De-a wați ascuns

de Florin Iaru

I. Contextul apariției + semnificația titlului

 Alături de Mircea Cărtărescu sau Simona Popescu, FLORIN IARU este un autor contemporan, reprezentant al
postmodernismului, curent literar ar generației optzeciste
 Postmodernismul este un curent literar postbelic care coexistă cu literatura aservită ideologiei comuniste la noi, iar
printre trăsăturile sale se numără spiritul reflexiv și ironic, deografismul, referințele culturale sau intertextualitatea
 Aceste trăsături se regăsesc și în poezia „De-a wați ascuns ” scrisă de FLORIN IARU
 Astfel inserția intertextuală se realizează prin introducerea în poezia lui IARU a unui vers preluat din poezia
„Veneția” scrisă de Mihai Eminescu „N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri” , cu scopul de a accentua imaginea unui
spațiu citadin, desacralizat, în care omul contemporan își duce existența
 Referințele culturale reprezintă trimiteri spre alte texte literare scrise anterior, ele fiind multiple de la Eminescu
până la scriitorul avangardist Urmuz
 Titlul poate fi considerat o astfel de referință culturală, deoarece amintește de poezia „De-a v-ați ascuns” a lui Tudor
Arghezi, în care jocul copiilor devine o alegoria a morții
 Altă interpretare a titlului poate fi pusă în relație cu o confuzie semantică, altă trăsătură a postmodernismului care
reprezintă înțelesuri multiple și plină de ambiguitate ale cuvintelor
 Astfel, dacă raportăm titlul la primul vers al poeziei, el ar putea accentua „criza energiei electrice”, adică o realitate a
perioadei comuniste, lipsa curentului electric sugerată și prin scrierea inedită, preluată din fizică a cuvântului „wați”

II.Tema valorificată
 Poetul meditează asupra existenței omului contemporan ,individ cu existența rutinata și absurdă ,simbolizată în
poezie prin „mașina 34”, mijloc de transport în comun care repetă zilnic același traseu, ca într-o rutină
 Într-un univers desacralizat omul trebuie să-și găsească singur sensul existenței în absența contactului cu divinitatea
găsirea acestui sens e îngreunată de existența rutina care se apropie de absurd și tragic

III.Analiza textului
 Incipitul poeziei creează imaginea unui spațiu urban: orașul ,sugerat prin structura „bulevardul 1 mai” dar și prin
realitatea lipsei energiei electrice din perioada comunistă
 În acest spațiu citadin , viața omului devine lipsită de sens, intrată într-o rutină absurdă cu existența asemănătoare
unui mijloc de transport în comun, „mașina 34”
 În acest context se exemplifică utilizarea numeroșilor termeni din câmpul semantic al tehnicii precum „șurub”,
„pion” „piuliță”- omul asemeni unei mașinării foarte sofisticate, repetă aceleași gesturi în fiecare zi și încearcă să
găsească modalități de … în fața unui existențe absurde și tragice
 Dintotdeauna omul a considerat iubirea și comunicarea drept căi de …. ale ființei ,modalități prin care existența
capătă sens și și omul se înalțe spiritual
 Iubirea este însă „lipsită de viitor”, secvență semnificativă fiind apariția prezenței angelice femeia care „a coborât
întunericul ” venind de nicăieri și încercând să îl salveze pe poet
 Ea pare o făptură întrupată pentru a sugera salvarea prin iubire, însă odată ajunsă pe pământ ea însăși devine un om
mașină, femeia dispărând în „mașina 34”
 Iubirea își pierde sacralitatea și puterea de a-l salva pe om de la viața lui lipsită de sens
 Nici prin comunicare omul nu se mai poate salva pentru că acesta se îndepărtează de semnificația ei inițială și se
rezumă la schimbul de cuvinte lipsite de sens, ajunse doar un înveliș sonor fără nicio semnificație ,sugestivă este
secvența „îți pare rău”
 Dacă nici comunicarea nici iubirea nu sunt posibilități de salvare, singurul lucru pe care omul îl mai poate face este să
găsească în interiorul său puterea de a face față propriei vieți
 În acest sens alegoria tragerii perdelelor reprezintă încetarea căutărilor exterioare și îndreptarea atenția asupra
propriului interior
 Repetiția „continuă, continuă” alături de așezarea inedită a versurilor în formă de trepte accentuează monotonia și
rutina existenței omului contemporan ,care nu poate fi anulată, doar acceptată iar resursele de a face față acesteia
se află în interiorul nostru, al fiecăruia
 Prezența „vidanjorilor sentimentali ”sugerează necesitatea unei purificării sufletești, în vederea începerii
profundelor căutări in interioare atât de necesare pentru omul contemporan
 În opinia mea, poezia studiată se concentrează asupra existenței omului modern, privită din perspectiva unui spirit
reflexiv, înclina spre meditații
 Așadar, „De-a wați ascuns ”de FLORIN IARU este o poezie postmodernă în care regăsim confuzia
sentimentală ,limbajul artistic inedit sau intertextualitatea element specific curentului literar menționat