Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ghid Alăptare DR Jack Newman

    Uploaded by

    Alexandra Buzatu
    267 views301 pages

    Original Title

    Ghid Alăptare Dr Jack Newman

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    267 views301 pages

    Ghid Alăptare DR Jack Newman

    Uploaded by

    Alexandra Buzatu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 301
    DR. JACK NEWMAN, TERESA PITMAN TARE GHIDUI JACK NEWMAN Informatii complete pentru mame si specialisti ¢ Cel mai bun start in alaptare e Prevenirea si gestionarea problemelor obisnuite e Alaptarea nou-nascutilor prematuri sau cu nevoi speciale « Aliptarea in timpul bolii sau pe perioada separarii mba romana Profata la editia in Alaptarea este importanti, Pentru mami, pentru copil si pentru societate, © mama care afecfiuni cardiace, diabet de tip 2 si atac cerebral. Copilul este mai mare de boli, printre care gastroenterita afecyiuni respiratori,infectii ale urechii, anumite tipuri de cancer, diaber de tip 1 si2, supraponderabilitate, obezitate si multe altele. Mai mult cu eat acesta este alaptat mai mult, cu atit mai redusi este probabilitatea de a face aceste boli, Copii care sunt alaiprayi au rezultate mai bune la scoala, un scor mai mare la testele di inteligenta, au 6 mai buna dezvoltare neurologic si mai pusine probleme comportamentale De fapt, alaptarea est anti pentru planeta, fiind extraordinar de ecologici. Polueaza foarte pufin spre deloc, re de resurscle necesare pentru a creste vaci sau soia pentru lapte praf. Transportul ac la fabricile producitoare de lapte artificial pentru copii i apoilivrarea acestuia citre picfe consuma o cantitate foarte mare de energie si polueaza foarte mult. Promovarea laptelui artificial pentru copii are nevoie care se fabrict hartia, de mijloacele de transport folosite pentru a intilni p domeniul sinititi epa Dar cel mai important aspect cu pr lc relafia dintre mami si nou-nascul jar mai tirziu si chiar mai imp ia dintre mama §i copilul mic. Este o relage arte mult. De aceea, este important apropiati si intima intre doua persoane ca P io pistrin istelor de la ProMAMA. Ajutorul specializat dela In Rominia, beneficiagi de spr i calificata sunt extrem de importante pentru a sprijini mama la mam: tenja profesion: mamele si continue si alipt 1 in situafii in care mamei i se recomandi si intrerupa aliptarea din motive, de cele mai r tupide, Cerefi ajutor, alaptarea poate continua bine chiar daca aveti un inceput dificil Dr. Jack NEWMAN A Fete ‘ck veti fi de acord sau nu cu aceste ‘ Bre cis vinta sexta pita — recenti, subiectul lactatiei, cat gi cel al cres as umuturilor excesive din limba englezi. Am hea roméneasci prin traducerea unor termeni co fe nextingherit deja consacratul co-sleeping in rominese situafii, am considerat ca este mai eficient calchierea,. "ya suna mult mai familiar decat ,decizie in sparfirea varstelor copilului dupa etapele in dem , de fapt, inexactului ,sugar”i-am preferat iar ,copil mic” si ,copil mare” sunt traducerea acc de fati itifice redactate d an eu vehementa si ironia aceluiasi sustinator inimos al zi intre acesti doi poli. Bitonalitatea volumului se va ‘impusi de urgenga publicarii acestei cirti. cig nti acribie si ne asumiim orice posibile erate am dori si mulfumim echipei tehno-redacti mu ca acest volum si apard in cele mai bune ‘i cunoasca ficcare aspect sau provocare aici si, mai ales, nu trebuie si stie totul din- bun sare ghd de refering cae te ‘va ajuta si gasesti informarile - cheic pentru tine si situayia in care te aff. = : Esti insarcinata? | Este primul copil? Poate cd inca nu esti decisi in privinga i satu poate cauti informatii care si te ajute si | injelegi diferentele dintre alaptare si hrinirea cu lapte ppraf Vee Capitolul 1:, De ce este important’ aliprarea?*. Deaici,potitrece directa Capitolul 4:, Cum influenteaza | nasterea alaptarea?" i la Capitolul 5: , Primele zil I “Aresies tpi ofers toate informatiile de care ai nevoie ‘pentru un inceput minunat in aliptare. Te incurajez si {ii,totusi,cartea la indeman, in cazul in care vei fi pust in fata unor provocari atunci cind va aparea copilul, sau ‘mai tirziu, in aliptare, si vei avea nevoie de mai multe in-formati. ; Daciacesta este al doilea copil (sau ai deja mai este posibil si fi intampinat dificultapi sau sii nu fi reusit A il alaptezi pe primul si speri si fii mai bine pregititi acum. In acest caz, ar trebui si vezi si Capito- gisesti sprijin in aliptare* si Capitolul 3: promovarea de lapte artificial pentru copii". Mieestiere oes port conoultacoptclele respective. Acestea te pot ajuta si infelegi prima oari si te vor indrepta citre ‘nevoie. zie vafiprobabil prima ta destinati. si iei legitura cu persoana care si iti acorde Capitolal 20:,, Viafa cu un copil alaptat* poate fi, de menea, util. Alaptezi, dar intam; 3 ‘Te afin locul potrivit! Scopul acestei cry este sf | sczolve problemeleprivind aliptarea si cupinde informati ttle dep: prove cbiguit cht despe ele at ea abignite, imbinate cu idei care au funcfionat penta inte mame Am deat ie un eal pole mai objgnuite (mameloane dureroase [Daca siuatia in cae te afi este mai neobignuita, consult indexal pentrainformafi specifice. ‘Daz cind discutim despre probleme obignuite ma rem si sugerim ef toate mamele gi copii se vor eon= frunta cu ele. Sunt multe mame care alipteazi. irk dif cul a ales daca ea un fncepurbun sa bene ficat de o conslere adecvat inca de la inceput. Alte ‘mame se confrunti cu provociri minore,pe care le pot rezolva rapid singure sau cu pufinajutor. Si, deg sec tiunile dedicate rezolvisi problemelor acondi atenfie modului in care not-niscutul poate fi aj primeasci mai mul lapte,aliptarea mu inseamni ng Iapte. Cand rorul menge bine, nu este absolut bem —ba este chiar recomandabil ~daci sep Jului si petreaci' momente de relaxare la sin, face alteva decit si ,suzeteze"sisise bucure de Alaptarea merge bine, dar trebuie sa intarci p X —— Ghidul pentru akiptare al Doctorului Jack Newman alegi) s4 iei medicamente, esti insarcinata, drravaed sd fac! analize medicale, te intorc la serviciu, alaptezi un copil mic sau un co| mai mare ‘sau ti se prezinta oricare dintre acele multe ,,motive“? Sunt, citeva capitole intregi despre alaptarea in timpul unui tratament medicamentos si despre durata normal aalipta Esti personal medical, consultant in alaptare sau lider La Leche League si vei folosi aceasta carte ca referinta in munca ta cu mamele care alapteaza? Credem ci vei privi aceasta carte ca pe un ghid cuprinz tor pentru rezolvarea problemelor in aliptare. Const de asemenea, si Capitolul 1:,, De ce este aliptarea imp tanta’, Capitolul 2: , Unde jin in alaptare" si Capitolul 3:,, Vanzarea si promovarea de pentru copii", Impreuni, aceste trei sesti sp pte artificial vitole pit ia in care vc majoritatea mamelor se gisesc in sit alipteze, dar sfargese prin si-ar fi dorit, adesea dupa mai multe siptimani de greutii Hirca mai devreme decat Cititorilor nostri... Fiecare capitol din a incepe cu unul sau mai multe mituri ori idei gresite pe care oamenii le au adesea despre aliptare. Sunt evider ite pentru cd sunt atat de comune si creeaza adesea obstacole pentru femeile care dorese si alipteze. Apoi artim care este realitatea din spatele mitului, oferind informatii exacte, astfel incat s& puteti lua decizii informate. In multe locuri, mentionim cercetiti i studii care s-au realizat despre aliptare si aspectele conexe Deoarece cartea este deja voluminoasii nu le-am inclus aici, dar toate se regisese pe www.breastfeedingine. ca, in cazul in care dorigi si le consultagi personal, Facem adesca trimiteri si la clipuri video, care sunt disponibile pe canalul YouTube al Centrului Inter national pentru Aliptare (http://youtube.com/user/ IBCToronto). Acestea vi vor ajuta si vizualizafi citeva din tehnicile care pot fi mai dificil de explicat in scris. (in afara celui dintai: copii it s4ofere copilului adecvati Ee (Geri!) In timpul practici studenes tricl si ginecologie, un re iti ins prin indramare isi @ tehnicii de atasare Ia ‘mai mult lapte. entru ca vine in recipiente 2 fasnit intr-un jet uimit, Ce se intam- Pregitiseri pentru aga a. Cum de nu ni sa f are are loc dupa nastere? 4 mama si aibi lapte, Ce ee is Casas 11 EE a Cre ee A EA Meee rear cao fence din reat He Be beografic numal bunk de Nadal Sie ° Apok eu si sofia mea am avut p in 1976. Ru pu st va epun de ce, dat Rie nici eu nu am luat vreo clipa in calcul alteeva de aliptarea fiului nostru, Experienga cu Dan Invatut ci, desi se presupune c& aliprarea este nu merge intotdeauna usor. Dar fiul nostra aliptat exclusiv, cu exceptia catorva biberoane si zahar uncori, cind prea cl vrea si sugd tot (si nu, nu ag recomanda aya ceva astizi!), Insy cram unicul medic dintr-un sat mic in care log vremea respectivi, iar sofia mea era singura ast nu 4 intrebim, Ne-am descurcat eum Tar Daniel «fost aliptat pani aproape de patra Pentru ci eram acum tatil unui co am devenit i eu interesat de acest subiect, Avm j Si remare strile despre copiii din Africa gi din din parti ale lumii, care mureau pentru ¢ alaptay, Mi-am dat seama ci majoritatea pediatal cu care lucram stiau foarte pufine despre alipeare a micar putinul pe care il invjasem ety, privind eames alapteazi Adele pe Daniel. Alaptarea'nu era ct data pusi in discuyie. Medicii nu intrebau alee Ad femelle dacé aliptau sau dact doreau si 0 fac tg sia bunului simp. e si auzcam accleasi lucruri in mai multor mame. Ficeam tot ce mul. si ajut, dar imi era clar c3 existau Tnu-0 zi, directorul recomandat si ne luim patru ore pe si ne ocupim de altceva decat de urg -prafera contaminati, iar preveni epuizarca. Aga am decis si lansez 0 riiimuni din laptele matcrn, aliptare. Experienta pe care o aveam de la npotriva infecriilor. Mamele ‘ndeajuns de multi bani si In timpul asa c4 il diluau. In ficcare 1985, doar 70 de mame au venit cu copii niscufi gi copii subnutrifi. treptat, clinica a devenit din ce in ce mai ‘reuseam si impunem trei_ cu adevarat, foarte putine lucruri, dar n 3 publici,am firedus descurcau, ceea ce m-a incurajat gi am_ nivel ceva mai controlabil. inva. Succesul clinicii a generat o dinamic& ‘Curind, a inceput si devin cunoscuta. Eu am si particip la seminarii despre alaptare gi de la mamele cu care lucram gi de alaptare. Am inteles ci multe dint cauzate de lipsa de instruire a medic in aliptare si mi-a devenit clar me mamele si alipteze. Astiizi dificuledgile pe care le int ‘Naiv cum eram, ¢ inte si ateliere peste tot in lume. Din Settles sconferinge sunt, in general, cei absenti Pee eisiciin aceasti cauz, ‘in ce mai greu si ignori problemele ‘ce aflam mai mult, incepeam si vid ile de lapte praf igi promovau produsele it de etick. Am inceput si vid cum colabora, mai mult decat bucuros, cu cart, n cXabiptarea este important pentru si dezvoltarea optima a copiilor si pentru 'mamelor, Cu toate acestea, vedem adesea ca tha find neimportanti. In eforturile aliptarea, ‘unui copil Ia sin. Este mai wie de a recomanda un anumit| mami, fird si se obese git aliptarea,ceea ce este aproape intotd mai important decat rutina spitaliceascd care minanci timpul asistentelor de mea este ca aceastit ¢ cum poate deveni o experienfi minunati mami, cit si pentru copil, cum pot fi depasite i subminata aliptarea. In aceste pagi despre cum si ai un debut sinitos i ce pofi face in momentele difcile gi cum pti in situatii speciale. Sper, de asemenea, si miturile larg rispindite despre aliptare ~ mitur Pot transforma in obstacole pentru o proaspith Aliiptarea este importanta. Merita efo depiisi toate dificulasile, astfel incat si putefi succes. Pentru ci este importanta, trebule si 8 sistemul medical gis aliptarea si fie mai usoara si si devin’ 0 norm E un proces lent, dar suntem pe drumul eel Din picate, dupa atiia ani s-au inregistrat gi Dar fiecare mama care se bucuri de 0 experiengt alaptare reusit ne aduce cu un pas mai aproape © societate in care, iarisi, alaptarea e normalitat c Hlelrtespeiecie de age vaci sau lapte primul an de via tiie devrolt: daber de Gp 1 ete celcare seine, ngenecl, ¢ mai multi copii sunt afectai, in tei crescute de oberitate infantila). i cand erau copii sunt mai putin 2, cel putin partial, si pentru de supraponderabilitare. ‘este si ea mai putin expusi riscului 2 si, cu cat alipteazi mai mult, cu redus. fe intre cantitatea de proteine pe isi riscul de supraponderabiltate raadulti, Cantitatea de proteine pe hhrinit cu lapte praf in primele este cu mult pe cea consumati de iv. Nu numai c4 un copil care este este 0 cantitate mai mare, dar si ‘mult nu este in mod necesar ‘un copil care este aléptat. Conform unui copil ia mai mult in greutate in prima sipti cu atit va fi mai expus la riseul de a fi adult. prin ier ee oa ae Tani alaprarexclusi, care ia bine in greutate, cantitate de lapte ca un copil de o luni, d luni cavzee de dout ot mai malt oui ori mai mare decit con und este reziduul de auzul co- greutate si nu dau semne de disconfort, cunose doi copii sinatosi, aliptagi ‘moment dat, nu au avut scaun timp de alt copil aliptat exclusiv care nu a avut seau ‘Tofi trei sunt perfect sindtosi, nu sunt co bine. Eficienta seizuti a vaceinuril reduce eficienta vaccinurilor prin copilului si a productiei de anticorpi astizi). aliptati au 0 reactie normala la jinfantil. Suntcel pusin ca hrinirea re cu late praf ‘mai multi anticorpi. Unele voci i copiilor aliprafi, exist un administrate oral, cum ar fi cel impotriva este fils, Un artcol recent idl si fie aminati citeva ore dupa vaccinare, deoa ‘nulimpotriva rotavirus ar fi mai putin ef copilul este alipratimediat dupa informatie a fost distorsionati in presi de a opri aliptarea cu total. c Dezvoltare inadecvati a faciali. Oricine a privit cu aten la biberon sia comparat cu mo sain stie ci acestea sunt si empatie, atunci Poate acesta este modul in care a indrigosteasci de copiii lor. re $ sun rise de a-si abuza ich gi cs a fost abuzate in coplitirie xisti ceva ce poate si reduc acest = postpartum, Aliptucs poate -depresiei postpartum, dar, daci a apg protca copil de Cercetitorii au aritat ca, ‘hrinesc copiii cu biberonul ora din urmi nu se dezvolti artifical. de formula" ‘greutatea acumulati in timpul nu alipteaza se expune diabet de tip 2 si unui. rise Jindrom aceste riscuri ale hranirii cu important i punem in discute citeva re Ia studile care araté ci sliptarea este rep aifle,(Ne vom refer uncori a te artificial pentru copii sau Este, de fapt, o descriere mai exacts fi di o nots stint ~ dar nu este artificial pentru lapteleadevicat, uman,) desea lpsa de nelegere a module, eu adevirat aliptarea, dar gi 0 fa- tunilor poitice, al obiceiurilor alimentare ete. Ce Sonic cate compart aliparea ifciali nu pot fi realizate prin tonite pcontolae. Nu poy doe pete mame care si alipteze sau nu, Este g si definesti.aliprarea” iner-un studi care alipteaz numai pentru o perioada scurta de care alipteazi partial, oferind si lapte praf, sunt in grupul de aliptare, iar acest lucra modified studiului in favoarea heiniri artficiale, in mai multe studi, stim ed fem Frileindustrializate sunt mule mai predispusesd feze daci: (a) sunt mai in virsti, (b) au un nivelgy de educatie,(c) au o stare materiala mai buna gi {nte-o relate stabil cu un partener care spr Avadas, demografa femeilor care abipteazd i a cele ‘nu alipteaci este diferiti in multe aspecte impor Cei care critici studile despre aliptare din sane neeijeazd cu torul esengalul. Alaptarea ente dalitata normal, fziologic, naturala dea beak Iapraft Fi copiti.Rormulele de lapte praf sunt sii foarte superficial, singurii (desi este posibil si aib probleme d alergii, tensiune ridicata gi alte afecti asociate cu moulin care a fost heii ca toate acestea, aproape toatt lumea este de acele formule preparate acasi nu era la fel de mule deat rar a eC ati la ctiva ani, formule de lap Penrucl majorite nftior inbuniie’ Lao Sai sauprin cel intesti-_imbogatit ca i polinesaturay cu D -aliptarea oferi o modaltate mult mai ARA). Aceasti “abut «fee eso copilul decit aceea in care trebuie si campanie agresiva gi are ca rezulta, chipurile, copii menilor odati intrat in ful singvin. meligenisicu o vedere mai bund. Chiar aga si fie? Nu tim, impotriva unci lungi liste de infectii Studiile care nu sunt finangate de companiile de lapte praf ddemonstrata in mai multe studii. spun ci nu. Studie finangate de companiile de lapte praf rand, chiar daci ar fi fost adevirat _oferi rezultate diferte, Dar dact D i 3 face altceva decat si reduci incidenta fie mai inteligeni gsi alba o vedere mai bund asta ti ‘aceasta este inseamni ci laptele praf folosit mai demulti-aprivatpe copii. Infiecare an, de acesti nutrient esengiali? Aceasti ,imbunitifie a laptelui praf* a avut loc te de mii peste tot in lume. Dar, desigur, _ periodic in ultimii ani. In anii 1970, s-a ada 7 nti in protejarea copilului si aminoacid prezent in laptcle mater), altor probleme (asa cum am aritat si aibi o vedere mai bund. Dar cum rimine cu dinainte de 1970, care nu au primit taurina? In sau adiugut nucleotide, care se presupune cd imb hrinigi cu lapte sunt foarte imunitatea - o pretente discutabila. c jrat ci et copiilor care hriniti artificial inainte de anii 19902 Nici ei mu or supravietui, vor creste si se vor cit de asta, Asada, sunt aeste complet impo ni ci aliptarea ne e impor- i pentru care oameni nu recu- ‘ch imbolnivirea nui now ~ ‘obicei, atribuitt metodei de intr copii vor avea -virsta de trei ani, iar chii sunt att 1 Hriiren normal» copii r sina compail depts exte 0 idee bunk pentru lace opi ar pug eel - Alias minty op dei de cititaceast carte, vor fi eg fee carters exe model Mamele ma vores: wi dep fit Tecmaldeshelniuncopisie heiniesartifcalsprezintdaliptarea le obliga si incetineasd ritmul fag emda ent lone: nin lg Aliptarea asiguri faptul ci mama gi ss ieee le-pe-piele, relaxindu-se impreund, dg ieelpette eccrine sander de para contac pile ith ln en fai Lhe Lee rm agi, mule ope 7 abil ar tebu ei inocuiacd prin ¢Ricurie Trina aie), Este interne ca" atc! ind mamele incep si vorbeasci la_aceste intiliri, nu menfioneazi decit rareori studille, Cele mai multe mame vorbese despre aspectele emofionale ale aliptii si despre modul in care aceasta face ca sarcina unei maine denou-niscut, coil mic sau copil mares fie mai ugoara si mai placuti. Sunt incintate de evantaje:lptele este intoudea os gata prepara, mere Ia tempertura port No shreszi deci osecundi sh if ic Black vu ct ese hiaiun nature pentru! oe cop snl Aliprces Hise pareconforabil strc cand mergin eeu) we ain. Le place ot napa nu tcc deat sh rics spre cella capt al paral penta shen ep Sise uct ci nu tebuie 4 dedice timp prepare Spal biberoancogpents ci pot pete, el se aml timp cu copia, La inceput, mamele acorda atenfie spec tchnie ale slip, das oda ce stipinese tence a Sunt aspectele care devin mai insemvate Aliptare este 0 alinareextradinard pentru un opi eare sa lovi sau are orice at discomfort. Linivene tun copl cru tocmaiis-aficut un vaccin impor tn empl car ora aspera sa supa (Cand studi au aritat i apa cu zahir reduce dlarerea pe care un nou-niscuto site atunci cand ise ia singe, comunitatea medicala a adoptat cu, bucure Aceast solute. Cand s-adovedit ci aliprarea unui opi @jutt tot atit de mule medicii au ignorat acest {apt ————™ Yet chiar copit clrora sedi apt cu zahdr in loeul Mam hrinindy op ul sinului. Unii au sugerat ci nu este o idee bund si oferi At is Bucu Copii sulin timpul une! pocedurdureroae pentru Clit Andie Xirziy fn se doreste ca acelcopil si asocieze alaptarea ca deal hare: Dar unde este logica? Cine a sera cl acd aja hte reg 2 al mgtvacpininplnpecdsh dance at ig | pn Pater aproape si intimpinat cei doi un an mai dificultisi_ mari sponsabile mamele care igi hrineau copii diferenge erau vizibile la o luna, dou’ gi la trei nastere si corespundeau unor jire mai sensibile in cazul mamelor care ‘Alaprarea ajutt mamele si ingeleagi semnalele uncori subtile ale copiilor. Invaya si gciteasca bebelugul* adesea fra ax da seama congint © mami apa cop in timp ce vorbea cu o asistent de la spitalul public Ja un moment dat, si-a mutat copilul la celalalt sin. Asistenta s-a oprit gi a intrebat: ,De ce ai schimbat sinul* Tar mama i-a rspuns surprinsi: «Terminase in ppartea aceea giil voia pe celalalt*, Asistenta a insistat eX ‘ea nu remarcase niciun semnal al copilului. ‘Desi la inceput alaptarea inseamna, de obicei, stai pe un scaun sau intinsi in pat, mamele re au experienta in alaptare vid de alti copii, pregitese ‘masa, discuta cu prietenele, find tot timpul constiente de aliptatul copilului, astfel incat gtiu cand trebuie si modifice atasarea copilului, cénd si schimbe sinul gi cand aliptarea s-a incheiat. Mamele vorbesc despre pura plicere de a fi in contact picle-pe-picle eu copilul side a-1 vedea adormi Ja sin, cu o picatura de lapte alunecindu-i ‘misurti ce copilul creste, va incepe si se joace la sin, va zambi, va mangaia obrazul mamei sau fi va cerceta, dantura, exprimandu-si zgomotos bucuria in timp ce: suge. Toate acestea fac parte din bucuria de afi printe, ‘care 0 poate ajuta i ingali in- si ajute mama, iar daci mu Alaptare si vinovatie cutleraprematur sau mai Unuf diane nonce ee ise le femen, mama ee, i Incerce micar si alipteze, ae ; a a rat M lag taj lag ia cu sp crurile altfel: teoretic, laptele n decat laptele de via nicio dovada clinica prin care si ele pe termen scurt si termen lung in sinitatea. Copiii hrinigi cu lapte de vacit ailimente bogate in fier, prezinta adesea fier: Copiii hriniti cu lapte de vaca si care fie intestinalA (gastroenteriti) prezinti bru electrolitic al singelui, ceea ce Ansa, atita vreme cat copilul a primit te in fier, lapte de vaca in cantititi mode- imbolnivit, nu a fost nicio problema, ne care au fost hrinite de la nastere cu eli sunt acum adulfi si sunt ,bine*. ele matern are mult, mult mai multe avan- ptele praf decit are laptele praf fati de ei. Cu toate acestea, ce s-ar intimpla daca icului cd ifi hrinesti copilul de o saptimana lu de vaci? Medicul ar fi scandali simi ovat atunci rateart ocazia de a te _ lema vinovatiei este un argument absurd. Muli edit nu intreaba deck elntengionagi s& aliptafi sau si hrinigi cu biberonul?* Dack mama rispunde ca intentioneaza si foloseasca lapte praf, foarte putini vor spune: ,Dar nu va gandifi si alaptati? Este ‘mult mai bine pentru copil si pentra mami". Nu fac decat si noteze shrinire cu biberonul" si si treaca la urmitoarea intrebare. Se rateazi, in felul acesta,o ocazie importanti, Prin faptul ci nici macar nu intreabi, medicul transmite mesajul ci aliptarea nu este importanta. Aceast preocupare legata de vinovagie nu este, de fapt, decdt un tertip. Permite personalului medical si nu se simta vinovat cu privire la lipsa de cunostinge despre aliptare si itatea de a ajuta femeile si depigeasca dificultatile intimpinate in aliptare, multe din acestea putiind fi,in primul rand, prevenite. Aceasta controversi permite, de asemenea, companiilor de lapte praf si personalului medical sa ofere gravidelor articole despre laptele praf si mostre gratuite fird cea mai mic& reugea st o atageze Ia sin. Tanya era somnoro a fost informati ci are «mameloane reles. Stacy a trimisi acasi in ziua a patra cu lapte praf, pentr a red nivelul ridicat de bilirubind al Taniei. Stacy a luat cu mine cind Tanya avea cinci zile. Tanya nu se niciodati la. sin, iar Stacy nu se mulsese deloc. In urs cateva zile, Stacy a ficut tot ce a putut pentru ag productia de lapte. A inceput si o hriineasci pe Tanya clo a lpe mul a reuit enune complet praf. In ziua a zecea, Tanya a reusit in sfirsit si se at sin gi a fost aliptati exclusiv din acel moment. Cand Tang a ficut patru siptimani, Stacy a luat din nou legitura a) line. Nivelul de bilirubina al Taniei era mare, iar | spusese cit a fost cauzat de faptul ci Stacy a inceputs alapteze, in loc si continue eu lapte praf: Mai mult, Hi nu ua bine in greutate. Stacy au dorea si reinceapai cu pea dupa tot efortal pe carl depusese. Am vin anya gira evident sl sugea bine, dare toate acestea pi pers, ae oe eee 18. :Heanies normals coplt a jspuecctenti cop peepee teat patina opr eect Sipe obs iar coil nn interest, C0 plee-pe-piceimediar dup mater permite coil ss Fee deg seve cin pn boi {all rr cae Coil pne ge cir ac ui inn arin ee pepe ok ou Dac nt Sepa de mar Ainmuleoe Contac pcp pk ipa at pet nia ap talon pet cp In ui pe pre Ad Exe mama peopl nia cot i cop eral in, Cie de bos pou ‘Credit foto: Andrea Polokova I spane cima exist confaia mamelonua scar tebui since soe copllibiberonal cit ma evs er Ste asigur dil va accept De ce ar blinis onera imporaaya obgourit optics un mamnclon aed ind estates ale modal de a supimentinaea opi (act et cara de ae cova Se ce ee nrc Si of biteroma de timpurs,dach moc conta mmameloniui? De fat, n Canad nde majo ‘cu serviciu cu norma completa au 52 de si com ‘edi mand, mule Gatre cotee a biteroml Nu +2 dovedit - mamelonal inofnsvinaliptare. Exe adevirat, unl epi fron sa sur conte lire. Dat agl cum preety 1, find into rs ea ot a bleme si dee lap cise Alay isi prin aavea ne biberon, dey mi et cei mai mui tay. Personalul medial apcarea firi si sugereze ci, in cele dig Igi spune ca trebuie sa intrerupi alaptarea pentmag ™8¢ opilul suntei bolnavi sau trebuie sai daca sifacianalize.S Este = sau d mac x meg PONE ma scompltma lt 2 depune toate eforturile pentru a gisi modal skeet oa Asi imp 88 rezolve problemele medicale pe care Intrecut, ms ic ee i ingarce neintarzae copii tent sit Aa mar al ipa alee Om ce aed : pe fee tt ude afeerigy dart re dact vor conti vrs oT care sunt bolnaveed Putit it 54 se ocupe de sf tide ‘i frocvel Prat ke les Pte copitulf Pi sft 2 puted ast pst da mal deg ion ig sil te Neel capitol 15 ~Aliprarea i bop! Peezeng i aie Dace indinnlt cladmae ati H camente?Aproapeintotdeatin, we nie sj sigu iapon ct oeanege ge Pace ed“ in can infime cate na or nl tng fine medicamentele care ny, a copily t exist proape inocu megan” ej me a tern, Men mitt Scrat pe ea eS Pentna continue alaptare angorja de uncopil ner te din biururi ca suel ind cor mentine hide wgcetalpe Ne ees fh nic pee i Poate aly f iP trey suze Am Priv) Ace) mamelor care alipteaz’, pentna rispundere. Vezi capitolul 14 ‘unui tratament medicamentos*, pentrt si cliteva resurse utile. na sugeste a medicului este un medicament intreruperea aliptiri, ginditi-vi ci acel medic suficienthimportanti aliptiri.Solicitati medica- mente care sunt compatible cu alaptarea neintrerupti, iar ack medicul nu cunoaste niciumul, insistay si se informeze Este surprins si aflec& aveti un copil de sase luni (un an ‘sau doi ani) care este inca alaptat. Este mult prea tipica porestea une asistente din sistema public de sinitate, care ‘ublinia cl susfine aliptarea. Ca rispuns lao solcitare fir cou aliptarea din partea unci mame care avea un copilide sapte luni, aceasta a intrebat mama cu privire la alimentafia copilului. Ah, este alaptat", a fost rispunsul. “Asistenta a intrebat: fi punetilapte praf sau lapte simplu de vacd in biberon?* Mama a rispuns: ,Nu, este aliptat. ‘Nu primeste nici biberoane, nici mancare solida*. Asis- tentaa ficuto pauzi scurti si a spus: ,Da, sunteti curajoa Asoc’ ja pentru Sindtate din Canada gi OMS a recomandi aliptarea copiilor pind la doi ani si mai mult ‘Surprindereaasistentei in fata faptului ci un copil de sapre luni este inci alaptat si presupunerea cl acest copil Credit foto: Andrea Polokova beled impede ci este alaptat, {Gasistenta susfinea numai teoretic aliptarea, in practicd. Aceasta sugera ci ar fi ceva anormal ‘ea un copil si fie aliptat exclusiv la aceasti i peste tot in lume, aliptarea pentru cel ues Becatnakiantene obignuiti, normal picate, marketingul companiilor de lapte Cercetirile realizate de antropoloaga rati cA virsta naturala de ingarcare a ‘obosit, fi este foame gi, cel mai fa sin? ‘Dacd mama nu il hrineste, va ad Singur, dar se va trezi infometat in seu fneearca si il trezeasct pentru acl abipta, e jritat, se va agita la sin gi poate chiar va m tama va opri poate hrinirea, inainte ca ac Saturat, pentru 2-I fine trea2. Apoi, desiguy A invinuita pentru trezirile dese ale copilul devine tensionati, in loc si fie un moment si bucurie. Uneori, mamele recurg la folosire pentru a-si adormi copili, ceea ce poate productia de lapte. Daca ii faci griji in privinga dependen fului de tine si de sin pentru somn, mai ales pe ce acesta creste, pofi include, desigur, si alte opillcare este alinat gi pentru linistirea i ajutarea copilulul st fexmemdeimportant,chiar ji si nu-ilayiniciodata copilul si adoarm la sini teste refeta problemelor in aliiptare. dle este tot lapte. Contine in ii spune si nu rimai in spital pentru a-tialapta sprotzin,vitamineyiminerale bolnay indi ci este important pentru tine site sifolosite decorpul copilu- Copii care sunt bolnavi nu au nevoie de alipt tru specia umand. putin decit copiii sindtosi. Medicul si spitalul ar ek (ori soia sau migdale) este s1fack un efort pentru. crea un mediu in care degtestedigerat sabsorbit odin atunci cand deczi cd rimai ca s-Aaliptedi “in eiuda nutrientilor pe care Cand copilul este bolnav, nu este momentul sii pone A lapele mater xi dc ape praf in sistem, ei este un moment i copill are cea mai mare nevoie de laptel ! 2 are nevoie de laptele matern, dat calitigilor nutritive perfecte si componengilor c: ajuta si lupte impotriva boli. Asadar, cum gasesti sprijin in alapte Cand_alegi medicul de familie sau_p intrebari legate de alaptare. Ce proce: Seb re grate La gre ni Lan Beitisl get) Gon, recomandi? plimentare la san. ‘Uneor, este greu si gisesti un: ere ©" Pre Ee ato petal priate cle de femei nu alipteazi, se oprese mai rit, de multe ori in cateva zile curilor nealiptirii este lungi, De valeg" laptele praf sau intrerup Cercetarea ne spune ci modul in e promovat si acceptarea hriinirii cu ‘noastri sunt factori foarte importanti laptelui praf nu doar convinge n for ci hrinirea cu formule de lapte sau chiar mai bun’ decit aliptarea, din domeniul medical, care ne considerii ci este dreptul com- ei orice metode doresc pentru a si le cumpere produsele si ci pub- ilele de lapte praf nu ar trebui -multerestritii pentru publicitate: si fie protejagi. De exemplu, prin false la produse. Multe ilor. Unele ¢ prescriptic. Mortalitate infantila in farile in curs de voltare Camenii au ingles pentru prima oari modul in care reclamele pentru lapte praf pot submina in tnii 1970, cand a foe feutepublice i gi filme reprezentind copii subnutrii si muribunai din piriin dezvoltare. Au fost socati si au cerut si stie care este: cauza, in Cauza? Laptele praf era promovat mamelor care '1 puteau permite, care nu aveau acces la apa curatt i sigur si care nu puteau citi instructiunile de pre= parare a laptelui praf. Mamele nu stiau cf, dack ofert Japte praf, le va scidea productia de lapte sau ci posibil ca un copil si refuze sinul dupa ce a fost cu biberonul. Formula de lapte praf era prom nu »moderna* sau ca ,asigurare nutritiva’, in ca Inptete mame era ,necorespunzitor”. Simpl sug ci laptele matern ar putea fi ,insufici ‘mamei un sentiment Re ict de tocar pont + si igi promoveze produsele in spitale s direct catre publicul larg (sau in m sivinternetul. Pentru ci acest Cod din lume gi eludarea legislatici locale peste hotare“ nu derogi de responsi comportament etic. * siofere mostre de lapte praf gratuite sau la femeilor insircinate, mamelor sau fa * sl ofere produse gratuite sau subventionate: sau maternitigilor. + si ofere cadouri personalului medical sau n * shisi promoveze produscle citre personalul. Orice informatie trebuie si conrina do: eee Soe infomatieonate. Dept formatii despre hr isu fl Brera te fd et aceasa este respon iilor privea hranirea cu dat find cX aliptarea ti a nutritiei pe- pentru copiii hraniti aptele de vaci, desi atat cit si Academia ste de situa, et Nutrition Canada, prin “a independenta*. ‘mire si aflati, este com- de lapte i ‘menfionatit cit de independent spaniel OP - i pentru a-i vorbi despre 0 not ea se va simfi obligat sa il asculte, ‘Si nu uitim ci reprezentantii comp Iapte praf au fost prezengi la masa de discus # tee cavint de spus la forma final a Codului toate firile din lume, cu exceptia notabili a § Unites au votat adoptarea Codului. Tar acest Statelor Unite a spus companiilor de lapte p trebuie sf luati asta in serios*. $i, inc& de la in companiile de lapte praf au ignorat Codul. De au subminat Codul, oferind cu buna stiing eronate profesionistilor din domeniul sinatatii gi cum ar fi: * Codul a fast conceput numai pentru tarile din treia, Fals! Atat Organizatia Mondiala a Sin cat si UNICEF au stabilit clar de la inceput ea; Cod este coneeput pentru toate farile din lu fapt, din multe puncte de vedere, Codul est necesar in firile dezvoltate. Multe pari in c dezvoltare inc au o culturi a aliptirii, spre deo rede tirile industrializate, in care mamele sunt mai expuse la informatii ero i mentionim, torusi, ci aliptarea este in scadere totin lume, cu exceptia : otin lume, cu exceptia catorva societiti occid industrializate, ‘enti ‘Si nu uitim cA reprezentantii comp lapte praf au fo: st prezenti la masa de discutit dep Pant de spus la forma final a Codului. tote firile din lume, cu excepfia notabilt a tia nutritici pe- 2011 insista asupra ‘seris cu litere minuscule: ‘educative a fost ficutl ct Nutrition Canada, prin independenta*, mire sit aflafi, este com- ide lapte praf mentionatit dar, cit de independent’ Unite, au votat adoptarea Codului. Tar acest Statelor Unite a spus companiilor de lapte trebuie si luati asta in serios". $i, i companiile de lapte praf au ignorat Codul. Dea au subminat Codul, oferind cu buna sting is eronate profesionistilor din domeniul sinataii gi cum ar fi: + Codul a fost conceput numai pentru farile din ‘reia, Falst Atat Organizatia Mondiala a Sin cit i UNICEF au stabilit clar de la inceput ef Cod este conceput pentru toate parile din lu fapt, din multe puncte de vedere, Codul este dezvoltare inci au o culturi a o rede farile industrializate, in care mamele sunt mai expuse la informatii eronate. ‘Trebs Pa totusi, ci alaptarea este in scadere ae catorva Societiti oceik * Codul est prea strict i y i strict pentru farile industriali ‘litte; scopul Codului a fost acela den Heat ttt minim, care poate fi consolidan cir oe functie de nevoile din fiecare ae interzice folosir i peaf ei ccpalhe Codul nu on im sep pra , oe . laptele praf. Codul in dha exptai fie we Peony paeoad ‘sau suplimenteaza cu acelagi tip sa fost folositin spitalul in care copitul ‘aceea, companiile sunt dispuse si a deveni furnizorul exclusiv contracte de exclusivitate dureazit ‘ori de la 5 Ia 10 ani. Compania ofera ‘multi), Ia care se adaugi fonduri ente, continuarea studiilor medicale gi pentru spitale de copii, sectile de ediatrie. Spitalul primeste si centi~ (cu reclama), grafice de crestere (cu de alte maruntiguri pe care le si camerele de personal. este impamantenit de multi ani, intrat pe piafa nord~americana sistemul. Nestlé nu putea Iucra prin ce acestea erau deja contractate de alte aga ca inceput si trimiti Fagratuit acasa. La inceput, celelalte _prafau fost scandatizate, ar au inceput mamelor lapte praf acasi. este activi si astizi. Mamele sunt foarte motivate si alipteze autorizat’ Problema este ci dieteticienii nu gu mai multe despre aliptare decit alti profesionisti din domeniul sinitigii. Ce sfat poate si ofere acest die~ tetician, cind brogura are 0. secfiune intreaga in- titulati ,Ghidul practic de suplimentare"? ‘Aliptarea este asociati cu .probleme’. Pe pagina de cuprins, imaginea cu un copil la sin are urmatoarea legendi: ,Sapte probleme de hrinire rezolvate: Nu ratati sugestile pentru indepartarea agitate, guzelor intestinale, regurgitirii si colicilor, plus _metode verificare de linistire a nou-niscutilor”. Cele mai multe ,probleme" se pot rezolva daci mama primeste sprijn inalptare. Dar informatile dela pagina gapte, in cciuda fotografi cu un copil la sin (in care mama il fine de ceafi, ceca ce nu este 0 idee bund) se referd rnumai la probleme legate de hrinirea cu lapte praf. cu greu si dea copilului lapte | noi suntem cei care credem ci Intrebam fiecare mami apt pf de acne Inele spun ca li s-au altele ci doctoral eon es eee ee a Rage pc u copii cu gaze =e Hani Sa Fl Gece Av"-Si ce 0 eid Penn sl pe een a foarte multi pregiti erenoasecu aliptarea pentru fy (Cuvinrl cu C ce on capt a cole, cu Bere in intra reclaneloc Pe pagina de Ling Gop se spune ch Bnfamil Av sstine dezolaes Hedonalts ereeruli gi a ochilor. Nu exist nicio Senate areas a fm prt ful Toe face copii mai intligengi, aga cum pein in wc $m core ce port ci 100 eantin care au prods late praf fies DHA 3 ARA, sdezoltarea normala a creirul o: Mead Johnson se subliniaz’ fapeul 8 + La pagina patru, Malte femei smininci bine pen intrebin nu este pe Canadian de Alimentatic, deci poate arf mai tin hranese copilul cu apte pra. Rezultatele sunt impezi chiar gi atunci ind nu ai o diets chiar siatunci cand nu mindnci decit hambuege od, copilul va primi proteine, carbohidy gqisimi, ca si imunitate, in dozele potrivite, la bune casi cele din laptele pe care il producale Laptele matern ristoarna practic regula con careia ,gunoi mandnei, gunoi produci*. Cu ly imandnei, dar py fast Durkovicova Zuzana copil produci tot ce © mai bun", Pe it pil p : bun". Pe aceeasi pagindl unci cand akiptezi arai luce lapte ~ cea ‘oie zilnic de dou sau taf ce se recomand: de alimentatie se spune mame: Port in plus fat de cc obisnuit in Ghidul dovadi in acest sens, j tamamele care incearc aa {eu recomand ca mamele oe Ragu ca manele si mnince anne functie de apetitul pe care lau). Ma 4 se spune ci .majorita mand? cx foncmtttatea experior in nuthfie acest sfat ar pute pute piarda greutatea din sae boget in DEA Mama cst sf “aU a pastrivuluicus itt ny acu nu numai cd laptele ea ane, insi suplimentarea jin multe alte feluri. Tar ‘ce att de multe mame “fine pete co pohmana em ‘unt ymai ayacum este Hamilton, Ontai ‘couver deeat Toronto, Dar tot foarte departe. SMininet sufcient copilul eu2* Brogura suges i cu lapte praf, a aliptati la fiecare 2-3 ore" Multe mame | gndese, sunt atit de obositiar bine dack ar dura 3 sau 4 ore intre mese". Dar stai: -cercetitorii au aritat ‘ck mamele care alapteazt dorm in mod obignuit mai multdecit mamele care: ‘oferi biberonul. Ele nu trebuie si se ridice din pat pentru i bil i dureaza decit citevasecunde ‘Este posibil ca unii copithrinigi cu biberonul ‘mai mult intre mese, pentru cA sunt supraalimentagi (copilul nu se poate pri din mancatcatavreme fuxul aptelui din biberon este rapid). ‘Ynsd aceast supra- alimentare este asociati cu epidemia it Hear norma copa E se copilul mininc mt Osc fn er in canta satis toare, m0 en felule nevoie de lapte praf: simptul ne de vc ox eninat (sau alt tip de lapte pre at il) Seer co au lapte multi pediatsi Tali browriauncicompani de lap prafo reclam, Spine ci, duph vista de yave luni, nevole nurs Ae cops schimbi, deci au newie de lap pn Benin copii de pest gee lun. Cees cose ance Girt matem nama satsce neil mma soni, penra cise presupune,in moet Uapeledela pte luni na edfere decal ders ek matem se chil nck dingpinss Ja neon schimbare ale cop evident inclexe Dar de ce exe - © Exe important? De ce nu tre Hi promovezecompanitede late pets a si companiile de scutec ee Pele pat neste acela ly lela fel Pe, poate de panzi. Nu 4h rinea te reduce. In cazul in care copilului na fp ty ae nie va pee rol capaeal ali Scizut lar altele nu vor reugi si el mai bun ajutor, nu are nicio alti opfiune deca x lap tru lapte pra ia praf. De ace spe praf susfn cl mu fed 0 dar este en sr cl mag aliptarea ar cong P° Je mule eu reclamg Nord care se ginde ocupate de prob anil de lapte name clrora le clamiyy ® pentru ati copilul, astfel sus, exercitand Care este solugia de lapte poate scidea chia | copilul prim on con a primi pe ex para: .Fiul med la trei saw rumos din poveste gi 2 pompel i extrag mai pe ind trebuie si iil unc’ fiul meu mi dura ore intregi : pot si folosese Pregitit si trebuiedd de mult lapte praf are lapte marern3* » de fecare dat cind mam beton, Pj Pana acum, numai et i scade, d oan sites Na folsese pomp nee deca if, cand aie Pentru a echivala 300 g de le lapte’ A Aceasti probe, ‘tru informatii - Tar acum intreabi n ; A S fe kh S oat ie 3 i f.De aceea, brogura companici de lapte pra See Dar de ce sunt ait de mule fem’ care simt ins folosease biberonul pentra a hrni cop atunc! Eind sunt in public? De ce nu se sime confer st Slipteze oriunde,oricind? Sanit sunt la vedere pe ase, anouri in tt fell de reclame Eu sunt pentru alipearea indiscreta* in publics jut de ox: reclamele de pe panout ar fi foe inaceptabie pnd de curind. Da astiz tre neobservate. Ne-am obit Svele:Dact mai multe femei ar altpra in public, in cele din rms, oameniabia dat ar biga de seama. Si post aliptren inpublcar confirma femeilo et sini lor sunt norma des nual sunt la fl de indetznei ca la 15 ani Poate ci nt-o 2, ath lumea va priv alaparea ca ceva frumos. Pentru ch est OO Sinvaia mar fi aga de rea dack ar exista so bund LEB bE z F S, # 2 cazh 2; BELEEES I've been looking forward to this Skin-to-skinis the healthiest place to beg) ‘her baby skin-to-skin: ar ‘ging har ‘bonds more wth baby Jo Departament penta Sinatate Public din Toronto a jet Stonat foarte bine prin acest poster care susfine con tactul Se Cetin: Drept de copyright al Departament de Sanicate. 3 Vanzari promovarea lp artificial pentru cop Promovare a alaptarii, Dar este aproape inexistentd ¢i adesea saree baal Aaa ‘mul ani, Depart de ‘Sanatate din Canada a realizat niste afige care se numeau: Cine spone ct nu ori alpen in pare (su la mal) ned Fotogratilearitau mame cae ii ascundeau sini. Depart “opi sunt cutis fe alapeai™ si aratan nei mame, nic opi asin (reclamele Tor sai recente, ardtind un copilpiele-pe-pel, ade o foarte tmareimbunataire.) Problema este ci aproape nimeni nu face bani din ptr. Eu fi, dara cigtiga mai mule dack care spunea desene cu cop as fi pediatru generalist. Uni consultanti in lactate elgtig& bani, dar majritaea ar cigtiga mai bine daca vinde hotdog pe stradi, ceca ce ar implica mai pusin efor i bitaie de cap. Ba chiar, uni pierd bani. Compuniile de pompe de sin fac bani. Dar potengiall pentru profit mai mare nu este aici, pentru ci nu poti vinde decit o singuri dai. Guvernal ci radian oferio sumd rizibild pentru promovarea si mentinerea pti. Quebec face exceptie. A transformatalaptarea inte-o prioritate inct din 1999 gi a artat ce poate face un guvern, Quebecul a ajuns de lao rata iniieri alapearit de numai M6 la mai mult de 90% in mai putin de 10 ani. Desigue, problemele nu au disparut cu totul. Dar s-auficut progrese gzuvernul a dispus ca toate maternitiil si unitaile de sinatate si devini ,Prietene ale copilului*. (Vezi sectiunea despre inigiativa Spitale prietene ale copilului mai jos, in acest De ce ,,decizia informata" este adesea nein- format Citeva d re obstacolele pe care le intimpina femeile atunci cind iau ,decizii informate™ despre cum si igi hrineasc& bebelugi -acu biberonul a devenit modelul de hrinire ccutului. Hirinirea cu biberonul a ajuns si fie priviti ca modul ,normal* dea hrani bebelusii si copii miei. De fapt, biberonul a devenit simbolul beluy oaletele publice cu mese de schimbatscutecele sunt indi- cate cu_un desen care reprezinti un biberon in aeroportu rile din Canada. Felicitrile pentru proaspeti paringi au, de obicei, biberoane desenate pe ele, Dact ii cumperiftiei tale curun biberon de jucirie (car uitat-va ce controversi nemaipomeniti sa iscat cind ficutreclama pipusi care akipta: eportajee din ziare gi de la televizor o descriau ca ysexualizand copiii mici*). Cirgile pentru copii arati de obicei copii care sunt hen cu biberonul, 6 pipusi bebelus,va ven ap a erento ft acl, oz moale* de culoarea este atat de trist ca un om care a ei ‘oati cariera lui in pediatrie nu ma uezuse niciodata un scaun normal de copil. mcm a puta recnoose cn oa wea Tar:mai jos este un mesaj pe e-mail de lao re a care gia terminat stagiul in 2005, atit de simple, incat am ir studiilor. Rispunsul Jao universitate de medicina de renume rnume nu il vom dezvalui si intr-un spital pes renume mondial al cirei nume nu il vom cel el de invagare vi referisi, mai exact? Nu im sififost vreun singur curs teoretic sau pi altceva despre asta”, Medici nu numai ci impartigese gresite pe care societatea le are despre alip afld in pozifia de a se ocupa de mame ci cu aliptarea, in ciuda faptului ci nu au Cunostinfe practice sau teore-tice. i majoritatea studengil femei, dar 0 femeie medic ee Sunostinte sau oferi mai mult dintre cei mai ve-hementi 2 RSgETFLEERR BEES influenteaza inevitabil modul vedere tun spital care nu se prezenta nou director al see de pedlatie ‘uturor copiilor si lise fac teste de g ‘Majoritatea rezultatelor erau considerate. (ncorect, vezi seetiunea despre hipoglic ilor Ii se datdea lapte praf. Inertia face ca de rutina de subminare, create in vremuri tatea mamelor hrineau eu biberonul, si nu ‘mate in practici de sprijin pentra de simplu si ,rezolvi probleme“, cum ar! Sn Seber tori pass, enema oh fectuo ‘ Pasi, pentru cd practicd def onlulu presupune costs, ar UNICED Separatideoarece man fubune cursuri de 20 de ore di este 0 practica defectuoass rect (Pil sun separ dine n i inne ae eecal cate a aru copa ea Asistentele,lucreaza in mod 1 = De care copilul nui rine eee pre pra ‘mai multi se imbundtirest raphy era ca au ce si al Copii sunt separagi il Ny st aliptarea simpla aplicare Parti Ala Partea BP inint. = pe! Dacre er ti Peronalului nuesec ie motiv penta ta (sau nu atit de s Srudil eee ron. Atunci nu ; ital de cap sau gy Tacantitatea de lapee Pecareo primeste oe ul. Algii au Care lesan Fe emORE Sau a accep chorea pe care le-au oferit ani de zile nu SUNt corecte, de ajutor sau Pazate pe dovezi. De accea, in Primivara lui 2011, “Sontact plele-pe-piele de mamele jg a 5. Sprijinirea mamei in initierea alaptri cee inp ; dc Pyietodeor de mentnre ‘cal Siam colaboratcu opt pitale dank a fie separati de cori | rch it te cu rn neat pl Da | vim de obstetric’ se extraga lapte, nu Aumai pentru a stabil Paar et nena mga eet late ac fi penta cx na nine fe Tusinat sd inteleagt ci timp de 30 de ani a ceea ce este ideal, cues ii, ince gar ase 30 deo Un creca e atea | Jui mai mult decat oricind. a) Prematuritatea sau boala copilului au fost conse £ candva un motiv de separare » ‘nou-nascutilor de, eae f formatiile de be Cercetarea a ardtat c§ cea mai sigur’ si efigt iy Prenatale materiale informative din Partea companiilor mai mare parte a zilel Ajuti la stabilizarea copil C de lapte praf sau mostre de lapte praf, biberoane sau teducerea problemelor respiratori gi cardiace si facil ir tetine femeilor insircinate ori Proaspetelor mame alaptarea. Vezi capitolul 7,Copilul Pretermen siapq st oferit informati de termen*, ™ 4-Asezarea copiilorin contact. piele-pe-piele ci in imediat dupa nastere, pentru cel Putin o ork 6. Copiii alaptati nu trebuie sa Primeasca nicia fi, it isi dea seama cind copii de suplimente, cu exeeptia situatiilor mediael it persia geomet" aliptare, oferind sprijin deck este dane adiugat slegitime’, deoarece acestaed ¢% mevoie. Se poate ca atasarea i Pas care poate fi usor incileat = mule medici saat aliptarea in prima ori si nu fie | ‘nu au instruirea necesari pentru a depista gi fe ile stabilizeaz temperatura _problemele, tte nc copiul fit rina , ritmul respirator si cardiac, suplimentave, a fensiunea si procescle metabolice, inclusi dy ee. detaliae in 7, Mama si copilul trebuie si se fle in tid »Primele zile. Contactul piele- Kooming-in nseamna de 24. or pe «9 Putin 0 ork (preferabil mai mul de ling’ mami pe timpul noptit pent case cl de alaptare. In unele locuri, contactul Picle- se poata odihni, se va diminua inifiat, dar numai pentru citeva minute in mamei, vor apirea probleme de i i lupta si le rezolve in siptaiminile si copilul sunt impreuna, mele si copiii sunt prea des separati indicile pe cae ie di este de cele mai multe ori o bune de aliptare va " La te ci trebuie trezitcopilul. Dar se Esentialul este si te asiguri cX bine, are cea mai bund atasare act bea, mai degraba, decit suge o de pe http://youtube.com/user/ act este cazul, utilizarea compresi scutu ees schimbi copiful nu mai bea nici dup’ compre- -nou-niscutul se hrineste bine si este ‘mama, preferabil piele-pe-piele, ‘cand este pregatit pentru o noua at ca mama si copilul si fie impreund. ‘in maternitate poate incerca si vortenunta givor adorn aioe. Dac ‘bine, nu are niciun rost si uficient de opt oti pe zi, de cinci ori pe zi. Esentialul sufcient. se riticeste uyor atunci cind este intr-un fag alaturi de alte sa ir cupoane, programari la medic si informatii, rpereics dart de aie gg a Toate aceste informapii si tot acest ‘sd reprezinte nivelul de asteptari pe care, ‘mama trebuie st le aiba de la spitalul unde nimic radical aici in afara faptului ef spitale reusesc si facK acestea, ‘In 1999, la 10 ani dupa lansarea pricten al copilului, in Canada Certificare Spital prieten alc alti parte, toate spitalele din ternitate au fost d n 36 I: Heinirea normald a copiluls Sa ‘Dece nu ar trebui si accepte spitalelc a taerpanie deeper Peat i textul reducerilor de buget? De ce este aga Paap tne Cae oc lmpord ct neeg Ba Bia sepa De ce sc nc Tipe pate oa Cand recite ble ete gre ects mea ci Asta cut stented spe Se oR Pa ‘seama, copilul a fost ingarcat. . a Beare am avit-ola primal copil Se pare oe Suficient lapte seara—vrea ss urteintreruper, toathseara Data uccutéam sant prin vole eee Iuilapte praf sears aracetaa fst inceput stages Daa primal copila inceput si suplintenese den de apte prafpe care primise dela pital Am sigur © ci suptul frecvent al copilului seara era ceva objgnu $inomal am amin sings malate de ‘reste productia de late era sialipteze des. lar laptcke prafar determina rediceres producti de lates cose Gra in opoitie cu scopul i ast inch alate ip doreste si fi infeles asta de prima oat), Citete eu un och ei orice informapi sau Dropuri despre aliptare pe care 0 primesti. Cau cu atentie in cabinetul doctorului reclamele subtile sau ms putin subtile pentru lapte praf. Intreabi daca spitalul local este Prieten al copilului, ar, daca nu este, cere-le Si initieze acest proces. Seri deputatului local si con uli local saplice Codul OMS isi fas din aliptare 0 prioritate. Ceea ce va genera schimbare pe termen Ain paca pg ygonea dintr- Do de, act citet cote de astizi care par si necesite intervenfii travaliului, lichide intravenoase, epidurala, |. chiar cezariani? Raspunsul poate fi modul in. femeile in travaliu. ‘ Gindii-vi la acest citat din Diane Vi consultant in aliptare: ,Exista un mare volum, despre nastere, atit pentru_animalele domesti pentru animalele de la zoo. In aceste lucrii, ‘mai limpede pentru cei care asisti aceste Daca se poate, nu interveniti cu nimics, Mamele din clasa mamiferelor igi Jocul unde vor naste, in general, un a Tries toate senzatiile travaliului. Sime ni ‘asterea. Simt propriul mizos pe pielea p singure urmele nasteri, fra si piarda: Pui. Nou-nascutii urmeaza comport merg pe care fi condu Cc : Cand! Sere Tenes £5: jue RavonstuTLUpE 9s TYotweUT yo we ps HL OauA ap nies yreanpida ap weaned 159 aaa yep 20] ad vureos rep wi es [DUEp ais « sjadoou 9p auamde syusustua4 pe) O ewMeIduia aovy nypeawsa uy axoUI9} 0 dusyyuy 28 20 1 -yures vf rummezoduion earepar pail vs yemprda ur osnsur ajaruoureorpau gord aiso xp ‘ese pjdunaut 2s 29 ap awaoexa oun) 95 ¥9 paid ny “Waxswu fe nes mynyfeaen uy eanyesaduray a0y aaureur ares nud syupEUT [P? 2[PAnow axuxp jun x89 vpeanpr nyduss 18 jan ys aqeod nes suvojsureur nnuad moarord fare x9 18 aejd ouvojourew ore yo zunds as 1 qi vo jgisod 2283 -2piny ap uy 1 reo ues 9p 95 ys PSs Es Eieauy HIGH ane anoseU-now pad yoyIP 9p wom y aieog ORES waryIN dup arejd waned rod jouvoypueus ae ‘adey m> 1d ap sosammp suaaap rod rues ‘onde ap id wb autos puro ‘iz vnop v nes vund rdnp Tuopras‘psouod ul ays nu rareoliuy Py yum und suru vs yrs puorpat vision puuuzmop a> “TyCTy 2geHpa Ro EI ayse0) 2189 PUPOIREO "HORE i yrdusn uy (gupoud) yupoine aed Dep rasieanesuy ais prny 9p varejwummey “PE oo ‘rauause op'y 10d murs ames 1$ ajouzayp ‘asvouaarnur JOpPpH a 3s a 1D odas ta ans9 et J0CL de arenutyuo2 ut uns xo eUunEaU? 25 SEE 1 odns mun yrsoan{e no auouydns 5280) ‘y reurnu pains ys qleaus winoseu-NON. Sun 9p seve asta tua ro nuauad jooued aneus uy pse Sade] auopyns ane =o vomdype ur ‘purer 7 yung ea as 39 1 ad aadey rund ma ¥ why ,Jooooxd" utp axzed ‘ooigo ap soe ammu ¥aaueo ap euasonp wy Tye meus ap. © am qdoo separ ‘sol ap vaurseu wip waosuo> sec] 85, 6¢¢ 9p aveinad8 o ase ynpdon’ 29s apsop Fano sn op aa os ux0fu0 ‘mu9y1p 12}dwo9 axeynzas ep nop :ufeuuojuy roun wsuns euneapiowy Hesguay Sameer eal inte + Administrarea de antbitice marci coll dce adesea Ia infecti cu Gendida la copil pseu ne (numitd adesea aftoz8 sau candidoct, desi din nant de vedere tchnic,aftoza se refert la peti cikene iguracopilului). Durerle cauzate de Candide mamelonului pot determina mamele si intrerupa aliptarea. * Cand unei femei in travaliu ise administreaza o epidural, existio mai mare probabiltate ca fitul si fe niscut ou fata citre fata mamei (ceea ce se numeste ‘occiput peteier, in termeni medical), si nu cite spatele acesteia (adicd in occiput ante normal. Cand s-a constatat pentru prima oari, un och au sugerat ci ceea ce se intampl, de fap tmamele care aveau copii pocitionati posterior” avea travalii mai dureroase gi erau mai predispuse si solicite epidurala, Dar cercetirile ulterioare au | pozitia copilului la sosirea mamci la ‘momentul nasteri. Nu s-a c numirul de copii pozitiona epidural. Dar, la momentul epidula, s-au inregistrat mai ioard. sau alte portioniri difile.C tema? Peste 75% dintre copiliaflagiintr-o ast poriionare sunt adusipe lume prin cezarian3. Cia sunt mai expusi la nagtere cu utlzarea forcepslu sauvidextractoruui. Copiicu pozitionar - auadesea un scor Apgar mai mic, ceca ce vor fi separati de mami, iar mam: ‘neesitatea unc epiziotomii sau la orupturi de periney, reduciindu-se astfel sansele ca aliptarea si debuteze con fortabil. * Defi mamele sunt arareori avertizate, este indiscuta bilcdoparte din medicamentele folosite ls epid ralisunt de fape transmise la fit. Un studiu a misurat nivelul de ‘medicamente epidural in cordonul om Dilical al nou-niscutilor imediat dupa nastere. Cu cat ‘mama a avut mai mult timp cateterul de epidurala montat cu atit este mai mare nivelul de_medica ‘mente din cordonul ombilical (si, prin urmare, din i). Un studiu care a analizat efectul ‘cu fentanil (un narcotic) asupr eeciinet cfectele negative clare asupra capacitfi ‘a ge alipta, mai ales daca s-av folosit ri panain. femeile din cadrul copil pentru cel pin fse sgh 24 evthat meh in ce cop se ane sae stax ch dup espaeea a meee edie Simpal evi copies o caput mal ih dase ati inca sini deasuge cet Une a ssl com eee mule cept aed pd lo mt dap nates coin fai de Spal de medicaid doe de drt pear cite afostmontatcateterl de eid Efecte ale operatiilor prin cezariand tezie (de obicei, epidural), flue in jotice. Are, de asemenea, 0 incizie care o impiedici si giseasci o pozitie confortabili de alapeat. Mai mil, in prea multe spitale se practi in continuare separarea automat a copilului de mam dupa cezariand desi sunt sctrem de rare cazusile in care este cu adevirat neces. Sunt femei cirora lise spune cd nu pot alapta din eauea rate. Dar este c.(Veri capi toll 14,Alaptarea in timpal unl tratament medi cdicamentelor care le-au fost admini fals. Mama poate si ar trebui sh alipt ‘Se spune ci dureaz mai mult si ,vind"laptele si creasca in volum) atunci cind o femeie a trecut prin, cezariana, dar aceasta intieziere poate sl fie pur gi simpli cauzati, de fapt, de separate si de celelalte interven Cum poti planifica un travaliu gi o nagtere care sa ugureze aléptarea? ceazi prezenta unor persoane care si te in travaliu, Studi realizate inc din anii 1990 Su aritat ci mamele care au beneficiat de sprijinal ficient al unei insofitoare la nastere (adesea demumitl

    You might also like