Heproducerea interziss % Nerespectaren Standardelor de Stat este urmarité conform legi 2 Pos. PRETUL LEI 6,00 ‘REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA COMITETUL NATIONAL PENTRU STUNTA ‘SI_ TEHNOLOGIE. STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA, STAS 730-89 |AGREGATE NATURALE PENTRU LUCRARI| DE CAL FERATE $f DRUMURI Intocuieste : STAS 730,84 INSTITUTUL ROMAN (ctasificarea _stfanumericd DE STANDARDIZARE on NATURAL AGGREGATES AGREGATS NATURELS SanocuneTE TN npuPomtE FOR RAILWAYS. WORKS CHEMTINS DE 0 T ROUTIERS ‘Methodes dessa ‘AND ROADS ‘Test methods Mevoait nenteranit ft a 1 GENBRALITATT : LI. Obiect . Prezentul standard stabileste metodele pentru determinarea urmiitoarelor earacteristici :y I Caracteristict care depind in special de natura focilor : ; — rezisten{a la sfirimare prin compresiunea pietrei sparte in stare saturati (Ro); | ~ indlcele de rezinten(a la attcimare prin compress al'pietvei sparte in stare antae rat ads — rezistenta last — indicele de rezistenti la sfirimare prin soe meeanic al pietrei sparte in stare uscati nare prin soc mecanic a pietrei sparte in stare useat (Ry); (lay) ~ uzura cu masina tip Lés Angeles (LA), eu masina tip Deval (Uy) si coeficientul de catitate (Cas — rezistenta Ia inghef-dezghet — coeficientul de gelivitate (yu,) si sensibilitatea Ia inane (Hera) IE Caracteristici care depind in special de modul de obfinere a agregatelor naturale : a, confinutul de impuritag : — continutul de fragtiuni sub 0,09 mm din eriblur’ (Po) — continutul de fraetiuni sub 0,63 mm din pietris (Pos) 5 — echivalentul de nisip (EN); ate al nisipului de coneasare (C4) ; ~ coeficientul de net D. caracteristici geometrice : — granulozitatea ; — egeficientul de neuniformitate (U); — condifia de filtra invers: Indicele de concasaj (T,)5 jentul de form al gramulelor (Cy); platizare (Ay) 5 — gradul de spargere al granulelor ((,) = eo — coeficientul de C2U: 625.1/8.072 : 620.17 — coeficientul volumi medin (Cy Eratorat de = "MINISTERUL TRANSPORTURILOR $1 TELEOMUNICATILOR ~ Centra: Antrepriza Generala Construct fi ingitutal de Corcatar si Poiectari = _"_Tehnologice in Transportur ai Ferote | Bd. JAvrobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Pintilie nr. 5 BUCURESTI ‘Telex 11312 CNST R Data intrivii 1989-09-01‘STAs 130-88 : ae ~ ' j - 1.2 Domeniu, de aplicare Metodele stabilite prin prezentul standard se aplied pentru determinarea caracteristicilor -agrogatelor naturale destinate lucriirilor de ei ferate st drumuri, 1.3. Indicafii generale 1.3.1. Prelevarea probelor se efectueazi in conformitate eu pre STAS 662-89 si STAS 2246-89. 1.3.3, Cintiririleyse realizeaz% eu ajutorul balanjelor tel conform STAS 3308-85, astfel : — pentru sareina de max. 200 g, clasa de pre ederile STAS 667-84, ice cu sarcina gi claxa de precizie — pentru sarcina de max. 10 000 g, clasa de preci 1.3.8 Usearea pind In mi termoreglabili, 1a tempe Ta asi constant dacd intre dou, Ho tay sa ajuns sonstanta se face prin incHlziri suecesive, de preferat i tari de 105... 110°C, urmate de cintariri. Se considerk intariri succesive diferenta este mai mick de 01%. 2 DETERMINAREA REZISTENTEI LA SFARIMARE PRIN COMPRESIUNE A PIETREI SPARTE IN STARE SATOR, ATA 21 Prine Se determin’ procental de material care riminé pé eiurul SPAS 1078-73 dupa ce piatra sparta a fost supusi unei forte de 400 2.2 Aparatur’ jul metodei in tabli perforati 10 B — Presi hidraulied de min, 600 kY — Ciindra si piston (fig. 1) din ofel eu duritatea 200 HB. 10. : 7 4 7 \ $170 g [630 |, . - Pint — Vas emailat de 5 dm*_ - ~ \ — Ciururi din tabla perforati 50 R :31,5 R; 10 R STAS 1078-73. 2.3 Moddelueru Din proba de anatizat se separ fractiunea cu. dimensiunile de 31,5 ... 50 mm, objinata prin cernere cu ajutorul ciururilor din tabla perforat’ 31, Materialul pentru incereare se usued pins Ia ma Cantitatea de material, in kilograme,-pecesari pentru o determinare (m) este dati de relatin empiried : 1,05 pa tke] in care dé, densitatea aparentis pietrel sparte, in kilograme pe decimetra cub. Rated ch Ww—3- ee sma 736-8 - ; Proba se introduce in Vasull emailat unde se satureazi cu api timp de 48 h, dup care se seoate din ap% si se last timpul necesar pentru scurgerea excesului de api, dar nt mai mult de 10 min, pe wh ciur eu diametral ochiurilor mai.mie de 31,5 mm, dupi eare’se introduce in Aral de ofel, Se senturi eilindral de citeva ori, pentru ea piatta si se ageze eit mai granulele de la suprafafi se aranjeaza en mina , pe eit posibil, intr-un plan orizontal. Se pune pistonul si se asazi eilindrul pe postamentul presef, centrat intre platane. Se ridied presinnea treptat, astfcl ca in timp de 60... 90 s, fora de compresiurie si ajungit In 100 kN. Imediat ce se atinge aceasta forti se intrerupe presarea, Se scoate eillndrul din presi si se indepirteard pistonul, Materialul din eilindru se usuets pind Ia mas constant, dup’ Care se determing cantitatea ce rinmine pe ciurul 10 R. Determinarea se poate efectua si pe piatrit spartis in stare uscata, speciticindu-se in bule- * tinul de incereare, 24 Caleul Rezistenfa la sftirimare prin compresiune (R,) se caleuleazi eit formula : R= 7 100 (%] in care m masa inifialt a probei in grame; ‘m, masa materialului rimas pe ciurul 10 R in grame, Rezultatul este media a doua determiniiri care nu difer’ intre ele cu mai mult de 15%. 3 DBTERMINAREA INDICELUI DB REZISTENTA LA SFARIMARE PRIN COMPRESIUNE AL PIETREL SPARTE IN STARE SATURATA 3.1 Prineipiul metodei Se determing raportul dintre 0 constant si modulul mediu de sfirimare prin compresiune care reprezinti media sumei coeficientilor de trecere prin eiururile din tabli perforata 31,5 .R; 25 Ry 16 R; 10 R gid R, dupi supunerea fracfiunii 31,5 ... 63 mm la compresiune in eilindrul cu piston, 3.2 Aparaturé — Cilindrn gi piston (fig. 1) din ofel eu duritatea 200 HB. — Presi hidraulied de min, 600 kN. jiruri din tablé perforata 63 R; 50 R; 40 R; 31,5 R; 25 R;16R; WRISR 73. - STAS 1078- — Vas emailat de 5 dm*. 3.3 Mod de Iueru “ Materialul useat pin’ Ja mast constant, se esrne pentru a se obfine o probii de 3000-425 g constituits din pirfiegale -- 25 din fractiunile de 31,5 ....40.mm ;40.... 50mm 130... .63 mm, Proba astfel constituit’ se satiarenzii cu apa si se supune la compresiune conform pet. 2 Materiahul din cilindru dupi co a fost supus compresiunié se seoate, se usucd pind la masi constanta si se cerne prin clururile 31,5 R;23 R;16;10 R35 R eintdrindwse cantita- ‘nimase pe fiecare eiur in parte. 5 Determinarea se efectueazi pe inck douk probe constituite In fel ea si prima, cintirin- du-se separat cantitiile nimase pe flecare ciur in parte si calculindu-se trecerile, 34 Cateut 3.4.1 Coeficientii de trecere (a, b, e) prin cinrul (n) se ealeuleaz’ cu formulele : ™ My m, 5 in care tq coeficientul de trecere Ia ‘by eoeficientul de trecere 1a d cy coeficientul de trecere la a treia determinare prin eiurul » ; my masa materialului treent prin eiurul n, 14 prima determinare, in grame ; ny masa materialului trecut prin ciurul n, Isa doua determinare, in gram: rg masa materialulai treeut prin eiurul n, Ina trea determinare, in grame j in’ masa tolaki a materialului din fieeare probi in parte, in grame 5 ny diameteul ochintui ciurubui (31,5 ; 25 5165 10 sau 5 min), 1a determinare pri ‘a determinare prin‘PSTAS 730-89 SoS ey 3.4.2 » Modulele de sfirimare pr compresiune (S,) se caleuleazi cu formulele aus + Mas + Mie + Bio + Os Sea = bats + Bas + Bis + Pio + Bs Soa = Cais + Cas + Cis + Cio + Os mare prin compresiune la prima determinate ; are prin compresiune Ja a doua determinate 5 S.q, modulul mare prin compresitine Ia a treia determiniard 5 \ au semnifieafia conform pet. 3.4.1. sitine (Sq) se caleuleazi cu formula : ; Be im care S15 Si,S9 aU semnificatia conform pet. 3.4.2. B44. Indicele de rezistent la afiiximare prin compresiune (Ig.) se ealeuleaz cu formula empiried: 10° Sea, Tre in care Sea are semnificatia de In pet. 3.4.3. 4 DBTERMINARBA REZISTENTEI LA SFARIMARE PRIN $00 MECANIC A PIETREI SPARTH IN STARE USCATA 4.1 Prineipiul metodet Se determin procentul de material care rimfne pe cfurul din tabli perforaté 10 STAS 1078-73 dupi ce piatra spartit a fost supusi acfiunii de sfarimare cu berbecul ciocanulul ip Foppl. Aparaturdi ="Ciocan tip Féppl (fig. 2) compus din: berbecul (1) cu masa de 50 + 0,5 kg confec- fonat din ofel eu duritatea 200 HB, actionat de un mecanism de declansare ; nicovald (2) eon- fectionati dintr-un bloc de otel cu masa de cirea 500 kz si duritatea 200 HB, fixat pe 0 fundatie di beton sau zidirie de formi cubied eu laturd de cirea 1m; righi gradata din zoce | in zece milimetri (3) eu lungimea de 1500mm, pentru miisurarea intitimil de ekdere-a ber- Yeeului; riglet’ gradat% in milimetri pentra misurarea reculului (4). ‘= Gilindru si piston (fig. 3) din opel cu duritatea 200 HB. aN al | ; 3 NI 30 ; “O73 + |_¢220 | Fig. 2 Fig. 8 — Cinvuri din tabl& perforata 50 R 51,5 R i10R STAS 1078-73.» 9 a nelsmeat STAS 730-89 43° Mod de Iuera Pregitinea probei si cantitatea de material useat pind la mast constant supast ineer-* vii Sint conform pet. 2.3. Proba e introduce in cilindval de ofel. Cilindral se seuturd de éiteva ori pentru ea piatra sit se ageze cit: mai bine, apoi granulele dela suprafaj’ se aranjeazi en mina, pe ett posibil, Intr-un plan orizontal. Se’ introduce istonul in cilindru si apoi acesta se asazi pe’ nicovali, in timp ce Derbecul este ridicat . Dlocat. 5 Se deblocheazi gi se’ coboari berbecul pe pastila pistonului, fixindu-se rigla gradati la zero. Se supune proba la 20 lovituti ale berbeenlui, Kisat sit cada liber de la inilyimea eon- stant de 500 mm, fir si fie impiedieat reculul. In acest seop, dupa fiecare lovitur’, rigla gra- dati va fi adusi din nou la zero, pentru ca berbecul si aibx inalfimea constant’ de eiidere. Materialul este scos din cilindruy, iar proba sfirimata este cernuti prin efurul 10 B gi se cintdreste fracfiunea rimasi pe ciur. 44 Caleul Revistenfa la sfirimare prin joe mecanie (R,) se calculeazi cu formula: R, =. 100 %: ineare ™ m masa inifiali a probel, in grame j m, masa materfalului rimas pe eiurul 10 R, in grame. Rezultatul esté media a dona determingri care ny diferd intre ele cu mai mult de 15 %, 5 DETERMINAREA INDICELUI DE REZISTENTA LA SPARIMARE OC MECANIC AL PIETREI SPARTE 1N STARE USCATA 5.1 Prineipiul metodei Se determin raportul dintre o constanti si modulul mediu de sfiirimare prin soe mecanie care reprezinti inedia stmei coeficienfilor de trecere prin ciururile din tabli perforata 31,5 R 5 10 R; 315 Kyi sita 1 R SPAS 1078-73 gi sita din fesiturs de sirma 02 STAS 1077-67, dups supunerea fracfiuni 40 ... 50 mun la lovituri repetate ale berbecului efocamului tip Féppl. 5.2 Aparaturd » — Ciocan tip Fappl conform pet. 4.2 (fig. 2). — Cilindra si piston conform pet. 4.2 (fig. 3). — Ciururi si site din tabla perforati 50 R; 40 R; 31,5 R; 10 R; 3,15 RB gi 1k STAS 1078-73. . ‘ — Sita din fesiturx de sirma 02 STAS 1077-67. 5.8" Mod de Tuer Be come materialul supus ineetetei, dup useare obfine 0 proba de 3000 + 25 g constituita din fractinnea 40. se stipune la soe conform pet. 4.3. A la mask constant, pentra a 50 mm, Proba astfel constituits Matevialul din eitindru dup& ce fost supus socului se scoate, s5 cerne prin ciururite 31,5 By 10 Ry 3,15,R g sitele 1 Ri 02 gi se cintrese cantitagile rimase pb fiecare ciur sam siti in’ parte Determinaren.se efectucazt po ined donk probs constituite}la fel ea si prima, ein rindu-sesoparat eantitaile rimase po fieears efur yi sith in parte si ealeulindu-se tr ‘ile.wees foes a A Caleul . / BAL Cocti ineare a coeficientul de trecere, 1a prima determinare, prin eiurul san sitam 5 ‘= dy covficientul de trecere, In a doua tleterminare, prin ciurul sau sita m 5 c, coeficientul de trecere, In a treia determinare, prin ciurul sau sita n ov materialulué tieeut prin eiurul sau sita m, la prima determinare, in grame 5 m, masa materialuhui trecut prin ciurul sau sita n, la a dous determinare, in grame 5 ‘mg masa materialulni treeut prin eiurul sau ita n, laa treia determinare, in grame ; im masa total a materialului din figeare probit in parte, ‘ui ciurului saw sitei (31,5 min; 10 mm 3,15 mm sau 1 mm) sau a ochiului site (0,2 mm). in grame 5 a diametrul ochi Jagura interioa 54.2 Modulele de sfarimare prin goe (8,) se ealeuleazi eu formulele : aus +p + Baas + Ot Boe Days + Bip + Baas + Ds + Pos ens + ey Faas + + Gos ineare . Sq modulul de stirimare prin soc Ia prima determinare ; Sq modulul de siirimare prin soe Ia a doua determinare ; Sj modulul de sfitrimare prin soe la a treia determinare; a,5 Daj a au semnificafia conform pet. 5.4.1. 5.4.3 Modulul mediu de sfarimare prin goc (S,q) se ealeuleaz eu formula : n+ Se + So 8 3 in care . y Sai S25 Ss au semnificatia conform pet. 5.4.2. 14 Indiccle de rezistenfi la sftiximare prin goe mecanic (Ipy) se caleuleazk cu formula empiric in care Sve ave semnificafia de la pet. 5.4.3. 6 DETERMINAREA UZURII 6.1 Determinarea uzurit eu magina tip Los Angeles 6.1.1 Prineipiul metodet tabli perforati 1,60 P Se_ determin procentul de material ce trece pi STAS 1078-73, sau din {exituri de sirmi 1,60 STAS 1077-67 reprezentind uzura agregatelor naturale datorati in principal socurilor produse de ciderea bilelor metalice gi, intr-o. indsurdt mai miei, frecinit granulelor intre ele si ew suprafetele metalice ale perefilor masinii, Ia un mum prese Totafii ale masinif tip Los Angeles.-1- 8 STAS 730-89 | 6.1.2 Aparaturi — Magina tip Los Angeles (fig. 4) aleXtuiti capete, care ge roteste in jurul unui ax orizontal. , Gilinarul are o deschidere lateral (2) pe toati lungimea acestuia. In timpul inceretri, accoasti deschidere este previizuti cu un capac (3) care asigurd o inchidere etangi. Po suprafafa interioari a cilindrului, Ia circa 400 mm misurafi de In deschidere in | « sensul de rotatie, este amplasat un prag din ofel (4). Poritia acestuia urmireste un plan diame- GEaT YL este sudat’ de perete sau fixat in buloane, Lungimea pragului este cea a generatoarelcilin~ ‘drului, lifimea de 90 + 0,5 mm si grosimea de cirea 25 mm. Incdredtura abraziva este alcituiti din 12 bile din ofel cu diametrul de cirea 47,7 mm gi mata cuprinsd intre 390 gsi 445 g (in medic 417 g). run eilindru de ofel (1) inchis la ambele \ oo Fig. 4 7 — Chur din tabla perforati 1,60/P STAS 1078-73 sau din fesiturl de sirmX 1,60 STAS 1077-67. 6.1.3 Mod de Iueru A ‘Din agregatele naturale conform STAS 667-81, STAS we pin la mast constant gi se cintarese cantitatile de proba prev tuindu-se separat pe fiecare sort: in parte. 2246-89 i STAS 662-89 se usuct ‘iaute in tabelul 1, ineerearea efec- ‘Tabet 1 y Nomart | Masa bitelor | xymar d Sortut tsa probe, ‘de bile ‘abrazive, | Numade de ‘ # ou " rotatit 3-8 3000-410 z ~ 2020-415 500 - 7-18 ‘900010 ° 750::20 300 st 106-29 500010 u 4580580 300 200 100000 2 8000.40 1000 63 10000 +50 2 00020, | 1000 40283 00 10000475 2 5000::30 1000 Palast 0=71 din care se foprobia cu compe ia ala form tabetulu 2 5000 17,5 2 5000-430 500STAS 730-89 oe -8~ : ‘Tabet 2 Dimensinea diametrutut Mata ‘hill cura sn fractiunit, ‘wees prin | _Fimine pe 2 . 31,5 > 1250210 20 195010 5 16 1250:425 : 7a 1250225 Masa total a probel 8000.17.55 Proba de incercat (m,) si inekretitura abrazivi eu. masa corespunziitoare sortului, pre- vimute in tabelul 1, se introduc in masina tip Los Angeles. Se inchide etang capacul si se pune magina in funefiune. OBSERVATIL Y= "in cazul sorturilor amestecate (8—25, 1640 ete) se sepord i se analizeazd sorturile clement 2 = Pentraagreratele STAS 224080 cl I deteinarea se efectueazd pe vertu 257-69, fm canta previzute x pentru sortul 3168. Cilindrul se roteste eu de rotafii corespunziitor sortul din ci iteza constanta de 30... 33 rot/min. Dupa realizarea numaxului , conform tabelului 1, miasina se opreste si se scoate materialul indrn. Materialul se ciuriie prin ciurul 1,60, prin spilare eu apa din abundent’. ‘Dup& indepirtarea totali a prafului, restful de pe ciur se usued pink Ia mast coristant fi se cintireste (m, 6.14 / Calcul ; Coetici \tul Los Angeles (LA) se calculeaz cu formula 5 \ \ pA = am +100 f (%1 in care * 1m, masa initial a probel, in grame ; 1m, masa restulut pe efurul 1,60 dupa spalare gi useare, in grame. Rezultatul este media a doud determiniri care nu diferd intre ele cu mai mult de 15%, Pentru vyurarca operailor, materialul rezultat dupd determinare se separ pe_ciurarile se sald separt, Dupa useage, resturle de pe curl se entresepreund 6.2 Determinar 6.2.1 Principiul metodei = / + Se determing procentul de material ce {rece prin ciurul 2 R STAS 1078-73. reprezentind uzura agregatelor natvnale daterati, in principal, ficedaii granulelor intve ele sf intr-o masurd mai miei cu suprafe(ele metalice ale pere{iler wasinii, la tn utmir preseris de rotafit ale masinii tip Deval. 2 62.2 Aparaturi __ = Masina tip Deval (fig. 5) compusii din doi cilindri metaliei eu capac, inclinafi ew un uunghi de 30° fai de axul orizontal 3 eare xe rotese eu viteza de 30... 34 rotatii/min, -TITTHIA! 77 TIT IN TIN ILD TOOT TOL NOT Fig — Ciurwri din tablt perforatii 50 R ; 31,5 R si2 R STAS 1078-73. — Perie de sirmi.STAS 730-89 6.2.3 Mod de ner “Agregatele se sorteazi prin ciururile 31,5 B 9i 50 R. Din granulele rimase pe ciurul 31,5 R se aleg 100 bucifi eu contururi eit mai regulate, “fart muchii $i coljuri-vii, cu masa de aproximatiy 100 g fiecare. Granulele astfel alese se spali, te freacd cu peria de sirma pentru detasarea plrfilor slabe gi a prafului si se usucd pind la mask constant. ss Se introdue in fiecare cilindra eite 50 buct{i, avind masa de 5000 +t 10 g. Silindrit se inchiq eu capaccle si se pune magina in funefinne! Dupi 10000 rotajii masina se opreste, se scoate materialul din fiecare eilindru gi se ‘cere separat pe ciurul 2 It. 5 ‘Materialul rimas pe efur se spali cu api, dup care se used ping la mas constantii (m,) 62.4 -Caloul . 1. Unura cu magina tip Deval (U,) se caleuleaz’ cu formula = 100 [%1 my — my Ue in care m, masa inifialii a probei useate, in grame; my masa restului de pe ciurul2 R, dup% spilare siuscare la mass constantti, in grame. Rézultatul este media a doua determiniri care nu diferi intre ele cu mai mult de 15%. 6.2.4.2 Funefie de uzura eu magina tip Deval, coeficientul de calitate (C,) se caleuleazi eu ‘formula empitie’ : 40 in care ‘Uy. are semnificatia de la pet. 6.2.4.1. OBSERVATIE : — Determinarea se poate cfectua cu agregate uscate sau saturate pind la mest constantly Indicindu-se aceasta in buletinul de Incercdri 7 DETERMINAREA REZISTENTEI LA INGHEJ-DEZGHET TA Prinetpiul métodei fe deteamink piederca de mast si exsterea vatnitcu masina tip Los Angeles ale agre- aatelor aupacapuerh aeestora ia 20 ea 90 iclunt de inghef-dezghet, conform reglementirlor fennlee in vigeare. j 72 Aparaturi — Frigider pentee temperatura de —17 eb 2 — Baie de api pentru temperatura de 20 + 5°, =~ Vase de tabli perforatit, ew ochiuri de 2mm, . — Giururi din tabli perforatt 90 R; 71 Rj 63 R540 Ry 31,5 Ry 26 RK, 20 R516 Ry 8 Rj 7A R5 3,15 R STAS 1078-73, — Perie de sirmi, 3 Mod de lueru “Agregatele naturale conform STAS 2246-89, STAS 067-84 si STAS 662-89, in sorturite previizute Ia pet, 6.13 tabelul 1, se curi{i eu peria de sinmi de prat yi de particule marunte, Rupa care materialul xe spaki cu api si se usued pink la mask constanti Proba de material, in eantitate (m,) conform pet. 6.1.3 tabelul 1, se sapone Ia suturare eu apa. In acest sop proba ce axazi in vaso de tabli perforata, astfel inelt- grosimea stratulu! de arcuate naturale ak mu depiseascd dimensiunea masini a granlelor sortulul respectiv ‘Vasu din tabla perforata confinind proba se eufindi in bain de api pind la un nivel cave st depigease’ cu cel putin 20 mm suprafaja granulelor, unde se menfine tinnp de 48 h la tem- peratura de 20 45°C.BIAS 750-89 a~i— ° Se scoate din api vasul cu agregatele naturale saturate, se last timpul necesar scurgerii excesuluj de api, dar nu mai mult de 10 min, dup’ cate se introduce in frigider, unde se mentine timp de 4h la temperatura de —17 + 2°C, Se scoaté apoi yasul cu proba din frigider si se introduce pentru dezghe{are in baia de-api ia temperatura de 20 -£ 5°C, unde se mentine “4h fri cele cirea 10 min necesare elimindrit din vas a excesului de api, inainte de introducerea vasului in frigider. Mentinerea timp de 4 hla temperatur’ sedzuti si 4h in api constituie un cielu de inghef-dezglief. Proba este supust {iri intrerupere la cielurile de inghet-dezghet. — Detetminarea ge poatd efectua sla alt numdr de clelurt de tnghet-deaghet, mentlonindu-se OBSERVATH aceasta in buleunul de Dupi efectizarea n 25 sau 50 de cicluri de inghet — dezghef, materialul se usuck pind Ia mast constanta (m.) si se cerne prin ciurul din tabla perforat’ avind diametrul ochiurilor egal 0 dq, al sortului de agregate naturale ineereat, + Materialul rimas pe ciur cit si trecetile se cintirese separat, dupa care se reunese si se introduc in magina tip Los Angeles determinindu-se uzura, conform pet. 6.1. In paralel se deter ining uzura cu masina tip Los Angeles, conform pet. 6.1 peo probii din acelagi material, care nu fa fost supusi la inghef-dezghet. 74 Caleul TAA Coeficientul de gelivitate (ves S20 1439) 8€ calculeazi cut formula : eas SAU Bas = m, incare m, masa inifialli a probei useate la mast constanti, in grame ; mz masa restului pe cir, dupi useare ping Ia mast constanti, in grame, TA2 — Sensibilitatea In inghet (7 gusss £00 % er:o) €€ caleuleazd eu formula : LA, = LA LA ‘Tetags SAU Texasy +100 [%1 in care LA, coeficientul Los Angeles al materialului, dup& ciclorile de inghe}-dezghet, tn procente A coeficientul Los Angeles al materialvlui, inainte de a fi supus la inghef-dezghet, in procente. < Rezultatele sint mediile a dou determinfiri care nu diferd intre ele cu mai mult de 159%. 8 DETERMINAREA CONTINUTULUE DE IMPURITATT 8.1 Determi area confinutului de fraefiuni sub 0,09 mm din eribluré 8.1.1 Principiul metodei Se determina diferen{a dintre mava initiali a unei probe de criblurd si cea dupfice sau separat, prin spilare pe sita 009, particulele eu dimensiuni mai mici decit aceasta, aderate pe suprafaja granulelor. 8.1.2 Aparatura = Sith din tes sit din tablt perfo parte din acelasi set = Vase de tabi emailata, eu volum de cfrea 3 dm’, ‘ituri de sirm& 009 STAS 1077-67 si ci din tabla perforata 3,1 ati 1 R SPAS 1078-73, de preferat si. fi toate cu rami metalies, fiieind — Vergea de mnetal, lingusi, seate, 5 R sau,STAS. 730-89) 8.13 Mod de tern Din materiatul de a ‘seate pints In mast constanti, ee ia o proba, functie de sort, de: - = 500 g pentru eribina sort 3-85 ~ 1000 g pentru criblura sort 8—16 5 — 2000 y pentin criblura vert 16-25, care se introduce in yasul de {abl gi i se toad deasupra api pink Geeste acoperits complet. Sc last in repaus min. 4h dup cave se agitA conjinutul vasului, Agitarea trebuie sii fie suficient de energick ineit si se predued sepaarea complet a tuturor particulelor mai miei de 0,09 mm de ganuilele de pitti, jar materialul fin s% fie adus in suspensie, astfel incit x poata fi inde- pintat o data cu apa de spilare. Trebuie avutt griji a se evita pe eit posibil decantarea granu- Ielor de pian. Dupi agitare se team’ imediat apa de spAlare pe ciurul 3,15 R sau sita 1 pUsi deasupra sitet 609, dup ce in prealabil ambele fefe ale acestora au fost wmezite eu api. Se 1eyetii operafia de spilare-agitare, pind ce apele de spilare devin curate. Tot mate- sialul yetinut pe cimiul 3,15 R sau sita 1 R gi'pe sita 009 se reintroduee in vasul de incereare, se bated, £0 Hiceste gi se cintineste. SL. Calevl Confinutul de fractiuni sub 0,09 mm (Py gq) se calculeazi cu formula : 0%] m+ masa prob m, masa probet uscate dup spiilare, in grame. Rerultatul este media aritmeticd a trei incerelri care nu diferk intre ele eu mai mult de 10%. 82 Determinarea confinutul 8.2.1 Prinefpiul metodei Se determina diferenta dintre masa inifialia unei probe de pietris si cea dup% ce saw separat, prin spilare pe sita 0,63, partictlele eu dimensiuni mai mict decit aceasta, aderente pe suprafafa granulelor. > 8.2.2 Aparaturi — Sita din fesitors sau siti din tabli perf Hicind parte din aeclasi set. — Vase de tabli emailata, eu volum de cirea 3 dm®. — Vergea de metal, linguri, seafe, useate inainte de spilare, in grame 5 le fracfiune sub 0,63 wim din pietris de sirm& 063 STAS 1077-67 si ciur din (abl perforath 3,15 R TR STAS 1078-73, de preferat si fie toate cu rama metalic’, Mod de Ivern Din material de analizat, dupi uscare pinit Ia mast constanti, se ia o probit, tunctie de sort, de: 000 pentru pet sort 7165 — 2000 ¢ pentru pietris sort 16—31 (40); n spalare particulele sub 0,63 mm, conform pet. 8.1.3, sita 009 find o indepirteazat p ex sila 063, inlooui 824 Calcul Continutul de fractiuni sub 0,63. mm (Py) (%] m nea probet useate inainte de spi m, masa probe useate dupa spilare, eauliatel este media aritmeties a trei de 10%. ae EeESTAS: 730.81 STAS 730-89 . Re eect. 8.3 Determinarea eehivalentului de nisip 8.3.1 Principiul motodei Se pune in evident proportia de parti silicone Qe fractinunea fink argiloasi, printr ajtttorul tuned solutit foarte active. 8.3.2 Aparaturi — Aparat (fig. 6) compus din : eprubote cilindvics (fig. 6a) eradate transparente, ett fundul pl (fie, 6b) alesituit dintr-o {eav ccapetes in peretié virfelui conte sint pre a de spilare, aledtuit dintr-un vas de stieli et capaci: nat_ett Un sistem de sifonare ; fine argiloase din nisip, prin separarea pirtilor spalare energicX si redimentarea materialulut eu in milimetri, din sticli sau material plastic, inchis rervor peut stu tater de 5000 em, pre = tub do caueine cu diametrul interior de 5 mm, previznt exo clemi Mohr, care face leghinm intre tubul de spilare st sifonul rezervorula 5 Lkg, aledtuit dintr-un eap de rezemare de nivelului eh fixal — piston metalic (fig. 6 ¢), ow masa d Benak cuniek prevazut eu tref repere Iaterale care servese In eitin Fistonulul i eprubets cilindick, o tije metatiet sf © grentate eilind Ta celatalt expat al tijel {eso 42 | t ma A 5 _ ffs we * = Ty i925) co) Pig. 6 Stativ de xprijin al eprubetelor cilindrice. Citindru gradat en capacitaten de 100 — Pilnie de sticl — Ceas eronomest — Cine din tabli perforati 5 R STAS 1078- eeVest Cot rei 8.3.3 Reactivi * . . : 7 Solutio he spilare : se eintafese 1114-1 g clorur’ do calein cristalizati, din care se prepari o solutie saturat& care se riceste si se filtreazi. Se adaugh apol 480-15 ¢ glicering sf 12 ... .13 g formaldehida solujie 40% vol., dupa care se amesteck bine gi se completeazi cu apa 1a 5000 cm* si 80 agit’ puternic. 83.4 Mod de Inera - . 8.8.4.1 Din materialul de analizat se ia o cantitate de 3000 g. Dack materialul confine fracjiuni mai mari de 5 mm, acestea se elimin prin cernere, firimifind eventualele aglomeriri argiloase.: Praia es ~ Dacl pe suprafafa granulelor mari (peste 5 min) sint lipite particule fine care mu se des- prind in timpul cernerii, aceste granule se ustck si se freact intre palme, lar pulberea rezultatd so Adaugi materialutui sub 5 mm. 4 * Materialul sub 5 anm se usue pint la mas constant, 8.3.4.2 In eprubeta cilindric se introduce, pind Ia intlfimea de 100 mm de la bazit; solutie de spilare, prin sifonare din rezervorul amiplasat la inilfimea de cirea 1 m dleasupra mesei de lucru, Se introdued.in eprubeti o prob de 120 g din material sub 5 mm uscat. Pentru eliminarea bulelor de acr si imbibarea materialului cu solufie, se loveste eprubeta de mai multe ori de podul palmel, apoi se last in repaus timp de 10 min, 88.4.3 Se astupx eprubeta cu, dopul de eauciue si se agit puternic, dintr-o parte in alta, timp de 30 s, finind-o intre palme ih pozifie orizontald, efectuindu-se 90 cieluri (un clelu reprezints ‘© migoare complet de dus si intors), cw o cursi de cirea 200 mm. Se scoate dopul si cu tubul de spilare se spali de sits in jos peretii eprubetei, introducind ‘tubul pind la baza eprubetei cilindriee. Se continua spalarea materialului pentrua face si seridice elementele argiloase, menfinind eprubeta cilindries in pozitie vertical’. Operatia de spalare se face imprimind o migcare inceat& de rotire intre degete a tubului de spiilare gi in acelagi timp, cu cealalti mini, se roteste eprubeta in seus invers. Cind nivelul splutiei a ajuns la. 380 mm se {nire- rupe spilarea si se lasi in repaus confinutul eprubetel timp de 20 min. 8.3.4.4 Se citeste pe scara gradatii a eprubetel nivelul superior al suspensiei de argil (h,). Se coboara ugor pistonul in eprubeta cilindricd pind ce baza acestuia reazem pe nisip. Se risuceste ‘gor tija pistonului firs a agita materialul gi se citeste in dreptul unui reper al pistonului, nivelul superior al nisiputui (b,). : . 8.3.5. Calcul ; . \ Bchivalentul de nisip (EN) se ealculeaz on formula : gy = 2.100 (%) . by “ fn care 1h, nivelul superior’al suspensiel de argilt, in milimetri ; hy nivelul superjor al nisipulii, in milimetri, Rezultatul se rotunjeste la numere intregi si este media® trei determinari care nu difer’ cu mai mult de + 2% in valoare absolutii, fata de valoatea mediel. 84 Determinarea coe! 84.1 Prineipiul metodei Se pune in evident proportia de pirti fine nealteraté din nisipul de concasare prin aducerea pirfilor fine argiloase alterate in suspensie intr-o solutie de silicat de sodiu i determi- narea echivalentului de nisip al materialului lipsit de fractiuni argiloase. 84.2 Aparaturi Conform pet. 8.3.2 84.3 Reactivi ientului de activitate al nisipului de eoneasare — Solutie de silieat de sodiu : se dilueaz& silieatul de sodiu tip A STAS 2902-75, pink, In obtinerea densitifii relative d= 1,30. — Solufie de spilare preparatii conform pet. 8.3.3, , . \ ' A istilat& pind la: 1000 em’. Se fau 125 em* din solufia concentrats, so dilueazs cu ap’ pind8.4.4 Mod de lucra. : Se introduce solufia de silieat de sodiw in eprubeta cilindrict a aparatului pink la inil- ~ timea de 100 mm de la bazit, peste care so introduce o proba de 120 g din materialul sub 5 mm seat si pregitit ca la pet. 8.3.4.1, Se introduce tubul de spilare in eprubeti pind In baza acesteia, spiilindu-se cu solufie Ye spiilare perefii eprubetel de sus in jos. : ‘Spiilarea so face imprimind o migeare inceat& de rotire intre degete a tubului de spilare i in acelagi timp se roteste cu mina eprubeta in sens invers pind cind nivelul solufiel a ajuns la 380 mm.. s * ‘So last eprubeta in repaus timp de 20 min. Se citese pe scara gradata a eprubetel nivelul ENM cchivalentul de nisip modificat, calculat eu formula : 5 at ENM = 2. 100 (4) 1b} nivelul supérior al suspensiei de parti fine, nealterate; in milimetri ; hj nivelul superior al nisipului, in milimetri, Rezultatul se rotunjeste la numere intregi si este media a trei determiniiri de echi- valent de nisip modificat care nu diferé gu mai mult de +2% in valoare absolut fat de valoarea mediel. = * 9 DBTERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE 9.4 Determinarea granulozitii si trasaren eurbei granulometzice Conform STAS 4606-80 cu urmitoarele preciztii : . 9.1.1. Granulozitatea se determin’ prin cernerea agregatelor pe ciururile din tabl& perforati 125 R; 100 R; 90 Rj 71 R; 63 R; 50 R; 40K; 35 R; 25 R; 20 Rj 16 Ry 3 Rs 71 Rs 5 R; 348 Ry 2 Rosi sith din tabla perforats 1 R STAS 1078-73 i sitele din fesiturd din sirm’ (02 ; 663'si 009 STAS 1077-67, fynctie de sortul a eXrel granulozitate se verifici. 9.1.2 Masa probei de agregat care se cerne, functie de dimensiunea maxima a granulelor, este indicat in tabeltl 3. . ‘Tabetul 3 imensanes maxing | sana, kg i, pind J 3,35 1 pind la 7.1 sau 8 2 ind 1a 16 5 pind Ia 31,5, 10 , pind Te 40" 15 pind Ia 71 25 pind Ia 125, 50 superior al suspensiel de pirfi nealterate, fine (hj) si nivelul superior al nisipului (hy). > | 2 84.5 Caloul . . H , Coeficientul de activitate (CA) se caleuleaz’ eu formula : ‘ - cA ENM * EN in care ara : . EN _ echivalentul de nisip determinat conform pet. 8.3 i9.2. Determinarea eveficientului de nouniformitate + Coeficfentul de neuniformitate (U,) se caleuleazii cu formula : in care . wo dq ‘diametrul ochiulyi efurului sau Iatura ochiului site! prin care tree 60% din masa“ i! probei analizate pentru verifietrea granulozitafil, determinat,de pe curba granulo: ae metried, in. milimetri; : iy diametrul ochiulut ciurului saa fatura oehiulut sitet prin cafe ‘Hee 109% din'masa areal quatizate pentru verifearea granulozitaii, determinat de pe eurbe granulo 2 Inetried, in milimetxi. : oe as ~ Rezultatil reprezinty media rezultatelor a trei det mai mult de 15%, nisi gare nu diferd intra ele gt, 9.3 Determinarea condifiei de filtru invers Halal Ginaitia de filtru invers se verifies ou formula + ad yy <5 des 5 n care 44 diametrul ochiului ciurului sau latura ochiului sitei prin care tree 15% din masa, probel analizate pentru verificarea granulozitatii, detorminat de pe curba granu- lometric’, in milimetri ; djs diametrul ochiului cfurului sau latira ochlului sitel prin eare tree 85% din masa probel analizate pentru verificared granulozitaii, determinat de pe curba granu- lometrie’, in milimetri. Renultatul reprezinté media rezultatelor a trei determiniri care nw difert intre ele ou mai mult de 15%. “9x4 Deferminarea indieelui de eoneasaj . 9.4.1 Principiul metodei Se determin’ confinutul de granule cu dimensiunt mai mari de dass ain materialul co ‘urmeaza'a fi supus concasirii pentru objinerea sortului 0—dyas+ * 9.4.2 Mod de Ineru , . So determin’ graiulozitatea agregatelor naturale, conform: pet. 9.1.1, inainte de opera- fia de concasare. * j 9.4.3 Caloul : Indicele de concasaj (I,) se caleuleazi ou formula: ~ . my = ™.100 9 . I, a [%] in care : 1m, confinutul de granule din probit cu dimensiuni mat mari dectt day, al sortulul res- jpectiv, in procente 5 ‘ ~ mm, confinutul de granule din probit cu dimensiuni egale sau mal mict decft dy al sortului respectiv, fi procente. = Rezultatul reprezinti media rezultatelor a trei determiniri care nu difer’ intre ele eu mai mult de 10% 7 9.5 Determinarea coeficientulut de formii a granulelor S 9.5.1 Principiul metodei sepafit cu ajutorul dispozitivulut pentru stabilirea formet ‘granulele cu forma cores- punritdhre, de cele cu form’ plat gi aciculara si se determing confinutul procentual al acestora, | |PRI We on ees pay ‘SAS 150 Oe ean ti ae : 9.3.2 Apargturs, _ —Dispozitiv pentru stabilirea formei granulei conform fig. 7, ou unghiurile : : = 41°20" 420" : + p= 19°15" +207 corespunsitoare raporturilor : oa = 0,06 gi © 9.5.3 Mod de lueru - ~ Din materialul de arializat, dup uscare pind Ja mara constant’, se cere gi se cint& reste cite o pick eu ata (m), Sunefie de ecitul etementar respcotiv conform tabelului 4 V ‘Tabet 4, . Mara m a prom Sortul elementar eee 16-31 (40) 31 (40)—03 5000 _ Fiecare granuli din proba se miisoar& stfel : se introduc granula intre ciocurile A pe direcfia Iungimnl si so blocheazh cursors! dispozitivulal cu ajutorul gurubulUt de Dlocare- Granulele se tree dupa acela prin deschiderile ciocurilor suplimentare ale’ dispozitivalut astfel; — cu dimensiunea intermediara (itimea) prin deschiderea perechii de ciocuri B ; — cu dimensiunea minima (grosimea) prin deschiderea perechii de efocuri O. Funofie de modul de trecere a granulelor printre ciocurile dispozttivulul, granulele se grupeazi in: \ — granule plate care nu tree prin desehiderea ciocunlor B dar tree prin deschiderea ciocurilor C; — granule aciculare, care tree atit prin deschiderea,ciorurilor B ett gi prin deschiderea clocurilor C. Se determin prin cintirire masa tuturor granulelor plate (m,) si aciculare (m,) din proba. . ‘cM sn ey Lacan ae | 9.8.8 Cale yin! septs tocol a ape Cosficientul de forms (Cy) al granulelor se°calculeasi cu formula! re Oy = GP +.GA ate 1%) tn care ; ‘ ota yr gellehickip indent GP confisiutul procentual de grasiule éu forma plath caloulat cu relatia e eg “ ~ 7 ap =. 100 - . (%) GA confinutul procentual dle granule eu form’ acicular’ caloulat cu rélatia : . Ga l™-i00 ~ wa | = an : in care Poa 7 m, masa granulelor plate din proba, in grame ; my m, masa granulelor aéioulare din proba, in’ grame’s htt m masa probel, in grame, y “ t Rerultatul este media aritmetied a trei determingri care nu difer® intre ele cu mal mult de 10%. . : ntului de aplatizare me 9.6 Determiriarea eoetic 9.6.1 Principiul metodei ; + Sedetermind procentul de granule plate, la care raportul grosime/latime este mai mic k sau egal eu 0,64, prin cemere pe clururi din’ fesituri de sirm& eu ochturi pAtrate, pentr : determinarea {fii granulelor gi prin ciururi din bare, pentru determinarea grosimii granulelor. Mfetoda se aplick agregatelor a efor granule au dimensiunile cuprinse intre 4. -.40 mm. © 9.6.2 Aparatur’ = Chururi din fesiturs de sims 405 31,55 2 4 SMS 1077-67. ® — Giururi din bare cu distanja intre acestea de 20; 16; 12,5; 10; 8; 6,3; 5,05 403 * 3,15 si 2,5 mmm. : 20516; 12,5; 10; 876,35 554 OBSERVATIE — Clurl din bare este format dintr-o ram tn eare sint montate, sub formi de grdtar, bare esl We biel cu sec(iunea eirculard sau rectangular, avind distan{a dintre ele ualformdl gl constant. 9.6.3 Mod de lucru z ' Se pregiteste din agregatul natural supus verificirii si uscat pin’ Ia masi constant © proba medie de 5 kg. . ‘Se ciuruie proba pe setul de cfururi ew ochiuri pitrate riotindu-se restul de pe fleeare ciur.(m,), Resturile de po fiecare ciur ewochiuri pitrate (fracfiune granular) so cern separat {pe ciural din bare cu distanja dintre acestea corespunzitoare, conform tabelulul 5. ‘Tabelul § Fractiune granola, os Dare, 20 8 \ 12,5 10 i 8,15 405 2,5, Se cintirese separat trecerile prin efururile eu bare (m,) corespunnitoare ficeirel fra ‘{iuni granulare.9.6.4 Onleul® Se o . f Coeficientul de aplatizare (A,) so calculeazi pentru fiecare fracfiune granular in parte sau/si pentru sortul respectiv cu formula : ~ - ‘ . Wl fn care . y m, _mhsa graniulelor ficcirel froctiunt granulate ce au treeut prin ciurul din bare corespunziitor fractiunii respective conform tabelului §, ii grame ; ™m, masa fraqftunit grahularé, objinute prin cernere pe ciururile eu ochinri pitrate, ‘n-grame} ‘ numirul fraetiunilor granulare din proba. QBSERVATIE = Raportul dintre distanta diatre bate i latura ochiulul patrt ale ciururilr orespunzitoare, de pe care ae raporteazd mg respectiv m, trebule sk respecte urmatoarele Condit: . : distant dintre bare, ta mm + Tatura” ocbionar patrat, in mm < ios Un exer de cateu este dat tn next, Rezultatul este media a dowd determindri care nu diferd intro cle eu mai mult de 15%. 91 Determinarén gradutul de spargerea granulelor | 9.7.1 Principiul metodei co Se separi vizual granulele care au peste 80% suprafa{i rezultaté prin spargere sf se calouleazi confinutul lor din proba. 9.7.2 Mod de Iueru Din materialul de analizat, dup uscare\pini la mast constanti, se ia © probii (m) de: — 200 g pentru sorturile 7—16 ; 7—20 si 7—31;, 6 — 2000 g pentru, sorturile 16—31 gi 16—40. Se examineazi vizual fiecare granuli de_pietris din prob’ si Se separi granulele ew suprafa{a rotunjitd in totalitate care nu_prezinti nici o suprafata plan obtinuts prin spargere sat cele care prezinti cel mult o suprafayd plan objinuti prin spargere Se cintireste masa granulelor rotunjite (m,) separate ea mai sus. 9.7.38 Caleul ¢ Gradul de spargere (G,) se caleuleaz’ eu formula : 1 (%) {in care m masa probei, in grame ; ~ m, masa tuturor granulelor eu suprafafé rotunjiti siparate din probi, tn grame. Rezultatul este media a trei determiniri care nu diferi intre ele cu mai mult de 15%~ 10 COBFICIENTUL VOLUMIC MEDIU 10.1 Prineipiul metodei . 7 fon q5% determin raportul dintre volumul real misurat al granulelor si sume enloulatt a vofumelor cireumscrise aferente granulelor.10.2 ° Aparaturd : — Chururt din tabl& perforat’ 7,1 R; 31,5 R si 71 RB STAS 1078-735 °° — Subler, 2 s — Cilindru gradat de 1 dm" Hoe, \ : — Calibru gradat (fig. 8), din tabli, care trebuie.si fie plan si rigid. 221 Fig 8 10.3. Mod de lueru Din proba supust verificitit se separ, prin cernere, sorturile 7-31 sf 31—71, Din ficeare sort se iat, la intimplare, cite 30 granule. . a 5 . ‘Mleokrel granule. { se deterinind volumul sferei cireurgscrise eu ajutorul ealibrulut prin tneercdri suecesive. Se incepe cu dimensiunea deschiderii care este, vizibil superioar’ celéi mat neerehiimensinn! © granule, Se giseste golul care refine granula, introdust eu dimensiunea cea mai mare, intre marginile laterale ale acestula. Se citeste volumul sferei cireumscrise notat pe calibra, in dreptul golulut respectiv. 6 . 7 —} i |___o.4gmm fy O, +1220Granulelor mai mari de 48 mm Ii-'se mtisoaré fiimenstunea’cea mai mare ‘eu’ gublerul sii se calenleazs volumul corespunzitor sferel circumserise, ‘Toate granulele dupi ce au fost misurate se introdue, pentru saturare, in api. Dupi 4 h se scot granulele, se. sterg cu o cirpi umiod’ si pe introduc in cilindrul gradat umplut pe jumataie-cu api (V,). Dupl co au fost introduse taate granulcloy elindrut gradat se astuyd 31 confinutul so agit astfel ca bulele de aer ‘aderente do agregat si fie indepirtate. Dupi co s-a indepirtat bulele de aer se citeste noul voluin al apei (V,) din cilindrul gradi. 10.4 Caleul . ~ Coeficientul voluinié'media (0,q) se calouilears ex} formula :* . Fi y. 191% ; ; D D 6. % = in care : . ; Fal y ‘D? suma yolumelor sfetelor cireumscrise aferente granulelor, in centimetri cubi; D_ dimensiunea maxima a granulei; in contimetri; V_ volumul real al granulelor, in centimetri eubi, calculat eu formula : . Vv=V:-¥, jem") in care . V, volumul inifial al ‘apei din eilindruf gradat, in eentimetri eubi ; Vz. yolumul final al apel, ew granulele de agregat, din cilindrul gradat, in centimetri cubi, . 12 BULETINUL DE INCERCARE tn Duletinul de incercare se tree cel pufin urmitoarele: — date pentru identificarea probelor ; — metoda de determinare 5 — rezultatele (valorile medit si indiylduale), = STAS 730-89 | —- yn thes[EXEMPLU Rl GALCULAL CORFIEIENTULUY DE, APLATIZARE vo 6 sortut 8-18 > . Fit ona diy 4 or 2 5 Cronus pe cluran [> Giggs pe eurarist“] cient dé apla- v : fo eciutt patrate "en Dare | dear (A petite | ro oe : Tad c 7 ‘ont eramntare |S stanta inte | + Frgetionay echt. pistants: | racer =e bare mit __ eamolard luna Phidire Leer we x Latur china. ‘eu ochiuri ime a patrat, mm ne trate, |\ oe oa . x ~ n pa este 34,51mm a8 -.,} - - tei Nw * oer 4 18 0,64 2,8...25mm = 18, es - Bao 25...20mm 2, : 135 ao 16 1 y 72 2.38% S w fo = = , 16.,.12,mm 25 1935 8 8 12,5...0mm 10}. 201s 63 as 4 ® 10...8mm 8 1020 5 | | 20 26,3 mm 33 S 4 - 6,3., 5mm 5 = ats - 5.4mm a font 2, - 0,03, TOTAL. som | = 470 = = OWSERVATIE — S-au ales efururile ea re respeetd-conditia sistant “Tatura oebiolet pétrat, mum v 470 dintre bare, mp < 0,64