Epoca luminilor

Epocile:

- Preistorica
- Epoca străveche (antica)
- Evul mediu
- Epoca moderna
- Epoca contemporana

Definitie:

Reprezintă o mișcare ideologica si culturala care apare in Europa in sec. XVII – XVIII si
are la baza idea iluminării maselor din cultura

Reprezentanti:

Voltaire, J.J.Rousseau, Diderot, Issac Newton

 Revoluția industriala

Definitie:

Trecerea de la munca manuala la munca cu

ajutorul mașinilor

Avantaje:

 Timp mai scurt de munca

 Munca mai ușoara

Dezavantaje:

 Munca mai grea

 Timp mai lung
 Cheltuieli masive
 Aglomerarea orașelor
 Oamenii se mutau la oraș

A apărut prima data in Anglia, care din Anglia verde a devenit Anglia neagra.

Prima data in industria textila apoi in metaluri si in industria construcțiilor

Revoluția industriala se extinde din Anglia in Europa.

 Revoluțiile burgheze

Revoluția engleza:
 Modesta si cu o scara foarte mare
 Regalitate
 Revendicări burgheze
 Declarația Drepturilor
 Monarhie democratica/constituțional

Revoluția Americana:
 Declarația de independenta (4 iulie 1776 s-a născut America)
 Eliberarea fata de englezi

Revoluția franceza:
 Clasica
 Dura
 Sângeroasa
 Radical
 Ghilotina
 Declarația drepturilor omului si cetățeanului
 Marele război civil Revoluția glorioasa din Anglia

Consecințele revoluției engleze

(1642-1658)
 Revoluția din Anglia s-a desfășurat

pe fondul de război civil dintre regate

Carol I Stuart.

 Regele a fost judecat si executat in ianuarie 1649, iar Anglia a devenit Republica (19
mai 1649).
 In timpul republicii ( 1649-1653) s-au produs evenimente importante; burghezia si
noua nobilime si-au consolidat poziția politica si economica, armata revoluționara a
cucerit Irlanda si Scotia.
 Cromwell a înlocuit regimul republican cu protectoratul, in fapt o dictatura militara
(1653-1658).
 De la Restaurație la “revoluția glorioasa”. După moartea lui Cromwell, stuartii au
revenit pe tronul Angliei (1660), fapt cunoscut de Restauratie.
 Parlamentul l-a silit pe regale Iacob II sa abdice si l-a adus la tron pe Wilhelam de
Oronia, conducătorul Olandei (1688), încoronat sub numele de Wilhelm al III-lea.
Noul rege a jurat sa respecte Declarația drepturilor, sct care consfințeau
transformarea Angliei într-o monarhie constituționala

Revoluția 1848

Cauzele:
 Tinerii student aflați la
Paris s-au gândit sa
declanșeze revoluție in
Europa in februarie când
se aflau acasă in tarile lor.
 Revoluția nu a putut sa înceapă in toata Europa din diferite motive si s-a
desfășurat din februarie pana in toamna.
 Acești tineri iluminiști doreau reforme politice si economice.
  Se inspirau din idealul Revoluției Franceze.

Obiective:
 Burghezia urmează drepturi politice.
 Muncitorii revendicau legislația muncii.
 Țărănimea urmarea pământul.
 Intelectualii aveau revendicări legislative.

Modelele de construire a statelor moderne

A.

 Romania-modelul plebiscitar-diplomatic
 Constituirea statului national modern roman
 Unirea Pincipatelor Romane- problema europeana
 Puternicul current unionist existent in randul romanilor, precum si interferarea
intereselor Marilor Puteriin sud-estul Europei au facut ca unirea Principatelor
Romane sa devina oproblema Europeana. Ea a fost discutata la Congresul de
Pace de la Paris (1856), care punea capat razboiului Crimeii (1853-1856). Cele 7
puteri prezente la Paris au avut aptitudini diferite, dictate de propriile
interese: in favoarea Unirii s-au pronuntat Franta, Rusia, Prusia, Sardinia,
Anglia, iar impotriva s-au declarant Austria si Turcia. Deciziile adoptate in
Tratatul de pace prevedeau intrarea Principatelor Romane sub granițe colectiva
a puterilor europene, alegerea ( in Moldova si Tara Românească) a unor Adunări
od-hoc care sa exprime atitudinea romanilor in preventa unirii, integrarea in
granitele Moldovei a 3 județe din sudul Basarabiei (teritoriu anexat de Rusia in
1812), libertatea navigatiei pe Dunare etc.
Calea plebiscitar-diplomatica in slujba Unirii Principatelor Romane
 Adunarile ad-hoc, cuprinzand reprezentați alesi din diverse categorii sociale,
au exprimat in 1857 vointa de neutralitate politica internațional
 Dar puterile europene, intrunite la Paris in 1858 pentru a lua in discuție
cerurile Adunarilor ad-hoc, au adoptat o Convenție care prevedea o unire
formala.

1859-Alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza

  Pentru înfăptuirea Unirii Principatelor, a fost identificata o soluție care
respecta Convenția de la Paris si punea puterile europene in fata faptului
împlinit.

 Astfel, Adunările selective de la Iasi si Bucuresti auales ca domn aceeasi

persoana, pe cunoscutul revolutionar pasoptist Alexandru Ioan Cuza (de la 5
ianuarie in Moldova si la 24 ianuarie 1859 in Tara Romaneasca)
 Se imbinau astfel cu abilitatea cai: cea plebiscitara (sustinerea de catre
populatie, atat in mod direct, cat si prin reprezentantii alesi in cele doua
Adunari elective) si cea diplomatica (respectarea prevederilor Conventiei de la
Paris), 24 ianuarie a devenit ziua Unirii Principatelor si a formarii statului
rational modern.

Romania in timpul lui Cuza (1859-1866)

In timpul domniei lui Cuza s-a pus bazele Romaniei modern, s-a consolidate unirea, s-
au diversificat institutional si s-a intarit automia tarii in raporturile cu Marile Puteri.

Consolidarea Unirii (1859-1862)

In anii 1859-1862, Cuza a desfasurat o intensa activitate si externa prin care a
consolidate Unirea.

Relatiile internationale in sec XIX

Congresul de la Viena

 La Viena s-a stabilit o noua ordine politica care a tinut la PRM

 Marile Puteri au decis sase mentine echilibrul European, adica sa nu se
schimbe nimic
 Sfanta alianta reprezinta alianta celor 3 imaprati ( Rusia, Austria, Prusia) care
avea ca obiectiv pastrarea echilibrului si inabusirea revolutiile

Drumul catre PRM

Cauze: nevoia de reimpartire a lumii, a marilor puteri (coloniile).

 Fiecare stat avea revendicari teritoriale

  Cursa inarmarilor: arme noi (avioane, tanc, mitraliere, gaze toxice, submarin)
 Formarea aliantelor politice militare:

- Antanta: Anglia, Franta, Rusia

- Puterile centrale: Germania, Austro-Ungaria, Italia

Primul Razboi Mondial

(PRM)

Pretextul razboiului:
 Asasinarea printului mostenitor al austro-ungariei
 Austria declanseaza razboi Serbiei
 Razboiul total: s-au implicat si civii si toate resursele
material au fost puse in joc.
 S-au introdus arme noi

Marile confruntari militare

In conceptia combatantilor razboiului urma sa fie de

scurta durata. Incalcand neutralitatea Belgiei si adepta a razboiului-fulger (BlitzKrieg),
Germania a atacat Franta dinspre nord-est, dar inaintarea germana a fost oprita pe raul
Marma (sepembrie 1914).

In octombrie 1914, Turcia a intrat in razboi de partea Puterilor Centrale, iar Serbia a
rezistat cu inversunare trupelor austro-ungare.

Japonia a declarat razboi Germaniei in august 1915.

Anul 1916 a fost marcat de intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei. Pe frontal de
vest, evenimentul principal a fost batalia de la Verden, in care francezi au rezistat ofensivi
germane.

Romania in PRM
 Izbucnirea PRM a pus Romania in fata unei mari dileme: cu cine sa se alieze pentru
a-si desavarsi unitatea statala. Rusia (care facea parte din Antanta) anexase
 Basarabia, in timp ce Austro-Ungaria (apartinand Puterilor Centrale), stapanea
Transilvania, Banatul si Bucovina.

Sfarsitul razboiului si consecintele sale

 Afectate de pagubele provocate de submarine germane, SUA au intrat in razboi in
aprilie 1917, alaturi de Antanta.
 In octombrie-noiembrie 1918, pe fondul succeselolr militare ale Antantei, Romania
a reintrat in razboi, sfarsitul acestuia gasind-o in tabara invingatoare.

Economia si societatea in perioada interbelica

 Criza economica (1918-1922)

- S-a datorat reconversiei economiei dupa
razboi.
 Anii prosperitatii (1922-1929)
- S-a produs a doua revolutie industrial adica
de la carbine la energie electrica
- Oamenii au achizitionat bonuri de masa
- Se dezvolta infrastructural
 Mare criza economica (1929-1933)
- S-a datorat faptului ca EUROPA s-a imprumutat dupa razboi pt reconstructive
iar bancile americane au imprumutat fara acoperire
- Lumea s-a confruntat cu deflatie (scaderea preturilor), somaj,faliment in lant
 Redresarea economica (1933-1939)

Viata cotidiana

 Dupa 1918,viata cotidiana a cunoscut schimbari importante in intreaga lume, in

concordanta cu noile mentalitati si aspiratii
 Se dezvolta o cultura a divertismentului
 Lumea era in cautarea unui alt ideal pe care unii intelectuali il defineau ca fiind
revolutionar.

Formarea statului national unitar roman

 Acțiunile privind înfăptuirea acestui deziderat s-au intensificat in 1918, cad au apărut
condiții favorabile desfășurării acestui proces: afirmarea ideii autodeterminării
popoarelor, ca urmare a Revolutiei din Rusia (octombrie 1917) si a publicarii “celor 14
puncte” ale presedintelui American Wilson, privind organizarea lumii dupa razboi
(ianuarie 1918); declansarea revolutiilor la Viena si Budapesta (octombrie 1918);
 esuarea incercarilor Curtei de la Viena de salvare a Imperiului Austro-Ungar, cand
imparatul Carol I a lasat manifestul “Catre popoarele mele credincioase” (octombrie
1918), prin care propunerea federalizarea Austro-Ungariei, etc.

Regimuri politice democratice in perioada interbelica

(1918-1939)

Trasaturile regimurilor politice democratice

 Regimurile politice democratice au cateva trasaturi esentiale:

 Se bazeaza pe principiul suveranitatii poporului, cee ace inseamna ca guvernarea este
legitima prin votul cetatenilor
 Aplica principiul separatiei puterilor in stat
 Respecta si aprara drepturile cetatenesti (dreptul la vot, libertatea de opinie,
libertatea personala, s.a)
 Se bazeaza pe pluripartidism si pe pluralism
valorilor.

Noi pasi spre domocratie

 Sfarsitului PRM a adus schimbari importante in
plan politic, economic,social, legislative,al
mentalitatii, det pasi importanti spre
democratie
 Dupa 1918, sup permisiunea revendicarilor populatiei, in aproape toate statele s-au
adoptat reforme democratice
 Tari representative pt modelul democratic au Franta, Marea Britanie, SUA.
 Au fost insa si optiuni pt regimuri nedemocratice
 Astfel, in unele tari s-a instalat totalitarismul (bolsevismul in Rusia, fascismul in Italia,
nazismul in Germania)