Professional Documents
Culture Documents
Ghid de Conversație Român-Spaniol
Ghid de Conversație Român-Spaniol
GHID DE CONVERSAŢIE
ROMÂN – SPANIOL
Aurelia Beruşcă
GHID DE CONVERSAŢIE
ROMÂN - SPANIOL
GUÍA DE CONVERSACIÓN
RUMANO - ESPAÑOL
ISBN: 973-9127-81-1
2
PREFAŢĂ
El alfabeto español
A B C D E F G H I
(a) (be) (ce) (de) (e) (efe) (ge) (hache) (i)
J K L LL M N Ñ O P Q
(jota) (ka) (ele) (elle) (eme) (ene) (eñe) (o) (pe) (cu)
R S T U V W X Y Z
(erre) (ese) (te) (u) (uve) (uve doble) (equis) (i griega) (zeta)
slab, ceva între “b” şi “v”, cu buzele apropiate): caballero (caβaλéro), cabeza
(caβéθa), acabar (acabár) etc.
- c + a, o, u sau urmat de o consoană, cu excepţia lui h, se pronunţă ca în
limba română: carta (cárta), como (cómo), cuál (cuál), eléctric (eléctric);
- c + e şi c + i se pronunţă slab, ca “s” rostit cu limba între dinţi, notat în
transcriere fonetică cu “θ”: círculo (θírculo), cerveza (θerβésa), cero (θéro),
acción (acθión), dulce (dúlθe) etc.
- ch se pronunţă, în orice poziţie ca “ce” sau “ci” din limba română: leche
(léce), noche (nóce), chico (cíco), muchacho (muceácio), mucho (múceo),
lechuga (leciúga) etc.
- g + a, o, u se pronunţă ca în limba română;
- g + e, i se pronunţă ca “h” românesc: ginecólogo (hinecólogo), ingeniero
(inheniéro), gemelo (hemélo), girasol (hirasól) etc.
- gue şi gui se pronunţă ca grupurile “ghe” şi “ghi” din limba română: guerra
(ghérra), guitarra (ghitárra), en seguida (en seghída), seguir (seghír) etc. Dacă
între “g” şi “e” sau”i” este “ü” (güe sau güi) atunci grupul se citeşte ca atare,
aşa cum este scris: vergüenza (βerguénθa), cigüeña (θiguénia) etc.
- h nu se citeşte: humo (úmo), hombre (ómbre), haber (aβér), anhelo (anélo)
etc.
- j se pronunţă ca “h” românesc: jardín (hardín), ajo (áho), joven (hóβen), traje
(tráhe) etc.
- ll este un sunet specific limbii spaniole şi se pronunţă cu vârful limbii
sprijinit de incisivii inferiori aşa încât să se pronunţe un “l” foarte slab urmat de
“i” şi a fost redat în transcrierea fonetică cu “λ”: bella (béλa), gallina (gaλína),
allá (aλá), llegar (λegár) etc.
- ñ se pronunţă ca un “n” moale urmat de un “i” scurt (ca grupul “gn” din
limba franceză): niña (nínia), compañero (companiéro), año (ánio), mañana
(maniána) etc.
7
3. Morfologia
3.1. Substantivul (El sustantivo)
În limba spaniolă, substantivul are doar două genuri: masculin şi feminin. Genul
neutru se întâlneşte doar în forma “lo” a articolului hotărât şi numai la singular.
Genul masculin:
- fiinţe de sex masculin: el hombre (omul), el padre (tatăl), el muchacho (băiatul)
- ţări, provincii, munţi, râuri, puncte cardinale: el Mexico (Mexic), el Perú (Peru), los
Cárpatos (Carpaţii), el Rio Grande (Râul Mare), el Mar Meditarranéo (Marea
Mediterană), el norte (nordul), el sur (sudul) etc.
- lunile anului: el enero (ianuarie), el mayo (mai)
- zilele săptămânii: el lunes (luni), el domingo (duminica)
- arbori: el tilo (teiul), el palma (palmierul)
- lucruri şi noţiuni abstracte terminate în –o, -ón, -l, -n, -r, -e, -s, -t : el hijo (fiul), el
corazón (inima), el jardín (grădina), el pastor (ciobanul), el abril (aprilie), el mes (luna), el
angel (îngerul), el cenit (zenitul) etc.
Excepţii: cuvintele: la flor (floarea), la cárcel (carcera), la mano (mâna), la radio (radioul)
sunt de genul feminin.
Genul feminin
- fiinţe de sex feminin: la madre (mama), la mujer (femeia), la hija (fiica), la vaca (vaca);
- fructe: la manzana (mărul), la ciruela (pruna), la cereza (cireaşa);
- lucruri şi noţiuni abstracte terminate în: -a, -d, -e, -ión, -z: la mesa (masa), la salud
(sănătatea), la leche (laptele), la emoción (emoţia), la luz (lumina);
- ţări şi provincii care se termină în –a: la Rumanía, la España, la Catalunia;
- denumirea literelor: la “a” (litera “a”)
Excepţii: cuvintele: el césped (gazonul), el problema (problema), el lápiz (creionul), el
mapa (harta), el idioma (limba), el día (ziua) sunt de genul masculin.
Numărul substantivelor
Declinarea substantivelor
Declinarea după caz, la cele două numere, se face doar prin articol, substantivul rămânând
neschimbat.
a) declinarea substantivelor care denumesc fiinţe: padre = tată şi madre = mamă
Cazul Masculin Feminin
Singular Plural Singular Plural
N. el padre los padres la madre las madres
G. del padre de los padres de la madre de las madres
D. al padre a los padres a la madre a las madres
A. al padre a los padres a la madre a las madres
V. padre padres Madre madres
Masculin Feminin
N. Rodrigo Carmela
G. de Rodrigo de Carmela
D. a Rodrigo a Carmela
A. a Rodrigo a Carmela
V. Rodrigo Carmela
a lo francés (după moda franceză), a lo mejor (poate, eventual), por lo menos (cel
puţin), por lo tanto (prin urmare), por lo general (în general), por lo cual (din care
cauză);
- lo de… are înţeles de afacere, poveste, întâmplare, istoria, faptul de a… etc:
Lo de Juan no me interesa. (Problema lui Juan nu mă interesează.)
Lo de esta mañana, me dejo muy cansada. (Întâmplarea de azi dimineaţă m-a obosit
foarte tare)
¡Lo de fumar no es sano! (Fumatul nu este sănătos!)
Gradele de comparaţie
În limba spaniolă sunt trei grade de comparaţie: positiv, comparativ şi superlativ.
Positiv: alto (înalt)
Comparativ: de superioritate – más alto [que] (mai înalt ca…)
de inferioritate - menos alto [que] (mai puţin înalt ca…)
de egalitate – tan alto [como] (la fel, tot atât de înalt ca…)
Superlativ : relativ – el más alto/ el menos alto (cel mai înalt/cel mai puţin înalt)
12
*** formele pronumelui demonstrativ “éste”,”ésta”, “esto” (acesta, aceasta) indică fiinţa sau
lucrul care se află în imediata apropiere a celui care vorbeşte, în timp ce “ése”, “ésa”, “eso”
arată fiinţa sau lucrul care se află mai aproape de cel cu care vorbeşte.
Formele “aquél”, aquélla”, “aquello” (acel, acea) sunt forme de depărtare ale pronumelui
demonstrativ.
Pronumele relative şi interogative (los pronombres relativos e interrogativos)
Declinarea pronumelor relative: que (ce), cual (care), quien (cine):
Singular Plural
Caz Pt.fiinţe şi lucruri Pt.persoane Pt. fiinţe şi lucruri Pt.persoane
N. que el cual quien Que los cuales quienes
el que los que
G. cuyo/a del cual cuyo/a cuyos/as de los cuales cuyos/as
del que de los que
D. a que al cual a quien a que a los cuales a quienes
al que a los que
A. que el cual a quien Que los cuales a quienes
el que los que
Indicativ - Viitor
Yo seré estaré haré iré
Tú serás estarás harás irás
Él, Ella será estará hará irá
Nosotros serémos estarémos haremos irémos
Vosotros seréis estréis haréis iréis
Ellos, Ellas serán estarán harán irán
Indicativ – Imperfect
Conjunctiv – Prezent
Conjunctiv – Imperfect
Condiţional – Prezent
¡No se vayan!
andar (a merge)
creer (a crede)
perfect simplu: creí, creíste, creyó, creímos, creísteis, creyeron (crezui, crezuşi…)
gerunziu: creyendo
participiu: creído
conocer (a cunoaşte)
dar (a da)
21
ind. prezent: doy, das, da, damos, dáis, dan (dau, dai…)
perf. simplu: di, diste, dio, dimos, disteis, dieron (dădui, dăduşi…)
conj. prezent: dé, des, dé, demos, deis, den (să dau, să dai…)
decir (a spune)
dormir (a dormi)
oír (a auzi)
poder (a putea)
ind.prezent: puedo, puedes, puede, podemos, podéis, pueden (pot, poţi…)
perf.simplu: pude, pudiste, pudo, pudimos, pudisteis, pudieron (putui, putuşi…)
conj.prezent: pueda, puedas, pueda, podamos, podáis, puedan (să pot, să poţi…)
conj.imperfect: pudiera, pudieras, pudiera, pudiéramos, pudiérais, pudieran (să fi
putut)
viitor: podré, podrás, podrá, podrémos, podréis, podrán (voi putea…)
condiţional: podría, podrías, podría, podríamos, podríais, podrían (aş putea, ai
putea…)
gerunziu: pudiendo
participiu: podído
22
poner (a pune)
saber (a şti)
salir (a ieşi)
ind. prezent: salgo, sales, sale, salimos, salís, salen (ies, ieşi…)
conj.prezent: salga, salgas, salga, salgamos, salgáis, salgan (să ies, să ieşi…)
viitor: saldré, saldrás, saldrá, saldremos, saldréis, saldrán (voi ieşi…)
condiţional: saldría, saldr1as, saldría, saldríamos, saldríais, saldrían (aş ieşi, ai
ieşi…)
imperativ: ¡sal!
traer (a aduce)
venir (a veni)
ver (a vedea)
Hace mucho sol. (E mult soare) Tengo mucho calor. (Mi-e cald.)
Hace calor. (E cald.) Tengo frío. (Mi-e frig.)
Hace mucho frío. (E foarte frig.) Tengo hambre. (Mi-e foame.)
Hace viento y lluve. (E vânt şi plouă.) Tengo sed. (Mi-e sete.)
Hace muy buen tiempo. (E timp frumos.) Tengo miedo. (Mi-e frică.)
¡Qué frío hace! (Ce frig e!) Tengo sueño. (Mi-e somn.)
24
Diateza reflexivă
Verbele reflexive – se conjugă cu un pronume reflexiv: me, te, se, nos, os, se, aşezat în faţa
verbului:
Diateza pasivă
***complementul de agent poate lipsi din propoziţie (diateza pasivă se înlocuieşte adesea cu
o construcţie reflexivă care foloseşte pronumele “se”)
Exemplu:
Estas revistas son repartidas en muchos países. (Aceste reviste sunt distribuite în multe ţări.)
Se repartieron estas revistas en muchos países. (Au fost distribuite aceste reviste în multe
ţări.)
Adverbe de loc
- lejos - departe
- aquende - dincoace
- allende - dincolo
- (a)delante - înainte, în faţă
- atrás, detrás - înapoi, îndărăt
- encima - deasupra
- abajo, debajo - jos, dedesubt
- arriba - sus
- fuera - afară
- dentro - înăuntru
- alrededor - împrejur
- junto (a) - alături, lângă
- donde - unde
- dondequiera - oriunde
- a la derecha - la dreapta
- a la izquierda - la stânga
etc.
Adverbe de timp
- ahora - acum
- ayer - ieri
- hoy - azi
- anoche - aseară
- mañana - mâine
- antes - înainte
- antaño - odinioară
- anteayer - alaltăieri
- luego - apoi, după aceea
- tarde - târziu
- pronto - curând
- a menudo - adesea
- siempre - întotdeauna
- todavía, aún - încă
- después - apoi, pe urmă
- en seguida - imediat
- temprano - devreme
- nunca, jamás - niciodată
- ya - deja, îndată
- a veces - uneori
- a la vez - totodată, în acelaşi timp
- desde ahora - de acum înainte
- desde entonces - de atunci
- de cuando en cuando - din când în când
- desde luego - imediat, îndată
- entretanto - între timp
etc.
26
Adverbe de mod
- así - aşa
- bien - bine
- mal - rău
- mejor - mai bine
- peor - mai rău
- regular - potrivit, aşa şi aşa
- casi - aproape
- despacio - lent, încet, rar
- aprisa - repede, degrabă
- apenas - abia
- adrede - înadins, anume
- sólo - numai, doar
- también - de asemenea
- poco a poco - puţin câte puţin, încet-încet
- desde luego - bineînţeles
- por supuesto - fireşte
- de verdad, de veras - într-adevăr
- por casualidad - din întâmplare
- sin razón - fără motiv
- con gusto - cu plăcere
- de todo modo - oricum
- de una vez - deodată
- de repente - deodată
- de paso - în treacăt
- de pie - în picioare
etc.
Adverbe de cantitate
- además - în plus
- casi - aproape
- algo - puţin, cam
- bastante - destul
- demasiado - prea, prea mult
- más - mai, mai mult
- menos - mai puţin
- mucho - mult
- muy - foarte
- nada - nimic
- poco - puţin
- apenas - abia
- tan, tanto - atât
- siquiera - măcar
- cada día más/menos- din ce în ce mai mult/puţin
etc.
27
Adverbe de afirmaţie
¡Bueno! Bine!
¡Cierto! Sigur!
¡Claro! Bineînţeles! Desigur!
¡Sí! Da!
¡Seguramente! Sigur! Cu siguranţă!
¡Perfecto! Perfect!
¡Vale! De acord!
¡Naturalmente! Fireşte!
Adverbe de negaţie
¡No! Nu!
tampoco nici
ni nici
de ningún modo nicidecum, în nici un caz
no mucho nu prea
en absoluto deloc
Adverbe dubitative
hacia = către, spre (Los tres magos iban hacia el este./ Cei trei magi mergeau spre
Est.)
hasta = până (Te he esperado hasta las diez. /Te-am aşteptat până la zece.)
para = pentru (Las flores sonn para mi. /Florile sunt pentru mine.)
por = prin, pentru, de către, de (Lucharé por tu amor./ Voi lupta pentru iubirea ta.)
según = după (Según tu, ¿no debo irme ahora?/ După părerea ta, nu trebuie să plec
acum?)
sin = fără (Voy a llegar sin coche. /Voi ajunge fără maşină.)
sobre, encima = peste, pe (¡Sobre mi cadaver…Por encima de… /Peste cadavrul
meu…)
tras = după (Corrió tras ella. / A alergat după ea.)
Se foloseşte respectând concordanţa timpurilor (vezi mai sus) şi respectând cerinţele de mai
jos:
E: Bine, mulţumesc!
Bien, gracias.
Bién, grasias.
Cum ai/aţi călătorit?
¿Cómo te/le fué el viaje?
¿Cómo te / le fué el βiahe?
3. Despărţirea - La despedida
R: Trebuie să plec. Ne vedem mâine.
Me tengo que ir. Nos veremos mañana.
Me téngo che ir. Nos βerémos maniana!
E: Odihnă plăcută!
¡Que descanse bien!
¡Che descánse bien!
E: Vorbiţi spaniola?
¿Habla Ud. el español?
¿Abla usted el espaniol?
- care este/sunt? - ¿cúal es? ¿Cúales son? - ¿cúal es? ¿Cúales son?
- care este mai ieftin? - ¿cuál es más barato? - ¿cuál es más βaráto?
Intră/ Te rog, intră/ Aşteptaţi Pasa/ adelante, por favor/ Pása/ adelánte, por faβor/
un moment. espere un momento. espére un moménto.
Unde pot găsi un telefon/o ¿Dónde puedo encontrar un ¿Dónde puédo encontrár un
cutie poştală? teléfono/ un buzón? teléfono/ un busón?
Pot să dau un telefon? ¿Puedo hacer una llamada? ¿Puédo asér úna λamáda?
Sigur, telefonul este aici/acolo. Claro, el teléfono está aquí/allá. Cláro, el teléfono está
achí/aλá.
6. Afirmare, aprobare
Afirmación, aprobación
Da. Sigur că da. Sí. Claro que sí. Sí. Cláro che sí.
Desigur. Bineînţeles. ¡Bienentendido! ¡Desde luego! ¡Biénentendído! ¡Désde luégo!
Aşa este. Aşa cred. Así es! Así lo creo. Así es! Así lo créo.
De acord. ¡De acuerdo! ¡De acuérdo!
Aveţi dreptate. ¡Tiene razón! ¡Tiéne raθón!
Cred că da. Creo que sí. Créo che sí
Înţeleg. Entiendo. Entiéndo.
Foarte bine. Muy bien. Mui bién.
În regulă. Está bien. Está bién.
Fără îndoială. Sin duda. Sin dúda.
Exact. Exactamente. Ecsactaménte.
E adevărat. Es verdad. Es correcto. Es βerdad. Es corécto.
Ştiu. Poate. Probabil. (Lo) Sé. Tal vez (quizá). (Lo) Sé. Tál βeθ (chiθá).
Probablemente. Probableménte.
S-a făcut! ¡Vale! ¡Vále!
Cum doriţi. Cómo quiera. Como chiéra.
Nu. Sigur că nu. No. Claro que no. No. Cláro che no.
Nu ştiu. No sé. No sé.
Regret, nu sunt de acord. Lo siento, no estoy de acuerdo. Lo siénto, no estói de acuérdo.
Nu vreau. No quiero. No chiéro.
Nu-mi place… No me gusta. No me gústa.
Nu-mi pasă. No me importa. No me impórta.
Imposibil. Imposible. Imposíble.
Nu se poate. No se puede. No es posible. No se puéde. No es posíble.
Nu este adevărat. No es verdad. No es βerdád.
Regret, dar… Lo siento, pero… Lo siénto, péro…
În nici un caz. De ninguna manera. De ningúna manéra.
Din păcate, sunt ocupat. Lamentablemente estoy Lamentableménte estói
ocupado. ocupádo.
Pardon! Scuzaţi! ¡Perdón! ¡Disculpe! ¡Perdón! ¡Discúlpe!
Iartă-mă/iertaţi-mă! Perdóname(discúlpame)/ Perdóname (discúlpeme)/
perdóneme(discúlpeme) perdóneme (discólpeme)
38
8. Formule de politeţe
Fórmulas de cortesía
Cu mare plăcere! Plăcerea este ¡Con mucho gusto! ¡El (placer) ¡Con múcio gústo! ¡El (plaθér)
(a fost) a mea! gusto es (fue) mío! gústo es (fué) mío!
Foarte drăguţ din partea dv.! ¡Muy lindo de su parte! ¡Mui líndo de su párte!
Îmi face (mi-a făcut) plăcere să ¡Mucho gusto (encantado) de ¡Múcio gústo (encantádo) de
vă cunosc! conocerle! ¡Ha sido un placer conoθérle! ¡A sído un plaθér
conocerle! conoθérle!
Sunteţi foarte amabil! ¡Es Ud.muy amable! ¡Es ustéd múi amáble!
Vă rămân profund recunoscător ¡Le quedo profundamente ¡Le quédo profundaménte
/recunoscătoare! agradecido/agradecida! agradeθído/agradeθída!
Din toată inima (sufletul)! ¡De todo el corazón/ toda el ¡De tódo el coraθón/ tóda el
alma! álma!
Vă mulţumesc foarte mult! ¡Muchícimas gracias! ¡Le/les ¡Mucísimas gráθias! ¡Le/les
agradézco mucho! agradéθco mucio!
Cu voia dv.! ¡Con su permiso! ¡Con su permíso!
Vă rog să aşteptaţi puţin! ¡Por favor, espere un poco! ¡Por faβor, espére un póco!
Luaţi loc, vă rog! ¡Siéntese, por favor! ¡Siéntese, por faβór!
Spuneţi-i, vă rog, Dígale, por favor, al señor/a la
dlui./dnei…că: señora…que: Dígale, por faβór, al seniór/ a
la senióra…che:
- sunt aici. - estoy aquí. - estói achí.
39
9. Urări şi felicitări
Votos y felicitaciones
11.Timpul
El tiempo
12. În călătorie
De viaje
a) cu trenul
en el tren
Minidialoguri :
R: Vă rog, domnule, vreau să ajung la gară. Mă puteţi ajuta? Unde este Gara de Nord?
Por favor, señor, quiero llegar a la estación de ferrocarril ¿me podría Ud. ayudar? ¿Dónde
está la estación del Norte?
Por faβór, senior, chiéro λegár a la estaθión de ferrocarríl ¿me podría Usted aiudár?
¿Dónde está la estaθión del Nórte?
E: Desigur. Luaţi autobuzul …. Care vă va lăsa în faţa gării. Întrebaţi şoferul unde
trebuie să coborâţi.
Claro. Coje Ud. el bus numero…que le va a dejar frente a la estación. Pregunte Ud. al
conductor dónde se puede bajar.
Claro. Cóhe Usted el bus número…che le va a dehár frénte a la estaθión. Pregúnte Usted al
conductór dónde se puéde bahár.
R: Mulţumesc, domnule!
¡Gracias, señor!
¡Gráθias, seniór!
E: Pentru nimic.
De nada.
De náda.
- rapid
- rápido?
- rápido?
46
- expres
- expreso (directo)?
- espréso (dirécto)?
- personal
- lento (mixto)?
- lénto (místo)?
E: Ca să luaţi bilete?
Mergeţi la ghişeele acelea, pe dreapta, lângă sala de aşteptare.
¿Para sacar los billetes?
Vaya a aquellas taquillas, a mano derecha, al lado de la sala de espera.
¿Pára sacár los biλétes?
Βáλa a achéλas tachíλas, a máno derécea, al ládo de la sála de espéra.
R: E un tren direct?
Es un tren directo?
¿Es un tren dirécto?
47
R: Am aceste valize.
Tengo estas maletas.
Téngo éstas malétas.
E: Poftiţi în vagoane!
¡Viajeros al tren!
¡βiahéros al tren!
R: Eu am patul de jos.
Yo tengo la litera de abajo.
Io téngo la litéra de abáho.
49
R: Eu am locul numărul…
Yo tengo el asiento número…
Io téngo el asiénto número…
E: Biletele la control!
Billetes ¡por favor!
Biλétes ¡ por faβór!
R: În ce staţie suntem?
En qué estación estamos?
En che estaθión estámos?
R: De ce ne oprim aici?
¿Por qué nos paramos aquí?
¿Por che nos parámos achí?
R: Va avea întârziere?
¿Llevaría retraso el tren?
¿Λeβaría retráso el tren?
VOCABULAR TEMATIC:
b) cu automobilul
en automóvil (en coche/en carro)
Dialoguri:
R: Cum e drumul?
¿Qué tal la carretera?
¿Che tál la carretéra?
52
- la primul service
- la estación de servicio más próxima?
- la estaθión de serβíθio más próxima?
R: Există vreun
¿Hay algún…?
¿Ái algún…?
- hotel
- hotel?
- otél?
- motel
- motel?
- motél?
- popas (han)
- posada (alberque)?
- posáda (alβérche)?
53
Ghid de conversaţie:
c) Cu avionul
En avión
Anunţuri
Anuncios
Intrare/Ieşire
Entrada/Salida
Entráda/Salída
Intrarea/Trecerea oprită
Prohibido entrar/Prohibido el paso
Proiβído entrár/Proiβído el páso
Vă rugăm nu atingeţi!
55
VOCABULAR TEMATIC:
În avion - en avión
În aeroport – en aeropuerto
terminal – el terminal
zbor internaţional – vuelo internacional
număr de zbor – número de vuelo
sala de îmbarcare – sala de embarque
poarta de îmbarcare – puerta de embarque
sosiri – llegadas
plecări – salidas
panou de informaţii – pantalla de informaciones
destinaţie – destino
ghişeu de înregistrare a bagajelor – mostrador de facturación
controlul paşapoartelor – control de pasaportes
banda rulantă pentru bagaje – la cinta de equipajes
aparat cu raze x – la máquina de rayos x
recuperarea bagajelor – recojida de equipajes
cărucior carro
56
d) cu vaporul
en barco
Minidialoguri
Aş vrea o cabină:
Quisiera un camarote:
Chisiéra un camaróte:
- cu baie/duş
- con cuarto de baño/con ducha
- con cuárto de bánio/con dúcea
E: Desigur.
Claro que si.
Claro che si.
57
Alte întrebări:
În port şi pe vapor
La prora/pupa/babord/tribord
En la proa/popa/el babor/el estribor
En la próa/pópa/el βaβór/el estriβór
De ce sună sirena?
¿Por qué toca la sirena?
¿Por che tóca la siréna?
58
VOCABULAR TEMATIC:
Minidialoguri:
R: Bună ziua!
¡Buenas tardes!
¡Buenas tárdes!
Uitaţi! Aici aveţi toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru excursie. Dacă doriţi,
puteţi face rezervarea acum.
Mira. Aquí tienen todas las informaciones que Uds. Necesitan para la excursión. Si quieren
Uds., pueden hacer la reservación ahora mismo.
Míra. Achí tienen tódas las informaθiónes che Ustedes neθesítan para la excursión. Si
chiéren, puéden aθér la reservasión aóra mísmo.
Aş vrea să trimit o scrisoare Quisiera mandar una carta Chisiéra mandár úna cárta
recomandată. certificada. θertificáda.
Completaţi acest formular cu Rellene este impreso con las Reλéne éste impréso con las
adresa destinatarului şi a señas del destinatario y del sénias del destinatário i del
expeditorului. remitente. remiténte.
Vreau să trimit şi acest pachet Quiero mandar este paquete Chiéro mandár éste pachéte
prin mesagerie obişnuită. también por correo ordinario. también por corréo ordinário.
Cât cântăreşte? ¿Cuánto pesa? ¿Cuánto pésa?
Daţi-mi 5 timbre pentru Déme cinco sellos para Déme θínco séλos pára
România par avion şi încă 2 Rumanía por avión y dós más Rumanía por avión i dós más
pentru cărţi poştale. para tarjetas postales. pára tarhétas postáles.
Vreau să trimit o telegramă Quiero poner un telegrama Chiéro ponér un telegráma
simplă/”fulger”/în ţară/ în ordinario/ urgente/para el ordinário/ urhénte/ pára el
străinătate. interior/ para el extranjero. interiór/ pára el estranhéro.
Cât costă cuvântul? ¿Cuánto cuesta cada palabra? ¿Cuánto cuésta cáda paláβra?
Când ajunge scrisoarea / ¿Cuándo llegará la carta/ el ¿Cuándo λegará la cárta/ el híro
mandatul poştal? giro postal? postál?
Am primit un mandat poştal He recibido un giro postal E resiβído un híro postál
(telegrafic). De unde pot încasa (telegráfico). ¿Dónde puedo (telegráfico). ¿Dónde puédo
banii? cobrar este dinero? cobrar éste dinéro?
Aţi putea să-mi daţi un plic cu ¿Podria Ud. darme un sobre ¿Podría ustéd dárme un sóβre
timbru, vă rog? con sello, por favor? con séλo, por faβór?
Unde este ghişeul pentru “post ¿Dónde está la ventanilla con la ¿Dónde está la βentaníλa con la
restant”? lista de correos? lísta de corréos?
Este vreo scrisoare la “post- ¿Hay alguna carta en la lista de ¿Ái algúna cárta en la lísta de
restant” pentru mine/ correos para mí/el señor…/la corréos pára mí/ el seniór…/la
dl…./dna…? señora…? senióra…?
Fiţi bun şi trimiteţi-mi toate Tenga la amabilidad de enviar Ténga la amabilidád de enβiár
scrisorile la acestă adresă. a esta dirección toda la a ésta direcθión tóda la
correspondencia. correspondénθia.
Din ce ţară sunteţi? De unde ¿De qué país es Ud.? ¿De ¿De che país es Usted? ¿De
sunteţi? dónde es ustéd? dónde es ustéd?
Eu sunt din România. Yo soy de Rumanía. Io sói de Rumanía.
El este (din…): El es (de…): El es (de…):
- american (America/ Statele - americáno (América/ Estados Americáno (América/ Estádos
Unite Unidos) Unídos)
- argentinian (Argentina) - argentiniáno (Argentina) - arhentiniáno (Arhentína)
- austriac (Austria) - austriaco (Aústria) - austríaco (Aústria)
- belgian (Belgia) - belga (Belgica) - βélga (Bélhica)
61
Minidialoguri:
E : Pe ce nume, vă rog?
¿A qué nombre, por favor?
¿A che nómbre, por faβor?
Vocabular tematic
client – el huésped
recepţia hotelului – la recepción
recepţioner – recepcionista
registru – registro
tejghea – mostrador
hamal – el botones
serviciu de menaj – servicio de limpieza
spălătorie – servicio de lavandería
serviciu în cameră – servicio de habitaciones
minibar – minibar
sala de sport – el gimnasio
piscină – la piscina
Dacă se poate, aş dori să fie cu Si puede, que sea una Si puéde, che séa úna abitación
vedere la mare. habitación con vistas al mar. con βístas al mar.
Eu merg (urc/cobor) la etajul al Yo voy (subo/bajo) al segundo Io βói (súβo/βáho) al segúndo
doilea. piso. píso.
18.1. La restaurant
En el restaurante
Minidialoguri:
R: Ce îmi recomandaţi?
¿Qué me recomienda?
¿Che me recomiénda?
Aperitive Aperitivos
Un păhărel de… Una copita de…
- rachiu (rom) - aguardiente (ron)
- o votcă (mare) - una vodca (doble)
- un cocteil - un cóctel
- un sherry (vişinată) - un jerez (sherry)
- un gin tonic - una ginebra con tónica
- un vermut alb/roşu - un vermut blanco/tinto
Alte băuturi Otras bebidas
Vin roşu/alb/rozé Vino tinto/blanco/claret
Vin sec/dulce/ spumos Vino seco/ dulce/espumoso
66
usturoi Ajo
ciuperci Champiñones
pătrunjel Perejil
mărar Aneldo
cimbru Tomillo
ardei iute guindilla (chile)
Salate Ensaladas
Salată verde Lechuga
Salată de… Ensalada de…
roşii Tomates
castraveţi Pepinos
ţelină Apio
varză roşie col roja
ridichi Rabanillos
sfeclă Remolacha
murături Encurtidos
desert Postres
Prăjituri Pasteles
Tort Torta
Clătite Panqueques
Budincă Budín
Crèmă (caramel, catalană) Crema (flan, catalana)
Plăcintă (cu mere, brânză…) Tarta (de manzanas, queso…)
Îngheţată de… Helado de…
- ciocolată - chocolate
- vanilie - vainilla
- fructe (căpşuni, zmeură) - frutas (fresas, frambuesa)
- frişcă - nata batida
- compot - compota
Aş vrea… Quisiera…
- un sandviş cald cu şuncă - un bocadillo tostado con jamón
- pâine prăjită cu unt şi gem - tostada con mantequilla y
mermelada
- ouă cu verdeaţă - huevos con verduras
- chifle - panecillos
- o cană cu lapte/ceai şi biscuiţi/ - una taza de leche/té y galletas/
pişcoturi/ cozonac/ fursecuri bizcochos/ pan dulce/ pastelitos
- un suc natural de… - un jugo de…
Puteţi să-mi (mai) daţi… ¿Podria darme…
- zahăr? - (más) azucar?
- nişte pâine? - (más) pan?
- un ceai cu lămâie? - un té con limón?
- o ciocolată caldă? - un chocolate caliente?
cereale Cereals
frigănele Torrija
69
Minidialoguri:
R: Dacă nu vă supăraţi, îmi puteţi schimba acest fel de mâncare cu altceva mai puţin
gras?
Si no es mucha molestia, ¿puede cambiarme este plato por algo menos graso?
Si no es múcia moléstia, ¿puede cambiárme éste pláto por álgo ménos gráso?
E: Cum vi se pare?
¿Qué le parece?
¿Che le paréθe?
E prea sărat/dulce!
¡Esto está demasiado salado/ dulce!
¡Ésto está demasiádo saládo/ dúlθe!
E : Ce luaţi la desert?
¿Qué tomarán de postre?
¿Che tomarán de póstre?
R: Ce aveţi?
¿Qué tienen?
¿Che tiénen?
E: Avem pepene galben, pepene verde, piersici şi crema caramel a casei, tort glacé şi
îngheţată.
Tenemos melón, sandía, melocotones y flan de la casa, tarta helada y helado.
Tenémos melón, sandía, melocotónes i flán de la cása, tárta eláda i eládo.
R: Nota, vă rog.
La cuenta, por favor.
La cuénta, por faβór.
71
Vocabular tematic
Cafeaua – el café
Cafea cu lapte – café con leche
cafea neagră (la filtru sau expresso) – café solo
café frappé – café con hielo
cappuccino – el cappuccino
ceaiul – el té
ceai de plante – la infusión
ceai cu lapte – té con leche
ceai negru – té solo
ceai de muşeţel – la manzanilla
ceai verde – té verde
ceai cu lămâie – té con limón
ceai cu gheaţă – té con hielo
sucuri – zumos
cocteiluri cu lapte (şi ciocolată, şi căpşuni, şi cafea) - batidos (de chocolate, de fresa, de café)
la comida – mâncarea
sandviş cald – sandwich tostado
pâine neagră – pan integral
prăjitură – pastel
îngheţată – helado
salată – ensalada
terasa cafenelei – la terraza
umbrelă – sombrilla
ospătar - camarero
amestecător - agitador
pahar gradat – medidor
aperitive - aperitivos
cartofi prăjiţi – patatas fritas
nuci de India - anacardos
migdale - almendras
arahide - cacahuetes
fructe confiate (uscate) – frutos escarchados (secos)
măsline - aceitunas
a reîncălzi – recalentar
băutură răcoritoare – el refresco
băuturi la cutie – latas de bebida
chiflă – bollo
clătite – la crêpe
costiţe – las costillas
hamburger cu cartofi prăjiţi – hamburguesa con patatas fritas
hot-dog – el perrito caliente
hot-dog la tarabă – el puesto callejero
ingrediente – ingredientes
kebab – pincho moruno
73
ketchup – ketchup
livrare la domiciliu – entrega a domicilio
pai – pajita
pentru acasă – para llevar
piţărie – la pizzería
pizza – pizza
pui fript – pollo frito
pui pané – porciones de pollo
sandviş – bocadillo
sărat/dulce – salado/dulce
sos – salsa
taco (falafel) – el taco
umplutură – relleno
piţărie – la pizzería
pentru acasă – para llevar
livrare la domiciliu – entrega a domicilio
hot-dog la tarabă – el puesto callejero
pizza – pizza
hamburger cu cartofi prăjiţi – hamburguesa con patatas fritas
băuturi la cutie – latas de bebida
băutură răcoritoare – el refresco
pai – pajita
hot-dog – el perrito caliente
sandviş – bocadillo
chiflă – bollo
umplutură – relleno
taco (falafel) – el taco
sos – salsa
sărat/dulce – salado/dulce
kebab – pincho moruno
pui pané – porciones de pollo
clătite – la crêpe
ingrediente – ingredientes
costiţe – las costillas
pui fript – pollo frito
ketchup – ketchup
a reîncălzi – recalentar
74
19.1. Generalităţi
Pâine – la panadería
Lactate – los lácteos
Cereale – los cereales
Conserve – las conservas
Dulciuri – la confitería
Legume, zarzavaturi – la verdura
Fructe – la fruta
Produse din carne – la carne y las aves
Peşte – el pescado
Mezeluri – la charcutería
Congelate – los conjelados
Semipreparate – los platos preparados
Băuturi – las bebidas
Produse de curăţenie – los productos de limpieza
Articole de toaletă – los artículos de aseo
Articole pentru bebeluşi – los artículos para el bebé
Articole pentru animale – la comida para animales
76
Vă rog să-mi faceţi un buchet Hágame, por favor, un ramo Ágame, por faβór, un rámo de:
de: de:
- trandafiri - rosas - rósas
- garoafe - claveles - claβéles
- crini - azucenas - asuθénas
- lalele - tulipanes - tulipánes
- crizanteme - crisantemos - crisantémos
- stânjenei - lirios - lírios
- lăcrămioare - muguetes - mughétes
- violete - violetas - βiolétas
80
Minidialoguri:
R: Bună ziua!
¡Buenas tardes!
¡Buenas tárdes!
E: Ce măsură doriţi?
¿Qué talla necesita?
¿Che táλa neθesíta?
E: Vă vine bine?
¿Le queda bien?
¿Le chéda bién?
GHID DE CONVERSAŢIE
Aici găsesc şi accesorii pentru Aqui ecuentro también los Achí encuéntro también los
încălţăminte? accesorios para los zapatos? acθesórios pára los θapátos?
Daţi-mi o perie de pantofi şi o Déme un cepillo para zapatos Déme un θepíλo pára θapátos
cremă de ghete neagră/maron. y un betún negro/marrón. i un βetún négro/marrón.
C.6. Articole penrtu copii Artículos para los niños Artículos pára los nínios
Jucării Juguetes Hughétes
Alege jocurile care îi ajută peElige los juegos que más Elíhe los huégos che más
micuţi să-şi dezvolte agilitatea
ayudenn a los pequeños a aiúden a los pechénios a
şi imaginaţia! desarrollar su agilidad e desarroλár su ahilidád e
imagibación! imahinaθión!
- păpuşi - muñecos - muniécos
- piese din gumă (cauciuc) - piezas de goma - piéθas de góma
- obiecte colorate - objetos de colores - obhétos de colóres
- jocuri sonore - juegos sonores - huégos sonóres
- cuburi şi jocuri de - cubos y juegos de - cúβos i huégos de
construcţie construcción construcθión
- bucătării, maşini, telefoane - cocinitas, coches, teléfonos - coθinítas, cóces, teléfonos
- jocuri de magie - juegos de magia - huégos de máhia
- servicii de masă - juegos de mesa - huégos de mésa
- instrumente muzicale - instrumentos musicales - instruméntos musicáles
- puzzel - puzzles - púzles
- tricicletă - triciclo - triθíclo
C.7. Articole pentru nou- Artículos para los bebes Artículos pára los beβés
născuţi
- biberón - biberón - biβerón
- bărbiţă - babero - baβéro
- linguriţă de silicon - cucharita de silicona - cucearíta de silicóna
- tetine şi suzete - tetinas y chupetes - tetínas i ciupéte
- leagăn - cuna - cúna
- veselă specială pentru cei - vajilla especial para los más - βahíλa espeθiál pára los
mai mici pequeños más pechénios
- scaun pentru masă - la trona básica - la tróna básica
- păturică şi pernuţă - colchita y cojín - colcíta i cohín
- cărucior şi sacun pentru - cochecito y silla/asiento - coceθíto i síλa/asiénto
maşină alzador para el coche alθadór pára el cóce
- geantă pentru schimbat - bolsa con cambiador a juego - bólsa con cambiadór a
huégo
- botoşei de bumbac - merceditas de algodón - merθedítas de algodón
- scutece - pañales - paniáles
- o cutie de acuarele - una caja de acuarelas (de - úna cáha de acuarélas (de
pintura) pintúra)
- un bloc de desen - un bloc de dibujo - un bloc de diβúho
- lipici - pegamento - pegaménto
- cerneală - tinta azul/roja/negra - tínta aθúl/róha/négra
albastră/roşie/neagră
Aş vrea să cumpăr… Quisiera comprar… Chisiéra comprár…
- o gramatică spaniolă - una gramática española - úna gramática espanióla
- un dicţionar francez-spaniol - un diccionario francés- - un dicθionário franθés-
/englez-spaniol/român-spaniol español/ingles- espaniól/inglés-espaniól/
español/rumano-español rumáno-espaniól
- un ghid de conversaţie - una guía de conversación - úna ghía de conβersaθión
- o hartă automobilistică - un mapa de carreteras - un mápa de carretéras
- o hartă a regiunii/oraşului - un plano de la región/ciudad- un pláno de la
rehión/θiudád
- un ghid turistic al ţării - un guía turistico del país - un ghía turístico del país
- cărţi ilustrate pentru copii - unos libros ilustrados para - únos líβros ilustrádos pára
niños nínios
- cărţi de aventuri/de - libros de aventuras/de - líβros de aβentúras/de
dragoste/ poliţiste amor/policíacas amór/poliθíacas
Care este ultimul model de ¿Cuál es el último modelo de ¿Cuál es el último modélo de
telefon celular? celular? θelulár?
Acest mobil are greutatea de Este móvil pesa 66 gramos, es Éste móβil pésa 66 grámos, es
66 de grame, este uşor de fácil de usar y también lleva fáθil de usár i también λéva
utilizat şi are cameră video. cámara de vídeo. cámara de vídeo.
Rămân la acesta. Me quedo con éste. Me chédo con éste.
Aparat de fotografiat digital La cámara digital combina un La cámara dihitál combína un
combună mărimea redusă cu o tamaño reducido con una tamánio reduθído con úna
calitate a imaginii foarte calidad de imagen muy fiable. calidád de imáhen mui fiáble.
fiabilă.
Vocabular tematic:
firmă – el letrero
culoar - pasillo
primul etaj – primera planta
al doilea etaj – la segunda planta
scară rulantă – escalera mecánica
parter – planta baja
raion de … - la sección de…
cabină de probă – los probadores
serviciu clienţi – el servicio al cliente
toaletă – los aseos
vânzător – el dependiente
promoţii – las ofertas
bandă rulantă – cinta transportadora
etajeră – el estante
cod de bare – código de barras
citiror optic = el escáner
reduceri de preţ – rebajas
Vocabular tematic:
medicaţie – medicación
efecte secundare – efectos secundarios
data expirării – la fecha de caducidad
posologie (doză) – la dosis
multivitamine – complejo vitamínico
linguriţă de măsură – cuchara medidora
mod de utilizare – modo de empleo
seringă – la jeringuilla
picături – gotas
pipetă – el cuentagotas
de unică folosinţă – desechable
95
ac de seringă – aguja
solubil – soluble
spray – spay
pudră – polvo
supozitor – supositorio
unguent - pomada
cremă – crema
gel – gel
pilule – píldoras
capsule - cápsulas
Vocabular tematic:
ambulanţă – ambulancia
paramedic – ambulancero
brancardă - camilla
consultaţie – consulta
a se programa – pedir hora
urgenţe – urgencias
ambulator – ambulatorio
clinică – clínica
diagnostic – diagnóstico
reţetă – receta
doză – dosis
injecţie – inyección
asigurare socială – seguridad social
asigurare privată – seguridad privada
asigurare medicală – seguro médico
Vocabular tematic:
Minidialoguri:
E: Eu am frânat.
Yo he frenado.
Io e frenádo.
incendiu – incendio
ieşire de incendiu – salida contra incendios
maşina de pompieri – coche de bomberos
detector de fum – detector de humos
alarma de incendiu – alarma contra incendios
extinctor – extintor
hidrant – boca de agua
topor – hacha
furtun – manguera
scară – escalera
fumul – el humo
cască – casco
R: Da, sigur.
Sí, claro.
Sí, cláro.
E: Comisionul este de 7%
La comisión es de 7 por ciento.
La comisión es de siéte por θiénto.
Vocabular tematic:
client – cliente
consilier financiar – asesor/a financiero/a
ghişeu – ventanilla
casier – cajero
pliante – folletos
tejghea – mostrador
formular de depozit – hoja de ingreso
formular de retragere – hoja de reintegro
card bancar – tarjeta de débito
card de credit – tarjeta de crédito
carnet de cecuri – talonario de cheques
cecul – el cheque
cec de călătorii – cheque de viaje
cont curent – cuenta corriente
101
Ghid de conversaţie:
Care este cursul (dolarului)?¿Qué cotización tiene (el ¿Che cotisaθión tiéne (el
Cât valorează dolarul astăzi?dólar)? ¿A cómo está el dólar dólar)? ¿A cómo está el dólar
hoy? ói?
Vă rog să-mi daţi nişte bani Déme algun dinero suelto, Déme algún dinéro suélto,
mărunţi! ¡por favor! ¡por faβór!
Poftiţi chitanţa de schimb. Aquí tiene el recibo de Achí tiéne el reθíβo de
cambio. cámbio.
GHID DE CONVERSAŢIE
Un spălat şi un coafat, vă rog.Por favor, un lavado de pelo y Por faβór, un laβádo de pélo i
un peinado. un peinádo.
Aş vrea să mă uscaţi cu Quisiera que secarme el pelo Chisiéra che secárme el pélo
foehnul, vă rog. con el secador. con el secadór.
Vreau să-mi vopsesc părul… Quiero pintar (teñir) el pelo Chiéro pintár (tenír) el pélo
(cabello)… (cabéλo)…
- negru - negro - négro
- roşcat - rojo - róho
- blond - rubio - rúβio
- castaniu - castaño - castánio
- cenuşiu - gris - gris
- violet - morado - morádo
- în aceeaşi culoare - el mismo color - el m1smo colór
- o culoare mai - un color más oscuro/claro - un colór más oscúro/cláro
închisă/deschisă
Vreau şuviţe blonde. Quiero mechas rubias. Chiéro méceas rúβias.
Aş vrea să-mi decolorez părul. Querría decolorarme el Cherría decolorárme el
cabello. caβéλo.
Doresc o coafură… Deséo un tocado (peinado)… Deséo un tocádo (peinádo)…
- modernă - moderna - modérna
103
Minidialoguri:
E: Un momento, vă rog.
Un momento, por favor.
Un moménto, por faθór.
GHID DE CONVERSAŢIE
Vocabular tematic:
1. Poşta – El correo:
livrare – el reparto
tarif – el franqueo
ridicarea corespondenţei – la recogida
fax – el fax
cutie poştală – el buzón
colet – el paquete
mesagerie – el mensajero
fragil – frágil
plic – sobre
adresă – la dirección
cod poştal = código postal
factor poştal – el cartero
2. Telefonul – el teléfono
a se naşte - nacer
naşterea – nacimiento
botezul – el bautizo
aniversarea – el aniversario
a se îndrăgosti - enamorarse
nunta – la boda
a absolvi o şcoală – licenciarse
a se angaja – conseguir trabajo
a se pensiona – jubilarse
a muri = morirse
înmormântare – el funeral
priveghi – el velorio
106
Cel mic are 6 ani. El menor tiene seis años de El menór tiéne séis ánios de
edad. edád.
Ce vârstă are mătuşa ta ? ¿Qué edad tiene tu tía? ¿Che edád tiéne tu tía?
Are 30 de ani şi este Tiene treinta años (de edad) y Tiéne tréinta ánios (de edád) i
necăsătorită. está soltera. esté soltéra.
Bunicul/bunica meu/mea este Mi abuelo(a) está viudo(a). Mi abuélo(a) está βiúdo(a).
văduv(ă).
Fratele meu este divorţat. Mi hermano está divorciado. Mi ermáno está diβorθiádo.
Voi divorţa de soţia/soţul Me voy a divorciar de mi Me βói a diβorθiár de mi
mea/meu. mujer/marido. muhér/marído.
Eşti căsătorit? ¿Estas casado? ¿Estás casádo?
Vocabular Tematic:
a aşeza într-un fişier – colocar en carpeta
a căuta – buscar
a copia – copiar
a descărca – bajar
a elimina – eliminar
a închide sesiunea – cerrar sesión
a marca – marcar
a salva – guardar
a selecta toate mesajele – seleccionar todos
a trimite – enviar
camera web – cámara web
cont de e-mail – cuenta de correo
contacte – contactos
cutie poştală – el buzón (la bandeja de entrada)
document adăugat – documento adjunto
fişiere – carpetas
furnizor de servicii – proveedor de servicios
Harta site-ului – la mapa del sitio web
În reţea (on line) – en línea
Mesaje primite şi necitite – mensajes recibidos y no leidos
Mesaje spam – lotes de correo/correo electrónico no deseado
Mesaje şterse – el borrador
Nou – nuevo
nu sunt mesaje – no hay mensajes
Para / de – pentru / de la
Poşta electronică – el correo electrónico
Site web – el sitio web
Subiect mesaj – asunto
Este un post permanent sau ¿Es un trabajo fijo o ¿Es un traβáho fího o
temporar? temporal? temporál?
Pentru ce perioadă se face ¿Para qué período emplean? ¿Pára che período empléan?
angajarea?
Câte ore se lucrează pe zi? ¿Cuántas horas trabajan por ¿Cuántas óras traβáhan por
día? día?
Ce documente sunt necesare ¿Qué documentos se ¿Che documéntos se
la angajare? necesitan para estar neθesítan pára estár
empleado? empleádo?
Trebuie să faceţi o cerere şi Hay que hacer una petición y Ái che aθér úna petiθión i
să aduceţi CV-ul. traerme su curriculum (hoja traérme su currículum (óha
de vida). de vída).
http://europass.cedefop.europa.eu
Se alege limba dorită (es) din listă şi se urmează paşii: CV europass – Rellenar ahora mismo
su propio CV europass – Inicio (fiecare din cele opt capitole trebuiesc completate). Pentru
explicaţii despre cum se completează, apăsaţi semnul de întrebare din dreapta spaţiului de
completat.
117
Creo responder a los requisitos solicitados para la vacante de Asistente de Presidencia anunciada por
ustedes en día 8 de octubre del año en curso en el Diario El Espectador. (Cred că răspund cerinţelor
solicitate pentru ocuparea postului vacant de asuistent de preşedinte anunţate de dv. în ziua de ……..în ziarul
…….)
Por esta razón, les remito mi hoja de vida para su revisión y estudio.
(Pentru aceasta, vă trimit Currículum Vitae pentru a-l verifica şi studia)
118
Es preciso anotar que en la compañía en la que he trabajado hasta la fecha, he desarrollado labores
análogas a las exigidas para el cargo requerido por ustedes. (Este important să adaug că în Compania la
care am lucrat până la această dată, am desfăşurat lucrări analoge (asemănătoare) cu cerinţele postului
solicitate de dv.
Estoy a su disposición para concretar una entrevista en la que pueda informarles mucho más de mí.
(Vă stau la dispoziţie pentru a concretiza un interviú în care să vă pot da mai multe informaţii despre mine)
Vocabular tematic:
Formule de încheiere:
(Muy) atentamente,
Un atento saludo,
Reciba/n un cordial saludo,
Le/s saluda cordialmente,
Se despide atentamente ,
119
În acest capitol vor fi traduceri din spaniolă în română pentru a putea înţelege anunţurile de
la agenţii imobiliare sau de pe internet
Vocabular tematic:
El complejo está rodeado de zonas verdes privadas donde puedes relajarte de la naturaleza.
La piscina exterior con tumbonas permite contemplar la actividad de los jugadores en el
campo de golf mientras tomas el sol.
120
Complexul este înconjurat de zone verzi private unde te poţi relaxa în natură. Piscina
exterioară cu şezlonguri permite contemplarea activităţilor jucătorilor de pe terenul de golf în
timp ce faci plajă.
Estructura – Structura/Fundaţia
Fachada - Faţada
Las partes exteriores de hormigón armado con ladrillo estan acabadas en una capa de
poliestireno expandido ignífugo de 10 cm
Exteriorul faţadei din beton armat cu cărămidă sunt finalizate cu un strat de poliester
expandat care protejează contra incendiilor de 10 cm.
Cubiertas - Tencuieli
Pavimentos - Podele
En cocinas, baños, aseos y terraza con baldosa cerámica de primera calidad, a elegir de
entre dos modelos de acabado. Parquet laminado en los salones, dormitorios y pasillos
În bucătării, băi, toalete de serviciu şi terasă cu gresie ceramică de calitate, cu alegerea din
două modele de finalizare. Parchet laminat în salon, dormitoare şi holuri
Baños: 2 – băi: 2
Dormitorios: 3 – dormitoare: 3
Garaje - garaj
Vocabular tematic:
Costos de cierre – banii ce trebuie plătiţi pentru a finaliza cumpărarea locuinţei, inclusiv
plata avocatului sau notarului, asigurarea, comisioane la bancă, impozit pe proprietate şi
avansul
Interés – dobândă
Hacen la vista gorda = fingen que no nos han visto (se fac că un văd)
Hacer daño adrede = queriendo hacer daño (a face rău intenţionat)
Haciendo castillos = imaginandose (imaginându-şi)
Han dejado todo patas arriba = han dejado todo en desorden (au lăsat totul cu fundul în sus)
Llegar a tiempo = llegar a la hora (a sosi la timp)
Llevar a rastras = llevar a la fuerza (a lua cu forţa)
Llevarse el gato al agua = conseguir algo muy difícil (a obţine ceva cu mult efort)
Los dos tienen un aire = los dos tienen cierto parecido (amândoi au ceva asemănător)
Marear la perdiz = hablar con rodeos (a vorbi pe ocolite)
Matar el gusanillo = matar el hambre (a potoli foamea)
Me a dado plantón = no ha acudido a la cita (m-a lăsat baltă)
Me ha dejado para el arrastre = me ha dejado sin fuerzas (m-a lăsat fără vlagă)
Me llevo bien/mal con el = tengo una buena relación con el (mă am bine cu el)
Me tiene sin cuidado = me es indiferente (un-mi pasă)
Muy de tarde en tarde = muy pocas veces (din când în când)
No he pegado ojo = no he dormido nada (nu s-a lipit geană de geană)
No me suena = no lo conozco (nu-mi spune nimic)
Parece mentira = es incríble (de necrezut)
Pasar la noche en vela = paras la noche despierta (a avea o noapte albă)
Qué casualidad = qué coincidencia (ce coincidenţă)
Quedarse de brazos cruzados = quedarse indiferente (a un reacţiona, a rămâne indiferent)
Romper el hielo = poner fin a la tensión (a sparge gheaţa)
Saber de perilla = saberselo muy bien, de memoria (a şti pe de rost)
Sacar de quicio = volver loco (a scoate din răbdări, a înnebuni)
Sacar partido = aprovecharse (a profita)
Saliendo a hombros = saliendo victorioso (a ieşi victorios)
Salir con la suya = conseguir lo que quiere (a obţine ce şi-a propus)
Salir rana, salir el tiro por la culata = salir al revés (a-i ieşi pe dos)
Sin rodeos = directamente (fără ocolişuri, a spune cuiva verde în faţă)
Te hace falta = necesitas (îţi lipsesc)
Tiene las espaldas muy anchas = llevar mucho sufrimiento (a dus multe necazuri în spate)
Tiene mala cara = debe de estar enfermo (pare bolnav)
Tiene mucha care = es un aprovechado (este un oportunist)
Trabajar de sol al sol = trabajar desde el amanecer hasta el anocheser (a lucra zi lumină)
126