NTE XXXXX/XXXX

Anexa 2

SISTEMUL UNITĂŢILOR RELATIVE

Calculul mărimilor caracteristice ale unui sistem poate fi uşor efectuat cu ajutorul reprezentării
în unităţi relative; ale tensiunii; curentului; puterii active, reactive sau aparente. Valoarea numerică a
unităţii relative a oricărei mărimi este raportul acesteia la o mărime de bază de aceeaşi natură (cu
aceleaşi dimensiuni), arbitrar aleasă. Deci o mărime relativă este ca o valoare normalizată în raport cu
o valoare de bază aleasă.
În calculul reţelelor electrice intră, de regulă, cinci mărimi, prezentate în tabelul (A-1), cu
indicarea dimensiunilor lor (denumire preluată ca o extindere a noţiunii de dimensiune adoptată pentru
termenii masă, lungime, timp ).
Având în vedere relaţiile dintre aceste mărimi este necesară şi suficientă alegerea a numai două
mărimi de bază.
În calculele de reţele electrice tensiunea normală a liniilor şi a echipamentului este cunoscută,
astfel încât tensiunea poate şi este logic să fie aleasă ca mărime de bază. Cea de a doua mărime de bază
uzual aleasă este puterea aparentă care poate fi considerată arbitrar 100 MVA, 1000 MVA ş.a.m.d.
Aceeaşi putere aparentă este utilizată pentru întreaga reţea. Tensiunea de bază, arbitrar aleasă,
trebuie corectată cu rapoartele de transformare ale transformatoarelor (considerate cu Y/Y sau
echivalente cu acestea).
Dacă notăm mărimile de bază cu indicele b şi considerăm cazul reţelelor trifazate, vom avea:
- puterea de bază trifazată - Sb [VA] (A-1)
- tensiunea de linie de bază (arbitrar aleasă) - Ub [V] (A-2)
- curentul de bază - Ib = Sb/Ö3 · Ub [A] (A-3)

- impedanţa de bază - (A-4)

O dată definite mărimile de bază, se pot determina unităţile relative aferente oricărei mărimi:
U* = U/Ub ; I* = I/Ib ; S* = S/Sb ; Z* = Z/Zb (A-5)
unde U, I, S, Z sunt exprimate în unităţi fizice.
Rezultă:

(A-6)

adică ea este numeric egală cu căderea de tensiune relativă în elementul considerat, atunci când acesta
este parcurs de curentul de bază.

1
NTE XXXXX/XXXX

Iar pentru: S = P + jQ [VA]

S*= P*+ jQ*

în care şi (A-7)

Relaţiile de mai sus au fost stabilite pentru reţele cuplate galvanic.

Menţionăm că în cazul unor cuplaje magnetice - prin transformatoare - toate mărimile trebuie
calculate în unităţi relative raportate la condiţiile de bază, având în vedere că, în relaţiile de mai sus,
prin Ub, Ib, Zb se înţeleg întodeauna tensiunea curentul şi impedanţa de bază ale acelei trepte de
transformare la care se găsesc mărimile care sunt supuse operaţiilor de raportare. Această ordine de
raportare a schemelor cu legături magnetice este cea mai simplă şi riguroasă, deoarece la recalcularea
la condiţiile de bază nu trebuie introduse sub formă explicită toate rapoartele de transformare
intermediare. Acestea sunt incluse în însăşi valorile unităţilor de bază. Exemplificând pentru o
impedanţă despărţită prin n transformatoare de zona pentru care s-a ales Ub. Impedanţa unui element
din zona respectivă de imedanţe Z [Ω] va avea o impedanţă raportată la tensiunea treptei de bază:

unde:
k1 , k2,...,kn - rapoartele de transformare ale transformatoarelor.

Se observă că în unităţi relative tensiunea de linie şi tensiunea de bază sunt numeric egale. De
asemenea puterea trifazată şi monofazată (a unei reţele echilibrate) în unităţi relative au aceeaşi valoare
numerică. Uneori, în locul exprimării în unităţi fracţionare mărimile relative se exprimă în procente.
Relaţiile dintre acestea sunt evidente:
Z% = 100 · Z*
După cum se ştie tensiunea de scurtcircuit a transformatoarelor, se exprimă în procente din
tensiunea nominală a acestora. Neglijând rezistenţa, care este foarte mică, se poate considera uk% = Z
% » x% , valoare care trebuie considerată faţă de tensiunea în gol a acelei prize pe care funcţionează
transformatorul şi pentru o putere de bază egală cu puterea nominală a transformatotului.
Adesea este necesar ca o impedanţă, raportată la o anumită bază, să fie trecută într─o altă bază.
Schimbarea bazei este o operaţie simplă.
Impedanţa Z [Ω] raportată la baza veche era:

dar raportată la baza nouă este :

2
NTE XXXXX/XXXX

Rezultă deci:

(A-8a)

Relaţia (A - 8a) este importantă pentru că permite schimbarea bazei fără cunoaşterea valorii
impedanţei în [Ω]. De notat că noua valoare variază direct proporţional cu puterea de bază şi invers
proporţional cu pătratul tensiunii de bază.
La alegerea condiţiilor de bază trebuie să se aibă în vedere ca operaţiile de calcul să fie cât mai
simple şi ordinul de mărime al unităţilor relative să permită folosirea lor comodă. De aceea pentru S b
este bine să se aleagă o valoare simplă şi rotundă (100 MVA, 1000 MVA ş.a) sau uneori puterea
nominală a unităţilor generatoare (transformatoare) care se repetă des în schema dată (sau un multiplu
al acesteia). Pentru tensiunea de bază se recomandă să se aleagă tensiunea nominală U N sau o valoare
apropiată. Dacă Ub = UN, recalcularea tensiunilor electromotoare relative se reduce ( E *b = E*N ), iar
expresiile pentru recalcularea impedanţelor relative capătă o formă mai simplă:

(A-8b)

Condiţiile Ub = UN , în general, se respectă numai pentru o parte a elementelor deoarece

tensiunile nominale ale elementelor aceluiaşi circuit electric pot fi în general diferite. Totuşi, aceste
diferenţe sunt relativ mici ( în limite de 10% ) şi în calculele aproximative, ele pot fi neglijate,
presupunând că tensiunile nominale ale tuturor elementelor aceleiaşi trepte de tensiune sunt egale cu
valoarea medie Um a tensiunii nominale pentru un circuit dat. De menţionat că în cazul existenţei unor
bobine de reactanţă, dat fiind faptul că ele reprezintă o parte preponderentă a impedanţei totale a
circuitului, este foarte importantă calcularea valorii exacte a impedanţei.
Conversia de la unităţi relative la unităţi fizice, necesară după efectuarea completă a
calculelor este simplă şi se face cu relaţiile:

I = I * · Ib [A] (A-9a)
U = U* · Ub [V] (A-9b)
S = S* · Sb [VA] (A-9c)
P = P* · Sb [W] (A-9d)
Q = Q* · Sb [var] (A-9e)
De regulă nu este necesară recalcularea în ohmi a impedanţei, dar procedura este aceeaşi.

3
NTE XXXXX/XXXX

[Ω] (A-9f)

Tabel A-2
Mărimi electrice şi dimensiunile lor
Mărime Simbol Dimensiune
Curent, A I [I]
Tensiune, V V [V]
Putere aparentă, S S = P + jQ [VI]
Impedanţa, Ω Z = R + jX [V/I]
Unghi de defazaj φ, q, ş.a. fără dimensiuni
Timp, s t [T]