712. Medicing intern’ peniru cadre medit 3. Pancieasul artificial. Nu s-a introdus in practical 4, Preparate insulinice noi. tasulina Lispro verificat srelungité sunt inca in studi, 5. Prevenirea primari a diabetului zaharat tip M1. Clasic metodele cundscute, Produsi noi: Troglitazonul sau Fitodiabut 6, Stoparea precoce a evolutiei diabetului zaharat de fip 1. Find © boalk autoimand -an folositimuno-supresoare (Azatioprina, Ciclosporina, glacoooticoizi, Ciamexonal ete) 13.3, Hipoglicemile Clinic se deserin dows tipuri de hipoglicomii: acute si cronice. Se mi hipoglicemii organics. Dintre hipoglicemiile acute, care pot f usosre, meal sau grave, forma cea mai important este coma hipoglicemicé. In forma ugoard gi medic de comi hipoglicemic’, domind senaatia de foame, transpire profize, verti, trisoane, tuhicardie, iar in formele severe tulburarile neurologice si psihice (crampe, pares- tezii,cefalee, uneori ineoorenté ca la betie sau, dimpotriva, stiri depresive). Coma hipogticemict este de obicei profiinds, bolnavul este palid sais congestionat, res- praia estede tip Cheyne-Stockes, hipertensiunes arterial, hipotermia gi tehicardia te intilnese de obioei, Neurologic, semnele merg de la mici secuse la convulsi uneori crize epieptiforme, contracturi puternice cu inclestarea gui reflexe vii uncori paralizi, Semanul Babinski este prezent blatoral, Diagnosticul diferentia se face ev coma diebetic8, care este mai putin profund,respiratia este de tip Kismaul, se simte mirosul de acetond la respirajic, deshidraterea este mei mare, setea intens& si uscliciunes pieli prezenta. Reflexole sunt abotite. Babinski nu este prezent, iar probele biologice sunt caracteristice. = com vasculerd-cerebralé este profund®, apar semne de Focar (hemiptegi, Babinski urilateral, reflexeaboite), Aspectulfichidulu eefalorahidien confirma diag nosticul = coma uremicdl apare dupd o evolutie prelungiti a une boli renale cunoscute, Ureee' este crescuti, iar glicetnia normal, = coms hepatipa apare dupé 0 boalé prelungiti'sf cunoseutd, eu semne evi- dente, Sindromul biologic exclude hipoglicemis. Hipoglicemiile cronice apar in boli organice sad duplt un tratament hipoglice- riant ing, Sunt prezenic semne de nevrozi, etilism: epilepsie ete si chiar detorio~ rare psihici. Tratamentul presupune suprimares catze. Hipoglicemiile organice se intdinese in wrmatoarele bol < Insulinomat (adenorml insutelor Langerhans). Este o tumoté benignd in care ‘par somne nervouse gi gastrice, postprandial sau dupa eforturi, glieemii im timpul crizei sub 0,50 g%o, semne eare dispar dup® administrare de glucozi. fn general apar somne nevrotice (astenic: forposre, wanspiratii profuwze), semne minore de hipoglicemie (temurdturi, paloare, anxiciats, foame imperiossi care dispare dupa ingestie de glicozt), Treptat semnele psihice gi neurologice se uecentueazs. Apar crampe, parestezif, tremurituri, incoorent, stiri depresive, convulsii, nareze ete le tn studi ccunose gi . Insulinele cu actiurie * Rolile de nutritie 713 Semele apar paroxistc, regresia este Finds semnele objective si apar dimineaja pe neméncate sau la tozirea din som. Cedeazh prin ingestie de zahat. Tratamentul este chirurgical. ~ Alte hipoglicernii organice apar in: seminonnuil testicular, adenocarcinomul gastric, cecal gi in tumori toracice. 1 - Hipoglicenti functionale, Acestea apar la bolnavii cu gastrectomie si in ur imitoarele dou sindroamne: ~ Sindromul de evacuare precoce (Dumping syndrome). Simptomatologia este polimorfé: balonari apasare epigastric’, greguri si varséturi, chiar coici tonspirafi, astenie fizicd, vertije, palpitai, ete. Toate aceste semne apar la 15 - 30 minute dipa ‘masi, cdind glicemia ests maxim, Glicemia.este urmata deo hipogticemie secundard (a descareare de secretin), care explic& simptomatotogia ~ Sindronua pastorandial lard, cere apare la cétiva ani de la operatic (piste omic), cu tipotinai, transpire, amet, cefalee, oboseala marcatt Apare la 2-4 ore dupa mose. Dac se ingen imesiatzahar,euburdrile dispar. 13.4, Oberitatea \ 13.4.1. Definitie 1 epidemiologic tI inteloge prin obezitats depaiirea growtati ideale cu 15 ~ 20%, Apresierea © poate fave dupa raportul dintre grevlate i tnaltime, dau dupa misurarea pliuful cutanat. Dupa indicele Broce, greutatea ideal este: 1G = T ~ 100, in care G este greutatea in kilogram, iat inafimea in centimetri. De exemph im invid alt Ge'1,70 m, trebuie si sibi o greutste de 70 kg. Se acceptt mici varati, care nu trebuie 58 depiiyeasc’ 10 ~ 15%. Mai exactt este formula propiis de Lorertz: 100 {(T~ 150) x 0,25). $i G au sceeagi semnificate ce mai sus. Formal este complicalt, de accea tn practicd nu se prea foloseste, Obezitatca se intlnsic fiocvent In flrile ev nivel de tai ridicat. © treime pan lao cincime din populatia Adulif a acestor fri este supreponderal. Este vorba despre uh bilan{ energetic poritiy intre aportul alimentar excesiv yi choltuietile energetice reduse, prin sedentarisi, Aceasta exprimi nivelul de viata. Trebuie s se fin seama side fap, pana nu demult, se considera obecitatea ca un seman de distinct, Relevante sunt pictutle lui Rubens, dar gi ale altor picton, unde hiperponderea apare ca simnbolit framuseti. Opin tie purr noastres-2 schimbat radical, nu numai estetic, dar si medical. Astizi esté o-certitudine relatia dintre obezitate gi bolile cu cea mai mare rati de mortalitae: bole cardiovasculare, dslipidemiil,diabetul zaharat ete. As:fel 85 - 95% dintre diabetici au fost sau sunt obezi; peste 60% dintre dislipidemici au ‘obezitate. Proportii aseminStoare s-au inregistrat in infarctul miocardic si in carcio- patia ischemicd. inc din copilirie exist o deosebire in ceea ce priveste cantitarea de gisime yi repatitis fire cele dou sexe, provaldnd la fete, Diferenta sé menfine si in coca ce priveste numarul de adipocte(celule eu grisime), ¢are este mai mare in emei, Nuun de colule adipoaée, oda fixat (posi ereditar,rimAne dei Raportul dintre numérul si volumut celulcloradipouse determin& o forma hipertroficdmera pentru cadre medi si alta hiperplazid de obecitae: Aceat raport este enntrolat de wi harmon cae Jnlucofeard si reparttia. Hotmonit androgeoi (tstosteronul) si glucoeortcoi intlventeara depunerea grisimilor in partensuperioted a eorpuli, far estrogen in part inferionr, Tesutuladiposnu este un fest ipert, deoarece ol reglewza coptaree cbilor gra gia uigliverdlor circulant, snteza endopend a giceidelor pend de la glucoct, catabolism aizior gray elinerarea aciztor grit create et ip ceoa oe prveste senzaile de foame si saictat, reglares se face pr vplceie (sazaede fae, nhipoglicemies senza de sjetatetnhipergicenie), “actor digoativi (introducerea ghvcazei in duoden este urmatl de sciderea soneatei de foam); ( 2 factor! neurologicis acestid aetioneaza ta nivelul hipotalamusulul si cortexului Overitatea endogent este exprosia rei boli neuroendocrine 13.4.2. Etiopatagenie Sra vizut antecior c& obezitatou depinde de numarul ji volumul adipoeitelor. Un rnumar creseut de adipocite este wn rise crescut de obezitate. Obezitatea hiperpln~ ‘cd, cu numlr crescut de adipobite, depinde de alimentajia primiti in copildrie. Nurndrul adipocitelor a adult est fix. Bl se stabilizeaza i jurul varstei de 20-23 de ‘ani, Volumut adipocitului este ditect influentat de bitanjul caloric, Bilanful calorie pozitiv duc, fa adul, fa erosterea volurmului adipocitul gl implicit ta obezitats. Cu Toaintarea ia varstd, se reduce activitatea fizic gi surphusul ealorie se transforma in trigliceride de rederva, mirind volume! adipocitelor: Sciderea in greutateinseamnni sciderea volursului, nu a numarului de adipocite, care este o veloare fixi, Avoasta tele obevitaten hipertrofied, eure spare la adult datorita reducerié setivtati fiziee, [id o reducere proporfionala gi & alimentatie. Pe lang obezitatea hipenplazicd gi hipertrofica exist gi oberitatea de tip mint, fn care se social o crestere a numarulul de adipqeite - din perioada copilriei -eu o crestere a volumulu, care aparc oricind in limpul viefi, Aceasta este mai freeventi la ferel Factorii etiologiciai cbecitati suntin ordinca frecventet si innportante! urmitori: + supraalimentatia; ~reduceret sat lipsa activitalil fzice, raportat la eoisumul alimentar nemodi- ficat, Profesivnile sedentare, ronuntarea la sporturt sau diferite exercitil fiziee, comoditatea transportulai uut0, stint tot atta factor’ care contribuie la obezitate, factor psihologici, in sensul refugieri i satisfac alimentar, pentru o nerexs in viati, diferite deviluziafeetive ete. (refuli); cootismut; mediul urban, unde acesii factori sunt mai evidentis rmodificdri endocrine (cauye endogene), mull mai rare: sarcina, boala Cushing, adenomul Langethans, sindromy| adiposogenital, hipotiroidie ot. 13.4.3. Faraiele-cnice {@) Criteriul canttattv = obezitate mocieratl: +20 40% ~oberstute medie: +41 — 100% —obevitate sever: > 100%, {(b) Criteriu! etiopaiogenic: obezitatea primard si secundari (eaurze endocrine, hipoialamice); (©) Criteril cetularitate (cu tei forme): obszitatea hiperplezic, hipertroficd simixt ‘Obezitatea este un factor de rise. Relatia diabet-aberitate este foarte important Este determinata+de fuctori genctici $1 metabotici comuni care implick inulinorezistenfa petifercisibiperinsulinisml, Hipertgliceridemia este des corclatt ceubiperinsulinismu. ‘Colesterolulplasmatic este erescut. 85% dintre bolnavii eu diabet zaharat sunt ‘obezi cu consecinte catastrofale. Diabotieit pot avea inal freevent in antecedentate familiale obszi, deeat invers; diabetul zaharat agraveazR ca crestere in greutate [Ambele boli induc insutino-revistenga si hiperinsulinisonu, De obicei sunt mostenite impreund, Cancerul se intlneste freevoint in obezitate. ‘Obezitatea abdonsinald reprezinté o form particularé @ dopunerii tesutului adipos, care se acumuleaza exccsiv in jurul organctor din cavitateaperitoneala, motiv ppontry care imbracd um aspect cotati tipie ntnit mai feevent la baba (de unde gi enumirea de obozitate androida), Femcile cu acest tip de obezitate prezint3 semne dle hiperandrogenism: valor! erescute ae testosteronului liber si valori szazute ale ilobuline’ delegutoa hormonilor sexual. Tesatu adipos deservit de venaporti este ‘sonsibil la stimuli fipoltii, at la barbati,c&t si la ferncilp eu obezitate android. Lipoliza va produce valor erescute ale AGL. cau suplimentar de insino-tezistenft sitlterioe, descdidereatoleranei Ia giucoz. Aceast form se intdlncste tal freevent Ia bjtbati docdt la femme’: Diferentele esentiale intre obezitatea hiperplazica gi cea hipertrofi Cafacierstica ~~ | Obata iperlazicd Marines excestlih n pponderal tsiotie sparigia mai ales To parige la adult copie Diotributia grisimit mai mult perifericd deett | central (mai ales central aborainala) | ccetutasitate funds ereseut de calule cu] numér normal de celule cu ‘yolurm normal sau usor | volum normal mult crescut proporjional cu volumal | proportional eu volummul ‘colar 7 | celular roponticnat cu volumsil | proportional eu vohumt fete feller sib rmaderat | Inculino-rezistenta | ‘ulbor shetabolice asociate® ! Raspuns!ly watarent *+-avestea includ: hipeclipemie, diab, hipervr hipertensiune erteratIntern pentra cadre me (@) Criteria! locatizarii — gre semnificatie mai mare pentru considerentele metabolic, decat pentru cele topografice. Se disting pateu forme; 1. obezitatea android —fesut adipos atumulat in special in pattea supetioars a corpului, Este denumité uncori gi ,obezitatea abdominala’ 2. obezitatea ginoid ~ pesut adipos acumulat mai ales in regiunes soldutilor, pe ‘coapse gi in esutul subcutanat; 3, obezitatea mixta ‘ 4, oberitatea abdominald (visceral), ce se suprapune in mare masuri eu obszitatea androida, este cea cate se asoviazd frecvent cu lulburéri metabolice, smaltiple. 13.446 Compliatit ~Diabetul zaharat este o complicatic majord. Peste 80 -90% dinue diabetici au fost sau sunt obszi. Boala evolueszii prograsiv pind la stadiul clinie manifest de diabet. Complicatile cardiovasculare sunt nameroase si severe: hipertensiunea arterial este frecyent’ la obezi (peste 50% dintre obezi au gi hiperiensiune arterial8) ~ insuficienta cardiacd este le fel de freevont intalnita la obczi. fn aparita ci joact rot travaliul ereseutimpus inimil de obezitate,hiportensiunca arterial asociat precum si infiltratia gras a muschiului cardiac. ~ Ateroseleroza apare mai freevent si-mai devrome fa botnavul ober. (eu ecl putin 10 ani fat de normoponderal). Daca se tine seama de-freeventa, severitaten simortalitatea crescuti prin complicefileaterosclerozei (infecte miocardice, accidente ‘vasculare cerebrale), se infelege gravitatea acestot complica fa obezi. ~ Varicele reprezinti uma dinre,cel mai des Intilnite eémplicapi, localizate la nivelul membrelor inferioare, = Dintre commplicafile pulmonate: bronsita acuta gi cronicd, emfizenmul pulmo- nar, dispneea de efort datorits seiderii capacititii vitale, uncori hipertensiunea ppulmonara gi nu rateori sindromul Pickwick (somnolent i obczitatc). ~Complicatite digestive sunt: hipotonia bliar, itiaza bia, constipatia ero- _nicl, hepatita cronica prin steatord hepatics (infiltrate grasa a ficatuli). ~ Tulburari de stata: cifozi dorsal, lordoza cervical8, picior plat, spondiloze, artroza goldului, poliartroze sau numai durerea articularé semnalata la 70% dintre obezi ~ Complicati cutanate:intertrigo, piodermite, seborec. ~Complicaii a nivelul sistemuui nervos central ceftiee,astenie, vertije, uneori obsesii, anxictate, ~ Complicati ginecologice: amenoree, tulburéi de cichy ovarian. Din cele prezentate se infelege gravitatea obezitiit, Dupa unele statistic numai 30% dintre obczi ajung Ia varsia de 70 de ani, Sé injelege eX prognosticul formuat dupa cunoscuta expresic popular, “cu eft este mai lunga cureaus, cu att mai este vinja”, esto foarte reat,” Rolile de nutritie 717 IBA, Tratamost* Slibires unui obwzeste c'actiane dificil. Prt o cooperate intre bolnay si medic cforturte sunt inutile, Obiectivul fundamental, este transformarea dezechilitrulat ‘energetic poritiy int-unul negotiv, Aveasta presupiine trarisformarea report - port-consum energetie -intr-an feportfavorabil consumului, Bitanfut ealori tre- buie si fie negativ. Petry realizarea acestui object st foloseste regimal restictiv, cultura fizica si medicatia, Roaultatul este slab, sedderee aportului calorie este obligatoriu. Reducerea stresului,sedentarismulul; aportul calorie trebuie individuatizat; diet echilibrate, cu cexcluderes lipidctor si glucidclorrafinate aportul calor 1,2-1,5 erkg corp, iar lipidele 40-50 p/z, iar cel de glacide 150-200 g/zi. Putin zabir, ule, grésimi, sexe, Legume, ‘eartofi soe, linte, mazare,fructe proaspete. Lichide nonate (ceaiuri nefuduleite, cu proprietati diuretic, ceaiuri din cozi de cirese, matase de port, sere redust (3- 5 p/2i), vitanting; alcool interzis.O slimentate siracd in grisimi previne nefrotitiaza Mese regulate gi fractionate. Vor fi evitate alimentele sirace in glucide (cetogene sau irl grisimi, sau hiperproteice). Consumul exagerat de alimente duce la doves. ‘Medicamentele (amfetainine, hormonitiroidieni, ciuretice) sunt parfaleficente, dai au efect socundar. Bste indicat defent|uonarnina (Izolipany si cresterca activité fizice spontane sau programats Prezentatn mei jos acest regim: 1 UMF BUCURESTI *CLINICA DE BOLL METABOLICE $I DE NUTRITIE CENTRUL DIABETIC - OBEZITATE OBEZITATEA = Este cauza a 70-80% din eazarile dintre diabot ta adult. - Favorizeazi eparitia aterosclenozei gi accidentelor ei angina de piept, infarct de miocard, apoplexi, ec). = Provoaci cresterea tensiunii arterial. Favorizeaza aparifelitinzei bitiare, = Favorizea74 aparifia artrozelor $i sponditozelor. ~ Favorizewzi aparitia varicelor. ~ Mareste risoul de apatitie a caneerulu. = Dirninueazat puterea de mn Regul deregim in oberitate 1, Nu mancati nimic intre mesete prescrise. 2. Nu abuzati de sare, 3, Nu consume} alco! 4, Respectati intocmai cantitifile de alimente indicate11 _ Medico intern ponte cadre med REGIM PENTRU 0 21 (cca. 1000 calor, 75y proteine, 100g acide, 35g pide) Diminea(a, - 200g lapte rece sau eal Ora 10" ~ 0 chifla (90g) sau o felie de pine’ (50g), eu brinz’ ‘sau carne fiat slaba (50x). Ora 12> - 0 cafea neagrit ou zaharing, Ora prinzulu foful 1 ~ salate de crudititi din 200g varza albu sau rosie sau ridichi dé fund, sau fandive, salalé verde sau castravef, salata de rosii, ardei grasi; prazcu 0 Tingurifa de ulei, amaie sau ore. = Se pot folosi 1-2 farfurié de supé Sau ciorba, preparate din aceteasi legume i aceleagi cantitji ca cele indicate pentru salata, Neputind folosiridichiile $i andivele, legumele pentru supe sau ciorbe se vor completa cu lobodi, spanac, dovlecei sau conopida fetal TT 4 100g carne slabi de vac, méanzal, paste fata, ftipta, toexti gi flarta sau fripta, inibugité, conserve de carne slabs preparats ca rasol sau 150g peste slit, staveid, cod, stiucd, galiu (congelat san proaspad Fert, fipt la euptor, conserve de peste slab, rasa, = sau 150g branzi de vaci. felut 1 = um ina (100g). Seara 150g cartof fier inabusiti sau 200g soteuri din fasole verde si 200 dovlece cu 2 lingurife de aunt, fetul 1 100g, carne stabi fripta sau 150 g peste slab (adick somtl care nu s-# consumiat ped) fetul 11 ‘un mir (100g). fn ziua in care camea se inlocuieste cu-50 g parizer, suncé, crenvarsti sau salam popular, nu se adangd ulei peste saate, ci ulei de parafind si kimfie sau ofet, " Salatele, ciorbele saw supele si soteutile mu se prepara din morcov, toting, sfeeli si mazare verde, ~ Supele nu se ingroasé cn flinoase, Supele $i ciorbele se usezoneazd cu verdejuri de tip patranjel, marar,feustean, tarhon ~ Sosurile se prepati din supa de came degresati i se drop ci o fingura de jaunt, timaie verdefuri,cimbru sau dafin. - © Carnii i se da gust cu cimbre gi pu chimen, n sito, iar salatelor eu lienéiv, ofet Bollie de nutriie 719 - Fotosind toate aceste condimente, se poste redice ct suring eantiatee abignuits de sare ce > adaug’ la mancare, Jn acest fel puteli consuima canitates doritS de lichide, excluzind ins biuturile indulcite (sue, sirop, lichior, nectar, pepsi te.) si cele ateoofce Sent total interiae: bir, toate duichrile concentrate, fnvasel si depisine canlttiorpreserse de pine si cartof w Dinlwe fructe sont intercise fructle usate, eal ofeaginoase si dntreeele ee se cousuna proaspote: struguri,prunele, eeepoe pitroase, petele bergamote NPelurile vor fi it mai variate pentru ca regimul si poet fi tinurin Gp. Se folosese regu gimat restrictive, eu 400 600 sau 800 calor, De exemnpl: rei de 240 calor permite 300 g brinza de vaci per regis lactt (1 ita de Tepte por, aduce eproximativ 600 calor, ar regiraul de rues, (deexemple | kg de trove} aduce 400 calor In conti de spitl se poate floss pastel sbsolt.Bolnaval sin in tepuus fa pat i primeste 1500 - 3500 onl ceai indulet eu zabecn Suplimeataren vituminelor pe cale parenteral (clinica de boli de autrife i bol ‘petabolce din Bucuresti. Un asomence rogim restrctv nu este posibit det timp foarte limita. Ate varante de reginni hipocaloricéau Fost prezentate lx capitol toffoni de aimentaie gi dcteticd, dicte avand caraeter mai general. Dintreacestea wolgm diets bidro-zabarata, regimul hipocaloric, regimut bipolipidie (Gipocolesterolemiant) regia vegetarian, repimul dccruditt, lcto-ovo-vegetarian, cura de fete ec Guiluera fizied, este un adjuvant pretios al regimulul sh practioa cultura fizicd medical n conte specializate, dar mai accesibilé este cultura fie bert pe care refectucaza bolnaval insti, singur Efortrle fizie vor fi moderate, alice si frcteat ath vita. Na 30 recomand efor fzioe mart, sporadice, ete eros tpclital ssctea. Se recamandé mersul pe jos 60-90 de minute zile, eros cielisu, inot, patina), turism, gimnasticd ete. x Dotamentul bane ficioterapic este tt un factor adjuvant. Const tn pro- edit ermo-terapive (bi de abun, bi de lamin), masa du ca presione, ee vlomentul medical ny actioneaza ie obezitae pe masura asleptsilor Se Fotoxensanacamente pontrainhibareaapettui creseut, pentra stinslerea catabo- Topulustaiuretice penta climinarea apc, Ditre anorexigene: Anapetolul, Sutil i Cantuoforancl ate provoscd setae precoce Sitio! se administra djs asO mainte inanten color tri mese, iar Gastrofibramul 4 »Stablete, eind apare senzafia de foame,Tratamentul dureazA maximum t 2 Tupi. REGIM ALIMENTAR CU 1400 DE CALORIT IN § MESEJZ1 L. Principii generate in regimol alimentar pentru obezitate: serviti obligaorin alimentele permise nS mese (3 mese principale si 2 gusts intenmettare); especial ntocmmai cantiale de alimente indicate; nu mincafi simie ire mescle pprescrise: consumati de dowa ori pe séptimina came de poste; nu depisiti 2 falbenustrl pe sdptdménd, de prefert fcr ar; mu ingroset supe sau corbete cu ‘rez, gris, paste Minoase sau cartof, fulosifi la gat si laasezonares salatelor nual20 Medicina termi pentra cadre medil lei de flosrea soarelui, porumb, sofa saw de misline: nu prepareli sosuri cu unt, {hind sau smantind; induleifi ceaiul, eafeaue, compotul, imonada numai cu zehering sau cwalteedulcorante. Nu folositizahrult Reducefi consumul de safe la aproximatiy 5 g pe zi; nu consumati alcool; faccti c&te o plimbare dup mescle principale: IL, ALIMENTE PERMISE: 100 g carne stabi: pasire fara piel (pui, ‘lind curcan); vit (vae8, vite): vinat (lepure, cipricard); peste (stiucd, salu, stavrid, cod); 50 g brAnzi de vaci, sbi, cas, urd&; 250 ml lapte: dice cu 1,8% erisime: lapte batut,inurt; 100 g pine (Gradhem, intermediaré, neagra) sau 400 g miamaligut’, pripiti; 500 ¢ legume en 5% glucide: fasolo verde, praz, gulii, varz8, conopidi, dovlocel,spanse, rosii.castraveti slat verde, ardei,rdichi, vinte, andive, ciuperci, bam, sparanghel, urzici, stevie, loboda, untisor, papadic; 100 g legume cu 10% slucide: coup, moreoy, (lind, cidécind patrunjel; 150 g legume cu 20% gluclde intiite fierc: cartofi, fasole uscati boabe, mazare boabe sau 100 g orcz, gris, paste fiinoase céntarite fiertc; 300 g fruete cu 10%-glucide: mere cretesti, more domnesti, pere, portovale, mandarine, gutui. c&psuni, visine, cirese. de mai, Sagi, zmeurd, aline, coacivze, piersici eaise sau 600 g pepene verdc/galben sau 500 g grapefruit; 30 g ant; 30 mt uiet TU MODEL DE REPARTITIE PE MESE A ALIMENTELOR PERMISE: : I dejun: 250 mi ceai induilit cu zaharind + limdie: 50 pfline; 15 g.unt; 50 i brinzd de vaci; 50 g legume cu 5% slucide, ‘Gustare ora 11:25 g paine; 5 g unt; 50 g legume cu 5% glucide, Masa de pray: supaiciorb de legume cu 5% glucide (150 g) si legume cu 10% ghucide (50 2) + 10 mf wlei + 50 ml iaurt + verdeats; maneare de legume eu 20% glucide ((150 g) si legume cu 10% glucide (50 g) +10 mf wl #50 mi iaurt + verdeatas 100 g carne rasol sau grtar; salatd de legume cu 5% glucide (100 g) + 5 snbulei suc de limaie; 100 ¢ fructe cu 10% glucide. Gustare orn 17:25 g ptine; 200 mt iaurt Masa de seardi:'200 g sote de legume eu 5% glucide + 10 g unt + verdeatis sompot de fruvte cu 10% plucide (200 g) induleit eu zaharing. TV. ALIMENTE INTERZISE: caine gras pore, oaie, miel, glee, ray); mnezeluri grase: salamuti, cima; ongane: creer, fcat; cost kaiser, pieptardelenesc, gun’ férdneased; peste gras: morun, nisetru, erap rare; ieve; conserve de'camne, beste; lapte integral, condense, praf; brinzeturi fermentate:telemea (ouie, cape’, Divolita), cascaval, brdnzi topitd, bratz de bird; mai mult de 2 galbemuguri pe sptimand; seu, unturi,staning, grime pasare; sosuri cu unt saui margerinl; supe sau ciorbe grase: maioneze, smantind, isc, Gructe oleaginoase: mci, alune, migdale, arahide; fructe dulci: prune, struguri, pere pergamote, banaree, curmale, smochine, stafide; zahar si produse zaharoase: bomboane, ciocolati, gem, dulceata, marmelada, mniere, rahat, balva, nuga, serbet, produse de cofetirie si patiserie: tort, prajtur, _- Fursecuri, pigcoturi, chee, cozonae, placinte, pateuri, gozosi, budinci; alcool. de nutritio 721 13.5. Denutrifia ‘slabirea) Se infelege pierdorea in greutate, cu-10 > 15%, In func de gradul pierderi ponderale exist mai multe grade de denutriti. Cagoxia este cea mai sever fori. Etiopatogenic se deoscbese: - demutrifia primara, care apace pria lips. de aport al principiitor alimentare (ubalimentatic) si - denutrifia secundaré, cauzeti de incapacitatea temporal’ sau delinitivi de slingeca sau utiliza prineipiie allmemare, fa continuare peazentinphincipalolecaxze: boli digestive: gastrectomia, colitele, cirozele hepatice, ulekrul ete; boli neuroendocrine: eagexia hipofizari, boala Bisedow, boola Addison: bolt infeetioase: dizenteri, febra tio ete. = boli cronice: canceral, tubereuloza pulmonar, unele anernii, boli de sisiem, infect, ete : ~abuz de toxice: eicootism, tabegism; -arsuri, supuraiicronice, albuminurie; anorexia psibicis = denuitritia iatrogen’ prin prescrierea de regimuri neachilibrate, suiare, prin abuzul consuniéri ancmitor medicamente otc. Procizim ca exists dous tipuri de slabire:slabul stenic, care este stare fiziolo- gicd si slabul astenic, care este 0 boala (denulrtic). Slabul stenic este slab consti- tujiopal. El igi pistreazt vigoaren gi forta de mune’, consign’ o ratie ealorici nor- imal sats chiar exagerati, ‘Simptomatologia este bogata si depinde de gradul de nutri. = Slabirea oste soinnul principal, Edemul cetential poste mesca slabitea, «= Astenia este obigaiita gi se insofeste de seBderes rezistentei la efort $i rig (ilozitatea). ~ Apar freevent pioze viscerale, pielea este useatd, parul ra, faciesul cu obtaji cerraciagi, buzole subtri ochiiinfundat, faa pigmentat limba dem ~De asemenca, zpar sernne diferte: pus rr hipotensiune, polakiurie si potiuric, deme deplasabile eu pozitia eorpuli, amenoree, sedderea potenjci sexuale fs bir~ bai, moditicari osoase, mai ales ta nivelul coloanei vertebrale dajorité osteoporaze sisteomalaciei, Uneori pot aparea manifestiri neurologice ca polineveite, abolres refloxelor, inspmnie, indiferenti, facies imobil = Semne de avitaminoza B,(glositi cu limba rosie. depapilatg, chcilité angulard) si uheori serhno de peiagra (diarce, astenic, pigmentare, rite). " ~Semne biologice: hipoproteinemie, anemie, hipoplicemie, hipoctorhidte,hipo- colesterolemie, sedderea calciului si fosforului si scaderca metabolismula bara Evolujie. Cu timpul ereste receptivitatea afi de multe boli, dpar freevent corn- plicatiinfectioase (eripa, pneamonie, tubercutozs pulmonard), cieatrizarea plégilor diminua prin se&dcres anticorpilor si activitatea leucoeitelor devine defictara. Tratament: ~ Igiena boinavuluitrebuie reatizaté cu mult aij.