Ubliaats TEP (Recop/tufor. nEA) —punat d apbeotye —‘suport (areca | = drome. ; ~ > oP Netisas din vector on 2, Ok= 7 [ eR + : Ge report, ou, siglimek ot esortona’ See T punct de wordnate AK y,2) at rx) Omat de, veclboet 2 en a? Cy Meet, THe yg ree dk [Pl= erga vb: unde TF, teus® versare axebor a course nporentale sofort 4) veriori! mela das JESR Bg reeConstituie relatii de transformare, Se constaté cl toy = ty, Int rad n) cu (€,,m,,n,) relafia (3.16) nu se modifica. Relatiile (3.15) $i (3.16) se Componentelor tensiunii dintr-un sistem de coordonate xyz in alt sistem de cefind se cunoaste unghiurile de rotire ale noilor axe de de coordonate fata de axele }.2 Fie starea de tensiune intr-un punct data de o, =100MPa; oy = ‘55 MPa ; 3 Tyz = Tay = 4O0MPA; t, = ty, = SSMPA; ty = Ty, = 32 MPa. Pe planul care trece ‘orientat de versorul ii(0,428; 0,714; 0,554), si se determine : ‘normala si i tangentiala pe planul dat. i inti se determina componentele carteziene ale tensiunii totale cu relatiile (3.10) =100- (0,428) +32-(0,714)+55-(0,554)=3 (a) yl +5yM + tyN = 32- (0,428) + (—55)-(0,714) +40- (0,554) =; (b) rl + Tym +6,n = 55-(0,428)+, (©) tensiunii totale este Pax + Pay +Pax = V( )+( +) = unea normala se determind cu relatia (3.15) Pax! + Pay + Pret = ()- (0,428) + ()-(0,714) +0 (0,554) = tensiunii tangenfiale %,, se determina cu relatia (3.)Fig.3.10 Pa : 7 lor dintre ver Directia vectorului tensiunii tangentiale 7,, data de cosinusurile unghiuril axele x y $1 ys notate cu f,, m; sin se obfin prin introducerea relaiilor (3.8), (3:11) $i Gl G.13), Dupa efectuarea calculelor se objine sistemul de ecuatii si necunoscutele &, ™ $i Par =Onlttn’; (a) > f= @) Pay =SnM+tym,; (b) > m, () Por =Oqht+tynys (Cc) > n (f) unde fe, =c05(Pp,¥); (@)_m, =cos(p,,y); (b) nm, =CO5(Py.z) (©) Aplicafia 3. intr-un punct al unui corp sunt cunoscute , sonata carteziene ale tensiuni 950, = 63; 0, =-28;t,, = 4251, x =-35 in MPa, S& se determine: 1, tensiunea total’, normal gi tangents de aah ‘inclinat& identificata de versorul ii(2/7;-6/7;3/7); 2. directia tensiunii tangentiale de pe sectiunea inclinata. Solutie: 1. se stabilesc componentele tensiunii totale 5, pee =oxt+ tym tym =49-2 +42 (-$}+c39 (3) -37MPa; (a) £4 oym+ tygn = 42 5+6-(-£) +59 (2) =-1em; (b) mol +rymeayn-=(-39)2+56(-§) «(28 3) ~T8MPa, (c) ‘Marimea tensiunii totale p, (3.17) este Pa = Pox + 2 +Pa, = V(-37) + (-18) +(-78) =V7777 =88,19MPa. (d)_— normal o,, (3.15,a) are m&rimeaoe O70 | Fans #208 (0)31 274 444, +385 (ee Poslovna banka: Hypo Alpe-Adria Bank dd. BAN: HR0425000091102002438 | BIC (SWIFT kod): EI Karka) T a + YoY) g r lita Tae kg Xm} Ay = 45 — Yn j 4a,> Ben Ba in Wea Fe ork dh hmubat oe referntd Oxyz lal = Vie) Hie ya Fee Sedou Sslahh daud puncte #9 28 to) ¥ BUzSe a Bhatt a tcstn AA; jays Veeder oe d Rage (eg- ta) Le syne + lag Je eringy tick, B inal= (CURE #3| tel: +385 (0)31 540 070 | fax: +385 (0)21 274 444, +385 (0)31 540 O71 | e-mail: Alpe-Adria Bank d. | IBAN: HR0425000091102002438 | BIC (SWIFT kod): HAABHR22 | 1 j 44 7} cote am idnate, aah he “AT compus) Oi Crm ale pare gale sp) i ") =e 7 aT i Aas OH - 4+ _7 it FepereSoreg tire! Ae Caxton f mate Ach powct al wu! corp kolcitat Lt Feet, aflok La 2chidern, j featie 3 Se cimosc. cordon. wunctiulul A (xeb' y=?! Bas), Se core, a) vectoruh ae. prairie, + A) maninca, vee! ; ) verter at vedhre Gamltygten = Cl t27 3k | 5) fo eat eG Ae G27 3h S8T+h5-3% %, Se dou yeatori’ B= 60 727 3k y $2 -T Hey ek Aidsrnsdina nshlul aire ca had yeotortfortelor distanta dintre particulele (atomi sau molecule) corpului se modificd, forfelor interatomice sau intermoleculare care se numesc forfe interioare. Dack ‘este mare se poate distruge legatura dintre particule si astfel apare ruperea (: a doua parti fig.3.1,a). Prin urmare, cunoasterea marimii acestor forte este importanta in ‘comportarii materialelor adica a rezistentei. Rezistenta materialului unui corpului solid este minaté de citre fortele de atractie dintre particule. Fizica solidelor determina aceste forte $i ii ins& ele nu pot fi utilizate in calcule practice. Forte interioare In teoria elasticitatii, determinarea fortelor interioare, respectiv tensiunilor, se face Sectiunilor imaginare. Aceasti metoda esté asemenea cu metoda ruperii legaturilor dintre corpuri_ di cd. Metoda sectiunilor imaginare const in urmatoarele eta 1) se duce un plan imaginar S care trece prin punctul Q apartinand corpului. Planul S imparte corpul in doua parti (fig.3.1,a). 2) se separa cele doua parti ale corpului. in timp ce fortele care actioneaz& pe intregul corp sunt in echilibru, fortele care actioneazé pe o parte a corpului trebuie si fie in echilibru cea ce necesita prezenta fortelor pe sectiunea de separare. Aceste forte reprezinta forfele interioare distribuite pe suprafata de separare a celor doua parfi ale corpului $i reprezint& actiunea’ partii indepartate (fig.3.1,b sic). 3) Forfele interioare distribuite se reduc in centrul de arie a sectiunii Sin fora R_ si momentul €. Pentru determinarea fortelor interioare, R siC se scriu ecuatiile de echilibru) SF, =0 si = & re - Liexk, open fiecare parte in parte, A sau B. In ecuatiile de echilibru § pozitioneaza forta Fj, in raport cu originea unui sistem de coordonate carteziene xyz. Determinarea fortelor interioare un corp solid aflat in echilibru sub de fforfe (satisface condifiile de Se imagineaza ca corpul este divizat ti printr-o sectiune in aceeasi figura. are actioneazi in suprafata partii d actiunea partii B a ilar, ca 0 consecint& a suprafata din partea Bgreutate C, care in ge istribuit i licate in centrul de distribuite in sectiune aplicat (utlizate Tatas ae (fig.3.1,d). Ele se mai numese si forte interioare bare). fortelor R si C se determina din condifiile de echilibru ale portiunii A a c e de echilibru sub forma vectorial, BI) fa gal 2A =0 si DEXA =0, kel kel n general, cand se proiecteazi pe axele sistemului de coordonate cartezian xyz conduc la DAx=0 EMyx=0; @) SM. =0; ©) FM y=0 (1 Kel kel kel (3.2) unde ecuatile (3.2,a, b, c) reprezinta suma proiectiilor forfelor pe axele de coordonate in timp ce ecuatiile (3.2,d, e si f) momentele forfelor si momentele in raport cu axele x, y $i z. in cazul cAnd rezultantele tensiunilor si fortelor sunt coplanare, conditiile de echilibru (3.2) se reduc la urmatorul sistem de ecuatii DRx=0 @ Bhs =o: (b) EM =0. () G3) = ai ‘i Definifia tensiunii interioara pe unitatea de suprafata Fie dS_un element mic de suprafata in jurul ficd planul suprafetei (fig.3.2). Pe aria dS se exerci forta dR. Se defineste vectorul tensiunii pe fata fi in punctul M, marimeaBy(M) reprezinta actiunea parti A asupra partii B (fig.3.1) ac ‘opuse si egale (principiu! actiunii gi reactiunii) p,(M) =—P_,(M): Punct al unui corp solicitat exist o infinitate de sectiunii identificate de versori ng Peele, in care exist o tensiune totald py. Totalitatea_tensiunilor totale fi intr-un punch starea de tensiune. ‘analizeazA componentele tensjunii in raport cu un sistem de coordonate cartezian xyz. Se deri cazul cind versorul n se suprapune peste axa x iar cele dowd axe y $i z sunt confinute in’ " “putt (fig.3.4). Tensiunea totald are trei componente na normalid pe sectiv ‘* dou’ componente continute in planul sectiunii, z,,, r,, orientate dupa directiile axelor y gi z. Tensiunea total p,(M) pe sectiunea mentionata, va fi px definitd de relati (B.2,a) unde i j si k sunt versorii axelor x, y siz Marimea tensiunii totale px va fi egal jorerer. G3.) Fig.3.4 in mod analog pot fi duse alte sectiuni imaginare prin punctul dat care sunt perpendiculare pe axele Y, respectiv pe axa z. tensiunile totale de pe cele doua sectiuni imaginare vor fi By Brace nk (3.3,b) ‘Tensorul tensiunii (sau matricea tensiuni) a de tensiune intr-un punct al corpului este id daca se cunosc tensiunile totale de pe ‘ortogonale, prin componentele lor, pare un paralelipiped (fig.3.5) pe fetele carui apar n yTx Te: Ry = Tye Gg 5 zult{ din ecuatiile de echilibru (echilibrul momentelor fortelor (rezultantele ‘tensiunilor) fata de axele care trec prin centrul de greutate al elementului de volum paralele cu axele sistemului de referinta). Ecuatiile (3.5) reprezint& forma a legit dualitayii tensiunilor tangengiale care mentioneaza cd tensiunile de forfecare zi In directia normals la muchia comund a doud fete ortogonale trebuie ‘sd fie simultan orientate spre sau departe de muchia comund . Tensorul tensiunii (3.4) ic dack se iau in considerare relatiile (3.5). i, de pe fefele nevizute ale elementului (fig.3.5) au sensurile contrare celor de pe fata ‘$i nu sunt reprezeitate in figura. Elementul de volum separat in jurul unui punct arétat in 3.5 are laturile foarte mici, astfel ci componentele tensiunii nu variaz4 (in raport cu " coordonatele) trecind de la o fata la cealalta fata paralela si pot fi admise a fi uniform distribuite ae ‘ensiunilor sunt egale cu produsul dintre intensitatea tensiunii si marimea ariei). Tn notatie matriciala, componentele tensiunii sunt reprezentate prin vectorul tensiunii_ « 3.6) Reprezentarea matricial’ (3.6,a) este convenabil ca si fie scrisa sub formele a putea utiliza simbolizarii tensoriale. coneluzie, in raport cu sistemul de coordonate, starea de tensitune (fig.3.6) in vecin&tatea unui punet este descrisd de tensorul simetric al tensiunij (sau matriceatensiunii) reprezentat sub forma y s XSF Cr, %» = o tre tn o, Te te g [ol=|t, 9, 7.|5 @ [s]=|t,, 0% te] ©) []=|tm % to} ) CD at, oc, Gera ace 19 Senne én raport cu sistemul de coordonate adoptat ((3.7) — cartezian (2), cilindric (b) si sferie (€)) pentru « __ descrierea ecuatiilor teoriei elasticitatii. entru componentele tensiunii este pozitiv daca se afla pe suprafete identificate de sensul coordonate, iar in caz contrar semnul este negatiale tensiunii totale Bn de tensiune ,,6,.0,,%,2.%2,T,y intr-un punct al unui corp solicitat cun de coordonate cartezian xyz. Fie un plan inclinat care trece prin fi =¢i+mj+nk, normal pe el. Tensiunea totala p, de pe suprafata Carteziene Prx. Pry $i Pao $i este reprezentatd prin vectorul =Prxl + Pay) +Prok G8) J si K sunt versorii axelor de coordonate (fig.3.7). Grafic, starea de tensiune gi tensiunii totale p,, de pe planul inclinat ABC sunt reprezentate pe fetele tetraedrului 4n figura 3.7. Muchiile tetraedrului au marimile Ax, Ay si Az iar ariile fefelor tetraedrului: BABC =AA, aria AOBC =¢-AA; ariaAOCA =m-AA;ariaAABC=n-AA (ultimele trei reprezintA proiectia ariei suprafetei ABC pe planele sistemului de referint& xyz) © ‘Conditile de echilibru ale elementul reprezentate prin primele tri ecuatiiscalare de ecilibru in icuaxele XYZ, cu originea in centrul de greutate al ariei ABC, paralele ‘cu axele x,y sizale _sistemului se a 0 HER 2-0. 9) y B, > p ny a, AA, Pax =Ox6+TyqM+Tran; (a) oz (6) G.10) ee ym+o,n, (c) Pay = Tayl + Sym + TypN: Paz = Txz' E undePyxs Pry Prz Sunt componentele forfei exterioare cunoscute de pe suprafata ABC de arie z 3 AA; m,n sunt cosinusurile directori normalei pe suprafata ABC Urmatoarele trei ecuatii de momente ale fortelor in raport cu axele X, Y, respectiv cu Z i © Bye =Taystex =TearTay = tyn Adic& reciprocitatea _tensiunilor " tangentiale, intruc&t momentele fortelor de volum actionand pe “mu sunt considerate din cauz4 cA ele sunt cantitati de ordinul patru in timp ce momentele rezultantelor i cantitati infinitezimale de ordinul trei. : sBe consider starea de tensime int-un punet al unui corp= 47MPa; meaty et =o48) SoC) 24-2 (- q =-3MPa; — (b) Pay =tay+0ym + ty = C14) $635) 24(-7) =-28MPa, (¢) Por = Tal tqym+o,n = 7 “9 4 21).54(47)-2+ Be 21) $4(+7) 5 A iar mairimea tensiunii totale, p, este data de (3.17) Ph = Pax + Pay +Pax = V(47)° + (-3)° + (+28)? = 54,79MPa. Componentele normali o, si tangential t,, ale tensiunii totale p, Tensiunea totala p, (3.8) intr-un punct al planului inclinat (fig.3.9) fata de axele sistemului cartezian xyz pozifionata de versorul normal pe el, f= 07+mj+nk G1) are dou componente: * o, -normala pe plan numiti tensiune normala; © T ~ confinuté in plan numitd tensiune tangential’. unde t=¢i+mj+nk (3.12) este un versor continut in planul inclinat care da directia vectorului tensiunii tangentiale, momentan necunoscut, In figura fig.3 este ardtata descompunerea vectorului tensiunii totale P, = O,N+ Tat G.13) unde o, este tensiunea normals iar ¢,, - tensiunea tangential cut reprezentiind versorul vectorului tensiunii tangentiale. Se remareé, utilizénd teorema lui Pitagora. ca 2 normalé a tensiunii este proiectia vectorului p, in directia norm reciprocitatea tensiunii tangentiale (3.5) conduce la expresia