2 Stabila cAderilor de presiune disponibile penku dimensionarea conductelor instalatilor interioare de gaze naturale de joasa presiune . 6.4.3.3 Dimensicnarea conductelor de gaze naturale combustible ~ Exemple de calcul ARG nen 6.8 Bransamente si racorduri ale instalailor interioare la retolele exterioare de gaze naturale combustibile A . 66 Stalii si posturi de reducere si reglare a presiunii si masurare a debitelor de gaze naturale combustible . . : 66.1 Stati cu o singurd weapta de reducere si reglare a presiunii si masurare a debitulul de gaze naturale combustibile 6.6.2 Stafii cu doud sau mai multe trepte de reducere si reglare a presiunii si masurare € dobitelor de gaze naturale combustible é 6.6.3 Posturi pentru reducerea si reglarea presiunii si msurarea debitelor de gaze naturale combustible . 5.64 Constructii pentru stat’ si postur! de reducere si reglare a presiunii si misurare 1 debitelor de gaze naturale combustible 6.7 Retele exterioare de gaze natvrale combustibile : 6.7.1 Soluti, constructive si scheme pentru refelele exterioare de gaze naturale combustible 6.7.2 Protectia anticorosiva a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile . . 6.7.2.1 Cauzele care provoaca coroziunea conductelor metalice pentru transportul ‘i distibutia gazelor naturale combustibile 6.7.2.2 Masunile de protectie anticorosiv a conductelor exterioare de gaze naturale combustibile wees 67.3 Dimensionarea conductolor retelei exterioare de gaze naturale combustible 6.7.3.1 Debite de calcul pentru dimensionares: conductelor retelelor exterioare de gaze naturale combustible : 6.7.3.2 Stabileea c&denlor de presiune disponibile pentru dimensionarea conductelor reielelor exterioare de gaze naturale de joasd presiune 67.3.3 Dimonsionarea conductelor retelei exterioare de gaze naturale combustibile (presiune medie sau redusa) “ 68 Tehnologia de executare si montare a instalaliior de gaze naturale combustible 6.8.1 Tehnologii de montare a instalalilor interioare de gaze naturale combustibile 6.8.1.1 Montarea contoarelor de gaze naturale combustibile 8.8.1.2 Montarea coloanei de alimentare cu gaze naturale combustibil @ instalatie interioare: 8.8.1.9 Montarea retelei interioare de distibutie a gazelor naturale combustibile 6.8.1.4 Montarea arzatoareler $i aparatelor de uliizare . 6.8.1.5 Probarea si receptia instalatilor imerioare de gaze naturale combustible 8.8.2 Tehnologia de montace a bransamentelor de gaze naturale combustible 6.8.3 Tehnologia de montare a statilor si posterior pentru reducerea si Feglarea presiunii gazelor naturale combustible 6.8.3.1 Amplasarea si montarea echipamentelor 6.8.3.2 Probarea si receplia statilor si posturilor de reglare 6.8.4 Tehnologia de montare a retelolor exterioare de gaze naturale combustibile 6.8.4.1 Montarea subterana a retelelor exterioare de gaze natural 8.8.4.2 Montarea aeriana a retelelor exterioare de gaze naturale 6.8.4.3 Probarea si receptia retelelor exterioare de gaze naturale combustible 6.9 Elemente necesare pentru elaboratea instructiunilor de exploatare 2 instalatilor de gaze naturale combustible 7. INSTALATII DE GAZE PETROLIERE LICHEFIATE. 7.1 Proprietatile principale ale gazelor petroliere lichefiate 7.2 Arderea gazelor petroliere lichefiate 7.3 Material, aparate si buteli pentru gaze petroliore lichehate 7.3.1 Teui gifting metalice 7.3.2 Racorduti flexbile 7.3.3 Recipiente pentru gaze pelvoliore lichefiate 7.3.3.1 Recipiente mobile (buteli) pentru gaze petroliere lichetiate 7.33.2 Recipiente stabile pentru gaze petrol lichetiate 7.3.4 Armatur 7.3.4.1 Robinete pentru conducte 1S BH Bae 8 BB 3 8 299 299 300 300 301 301 301 301 301 - 301 302 302 302 304 304 304 305 305, 305, 308, 308 308 308 308 308 308 309 309 309= me eee S| =| AZ Cuprins 7.3.4.2 Robinete pentru butel li de gaze petroliere lichefiate 7.3.4.3 Armaturi pentru recipiente stabile de gaze peirolere licheliste 7.3.5 Regulatoare de presiune pentru gaze petrotere lichet 7.36 Contoare de gaze petrolere lichefiate 7.27 Arzitoare si aparate de util 7.4 Instalati interioare de utiizare a are pentru daze pelroliere lichefiate gazelor potroliere lichefiate 7.4.1 Soluli constructive si scheme pentru instalati interioare de utizare a gazelor petrokere licheliate 7.4.1.1 Instalati interioare de gaze polrolicre lichetiate, cu conducte «in fevi ain otel . ce 7.4.1.2 Instalati locale de gaze petroliere ichefiate, cu racordur flexibile 7.4.2 Dimensionarea conductelor cu fevi din ofel pentru instalati de gaze petroliere lichefiate Exemple de calcul 7.5 Instalatii extericare de gaze petroliere lichetiate 7.8.1 Instalatil de depozitare in « recipiente mobile (bute) 3 gazelor pelysiere fick 7.5.1.1 Schema generala si tunctionarea instalatioi de depozitare in recipiente mobile a 7.5.1.2 Constructia instalatei in recipiente mobile a ‘gazelor petrolere lichetiate de dopozitare ‘gazelor petroliere lichefiate 7.8.2 Instalatii de depozitare tn recipiente stable a gazelor petvolere lichotiate 7.5.3 Retele exterioare de gaze petroliere lchefiate 7.6 Tehnologii de executare 3i mont tare @ instalatilor de gaze potroliere lichefiate 7.6.1 Montarea instalatilor interioare de gaze pelvoliere lichetiate 7.6.1.1 Montarea instalatilor intericare de gaze petroliere lichofiato, ‘cu conducte din tevi de ote! 7.6.1.2 Montarca instalatilor interioare de gaze petrokere lchefiata cu racordur tlexible 7.6.2 Montarea instatatilor exter 7.6.2.1 Montarea instalatllor joare de gaze petrobere lichetiate He depozitare in recipiente mobile 8 gazelor petroliore lichefiate 7.6.2.2 Montarea instalatilor de depozitare in recipiente stabile gazelor petroliere jchefiate 7.6.2.3 Montarea rejelelor exterioare de gaze petroliere lichofiate . 7.6.3 Probarea si receptia instalatilor de gaze petroliete lichefiate 7.6.3.1 Proba preliminara 7.6.3.2 Proba de rezistenta 7.6.33 Proba de otanseitate 7-7 Elemente necesare pentru elaborarea instructiunilor de exploatare a instalatilor de gaze pelroliere lichefiate 8. INSTALATII DE FLUIDE TEHNOLOGICE 8.1 Instalati de aer comprimat 8.1.1 Solutii constructive si scheme pentru realizarea instalatilor de aer comprimat 8.1.1.1 Elementele component 8.1.1.2 Instalati locale de aor te si clasificarea instalatilor de aer comprimat comprimat 8.1.1.3 Instalati centrale de aer comprimat 8.1.1.4 Reteaua de conducte a instalatiei centrale de aer comprimat 8.1.2 Materiale, echipamente si utilaie specifice instalatilor de aer comprimat 8.1.2.1 Compresoare de aer 8.1.2.2 Rezervoare-tampon per 8.1.2.3 Filtre de aer tu aer comprimat 8.1.2.4 Uscatoare de aer comprimat 8.1.3 Dimensionarea conductelor = Exemplu de calcul . 8.2 Instalatit de oxigen instalatilor de aer comprimat 8.2.1 Proprietatile si utilzdvile oxigenuits 8.2.2 Soluti constructive si scheme pentru instalati de oxigen 8.2.2.1 Instalatii pentru distributa si utiizarea oxigenulsi gazos 8.2.2.2 Instalatii pentru transportul si distibutia oxigenuiut lichid 8.2.3 Materiale, echipamente si a 823.1 Conducte si armaturi 8.2.3.2 Butelii de oxigen parate pentru instalatii de oxigen an 312 313, 313 314 3u4 314 aia 315 315 316 316 317 318 318 318 318 318 319 322 322 322 322 322 323 324 324 325 325 325 325 327 . 307 327 307 327 328 329 329 32982.3.3 Reductoare de presiune pentru oxigen... 824 Dimensionarea conductolor de dstibutie a oxignuli garos ~ Exomplu de calcul... ie 83 Instalatii de acetilna £3.23 Instalati locale pentru distributa si utiizarea acotlone) 8.3.3 Materiale si aparate pentru instalatile de acettena 8.33.1 Generatoare de acetilena . 83.2 Aparate pent spatarea, epurarea si ricirea acetionei 83.3.3 Dispozitve de sigurantd pentru instalaile de acetent 8.3.3.4 Butelii de acetilon’ = 8.3.3.5 Reductoare de presiune pent acctilond £3.36 Tew, ftingur i armaturi pent instalath do aceviond 8.3.4 Dimensionrea instalajilor de acetilena 8.34.1 Debitul de acetilena produs de un generator - Exemplu de calcul 8.4 Instalati de hidrogen 8.4.1 Propriettile si utiizévte hidrogenulut 8.4.2 Instalati pentru distributia hidrogenului 85 lnstaati cu fide tehnologice folosite pentru Gombatesea incendilor 8.5.1 Instalatit cu dioxid de carbon . Bot Propnetatie doxiduui de carbon ea substanié do singers a incenditor 55-12 Echiparea temnicd a eliinior cu instal de slingero » meee Su dioxid de carbon 85-13 Sokiii constuctve si scheme pent istaati de stingore & incerdhios, cu dioxid oe carton 89.14 Material, echipamente, cispozive si aparate pent insiataita co tins incendiu Cu dioxid de carbon 25.18 Dimensiunea conductelor instalator cu dioxid de carbon 8.5.2 Instalatil fiwe de stingere a incendilor cu FM200 85.2.1 Proprietatie substantei de stingore a incenditor FMI300 oe iad Solull constructive si scheme pentu instaat de stngere a incendilor cu FM200 8.5.3 Instalati cu azot B23 Propritatle azotuui ca substanté de stingore @ incendie 99.52 Soluti constuctve si scneme pentu install fie de mortvare ea stingere a incendilor cu azot 5.5.3.3 Dimensionarea instalatilor fixe de inertizare saa stingere a incendiilor cu azot 8.54 Instalati de stingere a incendiior cu spuma 8.5.4.1 Proprietaile spumantilor concentra $i alo spumel fost la stingerea ineendilor 85.4.2 Solut constructive si scheme pentru instalaile de stingere a incendior cu spuma oS (ad Dimensionarea instalatilor de stingre a incendhiey cu spud 8.8.5 Instalati cu pulberi stingatoare de incenehu 5.5.5.1 Proprietaile pulborlor stingatoare de incendis 85.5.2 Solutii constructive si scheme pentru instalati CU pulberi stingitoare de incendiu 86 Tehnologi de executae si montare @ instalailor cu fice tehnologic 8.6.1 Insialatit de aer comprimat 86.2 Instalatii de oxigen 8.6.3 Instalati de acetien’ 2.5.4 Instalati cu fuide tohnoiogice toloste pont combateras incenditor 87 Elemente necesare pentru elaborarea instuctiolon oe exploatare 4 instalatiior cu fluide tehnologice, Sg © aa ga ee ° ai? Seay aad tin 336, 88 339 339 339 g 340 343 344 344 344 345, 346, 46 346 246 sarI. Instalatii sanitare Canitolul Elemente generaleBEB copitotut 1: ctemente generate 1.1. Fazele de elaborare a documentafiilor tehnico- gconomice necesare reali. zarii obiectivelor de investi Publice pentru instalafii de alimentare cu apa, ca- nalizare, gaze naturale $i fluide tehnologice Documentatille tehnico-economice Pent obiectivele de investiti publice Se elaboreaza (conform ,Normelor me todologice privind continutul cadru al Proiecielor ~ pe faze de proiectare ~ al documentelor de licitatie. al ofertelor g at coniractelor pentru executia investi tifor”) in urmatoarele faze: studi de prefezabiltate (SPF); + study de fezabilitate (SF) proweet tehnic (PT) i caiet de detali de execute (DDE). Documentatile tehnico-economice de investiti publice pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze nia. turale si fluide tehnologice, se elabo. reaza pe baza datelor cuprinse in toma de provectare, 1.1.4. Tema de proiectare Face parte integranta din fazele int ale de proiectare, SPF si SF Pentru instalatile de’ alimentare cu apa si canalizare, tema de proisctare (avand anexate planurile de arhitectura ale cladiri) cuprinde urmatoarele date principale: estinatia, categoria de important Si caracteristicite constructive ale clack fi cladiri de locuit, administrative, so. ial-culturale, industriale sau agrozoo. tehnice: numarut de niveluri si destine tile tuturor incaperilor, inclusiv daca are sau nu subsol tebnic sau numa ca hale tehnice vizitabile sau nevizitabile | elc.: structura elementelor de. con. Structii (stilpi, grinzi, plansee, peret despairttori ete.) inclusiv tipul gi struc {ura acoperisului sau terasei, precum 1 Conditile de rezistenta ale clade, ot mensiunile incaperiior gi ale elemente- for de constructi, precum si cotele go. Odezice ale tuturor punctelor caracte- fistice ale ctidiri Conditile de confort sau cerintele de estetica ale clad: GFadul de rezistenta la foc, catego. ia si clasa de pericol de incendia a ‘onstructilor si instalatlor (conform " "Normelor tehnice de proiectare sear izare a constructilor peivind protectia | @ actiunea foculu, indicativ P13). | caractersticile terenwiui do fundare 1 constructie ~ clasa de importanta si caracteristi- ile clade din punct de vedere seis. ric; ee date privind caracteristicle prose. selor tehnologice (amplasarea Uta lor, puncte obiigstori de alimentare cu pA Si de evacuate a apeler uzate ete) ~ pati pentru amplasarea statior de Pompare. de hidrofor; a conductelor Ge apa si canalizare; umarul total de consumatori si disvibutia acestora pe sexe si categors de varsté; ~ pparametri apei din condueta publi- 2 in punctul de racord al instalatie in terioare sau la sursele propri deal mentare cu apa (daca este cazul) $1 anume: detitel, sarcing tibodinainicd isponibilé (sau presiunea de servicih, Tegimul de furnizare a ape (continu Sau intermitent si cafitatea apei, cola radierulu, ciametrul si pozitia {be planul de situatie) conductei exter ‘are de canalizare la care se racordea. 28 instalatia interioara de canalizae, Precum i sistem (unitar, ‘separatiy Sau mixt) céruia ji apartine Conducta exterioard de canalizare, sursa de cildurd si sistemul de Preparare a apei calde de consum (cu sau fr stocare), in cazul instalation existente avand sarcina termica dispo. Iibili Pentru prepararea apei calde de Consum se indica pozitia (pe plan! de Situatie) a punctuluitermic sau centva. 'ei terrice respective; ~ alte elemente de detaliu care com- pleteaza tema de proiectare. Pentru instalatile de gaze naturale Combustible, tema de proiectare cu rine amplasamentul clit: locatitatea, planul de ampiasare in zona, cu indica ‘ea caracteristicior tehnice ale retclelor extericare de gaze naturale existente (Gresiunite si debitele gazelor naturale, diametrele conductelor etc) si situatia alto tipuri de retele amplasate in zona (cablur electice, condcte de alimen tare cu apa, de canalizare ete tipul si destinatia ckidii si a inca. Peetlor componente (planurle de. ath tectura, la scara 1:50, cu specificarea imensiunilor si destinatilor incdperior Si amplasarea in incéperi a aparatelor de utiizare si a arzitoarelor de gaze | natura), Caractersticte constructive ale clé- ori dale privind caracteristicile proce. sului tehnologic si amplasarea’utia. jelor, in cazul chidritor de productie, al Centralelor termice sau al unor clad social-culturale (spitale, spalatori de | tule, bucdtéri mari ale restaurantelor, | hotelurilr etc.) alle date care completeaza toma | de proiectare. i Datele din.temele de proiectare pen- | tru instalati de alimentare cu apa, ba nalizare, gaze naturale $i fluide tehno- | {Instaiatii sanitare logice s+ e coreleaza cu datele temetor ¢e proiectare pentru arhitectura, revis tert, instalati electice, Ge inciizve, ventilare sau climatizare ete. alo ace luiasi obiectiv de investi. 1.1.2. Studiu de prefezabilitate Reprezinta_documentatia tehnico- ‘economic prin care persoana juridica achizitoare fundamenteaza nocesitatea i oportunitatea realizar obiectivulul 4 investitie Studiul de pretezabiitate se inte meste de care persoana juridicd ach Zitoare si se aproba de cate conduce. rea acesteia. In cazul in care persoana juridica achizitoare nu poate elabora prin forte Propnii studi! de prefezabiltate, acesta 5 va elabora cu spriinul unor consul lanti de specialtate, persoane fizice ‘sav juridice, angajate conform preve- erilor legale (cu contracte de prastari servic. Continutul cadeu al studiului de pre fezabiitate este urmstorul A. Partie serise. * Date generate. ~ denumirea obiectivului de investiti elaboratorul studiului de prefezab Itate (persoana juridica achizitoare dupa caz. consultantul), Ordonatorul principal de credite; ~ persoana juridicd achizitoare (in vestitor) amplasamentul strada, nr.) ~ tema, cu fundamentarea necesititi Si oportunittiy investi. (iudet, locatitae, * Evaludr’ pentru proiectarea studi ui de pretezabiitate sia studiulul de fezabuitate * aloarea totala estimativa a objec: tivului de investi; Chettuiel pent * proiectarea stuck tate; * proiectarea studiulu de fezabiltate; * obtinerea avizelor legale necesare laborarii studilor de prefezabilita te si fezabiltate: * pregatirea documentelor privind organizarea ictatiel, prezentarea ofertelor si adjudecarea proiectari investitiei, conform prevederiior lo- gale (instructiuni pentru ofertant Publicitate, onorart si cheltuiel de deplasare ete) de pretezabil © Date tehnice ale investite: suprafata i situatia juridicd a tere Nului ce urmeaza a fi ocupata de obiectivul de investi; + Laracteristicile goofizce ale terenu- |i din amplasament (zona seismica1. Instalatii sanitare Capitolul 1: Elemente generate El de calcul; natura terenulul de fun- | dare si presiunea conventional; ni- volul maxim al apelor freatice); - caracteristicile principale cconstructiior pent = cladiri: aria constuita; aria desf Surat si numérul de nivelur; = retele: lungimi si diametre: ~ principalele utitaje de dotare a con- structilor (pompe, compresoare, hidrotoare, cazane, schimbatoare de caidura etc}; ~ utlitati (medul de asigurare a aces- tora gi solutia avuta in vedere) * Finantarea investiiei (Din valoarea totald estimativa a investitiei, ...% din surse propril, ...%6 din credite bancare, 1% din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local, ..96 din fondurile special constitute prin lege, in afara altor bugete, ...% din credite externe garantate sau conffactate direct de stat) B. Partile desenate = Plan de amplasare in (1:25.000 ~ 1:5000}, = Plan general (1:5000 - 1:1000), zon’ 1.1.3, Studiu de fezabilitate Reprezinti documentatia cate cu prinde caracteristicile principale si ind catoriitehnico-economici ai investi, prin care trebuie #3 se asiguee utiliza ‘ea rationalé si eficienta a cheltuietor de capital si a cheltuielilor materiale pent satistacerea cerintelor econom Ce si sociale din domeninl respectiv, Studiul de fezabiltate se elaboreaza de cétre contractantul desemnat con: form prevederilor “Regulamentului pr: vind procedurile de organizare a licita tilor, prezentarea ofertelor si adjudeca~ rea proiectariiinvestitilor publice’ ‘Aprobarea studiului de lezabiltate se face conform prevederilor legale si are jn vedere asigurarea surselor de finan- tare. Continutul cadeu al fezabilitate este urmatoru! studiulul de A. Partito scrise * Date generate: denumirea obiectivulul de investi - elabocator (proiectantul, dup caz, ppersoana juridica achizitoaro) ordonatorut principal de credit; persoana jwidicd achieitoare (in- vestiton) amplasamental (judet, loc: strada, 1) tema, cu fundamentarea necesitat si oportunitati avute i vedere ta aprobarea siudiului de prefezabili- tate; descrierea functionata si tehnolog! tebnice pe ‘specialititis * Date tehnice ale investi: ~ suprafata si situatia juridic8 a tere- rului ce uemeaza a fi ocupata de obiectivul de investi (detinitiv si / sau temporar} ccaracteristicile geofizice ale terenu: |ui din amplasament (zona seismica de calcul; natura terenulu: de fun- dare $i presiunea conventicnali; ni- vvelul maxim al apolor freatice); + caracteristcile principale ale con- structilor pentru: * clair: deschider, travee, aria con- struta; aria desfésuratd, numar de riveluri gi indltimea acestora, volu ‘mul constuit; “rejele: lungimi, latimi, diametre, ‘materiale, conditi de pozare ete. structura’ constructiva; pentru cla iri gi retele se va face 0 descriere a solutilor tehnice avute in vedere, cu recomandéri_privind tehnologia de realizare si conditile de exploa- tare ale fiectrui obiect in parte; - principalele utilaje de dotare a con- Structilor (pompe, compresoare hideofoare, cazane, schimbatoare de cildurd ote, + instaiatilaferente constructor: se escriu solutile adoptate pentru in stalatile de almentare cu apa, ca- nalzare, gaze naturale etc tilt (modul de asigurare a aces- tora si solutile tehnice adoptate. * Date privind forta de munca ocu- até dupa realizarea investitet ~ total personal, in care, personal de exccutic; Jocuri de munca nou create. + Devizul general al investtcl. Valoa- rea lotalé a obiectivului de investi, cu detalierea pe structura devizului gene- ral, conform prevederlor legate. + Principal indicatori tehnico-eco: pomici ai investite: valoarea totala a investitiel (INV), din care: constructi-monta) (C+ M): esalonarea investitie: INV /.C + M) repartizata pe ani dorata de realizare a investite’ (uni) capacititi (in unitatfizice) Pancipali indicatori se completeara dupa caz cu date privind * conditile financiare de realizare a biectivului (analiza cash-flow, inclusiv cu rata de actuaizare, rata internd de rentabliiate, analiza raportului cost profit, rata impozituli, perioada de sculve de impozit, influenta variate in timp a pretunilor, rata dobanzit la eredt te bancare, rata de schimb valutar ete), ‘masini si ulilaje necesare procesu: tui tehnologic lista principaleloe utilaje echipamente gi dotiri cu indicarea ca- pacitati tehnice a acestor ~ manopera (cu detalierea pe struc- ture de personel, ~ cheltuieli generale ale unitatit(taxe, comisioane, impozite, instruire perso” nal, chit si sau amortismente, cheltu- ial de administratie si marketigg et) + Finantarea investite’. Din valoarea | totald a investiiei, se defalca: ... mil lei | gin surse proprity ..mil lei din credite bbancare; ..mi lei din fondurile bugetu- lui de stat sau ale bugatului local; ...mil lei din fondurite special constitute prin lege, in afara acestor bugete; ...mil lei Gin credite externe garantate sau con- tractate direct de stat | © Avize si acordur, emise de orga- | nele in drept, potrivt legislate in vi- | goare, privind: avizul ordonatorului_ principal de Credite privind necesitatea si opor tunitatea realizdril investtie | = certificatul de urbanism, cu inca- rarea_amplasamentului in planut urbanistic, avizat si aprobat potrivit legi, precum si regimul juridical terenului; avizale privind asigurarea utiitatilor (energie termic’ si electric’, gaz ‘metan, apa, canal, telecomunicatii etc.) avizele pentru consumul de gaze raturale combustibile; avizele pentru protectia medivlui si a apelor, alte avize de speciaitate, stabilte potrivit dispozitilor legale. 8. Partie desenato + Plan de amplasare in (1:25.00 ~ 1:5000), + Plan general (1:5000 ~ 1500); Planuri si sectiuni de arhitectura pentru principalele obiecte de con: structii $1 instalat La faza studiv de fezabiltate este in terzisa angajarea de cheltuiell pentru pregaticea dacumentelor privind orga- Fizarea licitatiei, prezentarea ofertelor si adjudecarea execute investitiet pu blice (proiect tehnic, caiete de sarcin instructiun) pentru ofertant, publicitate, conorari etc). ‘Aceste cheltuieli se pot efectua nu: ‘mai dupa aprobarea studiului de feza bilitate potrvit competentolor valonice stabilte de “Legea privind finantele pu bce" 1.1.4, Proiectul tehnic si caietul de sarcini Reprezinta documentatii scrise si de: senate pentru care se elibereaza 2u'o fizatia de consteuire si care fac parteF i I i L E I I I I L k i L i I 4: | Capitolul 1: Elemente generale din docunientele de licitatie, pe baza crora se intocmeste oferta Proiectul tannic se elaboreard pe baza Studiviui de fezabiltate aprobat, etapa in care au fost stabilite elemen: tole si solutile principale ale luciaré si ‘au fost obtinute toate avizele, acordu ‘le si aprobarile executied tucréi, in Conformitate cu prevederile legate Proiectul tehnic se veriic de specia- list! atestati, se avizeazd si se aprods de persoana juridica achizitoare potrivit reglementarilor emise de Ministerul Fi rnantolor. Continutul cadru al proieetului tehnic este urmatoru! A Partie serise * Descrievea generata a lucrarilor. = memoriie tehnice pe specialitati (instalati de alimentare cu apa; instala {ii de caralizare;instalati de gaze natu rale etc); * Caietele de sarcini (elaborate de proiectant si organizate in volume dis- fincte, pe specialitati de instalati), care cuprind breviare de calcul pentru ¢imensio- rhatea elementeior componente ale in Stalatiior; = nominalzarea planselor (inclusiv recizari si prescripti complementare acostoray, speciticarea dimensiunilor, proprie- tailor fizice, chimice, de aspect, de ca ltate, tolerante, teste ete. pentru ma- terialele componente ale lucrari tehnologi de executie a lucrarilor: conditi de receptie a lucrariior de instalat, ~ standarde, normative $i alte pres- Criptit tehnice care trebuie respectate, * Ustele cu canttati de lucrani i uti- ap; * Graficul general de reatizare al in vestite B. Parti desenate Cuprind plansele principale privind executia instalatilor fecarui obicct (in- clus cote, dimensiuni, tolerante, cal tatile materialelor, verificarile si probele necesare, izolalii termice, acustice, | protectiianticorosive si parametri prin: | Cipali ai instalatilor ete.) si anume: © planuriie tuturor niveluriior clad | (de regula, ta scara 1:50) cu | amplasarea’elementelor instalaiei respective; ‘* schemele principale ale instalattor (pentru instalatit sanitare: schema coloanelor, scara 1:50; pentru in- stalatii de’ gaze naturale: schema izometrica etc.) ** sectiuni, vederi, detali principale, * planuri de situaio, fa scara 1500 Sau 1:1U00, cuprinzind traseele, diametrele | conductelor ete retelelor oxterionte * profil Icngitucinal al retelelor ex + planul de amplasere a utilajetor {Gin statile de pompare a apei, din unctele termice, din centralele de ‘er comprimat etc) * scheme destisurate, de montare a instalatilor (din statia de hidrotor, unctul temic, centrala de comprimat ete) 1.1.5. Detalii de executie Se elaboreazi in conformitate cu materialele si tehnoogile de executie Propuse, dar cu respectarea stricta a Prevederior proiectului tehnic, tara sa fie necesar s4 se supiimenteze Cantittile de lucrari respective i faa SA se depaseasca costul lucraril stabyit in faza de oferta 1.2. incadrarea obiectivelor de investitii publice pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice, in sistemele de lucrari hidroedilitare si de gaze ale localitatilor 1.2.1. Autorizatia de construire Reprezinta actul eliberat de primaria ‘municipiului, orasului sau comune) (in functie de importanta constructiei si de amplasament), pe baza caruia se asi ura aplicarea masurilor legale refer toare la amplasarea, proiectarea, exe Cutarea si functionarea instalatilor res. pective. Gererea de etberare a autorizatiei de construire trebuie insotitd de un certifi cat de urbanism emis de catre organe le competente, cu respectarea urma toarelor reglementari de urbanism si amenajare a tertoriviul, | Regulamentul general de urbanism: | + Planut urbanistic genera! (PUG) si Plant urbanistic zonal (PUZ} PPlanul urbanistic de detay (PUD): ~ Reegulamentut local de urbanism, Aceste documento se elaboreaza de cate arhitectt si specialist in plan ge | eral, cu participarea inginerior de in stalai 1.2.2. Planurile urbanistice: PUG si PUZ Stabilese solutila generale deal mentare cu apa, canalizare 3i gaze na- turale, din perspectiva dezvoltiit loca- | sanitare, de alimentare cu apa, canal 1. Instalatii sanitare {ati in ansamblul Planul urbanistic de detalas (PUD) stabileste conditile de amplasare si de executie pe un anumit teren a unuia ‘Sau mai multor objective eu destinatie procizata, tinand seara de particular {tlle generate de teren, de vecinatatile acestuia si de cerintale furctions'e, 1.2.3. Avize si acorduri Realizarea obiectivelor de investi entry instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide toh- ologice este conditionata de obtine- ea unor avize si acordue, dintre care, ‘cele mai importante: sunt * Cortiicatul de urbanism, care eu: rinde elemente privind ragimul jutidic, economic si tehnic al terenurilor si Constauctilor si este emis de catre pri- ‘mari sau prefecturi, dupa car: * Acordul energetic, pentru utiizarea gazelor naturale pentiu instalatile de incdleie a locuintelor individuale (cen trala termicd sau sobe), pentru produ cerea apei calde de consum si pentry aparatele do utiizare din bucalatile cladinter de locuit * Acordul de mediu, sau Autorizatia de mediu, care stabileste conditile de fealizare a obiectivului de investli din Punct de vedere al impactuksr asupra mediului si este eliberat de Agentia pentru Protectia Mediului pe baza unui Studtu de impact asupra mediuki * Avize si acorduri pentru racordarea silsau coordonarea rejelelor de alimen- tare cu apa, canalizare, energie termi ©, energie’ electricd, 'telecomunicati ete., eliberate, dupa eaz, de regile sau agentii economici care asigura utiltatile pective, * Avizul Inspectoratului General al Corpului Pompieriioe Militari privind in cadrarea in legislata sigurantei la foc a Obiectivelor respective de instalatit si construct * Alte avizo si acordur (protectia sa nitara, protectia muneii ete) 1.3. Cerinfele esentiale de calitate si criteriile de performante pentru insta- lafitle sanitare, de alimentare ‘cu apa, canalizare, gaze naturale gi fluide tehnologice Proiectarea si executarea instalatlor are, gaze naturale gi fuide tehnologice, se face astfel incat acestea sé realizeze Sis menting, pe intveaga durata de Utiigare, urmatoarele cerinte esentiale Necesarul specific de apa pentru ccombaterea incendilor se stabieste in functie. de destinatia gi categoria de importanta a cladiri, natuca materiale- lor, densitatea sarcinii termice, tipul stalatie'utilzate etc Dupa felu! armiturior de serviciu ‘cu care sunt echipate, instalajile de alimentare cu apa rece pentru comba- terea incendilor pot fi cu: hidranti ex- terior, hidranti interior, sprinklero, Grencere, pulverizatoare ‘ete. Fiecare tip de armituré se caracterizeaza Print-un anumit debit specific |, re- alizat la 0 anumita presiune disponibili ‘sau de serviciu [Pa sau barl Pentru combaterea incendilor se prevede 0 anumita rezerva de apa sto- cata in rezervoare (rozerva intangibila), al c&vei volum se determina in functie de tipul instalatilor almentate si de du ‘21a de calcul (teoretic3) de functionare @ acestora, in caz de incendiu Stabilrea tipurilor de instalati de alimentare cu apa rece, pentru comba: teroa incendilor, ce urmeaza a fi mon- late in ciadin, depinde de: destinatia cladiri (de locuit, social-culturalé, in ustriald etc,), mirimea cladiri (solu ‘mul consirut gi numdrul de etaje), ru marul de persoane, gradul de reziston. {a la foc si categoria de pevicol de in- ccendiu a cladiri, importanta cladiri sau a bunuriior si materialelor adapostite in cir, precum si de alti factori tehici Dotarea diferitelor categorii de ci Gti si a instalatilor tehnologice cu stalatii de alimentare cu apa Pentru combaterea incendilor se Zeazi pe normele legale de preven | $i stingere a incendie. + Necosarul de apa reprezinté car thatea de apa care tebule furniza Lnei folosinte in punctele de utilizar asifel incat procesele in care este folosita sa fie satisfacute in. moj ralional, Debitul necesarutui de ap} (exprimat in. m¥s, mh sau, ca Zilnic, in m¥/zi evi, ca debit lunar, in | m#Auna) contine atat debitul de apa c | se consuma si nu mai revine in reteat | de canaiizare, cat gi debitul de apa ce Se restituie dupa ce este utiizaté. La determinarea necesarulsi de apd ne seama dacd sunt sau nu introdu: ‘anumite restricti. Necesarul de apa cut ‘restrict se defineste ca find cantitatea, de apa care trebuie fumnizata i Punctele de utizare, astfel incat pro. ccesele in care este folosita sa fie satis- {acute in mod rational, cu recircularea Si reutlizarea intend maxima, cu mic-| | Sorarea sau oprirea actvititlor auxit are sau mai putin importante, pe pe- rioade scurte de timp, * Cerinta de apa reprezinta cantita-| tea de apa care twebuie pretuala din sur-| Si penbu a satisface necesarul de apa, in mod rational, cu rocircularea si reuti. zarea intern’ optims, fad diminuarea Producti, precum si pentru acoperiea DBlorderior de apa in aductiuni si refeaua de distibutie sia nevoilor tehnologice ale sistemulii de alimentare cu apa 3i ccanalzare (spélarea aductiunilor, retelei de clstrbute, reteloi de canalizare, a Statilor de tatare si epurare a ape, pent evacuarea zipezii etc). La de terminarea cerintel de apa se tine seama (ca sila necesarut de apa) dacd sunt sau fu introduse restrict. Cerinta de ana se ‘exprima prin debitul de ealcul corespun- 28tor perioade de compensare intern a folosintc, care este interval de timp (2, Siptamana, luna) in care, natura folosin- tei si capacitatile de inmagazinare alo Sistomulul de alimentare cu apa. permit functionarea foosintei ca © cerint& con: stant. Perioada de compensare interna trebuie 8 fie de cel putin 24 ore, in lara de cazwile speciale, in care pe toadele de compensare respective te- bbuie justiicate tehnic si economic. Gerintele de apa ebuie satistacute la sursa, cu 0 anumita probabiltate, exprimata. prin gradul de asigurare Grads de asigurare al unei folosinte Feprezinta probabilitatea ca debitul Sur- Sel, in sectiunea de preluare a apei, $8 fie egal sau nu mai mare decat debitul Corinfei de apa. Se deosebese te for me de exprimare a gradului de asigu: rare a unei folosinte de apa si anume: aeee rFeweees | = Ea Capitolul 2: Instalatii de alimentare cu apa S. Instalatii sanitare Supa frecventd, dup’ durata sav dupa | vvolum. Fiecare dinte aceste tei forme tine seam’ de regimul hidrologic va. abil al curses de alimentare cu apa. 2.2.1.3 Variajia consumului de apa Cantitatea de ap consumata in clad este variabi in timp si depince (de urmatoni factori ~ structura consumului de api, co- relat cu destinatia (categoria) eligi (Ge tocuit, social-cuturala, industiati, agrozootehnica}, ‘gradul de contort; = numarul total de consumaton) gi repartitia lor pe sexe si categorii de vars = regimul de functionare a instalati- loe, care poate fi continuy sau inter tent (dup un anumit program}: ‘gradul de deschidere a armaturi (robinet, baterie amestecatoare de api Fece cu apa caldi etc.) montata la unctul de consum al apei = alll factori de important locala, * Variajia debitului de api rece Pentru consum menajer. Debitul de apa rece, consumata in clidiri, la unctele de utiizare, variaza in timp intre © valoare minima (in cursul zitelor {2 iarnd) si o valoare maxims (in cursul ailelor de vara), dupa o curba care, in ‘general, nu poate fi exprimata printr-o functie analticd. Asemenea curbe de variate zinc’ sau orara a debitului de | ‘apa consumata in scopuri menajere se ot trasa pe baza datelor inregistrate de contoarele de apa (apometre) si se numesc cronograme de consum. Din analiza cronogramelor sede ue valorle maxime zilnice sau orare, alle debitului de apa consumata in sco. Puri menajere, si se definese valorile | ‘medi zlnice sau orare ale acestuia. Cu cat debitul mediu zilnic de api mena- jerd, dint-o cladire, este mai mare, cu | ata iferentele intre debitul maxim zik ‘ic i cel minim zilnic sunt mat mici Se defineste coeficientul de variate @ debitului zilnic de apa menajera Ke cca raportul intre debitul maxim zilnic rue 2 Si debitul media zinc Grd K = aeme (22.1) Few | unde: | meno K Gans (22.2) Intrucat nae 2 > raw 2 evident | Ka > 1 sicu cat Ke-1 cu atit debitul | de apa consumat in clidiri este mai | uniform in timp. Debitul de apa monajera este vavia- bil ins& chiar in cursul aceleeasi zile, atinglind valoarea maxima la anumite ‘ro din 2i gi valoarea minima noaptea, astfe! cA apare necesitatea de a defini ln coeficient de variatie a debitukiorar, | apei este diferi (ca raportul intre debitul maxim rar qs rar 1 ebitul Mediu crar do mes Kg Gece Qomee (223) de unde se deduce ome = Ko Gomes Ca si coeficiontul Ka, coet Ko> 1 sicucat Ke cu atat debitul ‘rar de api menajera este mai uniform timp. Cunoasterea debitului maxim zilnic este necesara la dimensionarea volu- ‘mului rezervoarelor de inmagazinare a pei, iar a debitului maxim orar, la dt ‘mensionarea instalatilor. de ridicare a Presiunii apet gia instalajilor de prepa- rare a apei calde de consum, + Variatia debitului do ap’ caida de cconsum. in conditile furnizi intermiten- te a apei calde de consum (inte ante ore Gin timpul zie), se constaté c& debi tul este, practic, constant pe duratale pe- ioadelor de consum, Din mésuratovile experimentale efectuate pe instaati ala te in exploatare, ¢-a constatat 0 crestere: 2 dobituli de apa caldi consumata, in regim de turnizare intermitent, compara tiv cu regimul de furnizaze continn, *= Variata debitului de apa rece pen. tu consum tehnologic. in functi patura procesului tehnologic, debitele e apa pot fi constante pe inteaga du Fata a procesului tehnologie, constants be schimburi de product, dar diferite ea valoare de la un schimb la altul sau variabile cu caracter aleator. 2.2.2. Normele de calitate ale apei necesare pentru diferite folosinfe Apa necesara alimentiriinstaatilor in cladini trebuie si alba 0 anumita Calitate, exprimata prin ansamblul pro- Drietatlor sale fizice, chimice, bacterio- logice, organoleptice etc. Caltatea in functie de scopul in care este ulilizatd. Astfel, pentru con sumul menajer, pentru prepararca peo. duselor alimentare, pentu adéparea | animalelor etc., apa trebuie sa indepii- neasca condilile de potabiltate, ‘pe cand apa necesara pentru raciea agregatelor, pentru spalarea materiale lor ete., poate fi nepotabils, dar trebuie 8 indeplineasca conditile de calitate Ccerute de tehnologia de fabricate, * Proprietijile fizice principale ale ‘apel sunt: tuibureatn, culoarea, tempe- ratura, conductivitatea electica si ra- dioactivitatea, Tulbureala sau turbiditatea apel se masoara in grade pe scara silicei, un ‘grad de tulbureala corespunz’ind, prin comparatie, unei emulsii etalon avand 11mg pulbere de silice fin divizata sau de caolin la 1 dm? de apa distilata. Apa ste potabilh decd are col mit § gra eo tubbureaia.tnvorsu tuburei este Inpezimea sau Impiciatea apes Cuoaroa apel se exsra, de aso: rea, in ade 61 se dotarmina prin tam partie Cu.0 soliie olson in scara pla- tinc-cobatt. Solan care conting 509 mg Plain $ 221mg cobalt at om de apt distiatd sub form de clcopiatinal o> potash si claw de. cobat hicatad ‘eprezint etlonul de 500 de grade de Ciloate, Teptele sei culoni Se dedue «in aceasta solute, prin dare, un grad de cuore cerespamzind fa 1 do pla Yin a1? ce ap isto Temperatwa apelor naturale vana- 2 in lunetie de proverventa lor (do su. prafaté sau subterana). dupa elma si anolimp. Astfel, apole subterane. de ‘ied. adncime (10-30 m sub nivelut terenutui) au temperatura cupeinsd ine 8 si 19 °C, iar pe masurd ce ada ‘nea crest, temperatura creste cu cite 1 °C ta tocare 38-35 m (gradiontul 4geotermic). Apole de supratata au tom. Beratiri cuprinse inte O °C (arna) 3 25:26 °C (vara) urmérind, in general variatia tenperatur seri atostone Apa potabi tebuie sa aba 0 tempo: ralura cuprins inte 7 31 15°C Condhectvtatea electicé este pro- Brietalea apei de a permite srecerea cureatului eleetic. ‘Conductvitaten electicd a apet creste odati cu cont Auta ein substante dizo\vate. Oe ro- gu, Se determina rezistvitatoa elect Gi a apei care se macoara in [2 si ca re este inversul conductivtati. Variata beuscd.@ rezistivtiti indica apariia | unei surse de infecte a apei Radoactnitatea este, propvietatea psi dea emo radia permanente cor usculare (af) sau electromagnetic () Concentratile aisle de raciati se exprima in. [ulmi (microcurie pe ‘miu 1 Cure reprezints 3,7-10" ato- m4 do radi devitegrat po. secundé care corespund unui gram Ge ras + Propretibe chime alo ape co ox prima cu apt umatoriorindeaton io | Bal. rein fx, reaca ape cats, substanjee ocganice si continu in gaze Comperita chimed 8 ape 32 determina Brin anaiza chic cantata clad Canina do substantia suspense Ima, exprma radul do impuricare a pa cu substante sotde insole Fecdvul fix expen in eg cu- ‘rind tate substanolominerale si ron ‘ioe afta insole iso cine incdind 11 apa perfect limpede (dupa ce, in prea- Sabi, s-au soparat prin irre suspense din ap, pn la tempat do 105 °C i | 0 prestine mai mare decitpresuinea a= ‘mostercd, avind le evaporarea compet a apot. Dacd rendu! fix cbjnuteate su, us, in contnuae, ince Ia tempat mar, substanise ccganice ard gi se obneS. Instalatii sanitare | Capitolul 2: instalatii de alimentare cu apa ‘ez fa rogu, care epeezint nual con- finutul in substanfe minerale,cizolvate, ex. ‘prima in mg/d in general, rezidul fix ‘ae val inte 200 gi 300 mo/cm apele Cu reziduu fix mai mare de 1000 mad? int in categoria epetor mineral, FReactia ape este in tunche de subs- fantele mincrale si exganice dizolvate $1 poate f: acc, alain sau neu, Gata | ty, tact apei so poate determina eu ajstorul teactivior (enottalen’, metioran | lc) care schimba culoarea solute! dupa | pul react. Cantiaty, reactia apei se exprimé_ cy ajuorut cologartmulu con. Centrale ionlor de hickogen in 1 | apt, Nola cu pH; daca pH=7 reacfia este ‘neutd, pH>7 reprezint reacta alcaina gi | PH<7 reactia acica. Apele naturale, po- fabile, au pH-6...8,5. Practc, imitele. do | variatio ale pH-uli sunt ine 0 gf 14, Duritatea apei este propriotatea are 9 confer pel comput do cal Clu si magneziu aft in solute (carbo- | Pati, sulla azotati,cloruri, fost, si cali etc. Durtatea totalé Dr a ‘apei este concentratia totala de ion’ de eal- ciu si de magneziu care se gisese in | Solutio, exprimata in unitali echivalente (echivalent-gram”, simbol val, cu sub- | ‘multiply mval: Dr=Doa+ Day Imvall] (225) in care Des este duritatea ‘sdrurlor de ccalciu, datorits concentatiei ionior de calciu care se gasesc in soltie, iar Duy - duritatea sirunlor de magneziy, tort concentrate ionilor de magne. iu din solujie. Duritatea total’ Dr se compune din duritatea temporara D: echivalenta bi carbonatilor si carbonatilor care prin fierberea apei precipita si duritatoa ermanenta Do: Dr=Di+ Dp (2.28) iin practica, duritatea apei se exprima In unitati conventionale numite grad, in tara noastra se foloseste gradul de dur fate (°d} echivalent gradului german Caruia i corespund 10 mg CaO", adioa 0.2357 ral Alte grade de durtate sunt: gradul francez (10 mgCaCOy), respectiv 0,200 val; gradul englez (14.29 MgCaCOv), ‘respectiv 0,285 malt gradu SUA (1 mgGaCoy), respectiv 0,20 mval. Relatia de tanstormare din ‘val in grade de duritate este: 1 mvalf corespunde la 2.8 “a. ‘Apa potabilé trebuie 8 aba o duitate [permanenta de col must 12 °d 0 durtate {otala de cel mult 20 °d. Paste aceste ime te, apa se digerd greu. in gencratoarele de bur (cazane) si in schimbitoaele de Cildurd, apa dud produce cruste de carbonat de calcu care, pe doo parte, micsoreaza schimbul de caldurd anda Imentul termic) si, pe de alti parte, datoita Costicientulu lor de diiatare mult diferit de lal oll, poate duce ta explozia caza Nelor. De aceea, cazanele se alimenteaz’, ‘obigatoru, cu api dedurizata Alcalinitatea totald a apei este data de concentratia total de hidroxizi, car- bonati, bicarbonati, fostati si alti anioni ai acizilor slabi in solute, exprimata in Uniti echivalente [mua Substantele organice dolvate in 23 provin cin resturi de plante si ani- male si se determina, global, prin tata Fea apei cu substante oxidante cum sunt: permanganatul de potasiu (KMnO,) ‘Sau! cromatul de potasiu (KCrO,). Cont ‘utul de substanfe arganice din apa se ‘exprima in mg/dim® KMnOs consumat Pentru oxidarea lor; solujia centinormata (de KMnOs care contine 1/100 KMnOs si 104 H2S0+ are 0 culoare rosie-violet care, in contact cu substantele organice, se decoloreaxa deoarace se consuma | oxigenul prin oxidarea lor. Gazele continute in aps provin ati prin dizolvare cat si prin contactul apei ‘cu atmostera sau cu emanatile de gaze in subsol. Astiel, 1dr de apa contine, in medie, 24...40 cm? aer dizolvat. * Proprietitie bacterologice ale apei influenteaza asupra caltiti sale, prin ‘concentrate bacterlor din aps s prin na tra avestora. De aces, analiza biologic ‘se compieteaza cu analiza bacteriologica, ‘deoarece in api sunt unele microorgans- ‘me (bacteri, microb) care ex pot obser. Vale decat la uivamicroscop, Bacierile din apa pot fi: banale, care ru au nici in fluenlé asupra oxganismului omenese $i ‘care se exprimé prin numnul total de ger ‘meni la 1 cm? de api si patogene, cum este baci cali, prezent in apele contami ‘ate si care in anumite concentati produ (ce imbolnivrea oamenitor. * Proprietitie organoleptic ale apei Sunt gustul si mirosul si se determing cu aputor| simturlr, de edie personal spe. azat (Gegusttor) pe baza une scan eu ‘ase gFadali: 1-inodor (insipid, foarte Slab: 3-slab; 4-perceptibi;5-pronuntat G-foarte pronuntat. Gustul 1 mrosul de- pind de cantilatea si natura substantelor dicolvate in ap’. Apa, chimic, pura este fad. Pentu ca apa si fe potabid nu ttebuie si dopigeasca gradatia 2, * Caitatea apei potable sau industiale s@ determind prin analiza unor mostre de baza, efectuate tr laboratoare speciale. Probele de apa, preluate pentru ana- liza, trebuie 63 pormita efectuarea tutu for determinarilor necesare stabil pro- Driettilrfzice, chimice, biologice, bac teriologice si organoleptice pentu ca re 2ultatele sa fle corecte si concludente: in acest scop, probele de apa trebuie si indeplineasc’ umatoarole condi ~ Sa fle omogene si reprezentative (mostre caracterisice) pentru intreaga Cantitate de apa considerata; astiel, la apele de suprafati, la care calitaten variaza sensibil in timp si in spatiy, | probele se iau la intervale determi | ‘de timp si din curentul principal; wah ning mtinbe Corin | timputeansperta suo inoata | |e mower a eked ae |e. sauinerunaind un noes | apertura sas wl fete eat bul i te soon pons Tonia aaa chic crt nec sai 2 td pr Bone a 2 popcir taee, 2) ee aoa fo alc cu cara oe oa Ipeste acl pe care ser tsa lou, dta han prob ne Persoare cao oct mest, | Sit inal de eon Dips tetas aver erat tty iva Beto, al | bet eo ap, ca ete it |W aces scop so ipa tose | sett, ada aia co te Schiste mpuse db nrmele oe ey Se rout cf tne casera toa Sunt nl nee cored coespuiona, on patel ok vec cat scpka portu ce meaza a fi folosita. in timpul exploatari tetas conve co ere on {2 vies poo conan cass 2.2.3. Procesele $i instalajiile principale pentru corectarea calitalii ape Apele din surse de suprafata si Uuneori cele subterane nu au calitti co- respunzatoare pentru utiizare ca apa Polabila sau industiala, de aceea tre- buie si fie corectate in instalati de tra tare sau de imbunatatce a calitati Protectia calitatapei, pe intreg ii- nnerarul, de la captare la utiizatori, con lribuie direct la satisfacerea cerintei de cealitate prwvind igiena, sanatatea oame- nilor refacerea si protectia mediulu Procesele principale de corectare a caltdti apei, precum si constructila $i instalatile care le realizeaza efectiv, sunt urmatoarele: Sedimentarea folosind deznisipa. toare si decantoare: Ccoagulerea folosind instalati pentru ropararea si dozaraa coagulantuki, cu ‘Camere de amestec si camere de reactio, fitrarea biologic prin fire lente si rapide: dezinfectarea cu instalatii de de. Zintectare cu clor, flor ete. ~ corectarea proprietor crganolepti- (ce ale ape, folosind five cu cérbune activ; ~ reducerea duititii apei, pxin pro: cede chimice, fizice sau combinate 2.2.4. Gestiunea gi tarifarea consumului de apa Gestiunea consumului de apa cu- prinde sistemele de: i ecae Ferre == = ee S. Instalatii sa re temul de alimentare cu apa, sta tie de pompare se prevad ori de cite ce este necesar; de exemplu: inte captare si Stata de tratare a apel, daca aceasta din umd este amplasata fa 0 cot mai sidice tA decal captarea; in rejeaua de distrbutie ete. Stafile de pompare pat fr cuplate cu rezewoarele de acumulare a apei in centrele populate gin industri, al ‘mentarea cu apa este reaizata print-o 2 | Fig. 23.1. Scliema generala de alimentare cu apa a unui centru populat: 1 - rau; 2 caplare; 3 - aductiune; 4 - statie de tatare a ape, §- state de pom-| Fezervoare de acumulare (inmagazinare) a apei cuplate cu statie| {de pompare; 7 - statie de pompare; 8 - conduct’ magisiala (artera 9 - conduct nee (conduct pubic}; 10 - conduct de bvansament; 11 pare a apei, 6 apei, 12 -telea extericara de distibutie a + contorizare, adicd de masurare si | Inregistrare a consumului de apa; | tarfare a consumului de apa, jn gestiunea consumului de apa Sunt implicatiatat producdtori si dist buitoni de apa, c3t si consumatorit Gestiunea consumului de api. se realizeaza print-un sistem coerent de contorizare, in sectiunile de control ale instalatiior de alimentare cu apa rece 3! respectiv, api calda do consu ‘Sstemul de tarfare a consumuhi de apa, ‘tebuie 88 fe simula pentty consuma tori, in scopul reduce pieedcrtor si risipe de apa si si asigure rentabilzarea pro- | duvet si distibute! apoi la consumator. | Jin general, se adopt sisteme de | tarifare ciferentiata a consumului de ap pentru populate si respect, pen- ttu agent economic 2.3. Sisteme gi scheme generale de instalafij alimentare cu apa 2.3.1. Solutii privind sistemele | sischemele generalede alimentare cu apa | Sistemul de alimentare cu apa re- | prezinté totalitatea constructor i | instalatilor uilizate pentru satistacerea | necesaruui de apa al centelor popula | te i industilo gi se compune din ccaplarea apoi,instalatile pentru coree ‘area alti sau tatarea ape) tan- sportul (aductiunea), inmagazinarea, Pomparea si distibutia api. Captarea cuprinde constuctile instalajile nocesare colectirt apei cin sursele naturale si deci nu poate ips! {din nici un sistem de alimentare “cu ana. Apele proluate din surse naturale | mentare, se prevad rezervoare in care | apa. Rezervoarele pot fi comune, pentru Fetea compusa din conducte magistrale {artere) si conducte de servic (conduc- te pubice), la care sunt racordate bran- ‘samentele consumatonior, Regimu! de presiune al apei din | conductele magistrale (stabil in func | Ye ae inaltimile clidinlor, de tungimea Fotelei, de debitele si presiunile nece- sare la consumatori) este asigurat de Slatile de pompare origenesti, care functioneaza interconectate in sistem, Pont alimentarea cu api a consi ‘matorior din cdi de ocuit, social-cut- {urale si unele unitatiindustriale, se pre. Vad statii de repompare a apei (stati de bhickofor, grupuri de pompe cu turaie va flab, pompe cuplate cu rezervoare do inaltime etc;), racordate la conductote pur bice, prin conducte de bransament ‘Schemele caractaristice pentru al mentarea cu apa a centrelor populate si 2 indusiilor prezint anumite particu lantati, ce depind de: natura sursei de ‘p8, rlieful terenulu, debitele, presiuni i caltaile apei necesare ta ‘consuma- tori, regimul de functionare ai consuma- torilor etc. in figura 2.3.1 se prezinta 0 ‘schema generald de alimentare cu apa a stocarea rezervelor de apa necesare | unui centu popuiat, iar in fig. 232, a ‘Consumuli menajer, tehnologic si pen- | unitatilor industiale, in care, o parte din tru combaterea incendilor, sau, uneor, | debitul total de apa este reciculat in sis. umai pentru unele dine acestea. Dac | tem, dupa o tratare prealabila relieful permite, rezervoarele de inmaga- | Schemele generale de alimentare cu znare Se pot amplasa la inditime (caste~ | apsi pot cupringp toate elementele ard. ‘e de apa), pentru a asigura astiel si pre- | tate in figurle 23.1 $i 2.3.2. sau numa Siunea in reteaua de distributie. Rezer- | o parte din acestea, in functie de cond. voarele sunt obligatort in orice schema | tile specifice locale sau rezultand cin de alimentare cu apa, caaloule tehnico-economice, i State de repompare pet din ansamblul de clidris 13 - clicire, sunt tratate in instalatl speciale de co- rectare a caracteristicilor caktative ale ‘pei pentru a corespunde scopurilor in care sunt utiizate. inte captare $i instalatile de trata fe, apa este tansportata prin aductiuni Sau apeducte care sunt constitute din conducte si canale. Consumul de apa din clad find va- ‘abil in timp, pentru compensarea zilni- 4 a debitelor de consum cu cele de alt: Se inmagazineazd o anumita cantitate de pig Fig. 2.3.2. Schema generala a unui sistem de alimentare cu apa a uni Industriale: | Sus de alimentare cu apa; 2 captae; 3- instalatie de tatere a apet, 4 - const uc [i si instalatii de aductiune a apei; 5 - statie de pompare a apei; 6 - rezervor de] [acumulare (omagazinare) a apei; 7 - castel de apsi 8 - agregate industralo in care| [9Pa este ullizata pentru realzarea procesolor tehnologice: 9 - conduct de apa caida 10 - turn de récre a apei; 11 - bazinul turnului de racie; 12 - conducta pentu apa| J0e adaos; 13 - pompa de circulatie; 14 si 15 - conducte de apa recirculatay 16 - statia de tratare a apei recirculate,S. Instalatii sa re In cadtul unei scheme de alimentare (cu apa trebuie reaizala guparea cieritelor elemente componente (captarea cu stafia e tralare a apei,rezervoarele de inmaga- Zinare a pei cu stalia de pompare; statia <ée hidofor cu punctul termi pentru pre- pararea apei calde de consum etc), ceea {¢e conduce la economii de investi sim- pliicarea exploatri instalaior. 2.3.2. Criterii de clasificare si | condifii de realizare a instelatillor | de alimentare cu apadin | ansambluri de eladiri Ile do alot cap in ananrba do don conga oe tae enor, ret oo | Giswe esi apt 0, ost condi un no Sata oa | reo soar ea ers | iegrprptcondct te bent 3 hee cn mrt ost Dud prunet ape neon ta putea h poeta severe na: ttlo'de devo» apt dn casa pot acca conde pen. tetsu hn ab estes sos cn inca pte ig 233) =p ero aco | caro trea opel ig 2 oi rer pomp te coeur toate (89.229 > Dap soput eco apt iiaas histore po poe ara neal “tb wel hacia | = Gaeta omar eit cu via wt eu ete ere ‘aise com oaiere sans *Dipa mma corto ds rb ve ape wand can gas maracon Saint rane po fee so elen pensar two oevalr Se Corern at ope eat meta ve owe consume exemple on coma bent consa ary poe re cent een Comune cone ‘emote s penta neon a) ete soar ft) pena bccn arr = bp tet Ge bt wine riotous amit oa arerazant new ne = Bi pia do monte (de otazein cae s covers eae Pelee dette tae pt at trie "noosa cx condeto mana a sible ous hee es crcoste savin ciate vate rstabie su noveabs ete ‘ib parece paras Capitolut 2: Instalatii de alimentare cu apa | 73 | Fig. 2.33. Schema izometricé a instalajei de alimentare cu apa cu distribute interioara 11 - retea exterioaré de alimentare cu apa rece a ansamblului de cladie| 2 conducta de racord 3- contor; 4 ~ conduct de racord la conducta de dist lbutie: 5 - conduct de distributie inferioara; 6 ramificalle spre. coloand I? ~ coloand: 8 - legitur la armature obisctolor sanitare; 9 - robinet de inchidere| [cu golire pe racord; 10 - robinet de inchidere cu golie pe coloana 11 = tobinet de inchidere pel e Fig. 2.3.4. Schema izometrica a une! instalatilinterioare de alimentate eu apa cu distributie inferioara gi statie proprie de ridicare a presiuni ~ felea exterioard de alimentare cu apa rece a ansamblului de clad; 2 - con Jducta de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu plutitor; 5 - rezervor tampon. 6 - con. |ducta de aspirate a pompelor; 7 - pompa; 8 - conducta de refulare 2 pompelor| [2 - conduct de ocoire; 10 - recipient hidropneumatic; 11 - conduct’ de legatural {dine recipientele hidropneumatice si conducta de distributie; 12 ~ conducta del \dstributie inferioara; 13 - ramificatie spre coloand; 14 - coloand: 15 - legatura li farmaturle obiectelor sanitare; 16 - robinet de inchidere pe conducta de legatura, ~ Superioard, cu conductele monta Liz - robinet de inchidere cu golre, |bo i ee i ae EY copitors 2: Instalatii de alimentare cu ap’ S. Instaiatii sanitare te sub plansee, pe grinzi, stalpi ete. ‘mixti, partial inter‘oaré gi partial superioara + Dupa regimul do presiune a apei instalatile interioare pot fi cu © zone de presiune: dou sau mai multe zone de pre: siune; 0 zona ce presiune este fimitat la 6 bar, considerata rezistenta maxima admisibilé a materiatelor din care sunt executate conductele say armaturio instalaticl interioare. ‘+ Dupa temperatura apei cistibuite, instalatile intericare sunt pentru: = distributia apei reci; + prepararea si distribulia apei cal- Ge de consum, + Pen realizarea nei instalaiinte- Tioare de distibutie a apei se tine seama de umitoarele elemente principale: caracteristicile consumatorilor de apa din cladire si anume + natura, cantitatea si variatia con. sumului de ap + caiitatea apei pentru consum; + regimul necesar de alimentare cu pa continuu sau intermitent, caracteristicle hidraulice (debitu resiunea de serviciu), regimul de fur Fizare a apei {continu sau intcrimitent) si caltatea apei furnzata de conducta Fig. 2.3.5. Schema izotermica a unel instalaji interioare de ali cu distributie superioara: 1 - rejea exterioara de alimentare cu apa rece a ansamblului de clad; 2 - con. [9ucta de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu plutitor; 5 - rezervor tampon; 6 - con | 7 ~ pompa; 8 - conducta de refulare a pompelor: ; Conducta de acolire; 10 - colcana de alimentare cu apa a rezervorului de inattmne, 12 - Conducta de alimentare de la rezervorul de inditime: 13 - conducta de distribujie superioara. 14 Jducta de aspiratio a pompelor; 11 -rezervor de hime; 15 - coloana; 16 ~logitura 7 l armature obiectelor sanitar ~ destinatia si constructive ale clidiit + de locuit, cu sau firs subsol ten. nic, sau numa cu canale tennice vizi tabile sau nevizitabile etc + sactl-cultuale: eave, cirematograte, case de cultura, soitale, i de sport, sta doar, giv etc, ia care se imgan anumte Condit de confer sau cennte de eset + industrale: hale de producto, ate~ lire, garaje etc, la care, de regula, par doseala este ocupata de masini si ut lap, astfel c&, col mai des, se adopt solutia distibutiei superioare a rete in afara citarior arétate, la realzarea instatattor de distribute @ apc se 21 in ve ‘Gere calcul tehnico-coonomice, care vemi- resc realzarea unui cost total anual minim de investtie $i de exploatare a instalaitor Astiel, pentty cladiile de locuit si pentru mapntatea clidirior sociak-cuttra |e, se adopta instaati cu distibulle infe ‘oara ramiicatd, comund pentru consum mena 3i incendu, pe end la clidrile industrale, la care, pentru anumite procese tehnologice se poate utiliza apa nepotabila, eventual dn suse propri (de supealata, de adincime sau recirulate), se adopta install cu retele separate pent consum menaier tehnologi: si pent incencss Cand consumatori industrial: nece sita un regim continuy (fara nici un fe! teristicile yentare cu api ramificatie spre coloana, 17 =robinot de inchidere| de intrerupen) in alimentarea cu apa Se prevad retele inetare de distribetic. tn cazul cladivitr inate, Se precont 2eazi solutia disibutiel ape pe zone de Presiune, prevazandu-se etays tehnite in cere se monteaza conductele dedi Inbutie si instalatile necesare ricicare Presiunii apei pentru zonole superioare 2.4. Instalafii interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer Instalaile inteioare de alimentare cu api rece si cald’ pentru consuan menajer (beaut, ati, spalat etc) au rolul de a asigura alimentarea cu debitul si presiunea fe utiizare necesare a tuturor punctelor de Consum al ape! robinete sau bateri amos lecdtaare de apa rece cu apa cali do CConsum, montate la obiectele sanitare) din adele de locuit, social-cutrale sau din upunie sanitare ale clidiee industrale. 2.4.1. Solutii constructive gi ‘scheme ale instalatillor interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer Instalatile interioare de atimentare cu apa rece si, respectiv apa calda ppeniru consum menajer, cuprind: rete le de conducte; ftinguri; armaturi mon: tate pe retelele de conducte: obiecte sanitare si accesorile acestora; armi: ‘utile obiectelor sanitare, Prezentarea in planusi si scheme a instalatitor se face, utizind semnele con- venfionale cuprinse in STAS 15/1 .. 6. In figura 2.4.1, sunt prezentate princi palele semne conventionale utiizate lain locmitea desenelorinstalatilor sanitare. Jin cladinio #e locuit colective (blo uri de locuinte) retelele de conducte | pot fi cu contorizare: indviduala (apartament): ~ colectiva (in sistem pausal), | __ De regula, pentru cladirte de locuit 'S0 adopt retele cu distibutie inferioa- ra, cu conductele amplasate in subso- lun sau in canale tehnice ckeulabile 2.4.1.1 Refele interioare de alimentare cu apa rece si respectiv, cu apa calda de consum, in sistem cu contorizare individuals (pe apartament) Alimentarea cu apa rece si respectiv, | SU apa caida, de consum, a apartamen” | telor fiecdrut nial, care sunt suprapuse | pe aceeasi verticala, se face prin coloa- ne principale (fig. 2.4.2), amplasate in | zona casei scdri. La fecare nivel, se pre vad nise special amenajate sau casete | prefabricate, in care se amplaseaza con- toarele de apa rece, respectiv de apa ‘caida de consum. Contoarele se montea- 7A pe racordurile de alimentare cu apa