Determinarea calității apei în cadrul

proiectului Erasmus Be Clean, Be

Green, Promoting the Sustainable
Development of Our Community

Elevi: MAXIM MATEI,

FILIPCIUC ȘTEFAN clasa a X-a
Profesori Coordonatori:
CULBEC MAGDALENA DORINA,
CRUȚ BIANCA
Liceul Tehnologic Economic de
Turism Iași
 Actualitatea proiectului de cercetare
Lucrarea dată prezintă o activitate desfășurată în cadrul proiectului Erasmus Be
Clean, Be Green, Promoting the Sustainable Development of Our
Community în acest an școlar.
Proiectul este realizat și implementat de Liceul Tehnologic Economic de Turism
Iași, în parteneriat cu licee din Italia, Portugalia și Belgia.
Scopul proiectului răspunde nevoilor comune tuturor participaților și este de
implicare a tinerilor în dezvoltarea durabilă a comunității locale prin cultivarea
sentimentului de respect pentru mediu.
Agenda 2030, propusă de Națiunile Unite la finele lui 2015, reprezintă un
program universal de acțiune globală în domeniul dezvoltării
durabile. Proiectul nostru a pornit de la nevoia de cunoaștere a obiectivelor de
dezvoltare durabilă.
Dintre cele 17 obiective am pus accent pe obiectivul 6 Apa curat și igienă,
obiectivul 12 Consum și producție responsabile
 Actualitatea proiectului de cercetare
Apa este substanța fără de care nu putem trăi. Ea se găsește în corpul uman în
proporție de aproape 70%, în alimentele pe care le consumăm, cu ea spălăm
tot ceea ce ne înconjoară, realizăm treburile casnice și folosim multe produse
care sunt confecționate cu ajutorul ei.

De aceea, este important ca cea pe care o consumăm și folosim să fie apă

potabilă, curată, fără impurități, astfel încât organismul nostru și mediul să nu
sufere.
 Scopul proiectului
Evidențierea calității probelor de apă studiate prin determinări colorimetrice și
conștientizarea reducerii consumului de apă în urma calculării amprentei de
apă, gasirea de masuri simple care pot reduce consumul de apa.

Obiectul de cercetare: Probe de apă provenite de la robinet - de la fiecare partener

al proiectului- din Iași România, Porto Portugalia ,Tessandrilo Belgia și probe
de apă din Lacul Bracciano , Roma. Probele de apa au fost determinate în
laboratorul de Științe din Liceul Terezio Mamiani din Roma. Tot aici am
determinat și amprenta de apă, folosind calculatorul amprentei de apa
https://waterfootprint.org/en/resources
Metoda/metodele utilizată/utilizate în cercetare și
elaborarea produsului
Determinarea calității apei potabile și măsurarea amprentei individuale de apă,
precum și găsirea unor soluții pentru a reduce consumul de apă, au reprezentat
temele activității desfășurată la Liceul Terezio Mamiani din Roma, în cadrul
mobilității derulate în proiectul Erasmus Be clean, be green. Activitatea
practică a cuprins următoarele etape: colectarea probelor de apă, desfășurarea
propriu-zisă a determinărilor calității apei în laborator, calcularea amprentei de
apă, formularea concluziilor și a recomandărilor.
Activitățile planificate și realizate în cadrul proiectului.

În această lucrare, am determinat calitatea

probelor de apă folosind kitul VISOCOLOR
cu reactivi pentru determinări colorimetrice
care evită utilizarea de substanțe periculoase,
Kitul VISOCOLOR ECO are instrucțiuni
ușor de înteles bazate pe pictograme.
Evaluarea vizuală prin proceduri
colorimetrice se face prin comparație cu scala
comparatoare inclusă în pachet.
 Activitățile planificate și realizate în cadrul
proiectului.
Metoda de lucru este simplă iar procedurile sunt bazate în totalitate pe
pictograme ușor de înteles. În analiza colorimetrică, proprietatea reactivilor
speciali este utilizată pentru a forma compuși colorați cu substanțele care
urmează să fie determinate, prin care intensitatea culorii lor crește odată cu
concentrația substanței căutate. Toate culorile rezultate sunt comparate cu o
serie de culori standard. După atribuire sau uniformitatea culorilor, rezultatul
poate fi citit direct.
Determinare colorimetrică a amoniului din
probele de apă.

(Folosind tabla colorimatrică)

 Am realizat urmatoarele determinari ale probelor de apă:
Determinare colorimetrică a amoniului din probele de apă.
Monocloramina este derivată din ionii de amoniu ca urmare a efectului clorului în
domeniul alcalin. Combinat cu timol, acesta formează un colorant albastru de indofenol.
Valori normale: 0,2–3 mg/l NH4+

Instrucțiuni de folosire:S

1. Se toarnă o probă de apă de 5 ml în fiecare dintre paharele de măsurare folosind

seringa de plastic. Se așează un pahar de măsurare în poziția A din comparator și se

adaugă reactivul numai în paharul de măsurare B.

2. Se adaugă 10 picături de NH4-1, se sigileaza paharul și se amestecă.

3. Se adaugă 1 lingură de măsurare nivelată de NH4-2, se sigilează paharul și se agită

amestecul până când pulberea s-a dizolvat. Se asteaptă 5 min.

4. Se adaugă 4 picături de NH4-3, se sigilează paharul și se amestecă.

5. Se deschide paharul după 7 minute și se pune în poziția B în comparator.

6. Se glisează comparatorul până când culorile se potrivesc în orificiul de inspecție de

deasupra. Se verifică citirea măsurătorilor în locașul de pe lama comparatorului.

Valorile medii pot fi estimate.

Temperatura probei de apă trebuie să fie între 18 și 30 °C.

 Amoniacul rezultă în apă din degradarea incompletă a substanțelor organice care conțin
azot sau poate proveni de asemenea din sol. El reprezintă primul stadiu de descompunere al
substanțelor organice cu conținut de azot în molecula lor și de aceea ne indică o poluare
recentă (ore-zile) și în consecință foarte periculoasă.

Din surse diferite, inclusiv gazele de eșapament auto și gazele de eșapament industriale,
cantități considerabile de săruri de amoniu sunt returnate în sol prin precipitare ca
îngrășământ azotat. Amoniacul este excretat de animale și oameni în excremente lângă uree
ca un compus de azot. În apele pure, conținutul de ioni de amoniu este sub 0,1 mg/l, în apele
poluate se pot determina concentrații de până la 10 mg/l. Conținutul de compuși de amoniu
trebuie luat în considerare în primul rând din punct de vedere igienic, deoarece amoniacul ar
fi putut fi format prin descompunerea excrementelor umane sau animale. Ureea este
descompusă, de exemplu, în amoniac și dioxid de carbon sau în ioni de carbonat de amoniu
și hidrogen.
 Determinare colorimetrică a nitraților din probele de apă
Ionii de nitrați sunt reduși la ioni de nitriți într-un mediu
acid. Combinate cu o amină aromatică adecvată, acestea
formează un colorant azoic galben portocaliu.

Valori normale: 1–120 mg/l NO3

Copilul poate fi expus la nitrati atunci când bea apă
sau consumă mâncare preparată cu apă
contaminată cu nitrati. Nitrații se leagă la molecula
methemoglobină care transportă oxigenul în fluxul
sanguin, făcând astfel indisponibilă oxigenarea
corectă. Ca rezultat, pielea și buzele copilului capătă
culoarea albastru, copilul poate suferi scurte pauze
de respirație și poate deveni agitat sau apatic. Boala
se numeste methemoglobinemie sau “sindromul
copilului albastru.” Desi nitrații din apă sunt un
factor agravant, înca nu au fost elaborate probe
științifice suficiente pentru a susține o asociere a
nitraților din apa potabilă cu diverse malformații
congenitale, avorturi spontane, apnee etc.
Determinare colorimetrică a nitriților din probele de apă
Sulfanilamida este diazotizată de nitriți în soluție acidă. Diazoniul sarea este
cuplată cu o naftilamină pentru a forma un colorant azo roșcat-violet.Valorile
normale:0,02–0,5 mg/l NO2.
În apele subterane și de suprafață, concentrația ionilor de nitriți este scăzută.
Apele uzate pot avea un conținut mai mare de nitriți, care se datorează fie
apelor uzate industriale din industria metalurgică, industriei chimice, fie
contaminării fecalelor. O sursă de nitrit din nitrat este, de asemenea, fierul
galvanizat instalațiilor menajere. Concentrațiile de până la 1 mg/l sunt încă
clasificate ca inofensive.
Determinare colorimetrică a fosfatului din probele de apă

Molibdatul de amoniu se formează cu ionii de fosfat acid fosfomolibdic, care se reduce

la albastru de fosfomolibden.Valorile normale: 0,2–5 mg/l PO4-P

Apele pure, în special apele de munte, au un conținut de fosfat sub 0,1 mg/l, de obicei
chiar mai mic de 0,03 mg/l. La concentrații mai mari de 0,1 mg/l PO43−, poluarea este
prezentă numai dacă alți indicatori de poluare sunt pozitivi. La niveluri de fosfat peste
0,3 mg/l există întotdeauna o suspiciune puternică de contaminare. Cazuri speciale sunt
apele de turbării cu conținut de până la 1 mg/l. În cazul contaminării cu ape uzate
menajere (deșeuri de bucătărie, în special materii fecale), cantități mari de fosfat
(aproximativ 4,5 g/24 h de persoană) intră în apă: În cazul contaminării fecalelor,
conținutul ridicat de fosfat este un indicator chimic fiabil. Îngrășămintele artificiale
cresc conținutul de fosfat din apele subterane
Determinare colorimetrică a valorii pH-ului

Se introduce cu penseta, în fiecare probă de apă , o bucată de 1 cm de

hârtie indicatoare corespunzătoare mediului descoperit anterior. Se
compara culoarea cu cea de pe scara de valori şi se stabilește pH-ul.

Determinarea valorii pH-ului unei ape oferă indicații inițiale și de

bază ale calității apei. Pe baza valorii pH-ului, se pot face declarații
despre gradul de agresivitate (efectul de atac) asupra materialelor de
construcție, dar mai ales despre efectul asupra florei și faunei în apa
râului și, de asemenea, într-o stație de epurare a apelor uzate.

Pentru apele de suprafaţă, care de regulă conţin cantităţi neînsemnate

de CO2, sunt caracteristice valorile bazice ale pH-ului. Schimbarea
pH-ului este condiţionată de procese de fotosinteză (la consumarea
CO2 de către plantele acvatice se elimină ionii ОН-). Sursele ionilor
de hidrogen servesc substanţele humice şi acizii humici, care pătrund
în ape împreună cu soluri. În apele de suprafaţă pH-ul variază între
6,5 –8,5; precipitaţiile atmosferice au pH-ul 4,6 – 6,1; apele din
mlaştini – 5,5-6,0; apele marine – 7,9-8,3. Iarna pH-ul apelor este mai
acid (6,8 – 7,4), iar vara – mai bazic (7,4 – 8,2), ceea ce este legat de
cantităţi diferite de oxigen dizolvat şi bioxidul de carbon în ape la
diferite anotimpuri.
● Oamenii folosesc foarte multă apă pentru băut,
gătit, spălat, dar şi mai multă apă pentru producerea
hranei şi a unor bunuri precum hârtia, hainele de
bumbac şi altele. Amprenta asupra apei a unui individ,
a unei comunităţi sau organizaţii este definită astfel:
volumul total de apă dulce utilizată pentru producerea
de bunuri şi servicii destinate indivizilor sau
comunităţilor, sau de obiecte finite destinate
companiilor. Începând cu anul 2009, există un
standard de calcul al amprentei asupra apei, sub egida
Water Footprint Network – o reţea internaţională de
guverne, corporaţii, organizaţii non-guvernamentale şi
organisme ONU. Amprenta asupra apei medie la nivel
global este de aproximativ 3400 de litri de apă pe cap
de locuitor pe zi, dar în SUA şi Japonia tendinţa este
ca aceasta să se dubleze.
 Concluzii

✓ Determinarile colorimetrice ale amoniului, nitriților, fosfaților, nitraților si a pH-ului probelor de apă au evidențiat că apa este potabilă.
✓ În urma calculării amprentei individuale de apă, s-a constatat că trebuie să reducem consumul nejustificat de mare al apei.

✓ Folosind mai puțină apă fierbinte, economisiți curent și bani. Instalați robinete și capete de duș cu aerator pentru a reduce consumul
de apă.

✓ Închideți robinetul când vă spălați pe dinți. Când îl lăsați să curgă, pierdeți până la 8 litri de apă pe minut!

✓ Dacă apa picură din robinet și când acesta este închis, încercați să reparați robinetul. Altfel puteți pierde până la 1 l de apă pe oră,
echivalentul unei căzi întregi într-o săptămână.

✓ Verificați să nu aveți scurgeri la toaletă. Un rezervor defect poate duce la pierderi de 200 de litri de apă pe zi − ca și cum ați trage apa
de 50 de ori.

✓ Udați-vă plantele seara târziu sau dimineața devreme, atunci când se pierde mai puțină apă prin evaporare.

✓ Utilizați un termos. Dacă pregătiți o băutură caldă, fierbeți doar câtă apă vă trebuie sau turnați surplusul într-un termos; în acest fel apa
rămâne fierbinte și o puteți folosi din nou.
 Bibliografie
1. Buchman A. şi colab., 2008, Studiul
calităţii mediului, Manual pentru clasa
a IX-a, Ed. Economică, Bucureşti
2. Ionescu C., 1992, Strategii de predare
şi învăţare, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,
3. https://waterfootprint.org/en/resources/
4. https://climate.ec.europa.eu/citizens/cli
mate-tips/save-water_ro
5. https://sites.google.com/view/becleenb
egreen
 THANKS!
Do you have any questions?
youremail@freepik.com
+91 620 421 838 yourcompany.com

CREDITS: This presentation template was created by Slidesgo,

including icons by Flaticon, infographics & images by Freepik

Please keep this slide for attribution