Depresia este o tulburare afectiva care pravoacd un sentiment persistent de tristefe, inutilitate 51 pierderea interesului. Numita si tulburare depresiva majora sau depresie Clinicd, aceasta afectiune afecteazd modul de viata, gandire si comportament. Depresia poate duce la o varietate de probleme emofionale si fizice. Dr elt eI = ——£v a Ghd aad eect} Pye) Pete} Tulburarea afectiv sezoniera Simptome Stare de spirit trista anvioad persistent Sentmente de dernddejde sau pesinis, itaitate Sentimente de vinoste lips de vaoare sau neptings Pierderea interesului sau a placeril pentru hob acta | Scdderea energiei sau cbosealé Lentoare in vorbire si miscare Pentru a fi diagnosticat cu Senaajie de neinste | Dificultai de concentrare, de amintire sau de uae a decir Dict de sm, insomnia ern | sau son excesiv Modificri ale apetituli si! sau greutatii ‘ —s¥7 ——_ | Ganduni de ‘moarte sau sinucidere sau . tentative de sinucidere Dureri de cap, crampe sau probleme sau o tristefe trecatoare. digestive fara 0 cauzé fizica clara DT uct) Fee eae) corey AC ann j Cee ey ecto nn Dee een Creat 7 . COLO paginadenursing.ro Scanned with CamScannerDepresia Cuprins Formele de depresie Sem si simplome Factori de rise Tratament Depresia este o tulburare afectiva care provoac un sentiment persistent de tristefe, inutilitate gi pierderea interesului, Numita si tulburare depresivé majora sau depresic clinica, aceasta afectiune afecteazd modul de viata, gandire si comportament. Depresia poate duce la o varietate de probleme emofionale si fizice. Pentru a fi diagnosticat cu depresie, simptomele trebuie si fie prezente cel putin douad saptamani. Formele de depresie Uncle forme de depresie sunt usor diferite sau se pot dezvolta in circumstante unice, cum ar fi: . Tulburarea depresiva persistenti este o stare de depresie care dureaza cel putin doi ani. O persoana diagnosticatd cu tulburare depresiva persistent Poate avea episoade de Scanned with CamScannerdepresie majora impreund cu perioade cu simptome mai pujin severe, dar simptomele trebuie si dureze doi ani Pentru a fi considerata tulburare depresiva persistenta, + Depresia postpartum este mult mai grava decat baby blues” (simptome depresive si anxictate relativ usoare care se elimina de obicei in decurs de dowd siptimani de la nastere) pe care multe femei le experimenteazi dup nastere. Femeile cu depresie Postpartum se confrunta cu depresie majord in timpul sarcinii sau dupa nastere (depresie postpartum), Sentimentele de tristee extrema, anxietate si epuizare care insofese depresia Postpartum pot face dificila pentru aceste Proaspete mame si finalizeze activitati de ingrijire zilnica pentru ele si / sau pentru bebelusii lor. * Depresia psihoticd apare atunci cand o persoani are depresie severd plus 0 forma de Psihoza, cum ar fi convingeri false false (amigiri) deranjante sau auzind sau vazind lucruri suparatoare pe care altii nu le pot auzi sau vedea (halucin ii). Simptomele Psihotice au de obicei o ,tema” depresiva, cum ar fi iluzii de vinovatie, sdricie sau boala. * Tulburarea afectiva sezoniera se caracterizeaz& prin aparitia depresiei in lunile de ‘ama, cind existd mai puting lumina naturald, Aceasti depresiune se ridicd in general in Primavard gi vari. Depresia de iam, de obicei insoiti de retragere social, somn Crescut si crestere in greutate, revine in mod previzibil in fiecare an in tulburarea afectiva sezoniera. Semne si simptome + Stare de spirit tristd, anxioasa persistenta + Sentimente de deznidejde sau pesimism + Tritabilitate + Sentimente de vinovatie, lipsa de valoare sau neputin{a * Pierderea interesului sau a placerii pentru hobby-uti si activitat + Sciderea energiei sau oboseala + Lentoare in vorbire si migcare + Senzatie de neliniste + Dificultaji de concentrare, de amintire sau de luare a deciziilor + Dificultai de somn, insomnie sau somn excesiv * Modificari ale apetitului si / sau greutatii Ganduri de moarte sau sinucidere sau tentative de sinucidere Scanned with CamScanner+ Dureri de cap, crampe sau probleme digestive fird o cauza fizicd clari Nu tofi cei deprimati experimenteaza fiecare simptom. Severitatea, freeven{a simptomelor si cit dureazi acestea pot varia in functie de individ. Simptomele pot varia, de asemenea, in functie de stadiul bolii. Factori de risc Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburiri mentale. Cercetirile actuale sugereazi cd depresia este cauzati deo combinatie de factori genetici, biologici, de mediu si psihologici, Depresia, in special la varsta mijlocie sau la adultii mai in varsti, poate apirea impreund cu alte boli medicale grave, cum ar fi diabetul, cancerul, bolile de inima si boala Parkinson, Uncori, medicamentele luate pentra aceste boli fizice pot provoca reactii adverse care contribuie la depresie. Factorii de rise includ: + Antecedente personale sau familiale de depresie * Schimbari majore de viata, traume sau stres + Anumite boli fizice si medicamente Tratament Depresia nu este o slabiciune si nu se poate ca pur si simplu sd se iasi din ea. Depresia poate necesita tratament pe termen lung. Majoritatea persoanelor cu depresie necesita tratament medicamentos, psihoterapic sau ambele. Depresia, chiar si cele mai severe cazuri, poate fi tratatd, Cu cat tratamentul poate incepe mai devreme, cu atat este mai eficient. Depresia este de obicei tratata cu: * antidepresive « psihoterapie + 0 combinatie a celor dous. Dincolo de tratament: © activitate f exercifii = timp petrecut in compania altor persoane de incredere Scanned with CamScanner* combaterea autoizolarii * alimentafic sandtoasi Infogratic Scanned with CamScannerDementa Cuprins Semme yt simptome Diagnostic gi trutament liters engti in ingetjirea ps Preventic cientului cu demen(a tegorie largi de boli cerebrale care cauzeazi o sciidere pe termen lung si ' memoriei sia capacitatii de a gandi, afectind modul de desfigurare a activititilor uzuale de zi cu zi, Demena este o disfunctie intelectuali dobandit istenta si cu evolutie progresiva, afectind cel pujin doud din urmatoarele procese mentale: limbajul, memoria, orientarea temporo-spatiala, comportamentul emotional Personilitatea, cognitia (calculul, rationamentul, gandirea abstrac Dementa e: adesea gradu le Demenfa este una dintre cele mai comune cauze de invaliditate in randul persoanelor varstnice, Semne si simptome “ca mai precoce manifestare a dementei este de obicei uitarea, Urmeaza apoi pierderea hemorici recente mai ales, si in final dezorientarea si dezinsertia sociala. Problemele Scanned with CamScannernd sf fie ajutati, Acest ¢ simt stanjeniti si frustrafi de pierderea abilitayilor, refuzind sa fie isten(a in a primi ajutor yi la Pacient fapt duce la incercarea de a-si ascunde dificultajile, la refuzul de a mai face uncle activitati Forma cea mai comund a demenjei este boala Alzheimer, care reprezinta intre 50% si 70% din cazuri. Diagnostic si tratament Tipul de demenja (Alzheimer, demente vasculare) influenteaza evolutia si tratamentul acesteia. In numeroase cazuri dementa coexistd cu depresia si cu delirul, Dementa este 0 tulburare neurocognitiva, cu diferite grade de severitate. Diagnosticul se bazeaza pe: * istoricul bolii examenul fizie i al starii mentale revizuirea atenta a medicatiei administrate si a consumului de alcool + investigatii de laborator pentru a elimina alte cauze ale disfunctiilor cognitive: dozarea hormonilor tiroidieni, VDRL, teste hepatice gi renale, RMN-ul sau CT sunt recomandate in cazurile cu semne precoce de demenfa aparute intr-un interval de timp relativ scurt, de cateva luni pana la 1-2 ani; ambele investigatii sunt utile pentru excluderea unor boli ce pot mima dementa de tip Alzheimer cum sunt hematoamele sl tumorile cerebrale, accidentele vasculare ischemice sau hemoragice, Nu exista niciun remediu cunoscut pentru dementia. Scanned with CamScannerInterventii in ingrijirea pacientului cu dementa singur anumite * se menfine independenta pacientului prin incurajarea acest si fa u activititt care sunt mai usor de rezolvat; ajuta {a mentinerea stimei de sine si previne fiustrarea, * se eviti confruntirile de cite ori este posibil, Se inceared si nu fie cont {ucruri ciudate sau prostesti, Li se distrage atengia dacd dorese si fica ceva nepotrivit, schimbind subiectul sau indepartindu-l de sursa interesului sau, * Se stabilese rutine in ingrijirea persoanei cu demen(a, Ricdind aceleasi lucruri Ia aceleasi ore si asigurind o anumita predictibilitate in indeplinirea aetivitaqi urd un mediu sigur pentru pacientul cu dementa. Confuzia, pierderea coordonirii fizice crese posibilitatea de a eddea, de aceca trebuie verificate zonele periculoase ca podelele alunecoase, mobila Plasata incomod, mochetele fixate necorespunzator, se ‘ile zilnice au un rise creseut pentru pacienti: acestia pot deschide gazul, lisa lumina aprinsa, arunca chibrituri aprinse intr-un cog cu hartie, etc. De aceea, anumite atentionati scrise (.inchideyi gazul”, ,opriti apa”) ca si eliminarea obiectelor Periculoase pot diminua riscul accidentelor casnice. * activi * se mentin canalele de comunicare deschise, Pe misura ce boala evolueazi, problemele de comunicare intre pacient si ceital\i vor fi din ce in ce mai mari, Pacientii vor avea difieultti in a se exprima si a purta 0 conversafic. Pentru a menjine canalele de comunicare deschise se recomanda: * sise verifice daca pacientul nu este afectat de tulburiri de auz, vedere, sau de Probleme stomatologice; s& se vorbeasca simplu, cla, rar, numai despre un singur subicct; sd se acorde persoanei mai mult timp pentru a raspunde; daca persoana este confuza, sa i se aminteasea, cu raibdare, informatiile esentiale folosind un obicct sau o imagine; * sd se incerce, prin vocabular adecvat, sd nu se simta Contraziti sau si-i jigniti, corectandu-i cu bruscheje. si se foloseasca privirea si atingerea pentru exprimarea sentimentelor. Preventie Eforturile de a preveni demenja urmirese reducerea factorilor de tise, cum ar f hipertensiunea arterial, fumatul, diabetul zaharat si obezitatea, Scanned with CamScannerCoo nee eeu) ec Me ie ed Ome aCe CL) POC ann eed graddatd agmemorie! sia capacicati( de 4 gandi, sence) uCe tie cls dastasirare avactivitatilor ETE ICw- Cardia! ed} Dementalleste una dintce Gat (oP itutnc access) UVic Na eee ACT) Betas toa etal ts [eau eet este -(boala Prati iat tie itr Ts Cea oe liner NiVirageyy ae Mister Pellet Mas Chealaits Preiss Cece ‘dezinsertiasociala page heacS rte ait PWT tela scddereavointel Pacientii se simtstanjenitt Pats eb La toe Cac) elyeie 31 (ols Dyteseeier aera Oem aie tar PCAN Che Mew libs etsy Tefuz de’a mai face Unele Se ees a Scanned with CamScanner