Dictionar de Balet

Jean Badea
DICTIONAR
LUMEA ARTISTICA A CONSTANTEI
(I)
TEATRUL DE BALET
OLEG DANOVSKI
' i
www.ziuaconstanta.ro
Oleg DANOVSKI
Director fondator al Teatrului de Balet Oleg Danovski
(1917 - 1996)
Jean Badea
DICŢIONAR-
LUMEA ARTISTICĂ A CONSTANŢEI
(I)
TEATRUL DE BALET
OLEG DANOVSKI
EDITURA MONDOGRAF
CONSTANŢA
2001
ISBN 973 - 99953 - 4 - 9
Acest Dicţionar este publicat sub egida Teatrului de Balet Oleg
Danovski, din iniţiativa doamnei dr. Ana Maria Munteanu,
Director-Manager.
REVANŞA SECUNDARULUI
Mă fascinează teoria profesorului Nemaianu

despre influenţa de lungă durată a textului literar
(secundarul) asupra reprezentărilor şi ideilor politice
(principalul) în istoria lumii occidentale precum şi
extensia operată cu un studiu mai recerit asupra
etosului instruirii ca substanţă a spiritualităţii Europei
centrale în zbuciumata perioadă modernă. Dar
influenţa încă detectabilă a spectacolului de balet
avându-şi originea în modelul politic al Regelui Soare
sau invers, după cum o mărturisesc palatele cu graţia
şi poezia lor încremenită?
Într-o discuţie cu dna Wilfride Piollet, Profesor
la Conservatorul Naţional Superior de Muzică şi Dans
din Paris am adâncit liniile de forţă ale
"antrenamentului" coregrafic prin care faimosul
suveranul francez şi-a organizat curtea si
administraţia. Dacă lucrurile ar sta într-adevar astfel,
atunci am detecta o nouă tulburare a raportului
putere/pricipal, cultură/secundar şi un argument
surprinzător în prelungirea teoriei invocate mai sus.
Dar la ce bun noi argumente pentru a proba ceea ce
ştim, anume că efemeritatea spectacolului vivant
poate fi, paradoxal efigie a istoriei prin actorii
evenimentului şi prin energia declanşată de
interacţiunea lor producătoare de gesturi şi decizii, în
urma cărora rămâne mereu un halou difuz, adesea
confuz, de impresii cu o mişcare imprevizibilă sau
incertă. Şi ce anume ar putea pune capăt, când şi
când mecanicii valului si vagului decât memoria
concretă şi nu secretă a culiselor. Fără îndoială
3
informaţia, resursa miraculoasă şi antidot la uitare îşi
cere drepturile şi într-un teatru cu istorie recentă şi cu
un prezent animat de vederi contradictorii.
Dicţionarul istoricului Jean Badea reprezintă o
primă verigă a unei surprinderi sistematice a
universului - dans în continuă expansiune şi în
tensiunea timpului recent ireparabil trecut dar
nicidecum pierdut. Dincolo de imensa greutate a
gestului fondator al maestrului Oleg Danovski sunt
neaşteptat de multe nume şi episoade într-o difuziune
ce poate fi urmărită, iată, în desfăşurare, pe mai bine
de două decenii frizând cu orgoliu clasa internaţională,
indiferent şi, uneori, parcă in ciuda contextului politic
si financiar. Pentru un observator avizat al
fenomenului artistic acest dosar mai mult deschide
decât clasează interesul de a şti mai multe. În nobila şi
fără de sfârşit frământare pentru performanţă, o parte
a lumii artistice a Constanţei, Baletul Oleg Danovski
aspiră şi confirmă anual o identitate local/ naţional /
europeană având şansa şi prin acest dicţionar de a
nu mai trece neobservată sau expediată în secundar.
Dr. Ana Maria Munteanu

Director Manager
4
ARGUMENT
A încerca să produci motivaţia unui dicţionar în plină eră

informaţională �ste o acţiune superfluă. Sau - folosind o zicere mai
pământeană - ar însemna să forţezi uşi...deschise.
Lucrarea noastră este un instrument pentru cunoaşterea unui
teatru prin artiştii şi spectacolele sale, care l-au făcut deja celebru în
Europa.
Formula de prezentare a unei fişe de subiect (balerin, coregraf,
maestru de studii, consultant artistic etc.) nu revendică o originalitate cu
orice preţ. Orice dicţionar, sau lexicon, sau vorbar (cum era denumit în
vechime) cuprinde locul, anul, luna şi ziua de naştere, studiile teoretice sau
de specialitate (anul absolvirii, profesorii principali) instituţiile (în cazul
nostru: de spectacol artistic) în care a fost angajat, participarea la
concursuri naţionale sau internaţionale (şi, după caz, rezultatele: premii,
diplome), funcţii şi alte activităţi publice.
Secţiunea cea mai importantă a fişei este numită Spectacole,
roluri, cronici şi face referire numai la activitatea din Teatrul de Balet Oleg
Danovski sau (când este cazul) alt teatru din Constanţa. Balerinii de vârf
(soliştii şi prim-soliştii) se prezintă cu toate cele trei componente ale
secţiunii. Alţii, fără roluri, fără cronici. Doar cu spectacole. Precizăm că
extrasele din cronici nu intenţionează să stabilească ierarhizări valorice
într-un colectiv artistic dominat de autentice talente. O cronică este
expresia judecăţii unei persoane şcolite pentru această profesie de mare
responsabilitate. Cât de subiectivă este judecata cronicarului, cât adevăr şi
câtă plăsmuire conţine, câtă mângâiere sau suferinţă poate provoca -
5
toate acestea vor fi confirmate sau infirmate de istorie. Credinţa noastră
este că un cuvânt încredinţat tiparului îl reprezintă pe autor, cu învăţătura
şi integritatea sa morală, până dincolo de moarte.
Lucrarea prezintă în afara fişelor de subiect câteva anexe, care
intenţionează să contureze dimensiunile principale ale „uzinei de basme în
pointe", adică Teatrul de Balet Oleg Danovski: colaboratorii, repertoriul,
turneele, concursurile-festivalurile organizate de teatru, structurile
administrative de ieri şi de astăzi. Şi o Postfaţă menită să sintetizeze
treptele afirmării unui teatru în doar 23 de ani.
Câteva abrevieri (n.= născut; m.= mort; TBOD=Te_atrul de Balet
Oleg Danovski şi iniţialele numelui şi prenumelui în extrasele din cronici)
sunt lesne de descifrat de cititor.
Şi dacă vor fi descoperite omisiuni şi inexactităţi în această
lucrare, pe lângă regretul că şi-au făcut loc, fără vreo intenţie răutăcioasă,
răspunderea şi-o asumă in totalitate
Autorul.
Acsinte, Doina Ailiesei, Cătălin
Balerină (n.5 noiembrie 1959, Balerin(n.19 iunie 1972, laşi).
Bucureşti).
Liceul de Coregrafie din Cluj
Liceul de coregrafie din Napoca, promoţia 1991, clasa
Bucureşti, promoţia 1978, clasa Dan Sas. Solist, Opera Română
Alina Vretos. Studii la Academia din laşi (1991 - 1997); Balerin.
de Balet din Moscova, promoţia TBOD Constanţa (din 1997).
1977, clasa Zolotova şi Spectacole şi roluri: Lacul
Martirasian. Solistă. TBOD din lebedelor; Giselle; Spărgătorul de
Constanţa (1979 - 1983), nuci; Cenuşăreasa; Carnavalul;
Opera Naţională din Bucureşti Romeo şi Julieta; Motanul
(1983 - 1995). Premiul Uniunii încălţat; Crăiasa zăpezii;
Interpreţilor, Compozitorilor şi Şeherezada; Cocoşatul de la
Criticilor Muzicali din România, Natre Dame; Don Quijote;
1993. Requiem / 24 de ritualuri şi un
Spectacole, roluri. cronici: cuvânt şoptit; Metropolis;
Chopiniana; Corsarut Pas de Pinocchio; Furtuna: Spirit.
deux ( "Domnişoara Acsinte este
prima balerină înmugurită a
companiei, care a urmat
cursurile liceului de coregrafie
din Moscova. Punerea la punct a Andrei, Iosefina
piruetelor sale a fost perfectă şi
Balerină, TBOD din Constanţa
ea posedă o splendidă ţinută a
(1980-1991).
corpului, o fantastică deschidere
şi un echilibru perfect."
Din anul 1991, s-a stabilit în
Plainview Daily Herald, februarie
Italia, fiind profesoară de balet la
1982); Vox maris; Rapsodia I:
Rapsodia a li-a (în ambele lucrări o şcoală particulară din Cosenza.
partituri solistice): Lacul Spectacole: Rapsodia I; Rapsodia
lebedelor� Odette, Odile(,, Doina a li-a; Lacul lebedelor; Giselle;
Acsinte în rolul Odette, Odile a Simfonia nr.3; Ţesătoarele;
fost superbă". Anna Spărgătorul de nuci; Frumoasa
KISSELGOFF, The New York din pădurea adormită;
Times, aprilie 1982). Cenuşăreasa; La piaţă;
Priculiciul; Carnavalul; Coppelia;
Romeo şi Julieta.
Andrei, Mihai Liceul de coregrafie din
Bucureşti, promoţia 1982, clasa
Balerin (n.18 ianuarie 1961, Ana Vâlcu Carianopol, Constantin
Sânandrei/Ţimiş). Marinescu. TBOD din Constanta
(1.982 - 1.993), Opera din
Liceul de coregrafie din Cluj Constanţa (din 1996).
Napoca, promoţia 1980, clasa Spectacole: Chopiniana; Rapso
Vasile Solomon. TBOD din dia I; Rapsodia a li-a; Lacul
Constanţa (1.980-1.991.)_ Din anul lebedelor; Carmen; Giselle;
1991, s-a stabilit în Italia, fiind Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci;
profesor de balet la o şcoală Bayadera; Frumoasa din pădurea
particulară din Cosenza. adormită: Prietenă; Cenuşă
Spectacole. roluri. cronici: Rapso reasa; La Piată: Băietelul·
dia a li-a; Lacul lebedelor. Dans Carnavalul: Copp�lia; Rom� şi
napolitan; Mioriţa; . Carmen; Julieta; Oedip {la TBOD);
Toaca; Giselle; Simfonia nr_3; Requiem; Dihormia; Traviata:
Spărgătorul de nuci: Dans Bărbierul din Sevilla; Nabucco;
chinezesc; Frumoasa din pădu Carmen; Otello; Vânzătorul de
rea adormită: Majordomul: păsări; Mam'zelle Nitouche ( la
Cenuşăreasa: Tatăl (,, ...dând reli Opera din Constanţa).
ef unui rol de mai mică amploare
şi importantă: Tatăl". - Luminita Babuşkă, Mihai.
VARTOLOMEI, Contemporanul. 20
februarie 1987; ,, .. .în rolul Balerin (n.28 decembrie 1959,
Tatălui, M.A. conferă pregnanţă Bucureşti).
unui personaj cu puţine apariţii,
dar cu multe latenţe în ceea ce Liceul de coregrafie din
priveşte expresivitatea". - Viorel Bucureşti, promoţia 1959, clasa
CREŢU, Luceafărul, 28 februarie Constantin Marinescu. Academia
1987); La piaţă: Tatăl logodnicei, de Balet din Moscova, promoţia
Lăutar, Ordonanţa; Priculiciul: 1977, clasa Boris Rahmanin.
Priculiciul; Carnavalul; Coppelia; Solist. TBOD din Constanţa (1.978
Romeo şi Julieta_ 1.980)_ Prim solist, Opera
Naţională din Bucureşti (1980
1985; 1987 - 1988), Opera din
Novisad (1985-1987), Opera din
Avram, Mihaela. Belgrad, Opera din Tokio (1988 -
1992). Prim solist, maestru de
Balerină (n.8 martie 1964, studii, Opera Natională din
Piteşti). Bucureşti (din 1992)·.
Spectacole.roluri: Chopiniana.
Mandarinul miraculos: Bătrânul
8
(,.Excelent dansator,cu remar prezent, este studentă la
cabile înzestrări expresive s-a Academia de Balet din Stockolm,
dovedit M.B." George secţia Pedagogie.
SBÂRCEA, România liberă, 15 Spectacole.roluri: Chopiniana:
iulie 1980); Lacul lebedelor� partitură solistică; Rapsodia t
Siegfried. Rapsodia a 11--a; Lacul lebedelor.
Lebădă mare, Pas de trois,
Mireasă; Mioriţa;_Giselle: Myrtha;
Simfonia nr.3; Ţesătoarele; Spăr
gătorul de nuci: Colombina,
Pastorala, Dans arab; Frumoasa
Badicescu,Violeta din pădurea adormită: Zâna
Liliac.
Balerină (n. 27 iunie 1967,
Băltăţeşti/ Prahova).
Liceul de coregrafie din

Belenco, Arcadie
Balerin (n. 29 mai 1978,
Magdalena Rovinescu, Constan -
Chişinău).
tin · Marinescu. TBOD din
Constanţa (1.985-1.992). Solistă,
Teatrul de revistă Majestic din Liceul de coregrafie din Chişinău,
promoţia 1997, clasa Alexandr
Ploieşti (1993-1998). Din anul
Ivanov. Teatrul de Operă şi Balet
· 1998, s-a stabilit în Elveţia.
Spectacole: Rapsodia I; Rapsodia din Chişinău (1997 - 1999),
a 11--a; Lacul lebedelor, Frumoasa Opera din Constanţa (1999),
din pădurea adormită; Giselle; TBOD din Constanţa (din 1.999).
Spectacole şi roluri: La Opera din
Cenuşăreasa: La piaţă; Pricu -
Constanţa : Triada; Traviata�
liciul; Carnavalul; Coppelia;
Romeo şi Julieta. Nabucco; Aida; Carmen. La
TBOD: Lacul lebedelor: Giselle;
Spărgătorul de nuci; Cenuşă -
reasa; Motanul încălţat_Crăiasa
Bejan, Aurelia zăpezii; Cocoşatul de la Notre
Dame; Şeherezada; Requiem/24
Balerină (n. 4 iunie 1958, de ritualuri şi un cuvânt şoptit;
Hunedoara). Metropolis; Pinocchio; Furtuna:
Spirit.
Liceul de coregrafie din Cluj
Napoca, promoţia 1977, clasa
Elisabeta Nagy. TBOD din
Constanţa (1.978-1.986). Din
1986, s-a stâbilitîn Suedia; a fost
solistă a Operei din Gotteborg. În
9
Berinde, Viorel. Constanţa (1984-1996). Solist.
TBOD (1996-2001)_
Balerin. Liceul de coregrafie din Spectacole, roluri: Bolero:
Cluj Napoca. promoţia 1978, partitură solistică; Nuntă
clasa Cristian Vancea. însângerată; Degeţica: Prinţul
florilor: Pepi, ciorap lung Tatăl;
Solist. TBOD din Constanta Mowgli: Ursul Baloo ( .....expresiv,
(1980-1982)_ După anul 1982.' a dinamic". -Aurelia LĂPUŞAN,
avut angajamente artistice în Cuget liber, 4 aprilie 1994);
ţară şi în străinătate. În prezent, Dama cu camelii: Alfredo; Don
are contract cu Opera din Atena. Quijote; Coppelia; Nabucco;
Spectacole, roluri, cronici: Trubadurul; Carmen; Traviata; My
Rapsodia a li-a: partitură Fair Lady; Sânge vienez; Liliacul;
solistică; Lacul lebedelor: Văduva veselă (la Opera din
Siegfried, Bufonul (,. .. - a fost bun Constanţa); Lacul lebedelor:
în rolul Bufonului, un rol atletic şi Giselle; Spărgătorul de nuci:
consistent, pe care l-a interpretat Dans spaniol; Cenuşăreasa:
cu aplomb". - The Times, Cavaler; Crăiasa zăpezii; Romeo
februarie, 1982), Pas de trois, şi Julieta; Oedip; Motanul
Dans spaniol; Miorita: Primul încălţa� Şeherezada: Eunuc; Don
păcurar ( ..... contureazi armonios Quijote; Mozartissimo: partitură
eroul baletului, constituind solistică; Cocoşatul de la Notre
replică de virtuozitate individuală Dame: Poetul; Requiem/24 de
a evoluţiilor ansamblului". ritualuri şi un cuvânt şoptit
Viorel COSMA, Tribuna României, partitură solistică; Pinocchio (la
1 octombrie 1981; s-a TBOD din Constanţa).
întrecut pe sine în realizarea
rolului". - Petre CODREANU,
Contemporanul, 11 septembrie
1981); carmen: Escamillo. Brânduşe, Florin
Balerin.

Boeru, Dan Napoca. Solist, Opera Română
din Cluj-Napoca; TBOD din
Balerin (n. 29 mai 1966, Constanţa (1979-1982; 1995-
Făgăraş). 1996)_ A mai fost angajat la
Opera Română din Timişoara şi
Liceul de coregrafie din Cluj Opera Naţională din Bucureşti. În
Napoca, promoţia 1984, clasa prezent are angajament artistic la
Adrian Mureşan. Opera din Opera din Seul, Coreea de Sud.
10
Spectacole. roluri. cronici: Omul în realizarea rolului". - Petre
şi marea: partitură solistică; CODREANU, Contemporanul, 11
Rapsodia a li-a: partitură septembrie 1981); Alerg după
solistică: Mandarinul miraculos: Mozart şi nu-l prind: Carmen:
Mandarinul (,,Excelent dansator, Toreadorul; Crăiasa din poveşti:
cu remarcabile înzestrări Crăiasa (travesti).
expresive .. " - George SBÂRCEA,
România liberă, 15 iulie 1980;
., ... de aceea s-a născut şi de
aceea şi-a ales această meserie,
pentru ca lumea să vadă
adevăratul Mandarin: uriaş şi
înspăimântător de straniu". -
Erenc LASZLO, A Het, Budapesta,
1981; ,,Mandarinul este cea mai
mare creaţie de până acum a
acestui prim balerin, care de la
începutul carierei sale a făcut
dovada unor calităţi coregrafice
excepţionale: virtuozitate tehnică,
temperament scenic şi
expresivitate desăvârşită". - Ion
POPOVICI, Litoral, 25 iunie
1982); Lacul lebedelor: Siegfried,
Rotbart (,,Foarte bun a fost F.B. în
rolul lui Rotbart. Un dansator
înalt, mişcările lui sunt graţioase,
iar sprinturile şi piruetele exacte".
- The Times, februarie 1982);
Mioriţa: Baciul (,, ... ne stăpânesc
în memorie creaţiile lui F.B.
datorită expresivităţii mişcărilor
dansante şi, mai ales, a intensei
trăiri a rolului". - Viorel COSMA,
Tribuna României, 1 octombrie
1981; ,, ... a întruchipat cu o
uimitoare economie de mişcări
rolul Baciului. Admirabil în toate
privinţele, Brânduşe a investit
personajul său cu o demnitate de
tragedie antică". - George
SBÂRCEA, România liberă, 15
mai 1981; ,, ... s-a întrecut pe sine
_11
Cherecheş, Horaţiu * *
*
Balerin (n. 22 iunie 1969, ... apariţie ireizistibilă, care are
Câmpia Turzii). simţul publicului şi al spaţiului
scenei, pe lângă o tehnică şi
Liceul de coregrafie din Cluj aptitudini fizice de invidiat".
Napoca, promoţia 1988, clasa Magdalena VLĂDILĂ, Telegraf, 8
Paul Haţegan. Balerin , Opera mai 2000; cronică a Galei de
Română din Bucureşti (1988 - balet din mai 2000).
1990). Solist, Opera din Nisa
(1990 - 1992).Prim-solist. TBOD
din Constanţa (din 1992)_
Concursurile Internaţionale de Cherecheş, Monica ( Bârlea, .
Balet. Varna. Moscova, Phenian, Pândichi)
Jakson - SUA. Concursul Naţional
de Balet Oleg Danovskt Balerină (n 28 ianuarie 19(;>2,
Constanţa, 1993 şi 1994, Marele Mediaş).
Premiu.
Spectacole, roluri. cronict Liceul de coregrafie din
Chopiniana: partitură solistică; Bucureşti, promoţia 1980 clasa
Mandarinul miraculos: Studentul; Luminiţa Dumitrescu. Balerină,
Lacul lebedelor: Siegfried, Opera Română din Bucureşti
Bufonul, Pas de trois; Giselle: (1980 - 1982). Prim-solistă.
Albert, Pas de deux; Spărgătorul TBOD din Constanţa (din 1982)_
de nuct Prinţul, Dans rusesc Concursul Naţional de Balet
(,, ... cu o evoluţie prodigioasă , · Darclee, Ploieşti, 1980, Premiul I;
aeriană, aproape imponderabilă" Concursul Internaţional de Balet.
-Magdalena VLĂDILĂ, Telegraf. Varna, 1980; Concursul
1999), Bayadera: partitură Internaţional de Balet, Moscova,
solistică; Frumoasa din pădurea 1985; Festivalul Internaţional de
adormită: Prinţul; Cenuşăreasa: Muzică şi Balet Maria Bieşu,
Prinţul; Carnavalul: Variatie Chişinău 1985.
solistică; Romeo şi Julieta: Spectacole. roluri. cronici:
Mercutio; Motanul încăltat: Chopiniana : Vals, Variaţii; Lacul
Prinţul: Pas de deux: Crăi�sa lebedelor� Odette, Odile, Pas de
zăpezii: Prinţul, Cerb, Corb; trois, Lebădă mică;Rapsodia I;
Şeherezada Sclavul favorit; Mioriţa; Giselle: Giselle, Mona,
Legendă greacă: Dyonisos: Zulma; Simfonia Nr_ 3;
Cocoşatul de la Natre Dame: Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci:
Phoebus; Don Quijote: Basil; Prinţesa, Pas de deux { ,, .. un Spăr
Pinocchio: Pinocchio. gător de nuci de vis, cu o
prestaţie perfectă, suverană a
12
solistei Monica Pândichi" Cherim, Mircea
Mainpost,Germania,14decembrie
1992) , Bayadera: Nikia, Balerin (n. 11 august 1969,
Prietenă; Frumoasa din pădurea "Buşteni).
adormită Aurora, Pasărea
albastră (,, ... în Prinţesă, Monica Liceul de coregrafie din
Bârfea, cu imateriala ei linie Bucureşti, promoţia 1987. clasa
aeriană... " -Nicolae SPIREs·cu, Constantin Marinescu, Anca
Tomis, nr.3/1986); Cenuşăreasa: Mândrescu. TBOD din Constanţa
Cenuşăreasa; Carnavalul: Vals; (1.989-1.986). Din anul 1996 s-a
Coppelia: Coppelia; Romeo şi stabilit în Germania şi a continuat
Julieta: Julieta; Motanulîncălţat să danseze în diferite teatre de
Prinţesa (,, ... creează cu fantezie_ gen.
un rol de compoziţie deosebit, ce Spectacole.roluri: Lacul lebede
pare construit instantaneu pe lor: Ceardaş, Tarantela; Toaca;
scenă". Aurelia LĂPUŞAN , Cuget Giselle: Prieten; Spărgătorul de
liber. 11 noiembrie 1993); nuci: Pastorala; Cenuşăreasa:
Crăiasa zăpezii: Prinţesa; Casa Cavaler; Coppelia: Prieten;
Bernardei Alba: Fata mică; Mandarinul miraculos; Priculiciul;
Legenda greacă: Muza muzicii; Carnavalul; Şeherezada; Frumoa
Cocoşatul de la Notre Dame: sa din pădurea adormită; Don
Esmeralda; Şeherezada: Favorită; Quijote; Oedip.
Don Quijote: Kytri; Metropolis:
Partitură solistică.
* *
* Cheţa, Olimpia Cristina
,,Întotdeauna m-au fascinat
disponibilitatea ei, corectitudinea Balerină (n. 4 iunie 1976,
executiei, torta unui trup ce pare Bucureşti).
că s� volatilizează la fiecare
mişcare. E, se poate spune, un Liceul de coregrafie din
adevărat fenomen. Un fenomen Bucureşti. promoţia 1994, clasa
care trebuie văzut însă în Liliana Pavlovski. Studii de
spectacole... " (Nicolae SPIRESCU, perfecţionare la Academia de
Cuget liber. 22 mai 1993). Balet din Moscova (1996-6 luni).
Solistă. TBOD Constanţa (din
1.994). Concursul Internaţional
de Balet, Houlgate, Franţa,1992,
medalie ; Concursul Naţional de
Balet Oleg Danovski, Constanţa
1993, 1994, 1998, Premiul I;
Concursul Internaţional de Balet
13
Nagoya, 1993, semifinalistă; încălţat Prinţesa; Crăiasa zăpezii:
Concursul Internaţional de Balet, Lapona; Cocoşatul de la Notre
Varna, 1994, 1998, 2000, Dame: Va�iaţiuni, Ţigancă; Don
semifinalistă; Concursul Inter - Quijote: Mercedes; Seherezada:
naţional de Artă, Phenian, 1999, Favorită; Mozartissimo: partitură
Medalie de Aur; Concursul solistică; Requiem/24 de ritualuri
Internaţional de Balet, Helsinki, şi un cuvânt şoptit . partitură
2001 (semifinalistă) solistică; Vânătoare de ritmuri :
Spectacole, roluri, cronici: Rap - partitură solistică; Pinocchio: Pas
sodia I • Lacul lebedelor;_ Odette, de Six; Furtuna: Sycorax
Odile, Pas de trois (,, ... şi-a * *
demonstrat talentul şi *
versatilitatea, · lăsându-şi .. .. are o personalitate artistică
mijloacele de expresie să interesantă, fiind, se pare,
transleze din registrul liric, de singura căreia i se potrivesc,
sensibilitate, al lebedei albe , la definitor, în mod autentic,
acela dramatic, strălucitor al impetuozitatea şi accentele
Odilei". -Nicolae SPIRESCU, magnifice... " Magdalena
Observator, 30 septembrie 1999; VLĂDILĂ, Telegraf, 8 mai 2000).
"Pas de trois din actul I a fost
excelent interpretat, deopotrivă
ca expresivitate a mişcării şi
capacitate de caracterizare".
Doina MODOLA, Teatrul azi, nr.7- Chilea, Carmen (Baldovin,
8-9/2000), Giselle: Myrtha; Spăr Manolache)
gătorul de nuci: Prinţesa
dulciurilor, Dans rus; Bayadera: Balerină (n. 24 octombrie 1963,
Gamzatti; Frumoasa din pădurea Constanţa).
adormită:Caraboss;Cenuşăreasa:
Cenuşăreasa, Dans arab (,, ... a Liceul de coregrafie din
demonstrat că este una dintre Bucureşti, promoţia 1982, clasa
cele mai preţioase talente ale Ana Vâlcu Carianopol, Constantin
acestui · teatru cu atât de Marinescu. Solistă, TBOD din
interesante individualităţi artis - Constanţa (1.982 .:.. 1.989),
tice. Prin acest rol descoperim o Profesoară, şef de catedră, Liceul
personalitate generos înzestrată , de Artă, din Constanţa secţia
capabilă să evolueze credibil în coregrafie (din 1989).
registrul temperamental sau Spectacole, roluri, cronici:
magnific, dar şi în ·cel al Chopiniana, Rapsodia I, Rapsodia
sentimentelor suave". a li-a, Lacul lebedelor� Pas de
Magdalena VLĂDILĂ, Telegraf, 6 Trois, Mazurca; Carmen, Giselle�
noiembrie 2000); Romeo şi Myrtha; Simfonia nr.3,
Julieta: Prietenă; Motanul
14
Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci: Spectacole, roluri: Chopiniana,
Colombina, Dans Spaniol; Rapsodia I, Rapsodia a li-a;
Bayadera: partitură solistică; Ora H; Mandarinul miraculos;
Frumoasa din pădurea adormită: Lacul lebedelor� Mireasa.Dans
Caraboss, Zâna făinii, Piatră unguresc; Mioriţa; Alerg după
preţioasă; Cenuşăreasa: Soră Mozart şi nu-l prind; Carmen�
vitregă ( .. . . creionează admirabil Giselle: Mama; Simfonia nr. 3;
fata mironosiţă-afurisită şi prost Ţesătoarele; Spărgătorul de nuct
crescută".-Vivia RUSU, Tomis, Fritz, Dans rusesc; Bayadera�
nr.11/1986; ,.... învingând cu Frumoasa din pădurea adormită�
brio şi cu farmec problemele de Scufiţa roşie, Regina;
fel uşoare, sub raport tehnic dar Cenuşăreasa: Soră vitregă; La
şi expresiv pe care le ridică piaţă: Ţiganca; Tangouri;
partitura surorii vitrege". Priculiciul: Floarea; Carnavalul;
Luminiţa VARTOLOMEI, Contem - Coppelia: partitură solistică;
poranul, 20 februarie 1987); La Romeo şi Julieta�Doica; Oedip�
Piaţă: Chiva (,.Chiva este candid Motanul încălţat: Crăiasa zăpezît
seducătoare, Carmen Baldovin Şeherezada: Fata; Casa
înzestrând-o cu o cuceritoare Bernardei Alba: Soră; Cocoşatul
senzualitate". Luminţa de la Natre Dame; Don Quijote�
VARTOLOMEI, Contemporanul, 23 Requiem/ 24 de ritualuri şi un
septembrie 1988). cuvânt şoptit Mireasă,
Mozartissimo� partitură solistică
şi asistent coregrafie; Pinocchio.
A participat la diferite spectacole
Cocârlea, Stela (Costioaie) coregrafice experimentale, cu o
singură reprezentaţie, ca
Balerină (n. 2 noiembrie 1958, dansatoare şi coregraf, în spaţii
Târgu Frumos, laşi). neco�venţionale.

Maria Trăilă, Vasile Solomon. Cojocaru, Lena (Dinisov)
Solistă, TBOD din Constanţa
(1978 - 2001). Profesoară de Balerină (n. 5 iulie 1962,
dans modern, Şcoala de dans a comuna Viişoara/Neamţ).
TBOD (din 2001). A colaborat cu
Teatrul Fantasia din Constanţa la Liceul de coregrafie din
spectacolele Poveste cu...cântec. Bucureşti, promoţia 1981, clasa
Nu minţim poporu' cu Anca Mândrescu, Ioan Tugearu,
televizoru'!?, Sus ai noştri, jos ai Adriana Gheorghe. Opera din
voştri! (dansatoare, solistă). Constanţa (1981-1984), TBOD
15
din Constanţa (1.984--1.994), teatre din Germania (1990-
Opera din Constanţa (din 1994). 1999), Teatrul Naţional de
Spectacole: Rapsodia I; Rap Operetă lon Dacian din Bucureşti
sodia a li-a: Lacul lebedelor� (din 1999).
Lebădă mică; Carmen; Giselle; Spectacole, roluri: LaculJebede -
Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci: lor: Bufonul; Giselle: Pas de deux;
Fritz; Bayadera; Frumoasa din Spărgătorul de nuci: Soldăţelul
pădurea adormită; Cenuşăreasa; de plumb; Toaca; Frumoasa din
La piaţă; Coppelia; Romeo şi pădurea adormită; Cenuşăreasa_
Julieta; Oedip (la TBOD);
Coppelia: Prietenă; Don Quijote:
Prietenul meµ Bunbury; Trei inimi
şi-o fată; Mowgli: Lupul; Pepi, Costea, Simona Doina
ciorap lung: Profesoara ( .....expre
-sivă, cu multă graţie în mişcări". Balerină (n. 9 decembrie 1978,
- Aurelia LĂPUŞAN, Cuget liber, Topliţa/ Harghita).
21 noiembrie 1995); La Sylfida:
partitură solistică; Rosiniana: Liceul de coregrafie din Cluj
partitură solistică; Dihormia: Napoca, promoţia 1997, clasa
Pescăriţa (,, ... a atins un prag Cristina Popovici, Elisabeta Hary.
profesional remarcabil, autodepă Solistă, TBOD din Constanţa (din
-şindu-se şi ambiţionând să 1.997)_ Concursul Naţional de
demonstreze că investiţia de Balet Oleg Danovski, Constanţa
încredere în ea a fost perfect 1997, premiul al li lea.
fondată". Virgil MOCANU, Spectacole, roluri : Chopiniana,
Tomis, nr 3/2000) - (la Opera din Lacul lebedelor: Lebădă mică,
Constanţa). Dans napolitan; Spărgătorul de
nuci: Pastorala, Dans rus , Dans
chinez; Bayadera; Giselle: Pas de
deux, Mona, Zulma; Cenuşă -
Constantin, Cristian. reasa; Carmen; Romeo şi Julieta;
Motanul încălţat; Iepuraşul;
Balerin (n. 20 martie 1964, Crăiasa zăpezii: Gerda; Capricii
Bucureşti). romantice; Cocoşatul de la Natre
Dame: Variaţii, Prietenă; Don
Liceul de coregrafie din Quijote: Florăreasă; Şeherezada;
Bucureşti, promoţia 1983, clasa Anotimpuri; Mozartissimo;
Constantin Marinescu. TBOD din Requiemi24 de ritualuri şi un
Constanţa (1984-1985; 1987- cuvânt şoptit; Metropolis;
1990), Opera din Gera - ROG Pinocchio: Pas de six, litera C;
(1985-1987), Opera din Zagreb, Furtuna: Spirit.
Liubliana, Split şi mai multe
16
Crăciun, Mircea
Balerin (n . 27 martie 1976,
Bucureşti).

Ioan Tugearu. TBOD din
Constanţa (1994-1999). Solist,
Opera Naţională din Bucureşti
(1999 - 2000), TBOD din
Constanţa (din 2001). A avut un
angajament artistic în Germania
(2000-2001).
Spectacole. roluri: Lacul
lebedelor: Bufonul; Giselle;
Spărgătorul de nuci: Dans
chinezesc, Fritz; Frumoasa din
pădurea adormită; Cenuşăreasa;
Romeo şi Julieta; Crăiasa zăpezii:
Toamna, Primăvara; Şeherezada:
Eunuc; Cocoşatul de la Notre
Dame: Bufon; Requiem/24 de
ritualuri şi un cuvânt şoptit Înger,
Copil
17
Dan, Mădălina Laura Danovski, Oleg
Balerină (n. 22 aprilie 1980, Balerin, maestru de balet, regizor

Buzău) (n.9 februarie 1917, Vosnesensk,
Ucraina; m. 21 octombrie 1996,
Liceul de coregrafie din Bucureşti).
Anca Mândrescu, Corina Primele lecţii de dans, cu mama
Dumitrescu, Mihai Babuşcă. sa , dansatoarea şi maestra de
_TBOD din Constanţa (din 1998).
balet Malvina Danovski, la
Spectacole: Chopiniana; Rapso Teatrul Tranulius din Constanta
dia I; Lacul lebedelor: Carmen: cu Compania Pasărea albastră
Giselle; Spărgătorul de nuci; condusă de Ivan Dubrovin.
Cenuşăreasa; Romeo şi Julieta: Autodidact împătimit în studiul
Motanul încălţat Crăiasa zăpezii; baletului, precum şi în formarea
Şeherezada; Cocoşatul de la sa intelectuală. Studii de balet cu
Notre Dame; Anotimpuri; Floria Capsali, Anton
Mozartissimo; Requiem / 24 de Romanovski, · Boris Kneazev,
ritualuri şi un cuvânt şoptit; Seda Sarkizian. Figurant, balerin,
Metropolis; Pinocchio; Furtuna: O coregraf la Compania de Revistă
muză. Cărăbuş din Bucureşti (1932 -
1933). Prim dansator, maestru
de balet la Compania de revistă
Alhambra din Bucureşti (1933
Danovski, Gabriela (Ionescu)
1943), Opera Română din
Bucureşti (1943 1971).
Balerină (n. 9 martie 1931,
Director artistic al baletului
Bucureşti).
Operei Române din Bucureşti
(1967 - 1971). Maestru de balet
Şcoala Teatrului de Operă şi
la Opera Română din Bucureşti,
Balet din Bucureşti, promoţia
reangajat (1974 1976).
1947. Opera Română din
Maestru de balet, director artistic
Bucureşti (1947 - 1976). A fost
al Ansamblului de balet clasic şi
asistentă-coregrafie la specta -
contemporan F antasia din
colele maestrului Oleg Danovski
Constanţa (1978 1990).
puse în scenă în România
Maestru de balet, regizor şi
(inclusiv cele din Constanta la
director al TBOD (1990 - 1996). -
TBOD) şi în străinătate.
Director interimar, Opera din
Directoare a Şcolii de Balet de
Constanţa (1995).
Stat din Bari Italia. Director
Colaborări cu teatre din România:
interimar. Teatrul de Balet Oleg
Opera Română din Cluj-Napoca,
Danovski din Constanţa (1996 -
1998).
18
Teatrul de estradă din Bucureşti, Israel, Cehoslovacia, China (cu
Teatrul de Stat din Constanţa Ansamblul de balet clasic şi
(secţia estradă), Teatrul muni - contemporan Fantasio / TBOD
cipal din Bucureşti, Teatrul de din Constanţa).
estradă din Deva, Teatrul muzical Alte colaborări: coregrafia filmelor
din Braşov, Opera Română din Dragoste la zero grade şi
Timişoara, Opera Maghiară de Împuşcături pe portativ; actor,
Stat din Cluj-Napoca, Opera un nobil polonez, . în filmul
Română din laşi, Opera din Neamul Şoimăreştilor:. coregraful
Constanţa (Domnişoara Nastasia, spectacolului Bun e vinul
libret, coregrafie şi regie Ghiurghiuliu (libret şi regie:
(,,Libretul este fidel piesei lui Romulus Vulpescu); al baletelor
George Mihail Zamfirescu, O seară cu Johann Strauss (la
reuşind să exprime zbuciumul TVR) şi Prietenii, pe muzică de
existenţelor omeneşti consumate Gershwin ( la TVR); conferinţe
într-o lume lipsită de orizont. despre arta dansului (la radio
Coregrafia urmăreşte atât România).
realizarea caractere/or cât şi a Premii. distincţii. titluri:_Premiul
mişcării de masă şi a atmosferei. B. Bartok, pentru spectacolul
Regia realizează un spectacol Mandarinul miraculos (regia şi
unitar, dinamic, utilizând cu coregrafia), pus în scenă la Opera
probitate artistică forţele din Klagenfurt, Austria; Premiul
teatrului". Arie MATACHE, ATM, 1986, pentru întreaga
Dobrogea nouă, 6 mai 1966) activitate de creaţie artistică
Colaborări peste hotare: Opera desfăşurată în domeniul artei
din Monte Carlo, Teatrul de Operă coregrafice şi valoroasa
şi Balet din Liubliana, Opera din contribuţie la afirmarea baletului
Klagenfurt (Austria), Opera Popu românesc contemporan; Artist
-lară din Sofia, Opera din Zagreb, emerit; Ordinul Muncii; Meritul
Opera din Novisad, Opera din Cultural; Cetăţean de onoare al
Hamburg, Opera din Maceratta municipiului Constanţa; Premiul
(Italia). Academiei Române - Aristizza
Turnee în străinătate� Maceratta Romanescu - pe anul 1997,
(cu Baletul Operei Române din acordat post- mortem, pentru
Cluj Napoca) , Liubl_iana, Atena, libretul şi coregrafia spectacolului
Catania,Veneţia, Pisa, Florenţa, Şeherezada de Rimski-Korsakov.
Paris, Moscova, Havana, Alicante, Membru în juriile Concursurilor
Lisabona, Klagenfurt, Berlin, Internaţionale de Balet de la
Erfurt (cu Baletul Operei Române Moscova, Varna, Vercelli, Osaka,
din Bucureşti), Siria, Italia, SUA, Houlgate; Preşedinte al
Germania,Canada,Olanda, Belgia, Comitetului Naţional al Dansului
Luxemburg,Austria,URSS, Turcia, din România - afiliat al UNESCO;
Preşedinte de onoare al Asocia-
19
ţiei Pro-Basarabia şi Bucovina, Rapsodiei I în regia lui O.O.
filiala Constanţa. Preşedinte de Motivele folclorice ale
onoare al Asociaţiei culturale de binecunoscutei partituri 1ş1
prietenie România - Israel, filiala găsesc expresia în ritmurile
Constanţa. stilizate de paşi amintind de
atitudinile din jocul popular
românesc, precum şi în acele
Puneri în scenă la Teatrul din forme avântate de dans
Constanţa (regie şi coregrafie), executate de un ansamblu ce se
titluri şi cronici: comportă ca un singur personaj.
Chopiniana. Vox Maris ( .. Paleta Desfăşurări izbutite, cum ar fi, de
coloristică a muzicii şi-a găsit pildă, imaginea scenica cu.
întruchiparea plastică în mişcări valenţe metaforice a şirului de
ordonate , executate omogen şi dansatoare evoluând prin mişcări
sugerând fie pulsul calm, destins de braţe după motivul muzical al
al elementelor naturii sau, Ciocârliei, au estompat, prin
dimpotrivă, precipitarea lor expresivul lor recul, staticul unor
stihinică.(...) Transpunerea „poze" uşor idilizante". - Emilia
coregrafică a servit corect ENACHE. Muzica nr.9/1979; Jn
intenţiile partiturii enesciene, coregrafia sa, Rapsodia I este
evitându-se îngroşările inutile şi expresia acelei incadescente
preferându-se atitudinile simple, simţiri, spontană şi expresivă,
expresive, care au ilustrat în mod care face din dans o feerie
dozat sugestiile impresioniste ale dincolo de realitate". - George
unui delicat pastel SBÂRCEA, România liberă, 15
muzica/.".Emilia ENACHE, Muzica. iulie 1980; ,,În Rapsodia I, pe
nr.10/197$); Rapsodia I nemuritoarea muzică enesciană,
( .. Profilul artistic al ansamblului O.O. realizează un moment de
a fost realizat de cunoscutul referinţă în istoria baletului
maestru de balet O.O., care a românesc. Rapsodia este un
modelat cu pasiune şi exigenţă balet în care O.O. dezvoltă
harul tinerilor balerini, sugestii ale unui ritual al
conducându-te primii paşi în artă. pământului unde există şi
Regizorul impus colectivului pe elemente de serbare
care l-a format ideea promovării câmpenească, şi o scurtă
unui dans românesc cult, poveste de dragoste , precum şi
valorificând atât muzica elemente de dans în grup, alături
autohtonă cât şi cete mai de evoluţii sofistice. Am admirat
reprezentative opere din creaţia astfel un moment coregrafic
universală. O creaţie valoroasă, perfect, comparabil ca valoare cu
inspirată de opera marelui celelalte binecunoscute coregra -
compozitor român, o constituie fii ale acestui autentic artist".
transcrierea coregrafică a Viorel CREŢU, Luceafărul. 5
20
noiembrie 1988); Rapsodia a li -a a li-a este o replică pe care
(,.Se aude muzica lui George maestrul O.O. o construieşte
Enescu. Dansatorii formează gru monumentului de referinţă în
-puri, încep să-şi mişte armonios istoria baletului românesc, care
braţele şi picioarele. Totul intră în este Rapsodia I . Contrastând,
mişcare. Şi ce mişcare ! Tem - aşadar, noua sa creaţie este o
peramentul balerinelor şi al ipostaziere a unui arhaic ritual
balerinilor explodează. Cu ţărănesc, cel al fertilităţii. Cred că
această coregrafie, O.O. le-a aşa trebuie interpretată gândirea
transmis dimensiunea şi realizatorului , care a depăşit
frumuseţea peisajului românesc. simplele secvenţe de sărbătoare
Bărbaţi şi femei ne arată prin câmpenească,de folclor rustic,
gesturi bucuria de viaţă şi pentru a accede spre simbol,
legătura lor cu natura". spre semnificaţii perene".
Westfalische Blatt, noimbrie Claudiu NEGULESCU, Flacăra. 30
1982; ,. ... muzica Rapsodiilor septmbrie 1988;,. ...a conceput-o
enesciene este dansată prin ca o sui - generis replică
excelenţă, coregrafiile realizate celeilalte rapsodii. Se dezvoltă
de O.O. cu ansamblul Fantasia a1c1 sugestii desprinse din
reprezentând puncte de referinţă mitologia fertilităţii, grefate pe un
la noi în privinţa măiestriei cu fundal rustic românesc.Există şi
care pasul popular românesc elemente de umor popular, există
este stilizat astfel încât baletul să gesturi ritualice, la fel cum apar
poarte deopotrivă caratele artei şi simple scene ale unei sărbători
culte şi pe cele ale identităţii câmpeneşti, precum şi unele
naţionale". - Viorel CREŢU, elemente narative". Viorel
România literară, 20 august CREŢU, Muzica, nr. 11/1988);
1987: ,.Dacă în deceniile trecute Mandarinul miraculos (.Manda -
coregraful crease cu predilecţie rinul lui Bartok s-a impus printr
partituri memorabile pentru un limbaj modern şi ardent, de o
solişti, în ultimii zece ani mare intensitate expresivă".
geometria în spaţiu a corpului de Tempo, martie 1980; ,.Coregrafia
ansamblu este principala sa Mandarinului e un reflex al
temă coregrafică, reliefată de muz1c11 marelui compozitor
ambele Rapsodii de G. Enescu ungur,căreia dansul şi panto -
cât şi de Toaca de P. Constanti mima i se suprapun instructiv.
nescu. Atât sintaxa formelor Cu· toată lucrătura exactă şi
simetrice cât şi morfologia minuţioasă spectacolul nu
paselor descind din gramatica produce nici o clipă efectul
dansului clasic". Liana artificialului, însufleţirea de care
TUGEARU, România literară; 6 vorbeam încheg�nd imagini
octombrie 1988; ,.Rapsodia sugestive ce trec mult dincolo de
21
O.O. a realizat un libret plin de sugestivă a fiecărui pas, a
fantezie şi dramatism (...) fiecărei mişcări. Au fost şi mai
Coregrafia lui O.O. îmbină bine puse în lumină calităţile
echilibrat elementul popular cu soliştilor şi ale întregului
cel clasic, pantomima ansamblu,dansul predominând
nedepăşind evoluţia dansantă, pantomima, jocul de picioare
predominantă, a ansamblului sugerând imaginea plutirii,
aflat în prim-planul acţiunii. întregită de ridicarea pe
Există numeroase momente de poante..."- Carmen KEHIAIAN,
excepţională fantezie vizuală a Tomis. nr.3/1983); Simfonia
mişcării scenice, alternate cu nr_3; Ţesătoarele; Spă�torul de
duete şi mici ansambluri ale nuci (,,Spărgătorul de nuci al
soliştilor. Stilizarea pasului românilor este una dintre cele
popular se contopeşte admirabil mai bune montări din lume".- Der
în coregrafia clasică. Unele Neue Tag ianuarie 1984;
tablouri par a fi decupate din ,,...maestrul a conceput acest
pânzele pictorului Grigorescu". balet-feerie cu o rară ştiinţă a
Viorel COSMA. Tribuna României, desenului coregrafic, a
1 octombrie 1981); _Carmen schimbării „ registrului de
(,,O.O. a simplificat libretul mişcare,, , de la hârjoana copiilor
operei, a accentuat rolul fatal al în jurul bradului şi încăierarea
eroinei şi a creionat cu mână dintre şoricei şi soldaţii de plumb
sigură petsonajele Don Jose şi (două secvenţe de ritm frenetic şi
Escamilfo" .-Gheorghe STĂNESCU, fantezie neîncadrată în vreun
Tomis nr.4/1981); Giselle canon al genului) până la
{.Giseile, Lacul lebedelor şi rigoarea clasică a liniilor şi
Spărgătorul de nuci - trei balete diagonalelor, o adevărată
în interpretarea unor super - convertire a geometriei la artă,
dansatori conduşi de un Super ilustrată cu generozitate în
Mag: Oleg Danovski" .- Zollem Alb uluitorul „dans al fulgilor de
Kurier,dec.1983;,, 0.D. imaginea nea" sau în marele „vals al
ză un spectacol care, probabil, florilor".- Jean BADEA, Tomis.
l-ar fi făcut pe Theophile Gautier nr.3/1984; ,, Cea mai recentă
să exclame că „ Adevăratul, premieră, Spărgătorul de nuci, a
unicul subiect al unui balet este reunit imaginaţia luxuriantă a
dansul". Căci O. O. caută să coregrafului O.O. cu maturitatea
sublinieze, cu discreţie şi artistică a ansamblului, cu
fermitate, personalitatea pe cale tinereţea şi frumuseţea fizică.
de cristalizare artistică a unor Ardoarea şi entuziasmul creator
tineri cu mult talent. Accentul se împletesc cu seriozitatea unui
spectacolului cade nu atât pe travaliu dominat de rigorile şcolii
dramatismul acţiunii cât pe academice".- Dan BREZULEANU,
decuparea cât mai plastică şi Cronica. 26 aprilie 1985; .,... o
24
mare demonstraţie de balet noiembrie 1983; ,,Fără a se
clasic, căruia maestrul O.O. i-a depărta de basm, coregraful a
conferit o notă proprie de creat un adevărat curcubeu de
prospeţime şi originalitate printr variaţiuni pe scenă, aranjând
o nebănuită predilecţie pentru personaje în costume fastuoase,
imaginile picturale (arabescurile în minunate compoziţii
exclusive din grand pas de 1deux artistice.(...) Dizolvarea în tuşe
sau din Valsul florilor) . (...) precise, de înalt nivel stilistic, a
Scenele de ansamblu, de mare tablourilor închegate, a
efect „cromatic", cu multe note acuarelelor formate din balerine
bufe, carnavaleşti, sugerează şi balerini, a contribuit la o
atmosfera epocii, balerinii creând imagine aerată, formând un
veritabile tipologii prin simple „pendant" reuşit la delicioasele
elemente de pantomimă".- Dan secvenţe din primul act, pe care
MIHĂESCU, Contemporanul. O.O. le-a conceput ca o
4 mai 1984; Bayadera (,, ...rar, anticipare a scenei finale"
chiar foarte rar, la capitolul balet Prisma,nr.8-9/1986); Cenuşă
clasic ne este dat să ne întâlnim reasa (,,Spectacolul impresionea
cu realizări de excepţie precum ză prin bogăţie şi culoare,
Bayadera în interpretarea inventivitate coregrafică, varie -
Ansamblului Fantasia. În acest tate a desenului, perfectii
caz, lucrurile se schimbă, având muzicalitate, judicioasă
garanţia spectacolului de segmentare în tablouri. Momente
excepţie, pentru că maestrul O.O. de mare simplitate (,,orele") se
este un _desăvârşit creator în înbină cursiv cu adagio-uri de
domeniu".- George POPA, dificultate tehnică, mici bijuterii
Săptămâna, 23 februarie 1988); coregrafice dansabile indepen -
Frumoasa· din pădurea adormită dent (,,anotimpurile") alternează
(,,Succesul spectacolului s-a cu secvenţe de ansamblu în care,
datorat în primul rând miraculos, deşi scena este plină
conducătorului artistic, de dansatori, nu pare înciircată,
regizorului şi coregrafului O.O., desenul e limpede, iar
unul din ultimii reprezentanţi sincronizarea - lucrată îndelung"
renumiţi ai baletului clasic de -Vivia RUSU, Tomis. nr.11/1986;
influenţă rusă. Este în stilul „O.O. a prezentatîn Cenuşăreasa
coregrafului O.O. să nu facă multiplele sale disponibilităţi
concesii din punct de vedere artistice de calitate(...), a pus
artistic - paşi, sărituri, detalii. accent pe dinamizarea baletului,
Nimic nu este adormitor, extrem de interesant în părţile în
plictisitor în acest balet. Din care sunt dansate valsuri,
contră, O.O. realizează în mazurci, galopuri, pas de deux
mişcările dansatorilor săi expresii uri, dar şi pe mişcările de
intelectuale".- Die Glăcke, ansamblu, foarte bune, foarte
25
colorate".- Die Glocke, decembrie Neîntrecut în desenul coregrafic
1986; ,,O.O. a conceput pentru ansamblu, O.O. face o
Cenuşăreasa într-o maniera veritabilă risipă de imaginaţie în
modernă, deşi utilizează (aproa mânuirea celor 24 de balerine
pe) numai arsenalul tradiţional al nelipsite din marile montări (aici,
baletului. Modernă este, înainte fetele-flori ce compun suita
de toate, disocierea universului Zânei) sau a celor 12 perechi din
real de acela fantastic (...),atât scena Balului, ca şi utilizarea în
prin elemente de tehnică a variate formule a grupurilor mai
dansului, ce se încarcă astfel nu mici care execută dansul
numai cu valenţe emoţionale, ci secundelor, dansul spaniol, arab
şi cu semnificaţii ideatice (darisu/ sau cavalcada".- Luminiţa
pe poante, de pildă, este rezervat VARTOLOMEI, Contemporanul, 20
universului fantastic, inclusiv februarie 1987; ,,O.O. este
eroinei titulare, atunci când ea se artistul care a conferit baletului
integrează acestui univers), cât şi românesc noi şi nebănuite
prin efecte teatrale de inspiraţie dimensiuni, care a căutat şi a
cinematografică (precum stop găsit modalităţi de exprimare
cadru/ din scena marcam adeseori la confluenţa dintre arte
secundelor până la cele 12 bătăi şi sfere de sensibilitate
ale miezului nopţii). Remarcabilă diferit�.(...) Concepţia coregrafică
este, apoi, transformarea în dans a baletului Cenuşăreasa este de
a pantomimei (fie că e vorba de factură modernă, deşi
banale treburi casnice - vezi elementele expresive şi tehnice
scena cusutului, un superb dans aparţin, în majoritate,
al mâinilor ! - sau de perfectele repertoriului de gesturi al
încăierări mereu pline de haz şi dansului clasic. Modernă este
de fantezie dintre cele două aici, în primul rând, abordarea
surori vitrege ale Cenuşăresei), „concepţională" a subiectului, a
prin impregnarea ei profundă de semnificaţiilor acestuia.(...) În
ritmul muzicii. (...) O singură ceea ce priveşte tehnica propriu
rezervă aş formula la capitolul zisă, remarcăm neîntrecuta
corespondenţei sensului muzical măiestrie a coregrafului în
cu cel dramaturgie: sunt două realizarea momentelor de
sau trei momente în actul li ansamblu, atât în privinţa
(Balul), când, pentru a nu acurateţei tehnice, a
întrerupe dansul Prinţului cu omogenităţii cât şi în aceea a
Cenuşăreasa, coregraful îl inovaţiei în domeniul aşezării
desfăşoară şi pe unele scurte balerinilor în scenă, a mişcărilor
secvenţe pe care expresia de grup ale acestora" .-Viorel
sarcastică a muz1c11 le CREŢU, Luceafărul. 28 februarie
desemnează ca definind evoluţia 1987; ,,Ultima sa premieră,
Mamei Vitrege şi a fiicelor ei. (...) Cenuşăreasa, îl reprezintă mai
26
puţin, rămânând într-un registru maestrului O.D."- Cristina SÂRBU,
al convenţiilor clasice, îngheţate. Muzica, nr.11/1988); La piaţă
Îl recunoaştem pe creator în (,,O.O. speculează cu abilitate
câteva soluţii regizorale, precum fiecare element sonor, găsind
momentul de „suspans" al echivalentul scenic până şi
întâlnirii Cenuşăresei cu Prinţul la pentru, de pildă, o celulă de două
bal şi în unele dansuri ingenioase sunete, care îi sugerează
coregrafic, precum acela al orelor strigătele vânzătorului ambulant
ceasornicului, sau pasaje din şi ale băiatului cu ziare".
dansurile surorilor vitrege ale Luminiţa VARTOLOMEI, Contem
Cenuşăresei".- Liana TUGEARU, poranut 23 septembrie 1988;
România literară, 19 martie ,,În tabloul coregrafic La piaţă,
1987; ,,O.O. a ştiut şi acum să O.O. insistă (tot într-un sui
exploateze la maximum elemen generis replică faţă de monta'.ea
tele. de feerie, condensând mult teatrului bucureştean) asupra
acţiunea, astfel încât gestul elementelor pitoreşti. Astfel,
coregrafic să nu fie ameninţat de personajele sunt bine
meandrele subiectului; spiritul caracterizate, atmosfera de bâlci
baletului academic este aşadar fiind redată cu mijloacele unui
la vedere, continuând fertil o comic suculent, aceleaşi mijloace
viguroasă tradiţie".- Claudiu impregnând derularea subiec
NEGULESCU, Flacăra. 30 tului care nu este altceva decât o
septembrie1988; ,,O.O. a realizat simplă farsă". Claudfu
o montare superbă într-un stil NEGULESCU, Flacăra. 30 septem
compozit de mare efect şi de brie 1988"; ,,În tabloul
profunzime imagistică într-un coregrafic La piaţă, 0.0.·prezintă
univers de basm care se o concepţie plină de valoare, în
reconverteşte permanent în real, care elementele de satiră
în modern, în mişcare ideatică coexistă cu acordurile pline de
autentică. Formula abundă de mister ale unei muzici profund
elanuri tinereşti, de recitirea unor descriptive".- Viorel CREŢU,
tehnici şi proceduri coregrafice Luceafărul, 5 noiembrie 1988;
prin filtre de negare şi persiflare ,,Tabloul coregrafic La piaţă a
de sorginte brechtiană, totul fost gândit într-o maniera
conducând la un basm al favorizând mult elementele
realului, nu la un real al pitoreşti. Atmosfera Bucureştiului
basmului".- Anca FLOREA, antebelic este excelent zugrăvită,
Ateneu, nr.11/1988; ,,...evoluţia alăturând tipuri şi
balerinilor constănţeni a încântat comportamente specifice acelor
şi de această dată mai cu seamă vremuri. La fel, umorul, de
prin ingenuozitatea şi originali amprentă caragialească, este şi
tatea soluţiilor coregrafice ale el prezent , desprinzându-se
pregnant fie din evoluţia unor
27
personaje principale, fie din receptate, reţinute. Este un
realizarea unor_ macro-tablouri spectacol pentru plăcerea
pitoreşti. Un spectacol foarte ochilor, reînviind gustul pentru
reuşit, foarte ingenios lucrat...". proporţie şi statuar, fără ca
Viorel CREŢU, Muzica, acestea să devină însă o nouă
nr.11/1988); Tocata; Priculiciul; dogmă vizuală, cât o formă a
Coppelia; Romeo şi Julieta; Oedip inteligenţei" .-Carmen TUDORA,
( .. E o colaborare unicat între Tomis. nr. 6/1992; .,ÎnCartealui
excelentul Teatru Dramatic din Prospero (Academia de Teatru şi
Constanţa şi Teatrul de balet Film) şi Oedip (Teatrul Dramatic
clasic şi contemporan. Din din Constanţa) , regizate de doi
această colaborare a ieşit un coregrafi de profesie (Sergiu
Oedip de referinţă, demn de a fi Anghel, respectiv Oleg Danovski),
prezentat pe orice scenă din nota dominantă o dă elementul
lume. Spectacolul e pus în scenă coregrafic: prin expresia mişcării
de O.O. Ocazie unică de a-l vedea sale corporale, actorul
printre colegi. Nu mă refer la vizualizează atât acţiunile
coregrafi. Mă gândesc la... zei, scenice cât şi stările tensionale
mântuitorii destinului lui Oedip şi ale personajelor".- Ion COCORA,
al celorlalţi. Inclusiv al colegului Uteratorut nr.33/1992); Motanul
lor, O.O". -Saşa GEORGESCU, încălţat; Şeherezada; Crăiasa
Libertatea, nr.55/1992; ,,Geniul zăpezii.
bun care a guvernat succesul
este al regizorului. Fără el n-ar fi * *
existat sufletul acestui miracol *
euritmic şi nici orgoliul firesc al „O.O. a demonstrat cât de bine
fiecăruia de a fi participant la ştie să lucreze cu tinerii, găsind
întregirea lui".- Eugen VASILIU, acel ceva deosebit care
Cuget Liber, 20 mai 1992; individJalizează creaţia
„Regizorul coregraf tinde spre autentică, lungimea de undă
vizualizarea sacralităţii armoniei, potrivită pentru ca muzica,
spre construirea propriului tradusă subtil în imagine
Partenon, unde să poată oficia în coregrafică, să devină ferment de
voie cultul imaginii mişcare. emoţie şi meditaţie".
Cadrele sunt gândite într-o strictă (C. FLOAREŞ, Tomis,nr.1/1980).
succesiune armonică, ritmul e
măsurat după sacerdotul şi nu „ Este meritul lui O.O., care a
după funcţionalitatea fiecărei ştiut să selecteze un grup de
mişcări, desfoliate cu tinere elemente de talent,
încetinitorul, proiectate pe punându-şi fn valoare pregătirea
fundal, ca un desen unic şi de o manieră exemplară".( La
încremenind contrapunctic în .Gaueta del Meuogiorno, 29
poză, pentru a fi mai copios martie 1980).
28
conform partiturii. După ce se
„O.O. a îmbinat severa geometrie lasă cortina şi se sting
a baletului clasic cu vocabularul reflectoarele, apare oboseala, se
fulgurant al dansului modern. El simte stresul". (Carmen
prezintă nu doar rezolvarea Dumitrescu, Albumul Flacăra,
excelentă a unor probleme de 1990, p. 133);
estetică coregrafică, dar şi un caz
pasionat de izbândă în domeniul "... cunoscut în întreaga lume
atât de dificil al înnoirii. (...) Iar drept un rege al dansului,
gama largă a acestui ansamblu maestrul (pe rând balerin,
se datorează pe de o parte scenograf, coregraf, director de
tinereţii şi însufleţirii elementelor balet, creator de şcoală) a făcut
ce-/ alcătuiesc, pe de altă parte semnul magic după care publicul
maestrului de balet Oleg a putut revedea fragmente din
Danovski, care reia totul de la celebre montări care au
capăt atunci când totul părea entuziasmat de-a lungul anilor
încheiat, ca şi cum şi-ar arunca sute de mii de spectatori".
beţe între roate pentru ca ideea (Marian CONSTANTINESCU,
să se afirme cât mai repede, cât Tineretul liber, 10 martie 1992)
mai convingător". (George
SBÂRCEA, România liberă, 15 „ Şi-a legat numele de devenirea
iulie 1980). şcolii coregrafice româneşti. S-a
modelat pe sine şi pe alţii întru
„Este meritul lui O.O. că a obţinut perfecţiunea expresivităţii
acest ansamblu alcătuit din mişcării corpului omenesc. Ca
oameni tineri şi i-a pregătit interpret, s-a vorbit despre el ca
folosind prospeţimea vârstei. În despre un balerin „ subţire ca o
acest amsamblu de balet de la trestie şi suplu ca o lamă de
Constanţa, O.O. îşi cheltuieşte oţel". Ca maestru coregraf, a
resursele de talent şi vocaţie, devenit celebru în lumea întreagă
pregătind nişte oameni prin montările sale cotate numai
necunoscuţi". (Ester MAGHIAR : în superlative. În ţara sa a vorbit
GON DA, în voi. Argonauţii marilor întrega viaţă limba universală a
iubiri de Lucian CURSARU, marilor artişti generoşi, mereu
Editura Muzicală, 1987, p.95). căutători de nou, de „mai
frumos" şi de „mai bine" , cu
„O.O. a trăit viaţa tumultoasă a inima deschisă tinerilor plini de
teatrului, cu repetiţii, spectacole talent, pentru care cuvântul
şi turnee, într-un galop ·pe care călăuzitor în soluţiile Maestrului
nu-/ poate înţelege spectatorul sunt tot atâtea şanse de a
care Îşi vede artistul preferat accede, în final, la culme".
numai bine dispus, machiat, (Cristina SÂRBU. Cotidianut 13
frumos îmbrăcat, trăind pe scenă martie 1992).
29
·.. În istoria dansului românesc al pedagog şi coregraf, Compania
acestui secol, este a doua Naţională de Dans din Quito,
personalitate artistică după Ecuador (1978-1982). Solist,
Floria Capsali, care se impune nu TBOD din Constanţa {din 1982).
numai în calitate de creator , dar Spectacole, roluri, cronici:
şi de liant şi ferment cultural, de Mandarinul miraculos: Bandit;
creator de şcoală şi de instituţii Lacul lebedelor: Rotbart:
de cultură coregrafică".(Liana Carmen: Zuniga, Don Morte;
TUGEARU, România literară, Spărgăorul de nuci: Drosselmeyer
nr.44/1996). (,,... de consemnat şi rolul de
mare forţă şi complexitate
, , Adversarii l-au acuzat că n-are tehnică al misteriosului creator
diplomă de studii. Nu este de păpuşi însufleţite-
singurul. Există unul dintre cei Drosselmeyer- realizat cu
mai mari violonişti şi dirijori ai expresivitate lirică, în ample poze
lumii şi cele mai prestigioase dinamice de O.O. jr." - Dan
academii muzicale se luptă să-l MIHĂESCU, Contemporanul,
aibă printre cadrele didactice. El 4 mai 1984; ,,La piaţă: Pluto·nie
se numeşte Yehudi Menuhin. Şi rul (..... un plutonier trecut binişor
n-are nici o diplomă de absolvire. de prima tinereţe, căruia O.O. jr.,
Enescu nu i-a eliberat nici o într-un excelent rol de
diplomă". ( Alexandru IORGA. compoziţie, evidenţiază cu har
Tribuna, nr.6/1997). caricatural toate metehnele". -
Luminiţa VARTOLOMEI, Contem
poranul, 23 septembrie 1988);
Danovski, Oleg jr. Priculiciul: Ciobanul Petre:
Coppelia:Coppelius; Romeo şi
Balerin (n. 11 decembrie 1955, Julieta: Tybalt; Motanul îcălţat
Bucureşti). Povestitorul, Căpcăunul; Crăiasa
zăpezii : Baba; Cocoşatul de la
Liceul de coregrafie din Notre Dame: Quasimodo (,,...s-a
Bucureşti, promoţia 1974, clasa implicat profund în realizarea
Gheorghe Cotovelea. Curs de acestui spectacol . El şi-a dat
coregrafie, Ministerul Culturii concursul la realizarea versiunii
(1984-1986) Academia de Arte coregrafice îmbunătăţite, faţă de
Luceafărul, secţia regie de film şi spectacolul Esmeralda, conceput
televiziune, promoţia 1994 (fără şi realizat de tatăl său în urmă cu
examen de licenţă), clasa Mircea două decenii la Opera Română
Drăgan, Iulian Mihu, Savel din Bucureşti. Deopotrivă,
Stiopul: Tudor Mărăscu. Balerin, talentatul coregraf şi balerin a
Opera Română din Bucureşti interpretat rolul lui Quasimodo.
(1976-1978) Prim balerin, După o perioadă de relativ
anonimat, urmaşul legendarului
30
maestru „explodează" în petitor. TBOD (din 2001.).
spectacol, dovedind un apetit Instrumentist liber profesionist
remarcabil pentru dans. În (pian, orgă) în formaţia Creston
mişcările sale se regăsesc din Constanţa (locul I la trei ediţii
dramatismul şi fluenţa ale Festivalului Cântarea
coregrafiei originale , cu toate României).
accente/� contemporane Spectacole. roluri: Liliacul:
necesare unei reluări după două partitură solistică; Voievodul
decenii. Putem afirma, fără să Ţiganilor; O noapte la Veneţia;
exagerăm, că spiritul tatălui Marinarul visător; Pericola;
veghează asupra fiului". -Anca Pescuitorii de perle; Traviata;
ŞTI RBEŢIU, Telegraf. 3 noiembrie Coppelia; Soarele Londrei;
1998). Giselle:Prinţul; Sânge vienez:
Coregrafii : Elegie; Blestem; Primăvara: Procurorul; Punguţa
Efemerida; Dans eroic; Tangouri: cu doi bani; Cântăreţul mexican;
(,. Provenit din rândul balerinilor, Regele lstros; Eveniment 1.907;
tânărul O.O. jr, îşi formează" Don Quijote: Don Quijote ,, ... com
mâna" cu lucrări mici, diverse, de pune un Don Quijote pe nişte
al Maria Tănase la Chopin şi de date portretistice foarte intere
la Rahmaniov la Piazzofa" - Vivia sante, vizualizând imaginea unui
RUSU, România Literară, 17 cavaler naiv, generos, visător".
noiembrie 1988); Cocoşatul de la (Carmen CHEHIAIAN, Tomis.
Natre Dame_ nr.1/1977); Peneş Curcanul:
Prinţesa circului; Orele Mării;
Carmen; Trubadurul; My Fair
Lady; Bal la Savoy (la Opera din
Dogaru, Radu. Constanţa); Rapsodia a 11--a;
Lacul lebedelor: Wolfgang:
Balerin (n. 24 martie 1951, Mioriţa; carmen; Toaca; Simfonia
Bratca/Bihor) nr.3; Giselle:Contele; Spărgătorul
de nuci : Tatăl; Frumoasa din
Liceul de coregrafie din Cluj pădurea adormită; Regele (la
Napoca, promoţia 1970, clasa TBOD); Unde eşti tu Bimbo?:
Papp Andrei , Vasile Căpuşan, Căpitanul Uragan; Aventurile
Roman Moravski. Teatrul c_ Panterei roz: Bimbo, Căpitanul
Tănase din Bucureşti (1970), Uragan; Muşchetarii măgăriei
Opera din Constanţa (1972- sale: Căţeluş; Pinocchio: Mangia
1979), TBOD din Constanţa fuocco,Doctorul, Pirat, Omuleţul
(1.979-1.986). Teatrul Fantasia cel rău; Fram Ursul Polar; Lave
din Constanţa (1990-1996). storyîn lift Un individ suspect; Un
Coregraf, Şcoala Sportivă nr.1 din boţ cu ochi din Humuieşti:
Constanţa (1986-1990). Core- Oşlobanu, Vornicul; De mână cu
Ion Creangă; Revistă de ___ front
31
{Moş Teacă): Soldat; Ali Baba şi
cei 40 de Hoţi: Urechilă (la
Teatrul Fantasia).
Coregrafi i: Love story în li� De
mână cu Ion Creangă (la Teatrul
Fantasia).
Dură, Marius
Balerin (n. 11 iunie 1980, Sibiu).
Liceul de coregrafie din Sibiu,

clasa Sibelya Cristea şi Liceul de
coregrafie din Bucureşti (ultimele
două clase), promoţia 1998,
clasa Gabriel Opricaru. Opera
Naţională din Bucureşti (1998 -
2001), TB0D din Constanţa {din
2001.)_
Spectacole: Giselle; Requiem/24
de ritualuri şi un cuvânt şoptit;
Furtuna: Spirit
32
Eremia, Gabriela
Balerină (n. 13 ianuarie 1979,

Olteniţa).

Carusso Rodica, Constantin
Marinescu. TBOD din Constanţa
(din 1997)_
Spectacole, roluri: Rapsodia I ;
Lacul lebedelor; Carmen; Giselle;
. Spărgătorul de nuci: Colombina;
Cenuşăreasa: Dans spaniol;
Motanul încălţat crăiasa zăpezii;
Cocoşatul de la Notre Dame:
Ţigancă, Prietenă; Capricii roman
tice; Don Quijote; Şeherezada;
Anotimpuri; Mozartissimo;
Requiem /24 de ritualuri şi un
cuvânt şoptit Metropolis; Pinoc
chio: Colombina; Furtuna: Spirit.
33
Folea, Sorin
Balerin (n. 6 august 1967,
Braşov).

Dan Sas. Solist, TBOD din
Constanţa (1985-1994)_ Din
1994, cântă în corul unei biserici
din Braşov_
Spectacole şi roluri: Chopiniana:
Lacul lebedelor: Siegfried, Pas de
trois; Carmen: Escamillo; Toaca;
Giselle; Spărgătorul de nuci:
Pastorala; Frumoasa din pădurea
adormită: Prinţul; Cenuşăreasa:
Cavaler; La piaţă; Tangouri;
Priculiciul; Carnavalul; Romeo şi
Julieta: Romeo
34
Gache, George cuvânt şoptit; Metropolis;
Pinocchio.
Balerin (n.18 martie 1961,
Mihail Kogălniceanu/ Constanţa). Georgescu, Constantin
Liceul de coregrafie din Balerin, (n.30 aprilie 1973,
Bucureşti, promoţia 1980, clasa Craiova).
Constantin Marinescu, Ioan
Tugearu. Teatrul Liric din Liceul de coregrafie din
Constanţa (1980-1982), Solist, Bucureşti, promoţia 1992, clasa
TBOD din Constanţa (1982- Anca Mândrescu, Constantin
1987), Teatrul Liric din Constanţa Marinescu, Ştefan Bănică. Solist,
(1987-1991), Opera din Opera Română din Bucureşti
Eisenach, Germania (1991- (1993-1998); Prim-solist, TBOD
1994).După 1994 a renunţat la din Constanţa (din 1998).
activitatea artistică, devenind Concursul Naţional de Balet Oleg
întreprinzător particular în Danovski, Constanţa, 1994
transporturi comerciale. (Premiul al II-iea, dans clasic);
Spectacole.roluri: Rapsodia a li-a; 1995 (Premiul I, dans clasic),
Lacul lebedelor: Bufonul; Car 1996 (Premiul al II-iea, dans
men; Toaca; Giselle: Pas de deux; clasic), 1997 (Premiul al III-iea,
Spărgătorul de nuci:Dans rus; dans contemporan), 1998
Frumoasa din pădurea adormită: Marele premiu, dans clasic;
Pasărea; Coppelia: Pas de deux (Premiul I, dans contemporan);
(la TBOD); Bolero şi Corsarul: Pas Concursul Internaţional de Balet,
de deux (la Teatrul Liric). Osaka (semifinalist); Concursul
Internaţional de Balet Helsinki,
1991 (semifinalist); Concursul
Ganea, Irina Liliana. Internaţional de Balet, Jackson,
Mississipi, SUA 1994; Concursul
Balerină (n. 10 iunie 1981, Internaţional de Balet,
Constanţa). Budapesta, 1998 (semifinalist).
Spectacole, roluri, cronici: Lacul
Liceul de Artă din Constanţa, lebedelor: Dans napolitan,
secţia coregrafie, promoţia 2000, Bufonul (,,... a fost un Bufon
clasa Carmen Chilea. TBOD din expresiv, comic, un adevărat liant
Constanţa (din anul 2000). pentru eforturile coregrafice ale
Spectacole: Giselle; Spărgătorul partenerilor săi de scenă". -Anca
de__nuci: Dans chinez; GOVOR, Observator, 13
Cenuşăreasa; Crăiasa zăpezii; septembrie 1999; ,,...s-a făcut
Requiem/24 de ritualuri şi un ,nsaş, expresia imaginaţiei
burleşti. Dinamic, vital, inspirat, a
35
fost când izvor al bunei dispoziţii, „Publicul l-a răsplătit cu
ce saltă, se învârte, parodiază, generozitate prin ropote de
provoacă -transferând, în actul I, aplauze pentru prestaţia scenică,
curtea princiară într-un uriaş strălucire, nerv, eleganţă şi
xilofon şi întrecându-se în spectaculozitatea demne de o
giumbuşlucuri - , când confident adevărată vedetă. Am remarcat
sensibil şi comprehensiv. coregrafia amplă, dinamică,
Salturile sale, piruetele, ritmul, cuprinzătoare şi... surprinzătoare,
viteza de execuţie îl prezintă într întrega sa compoziţie bazându-se
a formă foarte bună, în progres pe intuiţia sigură şi clară a
artistic". - Doina MODOLA, Teatrul semnificaţiei mişcării". (Anca
azi, nr. 7-8-9/2000); Giselle: GOVOR, Observator, 8 mai 2000;
Prieten (,.... radiază fericirea de din cronica piesei coregrafice
a dansa împreună a cuplului de Don G. de Mozart, pentru care a
îndrăgostiţi pământeni". -Vivia semnat şi coregrafia).
SĂNDULESCU, Observator, 26 ,. ... într-un moment de
iulie 2000); Spărgătorul de nuci : incredibilă condensare a sugestii
Fritz, Dans chinez, Soldatul; lor plastice şi a dezvoltărilor emo
Cenuşăreasa: Cavaler; Motanul ţionale". (Magdalena VLĂDILĂ,
încălţat: Pas de deux; Crăiasa Telegraf, 8 mai 2000; vezi
zăpezii: Kay; Cocoşatul de la menţiunea de mai sus privind
Notre Dame: Bufon, Arlechin; spectacolul Don G. prezentat în
Şeherezada: Fratele Sultanului; Gala de balet din luna mai
Anotimpuri; Mozartissimo; 2000).
Requiem/ 24 de ritualuri şi un
cuvânt şoptit (.. A conferit
momentelor interpretate un
rafinament şi o eleganţă care îi Gheorghiu, Antonio
sunt proprii. Dansul regelui în
veşmânt roşu, întruchipat de el, a
Balerin (n. 8 decembrie 1963,
fost o mică bijuterie coregrafică,
Rădăuţi).
de fineţea unui filigran". -Liana
TUGEARU, România literară, 9-15
Liceul de coregrafie Cluj-Napoca,
august 2000); ( .....un spiriduş
promoţia 1982, clasa Radu
polimorf ... " - Vivia SĂNDULESCU,
Ciucă, Ravasz Zoltan. Opera de
Amphion, nr.3/2000 p.18);
Stat din Cluj Napoca (1982),
Pinocchio: Gril Io, Pas de six; Căluţ
TBOD din Constanţa (din 1982).
de mare; Vînătoare de ritmuri:
Spectacole, roluri: Mandarinul
Partitură solstică; Furtuna:
miraculos; Lacul lebedelor;
Farinelli.
* * Carmen; Toaca; Giselle; Simfonia
* nr.3; Spărgătorul de nuci:
Pastorala; Frumoasa din pădurea
36
adormită; Cenuşăreasa: Dans Gună, Cristian
arab; La piaţă; Priculiciul,
Carnavalul; Coppelia; Romeo şi
Balerin (n. 25 decembrie 1961,
Julieta; Oedip; Motanul încălţat:
Bucureşti).
Căpcăunul; Crăiasa Zăpezii:
Baba; Legenda greacă; Cocoşatul
de la Notre Dame; Don Quijote�
Şeherezada; Furtuna: Gardă.
Ioan Tugearu, Paraschiv
Pieleanu. Opera Română din
Bucureşti (1980-1985), TBOD din
Constanţa (1985-1987), Opera
Română din Cluj Napoca (1987-
Grigoruţă, Alexandru 1998), Teatrul de Operă şi balet
din Zagreb (din 1998).
Balerin (n.12 iunie 1981,
Chişinău).
Spectacole, roluri: Lacul lebede
lor; Giselle; Spărgătorul de nuci:
Şcoala de coregrafie din
Dans arab; Frumoasa din pă
Chişinău, promoţia 1998, clasa
durea adormită; Cenuşăreasa:
Andrei Frumusache, Nicolae Guc.
Cavaler; La piaţă.
Spectacole: Lacul lebedelor;
Giselle; Spărgătorul de nuci;
Cenuşăreasa; Motanul încălţat;
Crăiasa zăpezii; Requiem/24 de
ritualuri şi un cuvânt şoptit;
Pinocchio; Furtuna: Spirit.
37
Haivas, Vindora 1989). Prim-solist. TBOD din
Constanţa (1990-1996). Prim
Balerină (n. 1 iulie 1977, solist, pedagog, coregraf şi şef
Constanţa). compartiment, Opera din
Constanţa (1996-1997). Solist,
Liceul de Artă din Constanta pedagog şi coregraf, Compania
secţia coregrafie, promoţia 1995: Rendano şi Academia de Dans L
clasa Tatiana Botezatu. TBOD din Sisca (1997-1999). Prim-solist şi
Constanţa (din 1995)_ coregraf, TBOD din Constanta
Spectacole. roluri: Chopiniana; (din 1999)_ Concursul Intern; -
Rapsodia I; Rapsodia a li-a; Lacul ţional de Balet, Vercelli, 1982,
lebedelor: Mazurca; Spărgătorul Premiul al li lea; Concursul
de nuci; Dans spaniol; Cenu Naţional de Balet, Dessau,
şăreasa; Bayadera; Giselle: Germania, 1987, Premiul I;
Myrtha (,, .. . surprinde prin aplomb Festivalul de creaţie coregrafică,
la primul ei rol important". - Vivia laşi 1997, Premiul pentru
SĂNDULESCU, Observator, 26 plasticitatea limbajului neoclasic.
iulie 2000); Mona; Romeo şi A colaborat cu Opera Natională
Julieta; Motanul încălţat; din Bucureşti, Opera Română din
Şeherezada; Crăiasa zăpezii; Cluj-Napoca, Opera din Constanta
Casa Bernardei Alba; Legenda - în spectacolul Cartea Jungl�i,
greacă; Cocoşatul de la Notre rolul Tigrului; Teatrul Fantasiodin
Dame; Capricii romantice; Constanţa - solist în spectacolul
Anotimpuri; Requiem/ 24 de Nimeni nu ne vrea!
ritualuri şi un cuvânt şoptit; Spectacole. roluri. cronici:
Metropolis; Furtuna:Zeiţă. Spirit. Chopiniana. Corsarul: Pas de
deux; Ora H: partitură solistică;
Rapsodia a li-a; Mandarinul
miraculos: Bandit
(,,Fără o identitate proprie,
funcţionând complementar, ca
Hanţiu, Călin Eugen un triunghi al abjecţiei, al
instinctua/ităţii agresive, kilerul
Balerin (n. 16 iulie 1957, este conturat cu mobilitate de
Năsăud/Bistriţa). C.H., personaj fără chip, cu efect
repetabil, crima".- Ana Maria
Liceul de coregrafie din Cluj MUNTEANU, Tomis. nr.11/1995);
Napoca, promoţia 1976, clasa Lacul lebedelor: Siegfried,
Adrian Mureşan. Opera Română Rotbart, Bufonul (,,Fapt remar -
din Cluj-Napoca (1976-1979). cabil, s-a lăsat mână liberă
Solist. TBOD din Constanta desfăşurării rolului Bufonului,
(1979-1988). Opera din Gera ·şi acordându-se un spaţiu de dans
Opera din Dresda-RDG (1987- corespunzător calităţilor deo
38
sebite ale lui C.H., excelent expresivitatea , deopotrivă cu mij
element de legătură între loace coregrafice şi actoriceşti."
atmosfera de bal la curtea regată Aurelia LĂPUŞAN, Cuget liber,
şi gluma petrecerii populare". 11noiembrie 1993); Crăiasa
Die Woche, Gutersloch, zăpezii: Gnomul, Cerbul;
Germania,1982); Mioriţa: Al Pinocchio: Motanul.
doilea păcurar(..... ne stăpâneşte Coregrafii: Turandot „Dansul -
în memorie creaţia lui C.H., atât de bine pregătit de C.H.,
datorită expresivităţii mişcărilor prim-balerin al TBOD, care apare,
dansante şi mai ales a intensei iată, în prima sa ipostază de
trăiri a ro/u/ui."-Viorel COSMA. coregraf şi tocmai prin propria sa
Tribuna României, 1 octombrie experienţă scenică - reuşeşte o
1981; .. C.H. s-a întrecut pe sine formulă perfectă de sincretism."
.
în realizarea rolului ". -Petre Aurel ia LĂPUŞAN, Cuget liber, 5
CODREANU , Contemporanul , 11 ianuarie 1993 (la Teatrul
septembrie 1981; Carmen: Don Fantasio); Rapsodia albastră;
Jose, Escamillo ( .... demonstrează Biografii (,.Pentru revigorarea
certe calităţi de dansator , de limbajului neoclasic vehiculat în
actor în acelaşi timp, cu cele mai Biografii, un premiu special, la
frumoase perspective." Festiva/ul Internaţional de
Gheorghe STĂNESCU, Tomis, Creaţie Coregrafică, ediţia a VII a,
nr.4/1981; Giselle: Albert, Pas de /aşi, 1997) i-a fost acordat lui
deux (,, .. .în formă, deosebită, C.H. , balerin matur dar tânăr
atent la finalizarea fiecărui coregraf şi director al Baletului
detaliu"- Carmen KEHIAIAN, Operei din Constanţa. Născută
Tomis, nr.3/1983); Simfonia din empatia dintre poemul
nr_3: Hylarion; Spărgătorul de simfonic Din viaţa mea de
nuci: Dans spaniol; Frumoasa din Smetana şi experienţele per
pădurea adormită: Prinţul sonale ale cuplului de interpreţi,
(.. Dansator de vigoare, mişcările Delia şi Călin Hanţiu, lucrarea e
lui sunt de o mare armonie şi stră/:)ătută de un fior emoţional
siguranţă şi, atunci când vrea să autentic, care acoperă imper
epateze cu orice preţ, tehnica sa fecţiunile tehnice sau de
de virtuozitate apare curată şi rezolvare scenică, aducând în
încadrată exigenţelor acestui rol prim plan un coregraf cu un
academic". -Nicolae SPIRESCU, potenţia! valoros într-un sector în
Tomis, nr.3/1986); Carnavalul: curs de pauperizare la noi:
Vals; Coppelia: Franz; Romeo şi neoclasicul." Vivia SĂN DULESCU,
Julieta: Romeo, Tybalt; Motanul România literară, nr.47/1997;
încălţat Fiul morarului (,, ...îşi „Coregraful C.H. a luat premiul
interpretează cu aplomb şi pentru plasticitatea limbajului
spontaneitate rolul, punându-şi în neoclasic cu lucrarea Biografii_
valoare structura comică dar şi Folosind limbajul neoclasic,
39
coregraful reuşeşete să fără scăderi, plin de umor şi
transmită un fragment de viaţă poezie, iar stilul pe care îl
auto- biografic." - Nataşa TRIFAN, practică, un neoclasic adaptat
Cotidianul, 22 octombrie 1997); naraţiunilor coregrafice, îi este
La Sylfide (la Opera din atât de familiar încât creaţia
Constanţa); Căsătoria: Voluptate devine o prelungire firească a
- marţi la miezul nopţii: Operă carierei sale de interpret. De la
pentru viitorii dictatori: Adunarea maestrul Danovski a învăţat să
femeilor (,,Spectacolul are şi obţină maximum de efect vizual
multă mişcare coregrafică cu minimum de desfăşurare de
concepută inteligent de C.H." - virtuozitate, cum să umple scena
Aurelia LĂPUŞAN, Cuget liber, 29 cu ansamblu numeros, perfect
martie 2001; ,,Mizanscena lizibil în mişcare, cum să iasă din
beneficiază de coregrafia poveste atunci când nu-l mai
expresivă a lui C.H., care pune încape, sau cum să încheie con
corul femeilor în situaţia de a se tutti într-un crescendo muzical şi
mişca variat, sugestiv, natural şi dinamic. Deşi urmează reţeta
convingător." -Virgil MOCANU, baletelor romantice, din care nu
Tomis, nr. 4/2001)- (la Teatrul lipsesc inserturile de dans pur ca
Ovidiusdin Constanţa); Pinocchio pretext pentru tablouri picturale
(,, ...realizează prima creaţie de ansamblu sau evoluţii
coregrafică de mare întindere . sofistice, aportul său este mai
Discursul este susţinut constant degrabă unul de exprimare
pe linia evocării feerice şi poate coregrafică propriu-zisă, carac-
chiar a excedării receptivităţii terizat prin inventivitate
prin elemente de fabulos, cum combinatorie, în special în
este atât de inventiva abordare a registrul săriturilor mari, al
episodului din burta balenei, turaţiilor şi al prizelor" .-Vivia
când colţii uriaşi sunt chiar SĂNDULESCU, Scena,
picioarele balerinelor.(...) Inten nr.11/2000) - la TBOD din
ţiile subiective ale lui C.H. prind Constanţa. La acelaşi teatru, a
contur şi capătă întregire când se fost asistent-coregraf la specta
adresază în formule de spectaco'J colele Lacul lebedelor(varianta
cântărite cu precizie." scenică Simona Noja); Giselle
Magdalena VLĂDILĂ, Telegraf. (varianta scenică Judith Turos) şi
10 octombrie 2000; ,,C.H. a fost Crăiasa zăpezii.
.eroul premierei, fără doar şi
poate. Vechi prim-solist al
companiei, reconvertit de ceva
vreme la creaţie, C.H. se află
totuşi la prima producţie a unui
balet integral. El aduce cu
Pinocchio un spectacol cuceritor,
40
Hanţiu, Delia Elena vată". -Felix MAIOR, Tomis,
(Buzoescu). nr.12/1999); Frumoasa din
pădurea adormită: Caraboss;
Balerină (n. 3 august 1959, Cenuşăreasa: Zâna bună;
Braşov). Coppelia: Variaţiuni; Romeo şi
Julieta: Mama Julietei; Motanul
Liceul de Artă G. Enescu din încălţat: Prinţesa; Crăiasa zăpezii:
Bucureşti, secţia coregrafie, Lapona; Legenda greacă: Pythia;
promoţia 1978, clasa Marialis Don Quijote: Mercedes; Şehe
Karda, Constantin Marinescu, rezada: Zobeida; Pinocchio:
Ioan Tugearu, Miriam Răducanu. Vulpea
Prim-solistă TBOD din Constanţa
(1979-1986; 1989-1997), Opera
din Gera şi Opera din Dresda
RDG (1986-1989). Prim-dansa
toare şi profesoară, Trupa de Horhotă,Marian
balet a oraşului Cosenza, Italia
(1997-1999). Prim-solistă, TBOD Balerin (n. 18 ianuarie 1965,
(din 1999). A colaborat cu Teatrul Focşani).
Fantasio din Constanţa în
spectacolul Nimeni nu ne vrea ! Liceul de coregrafie din
(solistă) şi Opera din Constanţa, Bucureşti, promoţia 1983, clasa
în spectacolul Biografii. Adrian Caracaş. Balerin, TBOD
Spectacole, roluri, cronici: din Constanţa (din 1985).
Chopiniana;Studiu; Rapsodia I; Spectacole şi roluri: Rapsodia a
Salomeea Rapsodia a li-a; Ora H: li-a; Mandarinul miraculos:
Fata; Mandarinul miraculos: Fata Bătrânul; Lacul lebedelor: Mazur
( .....interpretează cu precizie ca, Dans unguresc; Carmen;
stilistică o vampă de cabaret Toaca; Giselle; Spărgătorul de
german." Ana Maria nuci: Dans chinez; Cenuşăreasa:
MUNTEANU, Tomis, nr.11/19951;_ Tatăl, Cavaler; La piaţă; Cârciu -
Lacul lebedelor: Odette, Odille, marul; Tangouri; Priculiciul�
Dans spaniol; Carmen: Carmen Carnaval; Coppelia: Dans ungu
( .. D.B. este o dansatoare de resc; Romeo şi Julieta: Preotul
talent şi în dificilul rol titular are o Lorenzo; Oedip; Motanul încălţat:
apariţie convingătoere în ciuda Vânător, Morarul; Crăiasa zăpezii:
tinereţii sale." Gheorghe Baba, Gnomul; Legenda greacă;
STĂNESCU, Tomis nr. 4/1981); Cocoşatul de la Natre Dame:
Giselle : Myrtha; Spărgătorul de Gringoire, Frollo; Vânătoare de
nuci : Zâna Dulciurilor, Dans arab ritmuri; Mozartissimo; Requiem/
( .....în Dansul arab a creat o 24 de ritualuri şi un cuvânt
atmosferă concentrată şi ele- şoptit; Pinocchio: Gepetto ( ..... se
41
simte în largul lui, tot mai
specializat în emploi-ul de
bătrânel simpatic" Vivia
SĂNDULESCU, Scena, nr.11/
2000); Furtuna: Un pagur.
42
Iliescu, Sanda Genica adormită; Cenuşăreasa; Romeo
(Tanţău) şi Julieta; Motanul încălţat;
Crăiasa zăpezii; Legenda greacă;
Balerină (n. 5 aprilie 1960, Şeherezada; Cocoşatul de la
Turda). Notre Dame; Anotimpuri;
Requiem/24 de ritualuri şi un
Liceul de coregrafie din Cluj cuvânt şoptit.
Margareta Agavriloaie, Roman
Moravski. TBOD din Constanţa
(1979 - 2000). După 2000 şi-a Iordan, Florina Iova
continuat activitatea la TBOD
(convenţie civilă). Balerină (n. 4 aprilie 1977,
Spectacole, roluri: Chopiniana; Constanţa).
Rapsodia I; Rapsodia a li-a; Ora
H; Mandarinul miraculos; Lacul Liceul de Artă din Constanţa,
lebedelor: Dans napolitan; Mio secţia coregrafie, promoţia 1996,
riţa; Carmen; Giselle; Spărgătorul clasa Carmen Chilea.TBOD din
de nuci; Bayadera; Frumoasa din Constanţa (din 1996).
pădurea adormită: Zână, Prie Spectacole, roluri: Chopiniana,
tenă; Cenuşăreasa: Soră vitregă; Giselle; Spărgătorul de nuci;
La piaţă; Carnavalul; Coppelia; Dans chinez; Frumoasa din
Romeo şi Julieta; Oedip; Motanul pădurea adormită; Cenuşăreasa�
încălţat; Crăiasa zăpezii; Coco Romeo şi Julieta: Prietenă�
şatul de la Natre Dame; Motanul încălţat: Iepuraş�
Pinocchio. Crăiasa zăpezii; Legenda greacă;
Şeherezada.
Ilinca ,Valentina (Păduraru)
Balerină (n.12 ianuarie 1978,

Constanţa).
Liceul de Arte din Constanţa,

secţia coregrafie, promoţia 1996,
clasa Carmen Ghilea. TBOD din
Constanţa (din 1996).
Spectacole: Chopiniana; Rap
sodia a li-a; Lacul lebedelor;
Carmen, Giselle; Spărgătorul de
nuci; Frumoasa din pădurea
43
Johnson, Jenna Elisabeta literară, 9-15 august 2000; ,, ... al
cărei duet cu Daniel Precup în
Balerină ( n. 11 ianuarie 1975, Lăcrimoasa punctează un
Portsmouth, Ohio, SUA ). moment de maximă tensiune
emotională". Vivia
Liceul de Artă din Boca Raton, SĂNDULESCU, Amphion, nr.3 /
Florida, promoţia 1993, clasa 2000, p. 18-19); Metropolis:
Marjory Tallcheif, Olivier Pardina, Partitură solistică (,.Dincolo de
Tina Santos. Universitatea din efortul întregului ansamblu şi de
Indiana, promoţia 1994, clasa de aplauzele prelungite ce au
balet Jean-Pierre Bonnefoux, marcat finalul spectacolului,
Patricia McBride. Atalanta Ballet trebuie spus că Metropolis pare a
din Georgia (1994-1995), Opera fi ,.făcut" pentru a corespunde
Naţională din Bucureşti (1995- eleganţei şi stilului desăvârşit al
1997). Prim - solistă, TBOD din J.J. Înconjurată de principalele
Constanţa ( din 1997). staruri ale TBOD, dansatoarea de
Spectacole, roluri, cronici: origine americană a vrut să fie -
Chopiniana; Rapsodia I; Manda şi a reuşit acest lucru - punctul
rinul miraculos: Fata; Lacul strălucitor în Jurul căruia s-a ţesut
lebedelor: Odette, Odile; Carmen: visul coregrafului Sergiu Anghel".
Carmen; Giselle: Myrtha: Spărgă - Anca GOVOR, Observator, 19
torul de nuci: Dans arab; septembri'e 2000; ,.Un fericit
Bayadera: Variaţie; Cenuşăreasa: corolar al întregii reprezentaţii cu
Zâna bună (,,Apariţia ei Metropo/is îl reprezintă evoluţia
strălucitoare a adus balerinei J.J. care etalează o
spectacolului o undă de magie şi paletă expresiva de o
mister, mişcările sale inteligente remarcabilă aubtilitate. În
fiind pe măsura rolului de proiecţia unui fascicul de
„arhitect" al destinelor". - Anca lumină, silueta ei transparentă
GOVOR, Observator, 27 aprilie pare o închipuire, fluiditatea
1991): Carnavalul: Khiarina; gestului. intensitatea trăirii şi
Crăiasa zăpezii� Mazurca; tensiunea gândului, ca şi înalta
Şeherezada: Şeherezada, Zo - tehnică a mişcării, neavând egal
beida; Cocoşatul de la Notre şi apropiindu-se sensibil de
Dame: Prietenă, Dans ţigănesc; desăvârşire". - Virgil MOCANU,
Don Quijote: Mercedes, Variaţie; Tomis, nr. 11/2000);
Requiem/24 de ritualuri şi un Mozartissimo: Partitură solistică;
cuvânt şoptit: Partitură solistică Pinocchio: Zâna; Furtuna:
(,,Momentele coregrafice încre Miranda.
dinţate ei au fost încărcate de
fervoarea care îi este proprie". -
Liana TUGEARU, România
44
Karda, Marialis Liceul de coregrafie din
Chişinău, promoţia 1995, clasa
Maestru de studii şi · asistent Elena Tarikova. TBOD din
coregraf ( n. 21 decembrie 1937, Constanţa (1995-1996), Teatrul
Bucureşti). de Operă şi Balet din Chişinău
( din 1996 ).
Liceul de coregrafie din Spectacole, roluri: Lacul lebede -
Bucureşti, promoţia 1954, clasa lor: Mireasă; Giselle: Myrtha;
Thilde Urseanu, Gelu Matei, Oleg Frumoasa din pădurea adormită:
Danovski, Anton Romanovski. Zâna Liliac; Motanul încălţat
Curs de specializare pentru Crăiasa zăpezii; Şeherezada; Don
maeştri de balet, organizat de Quijote: Mecedes.
Ministerul Culturii, clasa
Gheorghe Ştefan, Jean Rânzescu,
Ileana <Berlogea. Balerină, Opera
Română din Bucureşti ( 1954- Konzertdirektion
1962 ). Prim balerină şi asistent · Landgraf este agenţia ger -
maestru balet, Opera din Tirana mană care a împlinit nu demult
( 1962- 1970 ). Profesoară şi şef 50 de ani de activitate de
de catedră, Liceul G. Enescu_din impresariat şi 38 de ani de
Bucureşti, secţia de balet ( 1971- organizare de turnee . La 19 no
1982). Maestru de studii şi iembrie 1945, la puţin timp după
asistent coregrafie, TBOD din terminarea războiului, Ernest
Constanţa (1982-1992). Profesor Landgraf organiza la hotelul
universitar, Academia de Muzică Neustadter Hof din oraşul
şi Teatru din Hanovra, Facultatea Neustadt pe Titisee din Pădurea
de Balet, Catedra de dans clasic Neagră o seară de lieduri. Era
şi repertoriu universal (din 1992). actul artistic prin care se înfiinţa
Spectacole la TBOD: Carmen; viitoarea mare agenţie de
Giselle; Spărgătorul de nuci; impresariat şi turnee artistice. În
Bayadera; Frumoasa din pădurea stagiunea 1964-1965 va apărea
adormită; Cenuşăreasa; La piaţă; pentru întâia oară denumirea de
Priculiciul; Coppelia; Romeo şi Euro - Studio, care se va ocupa
Julieta. de punerea în scenă a propriilor
producţii artistice.
În anul 1945 nu se
năştea doar agenţia Landgraf, ci
şi Joachim. fiul lui Ernest
Kolesnicenco, Lena Landgraf. El va creşte într-un
mediu cultural de mare valoare,
Balerină (n.1976, Chişinău). va studia la Internatul din
45
St. Gallen şi va prelua spectacole), având, în acelaşi
conducerea agenţiei când încă timp, în administraţie două teatre
nu împlinise 30 de ani (după private cu o bogată producţie
decesul prematur al tatălui său). artistică.
Împreună cu soţia sa, Birgit,
Joachim Landgraf a dezvoltat
activităţile agenţiei, punând Krişan, Marius
accentul nu atât pe numărul
ofertelor de turneu (şi aşa foarte Balerin ( n. 16 septembrie 1967,
mari: 387 în 38 de ani !) cât pe Cluj-Napoca).
calitatea concertelor şi spectaco -
lelor impresariate. Liceul de coregrafie din Cluj
Konzertdirektion Landgraf este o Napoca, promoţia 1986, clasa
agenţie cu multiple ramificaţii Dan Sas, Nicolae Chiriţescu.
atât în genurile artistice cât şi în Solist, TBOD din Constanţa
spaţiile geografice învecinate. Ea (1987-1992). Din anul 1992, s-a
a avut curajul să ofere convenţii stabilit în Germania, având
de colaborare cu instituţii de angajamente la teatrele de profil
spectacole aflate (până în 1990) din Berlin, Wurtzburg ş.a.
dincolo de „cortina de fier". Din Spectacole,roluri: Rapsodia a li-a;
România, pe lângă Opera din Mandarinul miraculos; Lacul
Timişoara, Corul Madrigal, lebedelor: Dans napolitan; Car -
Ansamblul folcloric Radu Simion men; Toaca; Giselle: Pas de deux;
ş.a., opţiunea -lui Landgraf s-a Spărgătorul de nuci; Frumoasa
îndreptat şi spre Compania de din pădurea adormită: Pasărea
· Balet Oleg Danovski din Cons - albastră; Tangouri; Cenuşăresa:
tanta (Rumanische Statsballet Cavaler; La piaţă; Priculiciut
Fan'tasio). Începând cu 1979, în Carnavalul: Fluturaş; Coppelia;
fiecare an, în lunile noiembrie Romeo şi Julieta: Benvolio;
ianuarie, Teatrul de Balet Oleg Oedip.
Danovski este invitat de
Konzertdirektion Landgraf în
turneul sărbătorilor de iarnă,
multe din premierele sale fiind
prezentate cu acest prilej.
Re'innoirea contractelor este
dovada calităţii spectacolelor şi a
succesului artiştilor români în
spaţiul de cultură germană.
În prezent, Konzert-
direcktion Landgraf este cea mai
mare agenţie de turnee artistice
din Germania (peste 2000 de
46
Lintzmaier, Ovidiu Spectacole, roluri: Lacul lebe -
delor: Pas de trois, Lebădă mică;
Giselle: Pas de deux; Spărgătorul
Balerin (n. 18 octombrie 1960,
de nuci: Zâna Dulciurilor, Dans
Mediaş).
rusesc; Bayadera: Fata; Fru
moasa din pădurea adormită:
Liceul de Artă G. Enescu din
Aurora, Zâna Liliac, Pasărea
Bucureşti, secţia coregrafie,
albastră, Canarul; Cenuşăreasa:
promoţia . 1980, clasa Ioan
Prietenă, Dans spaniol.
Tugearu. TBOD din Constanta
(din 1980). Regizor tehnic' (din
1999).
Spectacole.roluri: Rapsodia a li a;
Lacul lebedelor: Profesorul de Lupescu, Ingrid (Szell)
dans, Dans spaniol, Dans ungu
resc; Mioriţa; Carmen; Toaca; Balerină ( n. 14 august 1967,
Giselle: Contele; Spărgătorul de Bucureşti).
nuci: Tatăl, Dans arab; Frumoasa
din pădurea adormită; Cenuşă Liceul de coregrafie din
reasa; La piaţă: Muzicant; Bucureşti, promoţia 1985, clasa
Priculiciul Mama; Carnavalul; Alexa Mezincescu, Ştefan Bănică,
Coppelia; Romeo şi Julieta: Constantin Marinescu. Studii de
Ducele; Oedip; Motanul încăltat· vară, Vama, 1985, cu profesorii
' ·
Vânător; Furtuna: Gardă Kolpakova, Semionov şi Pierre
Lacotte. Solistă, TBOD din
Constanţa (1985-1986), Balett
Mainz (din 1988). Profesoară de
balet calsic în şcoli private din
Lungeanu, Daniela Ioana
Mainz, Germania.
Balerină (n. 7 ianuarie 1968, Spectacole, roluri: Lacul lebe -
Suceava). delor: Odette, Odile; Giselle:
Myrtha; Spărgătorul de nuci:
Liceul de coregrafie din Cluj Dans spaniol; Frumoasa din
Napoca, promoţia 1986, clasa pădurea adormită: Zâna Liliac
Vasile Solomon, Florin Ciobanu, Zâna Carabos; Cenuşăreasa;
Eva Wendler. Solistă, TBOD din Zâna bună.
din Mainz (1988.1990), Opera
din Munchen (1990-1994), Lux, Elisabeta (Manolache,
Opera din Dresda (1994-1996). Pîndichi)
Profesoară de balet şi balerină,
Asociaţia pentru dans clasic din Balerină (n. 11 aprilie 1959,
Munchen. Reşiţa).
47
Liceul de coregrafie din Cluj Die Voche , Gutersloch, 1982);
Napoca, promoţia 1978, clasa Mioriţa: Mioriţa năzdrăvană
Margareta Agavriloaie. Academia (,, ..s-a întrecut pe sine în
de Balet din Moscova ( 1976- realizarea rolului." Petre
1978), absolventă cu diplomă, CODREANU, Contemporanul, 11
clasa Irina Kuzneţova. Concursul septembrie 1981; •... a întru -
Internaţional de Balet, Varna, chipat cu o uimitoare economie
1983, turul al li lea. Prim-solistă, de mişcări Mioriţa năzdrăvană,
TBOD (1980-1990), Teatrul de fiind admirabilă în toate
Stat din Braunschweig, Germania privinţele... ". - George SBÂRCEA,
( 1990-1993), Opera din Haale / România liberă, 15 mai 1981;
Salle, Germania (1993-1995); „E.L. conturează armonios eroina
Teatrul de Stat din Germ, (1995- baletului, constituind o replică de
1998). Din anul 1998, şi-a virtuozitate individuală evoluţiilor
încetat activitatea artistică de ansamblului". - Viorel COSMA,
scenă şi a început să predea Tribuna României, 1 octombrie
balet clasic la o şcoală privată din 1981); Alerg după Mozart şi nu-l
oraşul Braunschweig. prind; Giselle: Giselle (•...o Giselle
Spectacole, roluri, cronici: care ţîşneşte ca o aripă azurie şi
Chopiniana ( ..... maniera strict delicată, covingându-ne, prin
clasică este ilustrată cu strălucire graţia şi gradarea stărilor atât de
de evoluţia E.L. În Chopiniana. diverse şi contradictorii, de
Apariţia solistei se conturează drama. unei ţărăncuţe... Balerina
discret dar sigur prin precizia şi etaleză o tehnică bine pusă la
acurateţea execuţiilor, ceea ce punct, travaliul fiind subliniat în
nu anulează Însă fluiditatea mişcări de o elegantă
romantică a mişcam de spontaneitate". Carmen
ansamblu, subtila impresie de KEHIAIAN, Tomis,_nr.3/1983;
alunecare în luminozitatea ,, ... clasiciană pur sânge, de mare
albului etern". Violeta fineţe şi fluiditate a mişcării".
BERCARU, Luceafărul, 6 no -Liana TUGEARU, Tomis, nr.
iembrie 1982); Rapsodia I ; 10/1990); Simfonia nr. 3;
Rapsodia a li-a; Lacul lebedelor: Spărgătorul de nuci: Zâna
Odette, Odile (,.Rolul Odette-Odile dulciurilor; Bayadera: Nikya;
a fost dansat cu graţie de E.L., a Frumoasa din pădurea adormită�
cărei apariţie a fost admirabilă Prinţesa Aurora (,. ... prim balerina
mai ales în rolul Lebedei negre". E.L.M. încarnează o prinţesă de
The Times, februarie, 1982; ., ... in un mare efect scenic, dansând
rolul dublu ,Odette/Odile, a lăsat cu o siguranţă şi o grijă a
o · deosebită impresie prin detaliului tehnic admirabile".
precizia execuţiei , care o aşează Nicolae SPIRESCU, Tomis, nr.
într-o zonă privilegiată în rândul 3/1986); Cenuşăreasa: Cenuşă -
specialiştilor baletului clasic". - reasa (,, ...o Cenuşăreasă plină de
48
graţie, fineţe şi sensibilitate, bune soliste ale noastre: Betty
creând impresia de plutire în Lux Manolache".- Claudiu
salturi sau piruete desfăşurate NEGULESCU, Flacăra,30 sep - ·
cu încetinitorul ... ". - Luminiţa tembrie 1988); Corsarul: Pas de
VARTOLOMEI, Contemporanul, 20 deux.
februarie 1987; .....creează în
rolul principal, momente de
poezie, de graţie, alături de alte
momente în care tehnica îi este
din plin solicitată, .. răspunsurile"
fiind la înălţime". - Viorel CREŢU,
Luceafărul, 20 februarie1987;
„Ca interpretare, se detaşează
personalitatea E.L.M. în rolul
Cenuşăresei; o siluetă cu
elegante linii prelungi, puse în
valoare prin acurateţe tehnică şi
printr-un joc plin de gingăşie".
Liana TUGEARU, România
literară, 19 martie 1987; ".. a
avut dublul rol. al unei balerine
dar şi al unei actriţe de
compoziţie, prin figurarea unor
aspiraţii uneori abia pâlpâitoare,
într-o lume ea însăşi plină de
caricaturi neescamotabile".
Anca FLOREA, Ateneu,
nr.11/1988; ,, ...în centrul atenţiei
s-a aflat personajul Cenuşăresei,
întruchipat de talentata balerină
E.LM., a cărei personalitate a
dominat net spectacolul.
Graţioasă, expresivă, convin -
gătoare întru totul, realizând
aparent fără urmă de efort
întreaga partitură coregrafică
deloc uşoară, E.L.M. s-a afirmat
ca un artist complex...". - Cristina
SÂRBU, Muzica, nr.11/1988;
.....spiritul baletului academic
este la vedere, continuând fertil o
viguroasă tradiţie, slujită în
spectacol de una dintre cele mai
49
Manolache, Aurel Manolache, Dumitru
Dirijor (n. 5 octombrie 1931, Balerin ( n. 8 septembrie 1954,
Galaţi).. Deva).
Conservatorul Arta din Galaţi, Liceul de coregrafie din Cluj

promoţia 1950, clasa Grigore Napoca (1964-1969), clasa
Xantopol. Dirijor, Orchestra Vasile Solomon şi Liceul de
Valurile Dunării din Galaţi ( 1950- coregrafie din Bucureşti,
1952), Ansamblul de cântece din promoţia 1973, clasa Paraschiv
Galaţi (1952-1954), Teatrul de Pieleanu şi Constantin
estradă - Teatrul de operetă şi Marinescu. Opera Română din
estradă - Teatrul Muzical din Tmişoara (1973-1980). Prim
Galaţi (1954-1956), Teatrul solist, TBOD din Constanţa
Marinei Militare din Constanţa (1980-1990). Din 1990, s-a
(1956-1959). Dirijor şi şef al stabilit în Germania şi a continuat
Secţiei de estradă a Teatrului de activitatea artistică la teatrele
Stat din Constanţa (1959-1969). din Regensburg (1991-1992) şi
Dirijor şi director al Teatrului de Braunschweig (1992-1993).
revistă Fantasia din Constanţa Regizor tehnic la Staatsorchester
(1969-1990). Alături de Oleg din Braunschweig (din 1995).
Danovski, a contribuit decisiv la Colaborări cu Televiziunea
înfiinţarea Ansamblului de balet Română, în coregrafii de Francisc
contemporan şi clasic, ca secţie a Valkay. Premiul I, Cântarea
Teatrului Fantasia , între 1979- României, cu piesa coregrafică
1990. Membru al Uniunii Studiu în alb, pe muzica Doina
Compozitorilor ş, Muzicologilor Oltului, interpretată de Gheorghe
din România, a compus muzică Zamfir.
pentru spectacole de revistă, de Spectacole, roluri, cronici: Lacul
păpuşi, piese de muzică uşoară, lebedelor: Siegfried; Giselle:
multe premiate la concursuri şi Albert (,, .. .face din Albert un
festivaluri naţionale. După anul personaj romantic în cel mai bun
1990, a înfiinţat Agenţia înţeles al cuvântului".- Carmen
Internaţională Euroconcert prin KEHIAIAN, Tomis, nr.3/1983);
care a organizat spectacole Spărgătorul de nuci: Prinţul;
(Mircea Crişan), turnee (TBOD, în Bayadera: Pas de deux; Fru
Germania, Austria, Olanda, Bel - moasa din pădurea adormită:
gia, Franţa, între 1990-1993) şi Prinţul (,, ... e un partener sigur,
festivaluri (Mamaia '91 şi dublat de un dansator capabil să
Mamaia copiilor 2001). rezolve dificultăţile oricărei
partituri coregrafice, cu intuiţie şi
inteligenţă. El conferă rolului
50
prestanţă scenico-dramatică şi promoţia 1994, clasa Tatiana
eleganţă a mişcărilor". - Nicolae Botezatu, Carmen Chilea. TBOD
SPIRESCU, Tomis, nr.3/1986); din Constanţa ( din 1994 ).
Cenuşăreasa:Prinţul (,, ...un Prinţ Spectacole: Chopiniana; Rap -
cu o forţă şi o rezistenţă sodia I; Lacul lebedelor; Carmen;
neaşteptată pentru aparenta lui Giselle; Spărgătorul de nuci: Fritz;
fragilitate, relizând cu aceeaşi Frumoasa din pădurea adormită;
precizie şi dezinvoltură unele Cenuşăreasa; Romeo şi Julieta;
dificile elemente de tehnică Motanul încălţat; Crăiasa zăpezii;
individuală sau lungi prize şi Legenda greacă; Cocoşatul de la
porte-uri, ori executând, cu Natre Dame: Bufon; Şeherezada;
eleganţă o mişcare pe care Requiem/ 24 de ritualuri şi un
mărturisesc a nu an mai fi văzut cuvânt şoptit; Mozartissimo;
până acum: intrarea în rotire, Pinocchio; Furtuna:Spirit.
alături de parteneră, pe
parcursul unui lanţ de piruete pe
care ea îl descrie pe diagonala
scene1".- Luminiţa VARTOLOMEI, Markuş, Nicoleta
Contemporanul, 20 februarie
1987; ,, ...creează în rolul Balerină (n. 5 decembrie 1976,
principal momente de poezie , de Braşov)
graţie, alături de alte momente Liceul de coregrafie din Cluj
în care tehnica îi este din plin Napoca, promoţia 1995, clasa
solicitată, .răspunsurile" fiind la Eugenia Popovici, Marius
înălţime". . -Viorel CREŢU. Gherghel . TBOD din Constanţa
Luceafărul, 28 februarie 1987; (din 1995) .
..... a avut dublul rol, acela al Spectacole: Chopiniana;
balerinului, dar şi al actorului de Rapsodia I Rapsodia a li-a;
compoziţie, anume prin figurarea Lacul lebedelor: Lebădă mică;
unor aspiraţii uneori abia Giselle; Bayadera; Frumoasa din
pâlpâioare, într-o lume ea însăşi pădurea adormită: Zâna canar;
plină . de propriile caricaturi Cenuşăreasa; Romeo şi Julieta;
neescamotabile". -Anca FLOREA, Motanul încălţat; Crăiasa Zăpezii,
Ateneu,_nr.11/1998). Şeherezada; Casa Bernardei
Alba; Legenda greacă; Cocoşatul
de la Notre Dame; Don Quijote�
Furtuna: Spirit, Zeiţă, Muză.
Manta, Bianca Ionela
Balerină (n. 10 noiembrie 1975,
Constanţa). Liceul de Artă din
Constanţa , secţia coregrafie,
51
Matei, Simona Eugenia napolitan; Mioriţa; Carmen�
Giselle: Mona; Simfonia nr.3;
Balerină (n. 20 octombrie 1970, Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci:
Târgovişte). Clara, Dans spaniol; Bayadera;
Liceul de coregrafie din Frumoasa din pădurea adormită:
Bucureşti, promoţia 1989, clasa Logodnică, Prietenă; Cenuşă -
Adriana Mar:tiş, Constantin reasa: Soră vitregă.
Marinescu. Prim-solistă, TBOD
din Constanţa (1989-1994). Din
1994, s-a stabilit în Italia, la
Roma.
Spectacole, roluri: Lacul
lebedelor: Odette, Odile; Giselle: Meiuşi, Emilia Liliana
Myrtha; Spărgătorul de nuci:
Zâna dulciurilor; Frumoasa din Balerină (n. 24 martie 1964,
pădurea adormită: Zâna; Lupeni).
Carnavalul; Coppelia: Coppelia;
Motanul încălţat: Prinţesa. Liceul de coregrafie din
Margareta Agavriloaie, Marialis
Karda. Solistă, TBOD din
Medeleanu, Dana (Beleuţă, Constanţa (din 1982).
Dembinski) Spectacole, roluri: Chopiniana;
Rapsodia I; Rapsodia a li-a; Lacul
Balerină (n. 25 septembrie 1960, lebedelor: Pas de trois, Dans
Tulgheş/Harghita). spaniol; Carmen; Giselle� Myrtha;
Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci:
Liceul de coregrafie din Cluj Colombina, Dans spaniol;
Napoca, promoţia 1979, clasa Cenuşăreasa: Zâna bună;
Edith Demko. Academia de Bayadera: Variaţie solistică; La
Teatru şi Film din Bucureşti, piaţă; Frumoasa din pădurea
promoţia 1991, clasa Mircea adormită: Zâna bună, Carabos;
Albulescu, Adrian Pintea. Opera Blestem; Carnavalul: partitură
Română din Cluj Napoca ( 1979- solistică; Coppelia: Prietenă;
1981). Solistă, TBOD din Romeo şi Julieta: Rosalinda;
Constanţa (1981-1987). Actriţă, Oedip; Motanul încălţat: partitură
Teatrul Mic din Bucureşti (din solistică; Şeherezada: partitură
1991). solistică; Legenda greacă;
Spectacole. roluri: Chopiniana; Cocoşatul de la Notre
Rapsodia I; Rapsodia a li-a; Lacul Dame:Prietenă; Don Quijote�
lebedelor: Pas de trois, Dans Pinocchio; Furtuna: Spirit.
unguresc, Mazurca. Dans
52
Meszaros, Tunde Clara
Balerină (n. 1959, Carei/ Satu Napoca, promoţia 1978. clasa
Mare). Elisabeta Şipoş. TBOD din
Constanţa (1978-1992). Şcoala
Liceul de coregrafie din Cluj sportivă nr.1 din Constanţa
Napoca, promoţia 1978, clasa (1992-1996). Asistentă core -
Elisabeta Şipoş, Roman grafie. Teatrul Fantasia din
Moravski. TBOD din Constanţa Constanţa (1996-1998). Profe -
(1979-1984). După anul 1984, s soară de dans clasic, TBOD din
a stabilit în Italia. Constanţa, Şcoala de dans (din
Spectacole: Chopiniana; Rapso - 1998).
dia I; Rapsodia a li-a; Lacul Spectacole: Chopiniana; Rapso
lebedelor; Giselle; Simfonia nr.3; dia I; Rapsodia a li-a ; Ora H;
Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci. Mandarinul miraculos; Lacul
lebedelor; Mioriţa; Carmen;
Giselle; Simfonia nr.3; Ţesă -
toarele; Spărgătorul de nuci;
Micu, Diana Bayadera; Frumoasa din pădurea
adormită; Cenuşăreasa; La piaţă;
Balerină (n. 20 februarie 1968, Coppelia; Romeo şi Julieta;
Bucureşti). Oedip.

Bucureşti, promoţia 1987. TBOD
anul 1990. s-a stabilit în SUA.
Mitea, Carmen
Carmen; Giselle; Simfonia nr.3;
Balerină (n. 12 mai 1981,
Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci;
Constanţa).
Bayadera; Frumoasa din pădurea
adormită: Piatră preţioasă;
Liceul de Artă din Constanţa,
Cenuşăreasa; La piaţă; Carnava -
secţia coregrafică, promoţia
lui: Estrela; Coppelia.
2000, clasa Carmen Chilea.
TBOD din Constanţa (din anul
2000).
Spectacole: Giselle; Pinocchio.
Mihalache,Voichiţa
(C1ulean)
Balerină (n. 10 aprilie 1959,

Şomcuţa Mare/Maramureş).
53
Molnar, Maria lebedelor; Giselle; Spărgătorul de
nuci; Bayadera; Frumoasa din
Balerină (n. 11 februarie 1967, pădurea adormită: Prietenă;
Cluj-Napoca). Cenuşăreasa; Carnavalul:
Liceul de coregrafie din Cluj Fluturaş; Coppelia; Romeo şi
Napoca, promoţia 1985, clasa Julieta; Motanul încălţat; Crăiasa
Ileana Todea. Solistă, TBOD din zăpezii; Şeherezada; Cocoşatul
Constanţa (1985-1999), Opera de la Natre Dame; Pinocchio;
Română din Cluj-Napoca (din Furtuna: Spirit.
1999).
Spectacole, roluri: Rapsodia I:
partitură solistică; Rapsodia
a li-a; Lacul lebedelor: Pas de Motovilov, Mihail
trois; Mandarinul miraculos;
Mioriţa; Giselle; Ţesătoarele� Balerin (n. 17 ianuarie 1950,
Spărgătorul de nuci: Dans Novosibirsk, Rusia).
spaniol; Bayadera; Frumoasa din
pădurea adormită: Zână; Liceul de coregrafie din
Cenuşăreasa: Dans spaniol; La Novosibirsk clasa Serghei
piaţă; Coppelia: Prietenă; Ivanov, Oleg Pokrovski, Liceul
Motanul încălţat; Crăiasa zăpezii� Academic de coregrafie din
Romeo şi Julieta: Mama lui Leningrad A. Vaganova, clasa
Romeo; Şeherezada: Zobeida; Boris Bregavzde (1960-1968),
Cocoşatul de la Natre Dame: Institutul de Stat de Artă Teatrală
Prietenă. Lunacearski din Moscova,
Facultatea de coregrafie şi regie
de balet, promoţia 1988, clasa
Olga Tarasova. Solist, Teatrul
Academic de Operă şi Balet din
Moroeanu, Nicoleta Novosibirsk (1968-1971), Teatrul
de Operă şi Balet din Chişinău
(1971), Teatrul de Operă şi Balet
Balerină (n. 7 august 1970, din Celeabinsk (1971-1979; la
Constanţa ). acest teatru şi-a început şi
activitatea de profesor de studii).
Liceul de coregrafie din Solist, profesor de studii şi
Bucureşti, promoţia 1989, clasa coregraf, Opera Naţională din
Liliana Zărnescu. Teatrul Liric din Chişinău (1979-1989; în această
Constanţa (1989-1991), TBOD perioadă a fost şi profesor de
din Constanţa (din anul 1991). dans clasic şi de caracter la
Spectacole: Chopiniana; Rapso - Liceul de coregrafie din
dia I; Rapsodia a li-a; Lacul Chişinău). Maestru de balet şi
54
directorul Baletului, Teatrul de partitură este mult mai amplă".
Operă şi Balet din Stara Zagara, - Anca FLOREA, România liberă,
Bulgaria (1989-1992). Maestru 11 ianuarie 1999.
de balet, profesor de studii, TBOD A realizat mişcarea
din Constanţa (1992-1997), scenica a spectacolelor A
Opera din Constanţa (din anul înnebunit lumea, Ultimele stele şi
1997). Revizorul de la Teatrul Ovidius
din Constanţa. A fost membru în
Activitatea artistică la teatrele din juriile Festivalului Iarna Stara
Constanţa: La TBOD: Baletul Zagara din Bulgaria, Concursului
Sculpturile lui Rodin (înscris în Internaţional de Balet Oleg
programul de turneu al teatrului Danovski, ediţiile a li-a, a III-a şi a
efectuat în Italia şi China, în anul IV-a, Concursului Internaţional al
în anul 1992); studii, repetiţii şi Coregrafilor din Rusia,
coordonarea turneului în Novosibirsk, anul 2001.
Germania, Austria, Franţa, cu
spectacolele Crăiasa zăpezii,
Motanul încălţat, Spărgătorul de
nuci, Lacul lebedelor,
Şeherezada-Chopiniana, Romeo
şi Julieta; La Opera din Motovilova, Ekaterina
Constanţa: Baletul Triada, 1998
(Requiem aeternam, Pavana
maura, Fiul rătăcitor: ,. ... a
Celiabinsk, Rusia).
impresionat printr-o expresivitate
ieşită din comun. Emoţia artistică
Liceul de coregrafie din Chişinău,
maximă a fost atinsă prin Emoţia
promoţia 1991, Opera din
artistică maximă a fost atinsă
Chişinău (1991-1994), TBOD din
prin Requiem... (...) Coregrafia a
Constanţa (din 1994).
dovedit încă o dată că Opera din
Spectacole: Chopiniana; Rapso
Constanţa este privilegiată prin
dia I; Lacul lebedelor; Carmen;
prezenţa talentatului M.M.
Putem să concluzionăm, fără
teamă de greşeală, că M.M. a
adormită; Cenuşăreasa; Romeo
înviat baletul Operei şi a creat un
şi Julieta; Motanul încălţat;
adevărat concurent pentru
Crăiasa zăpezii; Şeherezada;
TBOD". - Alina BÂRGĂOANU
Legenda greacă; Cocoşatul de la
VASILIU, O_bservator, 14
Natre Dame; Don Quijote;
decembrie 1998; ,,În rolul lui
Othelo, l-am urmărit pe
coregraful-regizor, care se pare
că a dorit să aducă în prim-plan
personajele masculine, a căror
55
Munteanu, Ana Maria spectacolului omagial Oleg
Danovski,_la împlinirea vârstei de
75 de ani ( cu participarea
Consultant artistic (n. 4 ianuarie
. artiştilor Teatrului 0vidius şi
1954, Constanţa). Conservatorul
TBOD, 1993); Eva nov, spectacol
Ciprian Porumbescu din
prezentat în programul zilelor
Bucureşti, specializarea Pian
Muzicii Româno-Amaricane ( la
(clasa Aurora Jenei şi Dragoş
Opera din Constanţa, 1995);
Tănăsescu) şi Dirijat (clasa Petre
scenariul spectacolului de balet
Crăciun), promotia 1977
Pinocchio, după povestea lui
Doctorat în filozofie, 'universitate�
Carlo Collodi (la TBOD, 2000).
din Bucureşti, 1986. Instructor
educaţie permanentă, Casa de
Cultură a Sectorului 6 din din
Activitate publicistică: Contem -
Bucureşti (1977-1980). Gore -
poranul, Radio România
petitor, Teatrul Fantasio/TB0D
Actualităţi, Radio România
din Constanţa (1981-1986).
Cultural, Tomis, Cuget Liber,
Director, Teatrul Liric din
Jurnalul de Constanţa, Amphion
Constanţa (1986-1990). Redac -
(revistă de cultură editată de
tor principal, Radio Constanţa
Consiliul Judeţean Constanţa,
(1990-1993). Director Departa -
Fundaţia Pro-Arte şi TBOD;
ment Actualităţi, Radio SKY din
director: Ana Maria Munteanu;
Constanţa (1993-1994). Redac -
primul număr al revistei a apărut
tor şef, MTC-TV din Constanţa
în iunie 1999).
(1994-1998). Consultant artistic
Director-manager, TB0D di�
Ca directoare a Teatrului Liric din
Constanţa (din anul 1998).
Constanţa, a produs trei ediţii ale
Lunii muzicii de operă şi balet
Activitatea din teatrele
(1987,1988 şi 1989), precum şi
constănţene: Versiunea scenică,
premierele unor spectacole a
versurile şi pregătirea muzicală
căror valoare a fost recunoscută
pentru spectacolul Turandot de
de specialiştii genului (Lucia di
Carlo Grozzi ( la Teatrul Fantasia ,
Lammermour, Carmina Burana
1992); scenariul şi regia
Requiem; My Fair Lady:
spectacolului Eminescu (cu
Examene, ş.a.):
participarea artiştilor din Teatrul
„Mai mult ca în alţi ani, a fost
0vidius şi Opera din Constanta
realizat cadrul de autentic
1994); Povestea lui l�v·
festival prin înscrierea pe afiş a
spectacol prezentat în programuÎ
Muzicii unor nume de rezonanţă, dar şi a
Festivalului Româno
Americane (la Filarmonica Marea unor întregi colective din tară
Neagră din Constanţa, 1996); ceea ce a permis împlinirea �no�
Bonjours, Princesse!; textul spectacole de amploare
altminteri imposibil de finalizat
56
pe scena constănţeană. în acest principal, secundar sau chiar
sens, merită o menţiune specială component al ansamblului.
spectacolul de operă - concert Aşadar, programul propus de
Nabucco, moment de vârf al A.M.M., cu trei ani în urmă,
afluenţei către sa/a de spectacol, începe a lua un contur foarte
constituind, din punct de vedere precis; am fost convinşi, întrucât
artistic şi organizatoric, un am văzut ta lucru noua
adevărat triumf'. (Sanda LUCA conducere, animată de o dorinţă
ZODIERU, Tomis, nr. 6/1988). nestăvilită de redresare a
„Un Rigotetto de colectivului constăntean şi
excepţie, o gată de balet variată situarea lui pe unul dintre
şi sclipitoare, graţie .stelelor" primele locuri ale ierarhiei
genului reunite în programul ei, artistice a ţării.: am crezut,
un uriaş concert cu pagini deoarece am observat
celebre din opere, o Tosca de competenţă şi multă hotărâre;
ţinută - toate acestea oferite pe (...) Tactica direcţiunii teatrului,
parcursul a numai cinci zile, iată de a apela ta colaborarea cu
un eşantion edificator pentru artişti având o mare experienţă
ceea ce a însemnat Luna... în ramura lor artistică (Ion
anului 1988. (...j Ceea ce Caramitru, Doina Levinţa), a dus
dovedeşte că Teatrul Liric din ta rezultate de excepţie".(Claudiu
Constanţa continuă să se afle în NEGULESCU, Flacăra, 12 mai
plină ascensiune valorică, 1989; cronica spectacolului My
datorită unor eforturi puţin Fair Lady).
obişnuite, solicitate şi conduse „ Teatrul Liric din Constanţa
cu pricepere şi exigenţă de către perseverează în încercarea
directoarea lui, A.M.M." (Luminiţa (încununată de succes!) de a-şi
VARTOLOMEI, Contemporanul, 24 crea, asemenea Operei Române
iunie 1988). din Bucureşti, un studio pentru
..Teatrul Liric din Constanţa a copii". (Luminiţa VARTOLOMEI,
înscris prin spectacolul My Fair Contemporanul, 13 octombrie
Lady un moment de referinţă în 1989; cronica spectacolului
activitatea sa". (Anca FLOREA, Pinocchio).
Luceafărul , 18 martie 1989). .,Luna muzicii de operă şi balet,
,. ...nu ne amintim, de cel puţin un ediţia 1989, a debutat cu un
deceniu în urmă, ca publicul opus de referinţă în istoria
(bucureştean, cu prilejul unui turneu muzicii - cantata Carmina
în Capitală; nota mea, J.B.) să Burana de Carl _Orff, în primă
aplaude ta scenă deschisă audiţie constănţeană . Pentru
fiecare tablou, ori să · rămână în redarea acestei complexe şi
p1c10are, după terminarea dificile partituri piatră de
reprezentaţiei , încă 15 minute, încercare pentru orice ansamblu
pentru a ovaţiona interpeţii cu rol vocal-simfonic şi-au dat
57
măsura disponibilităţilor artistice în dutcele stil clasic, managerul
corurile Filarmonicilor din Cluj modern, conectat ta tot ce este
Napoca şi laşi, corul şi orchestra nou, şi în primul rând la viitor, a
Teatrului Liric, ansamblul intuit că a sosit momentul
simfonic constănţean şi corul de spargerii clişeelor". (Irina
copii al şcolii nr.38 din BUDEANU, Azi,26 iulie 1999).
Constanţa, soliştii Mihaela
Grăjdeanu - Filarmonica din laşi,
Ladistau Fogel - Opera Română
din Timişoara, Nicolae Muntoi, Aurica
Prisornitoiu - Opera Română din
laşi". (Mirela STOENESCU, Tomis, Balerină (n. 4 iunie 1958,
nr.6/1989). Bucureşti)
.,Libretul semnat de A.M.M.
decupează povestea în două Liceul de coregrafie din Cluj
acte şi mai multe tablouri în mod Napoca, promoţia 1977, clasa
eficient şi nu lipsit de fantezie, Elisabeth Szallassy- Nagy. TBOD
reuşind să nu or:nită episoade din Constanţa (1978-1985); în
importante, dar dezvoltând sau ultimul an a fost promovată în
adăugând unele inexistente în funcţia de solistă). Balerină,
original". (Vivia SĂNDULESCU, Ansamblul de Teatru şi Dans
Scena , nr.11/2000; cronica Thalia din Goteborg (1986-1988),
spectacolului Pinocchio). Teatrul Mare din Goteborg (1989-
2000; din 1995, solistă). Pedagog
* * în balet clasic, University College
* of Dance din Stockolm (din 2000).
., ...este o conducătoare cu tact, între 1986-2000 a mai funcţionat
strategie, diplomaţie şi fermitate în ca pedagog de balet la Academia
atingerea ţelurilor propuse". de dans, Şcoala de Balet,
(Claudiu NEGULESCU, Flacăra, 11 Compania de Balet din Goteborg şi
septembrie 1987). Teatrul din Burăs .
.,...muzicolog de înalt Spectacole, roluri: Chopiniana;
profesionalism şi o entuziastă Rapsodia I: partitură solistică;
animatoare a actului artistic Rapsodia a li-a; Mandarinul
superior". (Viorel COSMA, Tribuna miraculos; Ora H ; În lumina lunii:
României, 1 august 1988). partitură solistică; Lacul
„Ambiţia creatoare, încrederea în lebedelor: Pas de trois, Lebădă
schimbare şi progres au mare, Dans napolitan, Mazurca;
determinat-o să îndrăznească a Mioriţa; Carmen ; Giselle:_Myrtha;
construi un proiect coerent, care Simfonia nr.3; Ţesătoarele;
să însufletească o tânără şi Spărgătorul de nuci: Colombina,
talentată tr�pă de balet. Dacă ani Pastorala; Bayadera: partitură
de zile trupa a gândit şi a dansat
58
solistică; Frumoasa din pădurea Muscalu,Ovidiu
adormită: Zâna Liliac.
Haralambie
Balerin (n. 4 noiembrie 1979,

Ploieşti).
Muntoi, Florin
Liceul de coregrafie Floria
Balerin (n. 13 septembrie 1959 '
Capsali din Bucureşti, promoţia
Deva ).
1998, clasa Eugenia Cotovelea,
Constantin Marinescu. Solist,
Liceul de coregrafie din Cluj-
Spectacole, roluri: Lacul lebede -
Cristian Vancea. TBOD din
lor: Dans unguresc; Carmen;
Constanţa (-1980-1985). Profesor
de balet , Academia de Balet din
Cenuşăreasa: Cavaler; Romeo şi
Găteborg (1986-1989),
Julieta; Motanul încălţat; Crăiasa
Danshuset Găteborg (1987-
zăpezii; Şeherezada; Cocoşatul
1996), Şcoala de Balet a Operei
de la Notre Dame; Anotimpuri;
din Găteborg ( 1989-1991),
Mozartissimo; Requiem/ 24 de
Universitatea de muzică şi teatru
ritualuri şi un cuvănt şoptit;
din Găteborg (1995-1997),
Metropolis ; Pinocchio;Furtuna:
Academia de Balet din Găteborg
Spirit.
(1997-1998). Director al secţiei
de dans, Academia de balet din
Găteborg (din 1999). Balerin,
Opera din Găteborg (1991-
1993). A realizat coregrafia şi
mişcarea scenică a unor
spectacole (Staplarna, Mătră
guna) şi balete (Motanul încălţat,
Les Sylphides, Spărgătorul de
nuci ş.a.).
Spectacole: Rapsodia a li-a; Ora
H; Lacul lebedelor; Mioriţa;
Toaca; Giselle; Simfonia nr.3;
Spărgătorul de nuci; Frumoasa
din pădurea adormită.
59
Neagu, Camelia Nica, Dănuţ
Balerină (n. 25 mai 1979, Balerin (n. 10 iunie 1967.
Timişoara). Bucureşti).
Liceul de coregrafie din Liceul de coregrafie din

Timişoara, promoţia 1997, clasa Bucureşti, promoţia 1985. Solist,
Gheorghe Şţefan, Alia Bojek. TBOD din Constanţa (1985-
TBOD din Constanţa (din 1997). 1993); din 1993, are contract
Spectacole, roluri: Chopiniana; artistic în Austria.
Rapsodia I; Rapsodia a li-a; Lacul Spectacole.roluri: Rapsodia a li-a;
lebedelor: Lebădă mică; Carmen; Lacul lebedelor: Pas de trois,
Giselle; Spărgătorul de nuci; Dans spaniol; Carmen: Torea -
Bayadera; Cenuşăreasa; Romeo dorul: Toaca; Giselle; Simfonia
şi Julieta; Motanul incălţat; nr.3; Spărgătorul de nuci: Dans
Crăiasa zăpezitGnom; Şehere - spaniol; Frumoasa din pădurea
zada; Cocoşatul de la Natre adormită; Cenuşăreasa: Cavaler;
Dame: Arlechin; Don Quijote; La piaţă: Evreul; Tangouri;
Anotimpuri; Mozartissimo; Priculiciul; Carnavalul: Prieten;
Requiem/24 de ritualuri şi un Romeo şi Julieta: Mercuţio.
cuvânt şoptit; Metropolis;
Nicula, Bogdan George

Negre, Octavia Balerin (n. 10 decembrie 1979,
Bucureşti).
Balerină (n. 31 octombrie 1981,
Constanţa). Liceul de coregrafie din
Liceul de Artă din Constanţa, Constantin · Marinescu, Eugenia
secţia coregrafie, promoţia 2000. Cotovelea. Cursuri de balet,
clasa Carmen Ghilea. TBOD din Universitatea de Artă Teatrală şi
Constanţa (din anul 2000). Cinematografică din Bucureşti,
Spectacole: Giselle; Spărgătorul 1999, clasa Sergiu Anghel.
de nuci; Cenuşăreasa; Motanul Profesor de balet. Liceul de
încălţat; Crăiasa zăpezii; coregrafie Flora Capsali din
Cocoşatul de la Natre Dame; Bucureşti (1998-1999). Solist
Pinocchio. TBOD din Constanţa (1999-
2001). A colaborat cu Opera
Naţională din Bucureşti.
60
lebedelor: Bufonul (.Accente
deosebit de frumoase a pus B.N.,
care a avut câteva so/auri în rolul
nebunului"- Robert STOCKAMP,
Wolfsburg, Germania, 2000);
Spărgătorul de nuci: Fritz, Dans
rusesc; Crăiasa zăpezii: Gnomul;
Cocoşatul de la Notre Dame:
Arlechin; Requiem/24 de ritualuri
şi un cuvânt şoptit: partitură
sol1stică (..... căruia i s-au
încredinţat câteva momente
cheie din spectacol, a dat
acestora o rotunjime şi o
plinătate proprie forţei sale
plastice". Liana TUGEARU,
România literară, 9-15 august
2000; ..... cu o excepţională
plastică corporală... " Vivia
SĂNDULESCU, Amphion,
nr.3/2000, p.18); Pinocchio:
Pinocchio ( .. Predispoziţia pentru
joc, gustul improvizaţiei, pe care
o favorizează chiar modul în care
este gândită coregrafia, nuanţele
psihologice au fost repere de
explorare pentru acest balerin,
angajat direct în calitate de
so/ist. Se observă că artistul a
făcut din personajul său nu doar
o păpuşă care traversează o
serie de aventuri, ci a surprins, în.
erape/e devenirii ei . conflictul
interior care se naşte din
confruntările cu întâmplările
exterioare". Magdalena
VLĂDILĂ, Telegraf, 7 noiembrie
2000).
61
Ogreanu, Elisabeta (Coţău) 1982), Teatrul Naţional de
Operetă Ion Dacian din Bucureşti
Balerină (n. 8 octombrie 1968, (1982-1984). Solistă, Teatrul
Târgu Mureş). Muzical din Nordhausen,
Germania (1984-1988). Balerină,
Liceul de coregrafie din Cluj Teatrul Fantasia din Constanţa
Napoca, promoţia 1987, clasa (1989-1993). Maestră de balet ,
Dana Rusu, Adrian Mureşan, Şcoala sportivă nr.1 din
Cristina Popovici. TBOD din Constanţa (1995-2000). Bale
Constanţa (1987-1998). Profe - rina, Teatrul Fantasia din
soară de dans aerobic la o sală Constanţa (din anul 2000).
din Cluj-Napoca (din 1998). Spectacole: Chopiniana;
Concursul Naţional de Balet Oleg Rapsodia I; Rapsodia a li-a; Lacul
Danovski, Constanţa, 1994, lebedelor: Lebădă mare; Mioriţa;
Premiul I, Dans clasic. Carmen; {la TBOD); Lumea râde
Spectacole şi roluri: Chopinianc;1; ... de când lumea; Capu' face,
Rapsodia I ; Rapsodia a li-a ; capu' trage!; Pudră de talc ...şou;
Mandarinul miraculos; Lacul Pro şi contra silicon; Sfânt şi
lebedelor: Pas de trois, Lebădă păcătoşi_{ la Teatrul Fantasia).
mică; Carmen: Ţigancă; Giselle:
Prietenă; Spărgătorul de nuci:
Dans chinez; Bayadera�
Frumoasa din pădurea adormită: Oprea, Dragoş Cătălin
Piatră; Cenuşăreasa; La piaţă;
Tangouri; Carnavalul: Cocheta; Balerin (n. 4 februarie 1981, Cluj
Coppelia; Romeo şi Julieta: Napoca).
Prietenă; Oedip; Motanul încălţat;
Adaggio; Crăiasa zăpezii; Liceul de coregrafie din Cluj
Şeherezada; Legenda greacă. Napoca, promoţoa 1999, clasa
Nicolae Cristea. Opera Română
din Cluj-Napoca (1999-2001);
TBOD din Constanţa (din anul
·2001).
Onofrei, Lica Spectacole: Giselle; requiem/24
de ritualuri şi un cuvânt şoptit;
Balerină ( n. 19 februarie 1961, Pinocchio; Furtuna: Spirit,
Bacău). Muzician.

Doina Rădulescu, Eva Vendler.
TBOD din Constanţa (1980-
62
Panaiotidi, Tatiana Păvăloi, Alina
Maestru de studii (n. 17 iunie Balerină (n. 22 februarie 1968,
1949, Cealiabinsk, Rusia). Suceava).
Academia de Balet din Perm, Liceul de coregrafie din Cluj

Rusia, promoţia 1968, clasa Napoca, promoţia 1986, clasa
Ludmila Saharova, Ninel Vasile Solomon; TBOD din
Silvanovici. Solistă, Teatrul de Constanţa (1986-1989).
Operă şi Balet din Chişinău Spectacole: Rapsodia I; Rapsodia
(1968 - 1971), Teatrul de Operă a li-a; Lacul lebedelor; Carmen;
şi Balet M. Glinka din Celiabinsk Giselle; Spărgătorul de nuci;
(1971-1994). Maestru de studii, Frumoasa din pădurea adormită;
TBOD din Constanţa (din 1995). Cenuşăreasa; La piaţă; Priculi -
În afară de activitatea de ciul; Carnavalul; Coppelia.
maestru de studii, ;:i fost
asistentă-coregrafie a
spectacolelor Giselle (varianta
scenică Judith Turos), Gala de
balet (Chopiniana, Diana şi Petruţiu, Vasile
Acteon, Our Faust, Mozart-Piano
Concert). Balerin (n. 1958, Ocna Mureş
Alba).

Pană, Irina Napoca, promoţia 1977, clasa
Ioan Logrea. TBOD din Constanţa
Balerină (n. 3 aprilie 1969, (1980-1982). Din anul 1982, s-a
BucureştL). stabilit în SUA.
Spectacole: Lacul lebedelor:
Liceul de coregrafie din Bufonul; Rapsodia a li-a; Mioriţa;
Bucureşti, promoţia 1988. TBOD Carmen; Toaca.
anul 1992, s-a stabilit în Italia.
Giselle; Frumoasa din pădurea
adormită; Cenuşăreasa;
Poleşmic, Mariana (Varga,
Râpă).
Oedip.
Balerină (n. 23 martie 1959,
Turda).
63
clasa Constantin Marinescu.
Liceul de coregrafie din Cluj Solist, TBOD din Constanţa
Napoca, promoţia 1978, clasa (1987-2000). După anul 2000
Elisabeta Şipoş, Roman are angajament artistic la Opera
Moravski. TBOD din Constanţa din Zagreb
După pensionare. (1978-2000), Spectacole, roluri: Mandarinul
reangajată prin convenţie civilă. miraculos; Lacul lebedelor:
Spectacole, roluri: Chopiniana; Rotbart, Pas de trois, Dans
Rapsodia I; Rapsodia a li a ; Ora spaniol; Carmen: Escamillo;
H; Mandarinul miraculos; Lacul Toaca; Giselle; Spărgătorul de
lebedelor: Dans spaniol, Dans nuci: Pastorala, Dans arab, Dans
unguresc, Mireasă; Mioriţa; spaniol; Frumoasa din pădurea
Carmen; Giselle;Mona; Simfonia adormită; Cenuşăreasa: Cavaler,
nr.3; Ţesătoarele; Spărgătorul de Dans arab; La piaţă; Tangouri;
nuci Dans arab, Pastorala, Priculiciul; Carnavalul; Coppelia;
Şoarece: Bayadera; Frumoasa Prieten: Romeo şi Julieta;
din pădurea adormită; Zână, Montague; Oedip; Motanul
Prietenă, Pisică, Piatră; încălţat:_Vânător; Crăiasa zăpezii:
Cenuşăreasa: Soră vitregă; La Prinţ; Legenda greacă: Prieten;
piaţă;Logodnica (.. Marian Râpă Requiem/24 de ritualuri şi un
Logodnica, o balerină cu certe cuvânt şoptit; Pinocchio:
disponibilităţi actoriceşti". Arlechin.Rechinul.
Luminiţa VARTOLOMEI,
Contemporanul, 23 septembrie
1988); Priculiciul: Vrăjitoarea;
Carnavalul: Cocheta; Coppelia:
Prietenă; Romeo şi Julieta; Oedip, Popa, Eliza
Motanul încălţat: Motanul;
Crăiasa zăpezii; Legenda greacă; Balerină (n. 3 iunie 1980, ·
Cocoşatul de la Notre Dame; Constanţa).
Mozartissimo; Pinocchio.
Liceul de Artă din Constanţa,
promoţia 1999, clasa Mariana
Anghel. TBOD din Constanţa (din
anul 1999).
Poleşmic, Mircea Florin Spectacole: Lacul lebedelor;
Balerin (n. 31 august 1967, Cenuşăreasa; Crăiasa zăpezii;
Bucureşti). Requiem/24 de ritualuri şi un
cuvânt şoptit; Metropolis;
Liceul de Arte din Bucureşti, Pinocchio.
secţia coregrafie, promoţia 1986,
64
s-a reliefat prin linie, virtuozitate
Popescu, Daniela (Vlad) şi plastică expresivă". - Liana
TUGEARU, România literară, 16
Balerină (n. 14 ianuarie 1963, iulie 1987); Frumoasa din
Târgu Mureş). pădurea adormită� Cavaler
(,, ...foarte dotat pentru
Liceul de coregrafie din Cluj partiturile în forţă, de tehnică
Napoca, promoţia 1981, clasa pură". Nicolae SPIRESCU
Ileana Todea, Elisabeta Hary. Tomis, nr.3/1986); Cenuşăreasa;
TBOD din Constanţa (1981- Prinţul, Cavaler.
1986). Profesoară de balet
Palatul copiilor din Bucureşti (di�
1986).
dia I; Rapsodia a li-a; Lacul Precup, Daniel Augustin
lebedelor; Giselle; Simfonia nr.3;
Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci; Balerin (n. 2 aprilie 1973,
Bayadera; Frumoasa din pădurea Constanţa).
adormită.
Gheorghe Angheluş, Constantin
Marinescu, Anca Mândrescu.
Prim-solist TBOD din Constanţa
Postelnicu, George ( din 1991).
Spectacole, roluri, cronici:
Balerin.
Rapsodia a li-a; Mandarinul
miraculos: Mandarinul; Lacul
lebedelor: Rotbart (,, ...a fost
Constantin Marinescu. Prim
uneori pândit de emfază".- Doina
solist, TBOD din Constanta
MODOLA, Teatrul azi, nr.7-8-
(1985-1988). Din anul 1988, · a
9/2000; ,, ... impresionează prin
avut angajamente artistice în ţară
mişcare şi sugestivitate, ajutat
şi, apoi. în Germania.
fiind şi de fizicul său". - Aureiia
LĂPUŞAN, Cuget liber, 14
septembrie 1999), Siegfried;
lebedelor: Bufonul; Carmen:
Giselle: Hans (,, ... un balerin cu
Escamillo; Giselle; Spărgătorul de
calităţi tehnice aparte,
nuci: Prinţul, Dans rusesc,
plumb; prezentând un dans puternic,
Soldăţelul de
convingător, cu o săritură care
Bayadera:Pas de deux (,,În alte
înghite spatiul, cu o turatie
două pas de deux-uri de L.
precisă, rapidă sau lentă, şi c� o
Minkus, Bayadera şi Don Quijote.
65
impresionantă amplitudine a Pinocchio: Rechinul, Mangio-
mişcărilor". - Virgil MOCANU, fu.occo.
Tomis , nr.9/2000; n--· un Hans
captivant , cu acuităţi expresive".
- Magdalena VLĂDILĂ, Telegraf, Preda, Silviu
24 iulie. 2000; ,, ... îşi descoperă
resurse dramatice încă latente". Balerin (n. 31 mai 1961, Târgu
- Vivia SĂNDULESCU, Observator Ocna).
, 26 iulie 2000); Spărgătorul de
nuci: Drosselmeyer; Carnavalul: Liceul de coregrafie din Cluj
Pierrot; Crăiasa zăpezii:_Crăiasa; Napoca, promoţia 1980, clasa
Şeherezada:_Sclavul favorit, Casa Vasile Solomon, Ioachim Pura,
Bernardei Alba: Bernarda; Aurel Albu. Solist, TBOD din
Legenda greacă: Apoli o; Constanţa (1980-1985). Din
Cocoşatul de la Notre Dame: 1985, s-a stabilit în Germania, cu
Frollo (,,... perfect distribuit î; contract la teatrul din
Frollo, dă substanţă personajului, Monchengladbach.
ca şi alternanţa expresivă între Spectacole, roluri: Rapsodia
schizofrenie şi har divin". - Anca a li-a; Lacul lebedelor: Bwfonul,
ŞTIRBEŢIU, Telegraf, 3 noiembrie Dans napolitan; Simfonia nr.3;
1998; ,, ... realizează rolul cu un Carmen; Toaca; Giselle: Pas de
dramatism din care nu lipseşte deux; Spărgătorul de nuci:
eleganţa, iar silueta sa foarte Pastorala.
înaltă este eficientă în
impunerea acestui personaj. Faţa
sa exprimă însă un amestec
dificil de pasiune şi trăiri
tenebroase·. Magdalena
VLĂDILĂ, Telegraf, 19 octombrie
1999); Requiem/24 de ritualuri
şi un cuvânt şoptit; Metropolis
( n În ritmul vrăjit al paşilor, spune
într-adevăr ceva balerinul D.P.,
care dă să deschidă o poartă
spre amintire, spre viaţă ca vis,
spre poezia pură". Virgil
MOCANU, Tomis, nr.11 /2000;
,, ...al cărui duet cu Jenna Johnson
în Lacrimoasa punctează un
moment de maximă tensiune
emoţională". -Vivia SĂNDULESCU,
Amphion , nr.3/2000, p.18�19);
66
Radu, Camelia Victoria din Constanţa (1988-1995).
(Blăjan) După pensionare,este profesoară
de dans clasic la Liceul de Artă
Balerină (n. 19 iunie 1958, din Constanţa, secţia coregrafie
Cugir). (din 1995). Concursul Interna
ţional de Balet, Varna, 1976,
Liceul de coregrafie din Cluj turul al II-iea.
Napoca, promoţia 1977, clasa Spectacole, roluri, cronici:
Maria Trăilă, Elisabeta Saluşi, Chopiniana; Rapsodia I; Rapsodia
Roman Moravski. Profesoară, a li-a; Ora H; Mandarinul
Şcoala populară de Artă din Alba miraculos; Lacul lebedelor:
Iulia (1977-1978). TBOD din Lebădă mică, Pas de trois;
Constanţa (din 1978). Mioriţa; Carmen; Giselle� Pas de
Spectacole: Chopiniana; Rapso deux; Simfonia nr.3; Ţesătoarele�
dia I; Rapsodia a li-a; Ora H; Spărgătorul de nuci: Clara
Lacul lebedelor; Mioriţa; Carmen; (,, .. urmărim povestea micutei
Giselle; Ţesătoarele; Spărgătorul Clara, trăită scenic de L.R. cu' o
de nuci; Bayadera; Frumoasa din atât de mare intensitate încât
pădurea adormită; Cenuşăreasa; rolul pare a deveni o identitate a
La piaţă; Priculiciul; Carnavalul; personalitătii sale". Dan
Coppelia; Romeo şi Julieta; MIHĂEScu,' Contemporanul, 4
Oedip; Motanul încălţat; Crăiasa mai ţ984; ,.Clara n-a fost o mică,
zăpezii; Şeherezada; Cocoşatul cuminte, fadă fetiţă, cum au
de la Natre Dame; Pinocchio. interpretat-o vienezii, ci o
puştoaică îndrăzneaţă, drăgălaşă
şi cu un temperament deosebit.
Splendid realizată scena din
sfera visului". Berliner
Morgenpost, decembrie 1984);
Raicu, Lisa (Elisabeta) Bayadera: partitură solistică;
Frumoasa din pădurea adormită:
Balerină (n. 12 august 1956, Pisică, Prietenă (la TBOD); Bolero,
laşi). Don Quijote (la Opera din
Constanţa).
Lucia Zubcu. Clasa a XII a a
urmat-o la Şcoala Naţională de
Artă din Havana, la clasa Laura Ravasz, Klaudine Astrid
Alonso, Alberto Mendez. Balerină,
Opera Română din Cluj-Napoca Balerină (n. 7 mai 1958,
(1975-1979). Solistă, TBOD din Sighişoara).
----- · 67
Liceul de coregrafie din Cluj Liceul de coregrafie din Cluj
Napoca, promoţia 1977, clasa Napoca, promoţia 1991, clasa
Erzsebet Szallassy-Nagy. TBOD Elisabeta Hary. TBOD din
din Constanţa (1978-1981), Constanţa (din 1991).
Teatrul din Dortmund (din 1981). Spectacole: Chopiniana; Rapso
Spectacole: Chopiniana; Omul şi dia I; Rapsodia a li-a; Mandarinul
marea; Studiu; Rapsodia I; miraculos; Lacul lebedelor;
Invenţiuni; Rapsodia a li-a; În Carmen; Giselle; Spărgătorul de
lumina lunii; Mandarinul mira nuci; Bayadera; Frumoasa din
culos; Lacul lebedelor; Mioriţa; pădurea adormită; Cenuşăreasa;
Carmen. Carnavalul; Coppelia; Romeo şi
Julieta; Oedip; Motanul încălţat;
Crăiasa zăpezii; Şeherezada;
Casa Bernardei Alba; Legenda
Ravasz, Zoltan greacă; Cocoşatul de la Notre
Dame; Don Quijote.
Balerin (n. 29 mai 1954,
Reghin).
Liceul de coregrafie din Cluj Răuţ, Ştefan Codruţ

Vasile Solomon. Opera Română Balerin (n. 21 aprilie 1972, laşi).
din Cluj-Napoca (1973-1979).
Solist, maestru de studii, TBOD Liceul de coregrafie din Cluj
din Constanţa (1979-1981). Napoca, promoţia 1990. Opera
Balerin, Teatrul din Dortmund Română din laşi (1990-1998),
(din 1981). Profesor de balet TBOD din Constanţa (1998-
clasic la Liceul de coregrafie din 2001), Opera Română din laşi
Cluj-Napoca (1973-1979). (din 2001).
Spectacole: Rapsodia a li-a; În Spectacole: Lacul lebedelor;
lumina lunii; Mandarinul Giselle; Spărgătorul de nuci;
miraculos; Lacul lebedelor; Carmen; Cenuşăreasa; Romeo şi
Mioriţa; Alerg după Mozart şi nu-l Julieta; Motanul încălţat; Crăiasa
prind; Carmen. zăpezii; Şeherezada; Cocoşatul
de la Natre Dame; Anotimpuri;
Mozartissimo; Metropolis.
Rădoi, Florentina
(Ionescu)

Timişoara).
68
Râpă, Georgică Reisz, Camelia
Balerin (n. 23 octombrie 1960, Balerină (n. 31 ianuarie 1971,

Braşov). Cârlibaba/Suceava).
Napoca, promoţia 1979, clasa Liceul de coregrafie din Cluj
Szanto Andrasz. Teodor Rusu, Napoca, promoţia 1989, clasa
Ioachim Pura. Solist, Teatrul Cristina Popovici. TBOD din
muzical N. Leonard din Galaţi Constanţa (1989-1994). Din anul
(1979-1981), TBOD din 1994 s-a stabilit în Germania.
Constanţa (din 1981). Spectacole: Rapsodia I; Lacul
Spectacole, roluri: Rapsodia I; lebedelor: Lebădă mică; Giselle;
Rapsodia a li-a; Mandarinul Spărgătorul de nuci; Frumoasa
miraculos; Lacul lebedelor: din pădurea adormită: Prietenă;
Bufon, Pas de trois, Dans spaniol, Cenuşăreasa; Coppelia; Romeo şi
Dans napolitan, Dans unguresc; Julieta.
Mioriţa; Alerg după Mozart şi nu-l
prind; Carmen; Toaca: partitură
solistică; Giselle: Pas de deux,
Wilfried; Ducele; Simfonia nr.3;
Spărgătorul de nuci: Dans Roboş, Adrian
spaniol, Dans chinez, Dans rus,
Soldatul, Regele şoarecilor; Balerin (n. 9 septembrie 1954,
Frumoasa din pădurea adormită� Cluj-Napoca).
Cavaler, Motanul; Cenuşăreasa:
Cavaler, Profesorul de dans, Liceul de coregrafie din Cluj
Dans spaniol, Dans arab; La Napoca, promoţia 1973, clasa
piaţă: Beţivul; Tangouri; Pricu Vasile Solomon. Opera Română
liciul; Carnavalul Cavaler; din Cluj-Napoca (1973-197 4;
Coppelia; Romeo şi Julieta: 1983-1984). Solist, Teatrul de
Capulet; Oedip; Motanulîncălţat: Estradă din Deva (1974-1976).
Motanul; Crăiasa zăpezii; Balerin, Opera Română din
Legenda greacă; Şeherezada: Bucureşti (1976-1977), Teatrul
Sah Zeman; Cocoşatul de la de Operetă din Bucureşti (1977-
Natre Dame; Don Quijote: Şah 1978). . Solist, TBOD din
Riar; Pinocchio: Motanul; Constanţa (1978-1983); Balerin,
Furtuna: Curtean, Spirit, Al doilea Opera din Halle, RDG (1984-
bard. 1986), Opera din Rijecka (1988-
1989). Profesor de dans, Şcoala
populară de artă din Târgovişte
(1987-1988), Clubul copiilor din
Târgovişte (1989-1994), Liceul
69
de coregrafie şi artă dramatică
Octavian Stroia din Cluj Napoca
(din 1994).
Spectacole, roluri: Rapsodia I;
Ziua fără sfârşit : partitură
solistică; Rapsodia a li-a;
Mandarinul miraculos: Bandit;
Lacul lebedelor: Rotbart; Mioriţa;
Carmen: Don Morte, Ofiţerul;
Toaca; Giselle: Pas de deux�
Simfonia nr.3; Spărgătorul de
nuci.
Rotaru, Silvia (Ivan)
Balerină (n. 19 aprilie 197 4,

Bucureşti).

Bucureşti, promoţia 1993.
Balerină, Opera Naţională din
Bucureşti (1996-1998). Solistă,
2001). Concursul Naţional de
Balet, Constanţa, 1993, Premiul I
şi premiul special pentru
expresivitate (acordat de ziarul
Cuget liber).
Spectacole, roluri: Spărgătorul de
nuci: Dans chinezesc; Frumoasa
din pădurea adormită: Zâna
Canar; Cocoşatul de la Natre
Dame: Variaţie; Don Quijote:
Quitry.
70
Solomon, Vasile Liceul de coregrafie din
Balerin (n. 25 iunie 1944, Alinta Vretos. Solistă, TBOD din
GâdinţijNeamţ). Constanţa (1978-1991). Din
anul 1991, s-a retras din
Liceul de coregrafie din Cluj activitatea artistică.
Napoca, promoţia 1963, clasa Spectacole, roluri: Chopiniana;
Elena Gherman, Bella Balogh, Rapsodia I; Rapsodia a li-a:
Octavian Stroia. Academia de partitură solistică; Lacul
Balet din Moscova, cursurile de lebedelor: Pas de trois; Lebădă
pedagogie (MAHU), promoţi"a mică, Dans rusesc; Giselle: Pas
1979, clasa prof. Pestov. Solist, de deux, Zulma; Simfonia nr.3;
Opera Română din Cluj-Napoca Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci:
(1963-1971). Profesor de dans Dans rusesc; Bayadera;
clasic, Liceul de coregrafie din . Frumoasa din pădurea adormită:
Cluj-Napoca (1971-1976). Zână, Piatră preţioasă;
Asistent-coregrafie şi solist, TBOD Cenuşăreasa: Prietenă.
din Constanţa (1970-1980).
Maestru de Balet, Opera Română
din Cluj-Napoca (1980-1985).
Coregraf şi pedagog, operele din
Sarajevo, Liubliana, Maribor, Spirescu, Eva (Molnar)
Riejeka ( din 1985).
Spectacole, roluri, cronici: Balerină (2 septembrie 1958,
Chopiniana; Rapsodia I; Rapsodia Deva).
a li a; Ora H; Lacul lebedelor
(asistent-coregraf); Mandarinul Liceul de coregrafie din Cluj
miraculos: asistent-coregraf şi Napoca, promoţia 1977, clasa
rolul Bătrânului (,,Excelent dansa Elisabeta Nagy, Larisa Şorban.
tor, cu remarcabile înzestrări TBOD din Constanţa (1978-
expresive s-a dovedit Vasile 1999). Spre sfârşitul carierei
Solomon". - George SBÂRCEA, artistice a fost promovată în
România liberă, 15 iulie 1980). funcţia de solistă. Profesoară de
balet, Liceul de Artă din
. Constanţa, secţia coregrafie (din
1999). Are colaborări ocazionale
Spânu, Doina cu TBOD.
Spectacole, roluri: Chopiniana;
Balerină (n. 16 februarie 1958, Invenţiuni; Rapsodia I; Rapsodia
Câmpina). a li-a; Ora H; Mandarinul
miraculos; Lacul lebedelor: Dans
napolitan, Dans spaniol, Mireasă,
71
Lebădă mică; Mioriţa; Alerg după Litoral, Tomis, Cuget liber,
Mozart şi nu-l prind; Giselle: Observator, Telegraf.
Mama; Simfonia nr.3;
Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci:
Pastorala, Dans chinez,
Colombina; Bayadera; Frumoasa
din pădurea adormită: Scufiţa Stanciu, Marcel
roşie; Cenuşăreasa; Tangouri;
Carnavalul; Coppelia: Ceardaş; Balerin (n. 1 februarie 1967,
Romeo şi Julieta; Oedip; Motanul Bucureşti).
încălţat, Crăiasa zăpezii�
Şeherezada; Legenda greacă; Liceul de coregrafie din
Cocoşatul de la Natre Dame� Bucureşti, promoţia 1985, clasa
Pinocchio: Fluturaş. Constantin Marinescu. TBOD din
Constanţa (1985-1988). Din
1988, s-a stabilit în Germania,
oraşul Wurzburg, continuîndu-şi
activitatea la teatrul din
Spirescu, Nicolae localitate.
Spectacole: Rapsodia a li-a; Lacul
Consultant artistic (n. 14 august lebedelor; Giselle; Spărgătorul de
1944, Străjeştii de Jos/ Olt). nuci; Frumoasa din pădurea
adormită: Motanul;_Cenuşăreasa;
Facultatea de limbă şi literatură La piaţă.
română, Universitatea din
Bucureşti, promoţia 1966.
Redactor muzical, Asociaţia
Oamenilor de Teatru şi Muzică
- A.T.M. - din Bucureşti (1966- Stănescu, Florica (Turcu)
1970). Profesor, instructor
artistic, Liceul de coregrafie din Balerină (n. 1 februarie 1964,
Bucureşti (1970-1978). Secretar Bucureşti).
muzical, consultant artistic, TBOD
din Constanţa (din 1978). Liceul de coregrafie din
Profesor, Universitatea California, Bucureşti, promoţia 1982, clasa
San Diego, SUA (1982-1983). A Ana Vâlcu, Constantin Marinescu.
publicat cronici, portrete artistice, TBOD din Constanţa (1982-
articole de sinteză în Flacăra, 1985). Solistă, Opera Naţională
Contemporanul.Scânteia, din Bucureşti (din anul 1986).
Scânteia tineretului, Îndru Spectacole, roluri: Rapsodia
mătorul cultural, Dobrogea nouă, a li-a; Lacul lebedelor: Pas de
trois; Giselle: Pas de deux;
72
Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci: Liceul de coregrafie din Cluj
Fritz, Dans rusesc; Bayadera. Napoca, promoţia 1975, clasa
Radu Ciucă, Cristian Vancea.
Academia de Balet din Moscova
(1975-1978), clasa Marius Liepa,
Strnad, Camelia Anca Piotr Pestov, Rahmanin,
(Găleşan) Martirasian. Prim-solist, profesor
de studii, TBOD din Constanta
Balerină (n. 15 martie 1967, (din 1980).
Bucureşti). Spectacole, roluri, cronic,:
Mandarinul miraculos: Studentul,
Liceul de coregrafie din Bandit (,,Fără o identitate proprie,
Bucureşti, promoţia 1985, clasa funcţionând complementar, ca
Magdalena Rovinescu, tringhi al abjescţiei, al
Constantin Marinescu. Solistă instinctualităţii agresive, kilerul
TBOD din Constanţa (din 1985). este conturat cu mobilitate de
Spectacole, roluri: Rapsodia I; F.S., personaj fără chip, cu efect
Rapsodia a li-a; Lacul lebedelor: repatabil, crima". - Ana Maria
Pas· de trois, Dans unguresc, MUNTEANU, Tomis, nr.11/1995);
Lebădă mare (•... s-a avântat în Lacul lebedelor: Siegfried,
volute ample... " Doina Rotbart, Dans spaniol, Pas de
MODOLA, Teatrul azi, nr. 7-8- trois, Mazurca; Mioriţa: Câine;
9/2000); Carmen; Giselle: Zulma; Alerg după Mozart şi nu-l prind:
Spărgătorul de nuci� Pastorala; partitură solistică; Carmen: Don
Frumoasa din pădurea adormită; Morte; Toaca (. Toaca, creată de
Cenuşăreasa: Dans arab; La Ioan Tugearu, a fost interpretată
piaţă; Coppelia: Prietenă; de F.S. cu o strălucire virtuoză,
Motanul încălţat; Crăiasa zăpezii; egalată doar de forţa deosebită
Şeherezada; Legenda greacă; de trăire şi comunicare a emoţiei
Cocoşatul de la Notre Dame: artistice cu care este generos
Prietenă;_Don Quijote: Florăreasă; înzestrat acest balerin de
Anotimpuri; Vânătoare de ritmuri; excepţie".- Luminiţa
Metropolis; Pinocchio; Furtuna: VARTOLOMEI, Contemporanul,_23
Zeiţă, Nimfă, Muză. septembrie 1988; ,, Toaca este un
moment de maxim efect, în care
F.S. face un rol mare". Viorel
CREŢU, Luceafărul, 5 noiembrie
Strnad, Francisc 1988; ,,... excelent moment de
balet , oferindu-i lui F.S. prilejul
de a realiza un număr de
Balerin (n. 24 februarie 1959,
excepţie". Viorel CREŢU,
Deva).
Muzica, nr.11/1988); Giselle:
Albrecht, Hans (,.F.S. s-a
73
prezentat cu un stil nobil de dans zăpezii: Maestrul de ceremonii;
în rolul Albrecht. Un nume care Şeherezada: Şah Riar; Cocoşatul
trebuie. reţinut ! Stăpânirea de la Notre Dame: Quasimodo
perfectă a mijloacelor tehnice şi (.... reuşeşte să relizeze acest
elanul tumultuos ta personaj dificil, care, cu mişcări
extraordinarele salturi arcuite, contrare firii, trebuie să se
largi şi înalte şi la diferitele integreze într-o lume de graţie
piruete executate perfect - rar îi ţesută de trupurile şi mişcările
este dat unui om să vadă toate tuturor celorlalţi balerini. Este
acestea. Inteligenţa sa artistică, surprinzător că ochii personajului
de un înalt nivel, îi dă aripi, am său strălucesc cu bunătate, au
putea spune, în anumite pasaje un licăr de exaltare nebunească
dramatice, echilibrează balanţa şi candoare, reamintindu-ne de
dintre arta dansului şi cea a personalitatea interesantă a
punerii în scenă". Ellen acestui balerin ...". - Magdalena
Ruhman, Kulturlokal, Germania, VLĂDILĂ, Telegraf, 19 octombrie
decembrie 1988; .,F.S. s-a arătat 1999); Pinocchio: Cherhanul;
a fi un partener cu totul ideal Furtuna: Alonso.
pentru Cristina Teodorescu.
Virtuosul balerin a putut să Coregrafie {asistent): Crăiasa
ateste tot atât de mult o înaltă zăpezii; Spărgătorul de nuci;
dimensiune a muzicalităţii pe cât Lacul lebedelor; Giselle;
de armonios a fost dansul Cocoşatul de la Notre Dame.
amândurora. Săriturile şi
piruetele lui Strnad au vigoare, * *
dar şi supleţe şi eleganţă". *
Wolfgang GERT, Emden, •... un dansator cu o aterizare de
decembrie 1988; .,Prinţul a fost pisică , cu o mişcare corporală
interpretat de versatul F.S., care , moale, topită. Ar fi avut o altă
prin simpla sa apariţie, se soartă dacă ar fi profesat genul
remarcă prin exactitate · şi dansului contemporan, pentru
uşurinţă volantă". - Utta GILLE, care a fost n�scut, nu făcut. Dar
Gummersbach, Germania, soarta a vrut să abordeze, cu
decembrie 1988); Spărgătorul de succes de altfel, roluri sofistice în
nuci: Prinţul, Dans arab, Regele balete clasice. Adevărata măsură
şoarecilor; Bayadera: Pas de a talentului său a dat-o însă în
deux; Frumoasa din pădurea Invenţiuni de Bach sau în Toaca.
adormită: Desiree, Cavaler; Dar rolurile de acest gen sunt
Cenuşăreasa: Dans arab; puţine şi la noi ele nu pot
Carnavalul: partitură solistică; consacra un talent şi impune o
Coppelia: Franz; Romeo şi Julieta: carieră. Astfel că dansul
Paris; Motanul încălţat: contemporan a pierdut un mare
Sambelanul, Cavaler; Crăiasa artist, iar baletul clasic a câştigat
74
un interpet cu un anume .touch"
în plus". - Nicolae SPIRESCU,
Cuget liber, 29 mai 1993).
Szell, Arpad
Balerin (n. 3 iunie 1963,

Călăraşi-Tunda/Cluj).

Zoltan Ravasz, Andrei Szanto.
1987), Balett Mainz (din 1987).
Profesor de balet clasic la şcoli
private din Mainz, Germania.
Spectacole, roluri: lacul
lebedelor: Pas de trois, Dans
spaniol; Giselle: Pas de deux;
Sp�rgătorul de nuci: Pastorala,
Dans chinez, Dans spaniol;
Pasărea albastră, Pas de deux.
75
Şerban, Sorina Maria Concursul Internaţional de Balet,
Vama, 1992, parteneră (non
Balerină (n. 24 decembrie 1978, competitor) a lui Horaţiu
Braşov). Cherecheş; Concursul Interna
ţional de Balet, Jackson, SUA,
Liceul de coregrafie din 1994; Festivalul Internaţional al
Bucureşti, promoţia 1997, clasa Artelor, Phenian, 1994, Premiul I.
Carusso Rodica. TBOD din Colaborări cu Operele Naţionale
Constanţa {din anul 1997). din Bucureşti, Chişinău, Leipzig.
Spectacole, roluri: Chopiniana; Are în repertoriul personal două
Rapsodia I; Lacul lebedelor; lucrări în coregrafia lui Maurice
Carmen; Giselle; Spărgătorul de Bej art (Our Faust şi
nuci; Bayadera; Cenuşăreasa: Heliogabalus).
Dans spaniol; Romeo şi Julieta;
Motanul încălţat; Crăiasa zăpezii; Spectacole, roluri, cronici: Lacul
· Şeherezada; Cocoşatul de la lebedelor: Odette, Odile, Pas de
Natre Dame: Ţigancă; Don trois, Lebădă mica; Giselle:
Quijote; Anotimpuri; Mozartissi Giselle, Pas de deux (,. ...ne-a
mo; Requiem/24 de ritualuri şi uimit prin gesturile exacte şi
un cuvânt şoptit; Metropolis; perfecţiunea mimicii, rolul fiind
Pinocchio; Furtuna: Spirit, Nimfă, încă o ocazie de a ne convinge
Zeiţă, Muză. de calităţile sale dramatice.
Giselle arată că secretul
extraordinarului său talent este
armonia dintre episoadele
tragice şi senine şi perfecţiunea
Şerbănescu, Felicia (Poşarlie) tehnică prin care rolul prinde
viaţă". Anca GOVOR,
Balerină (n. 23 iulie 1965, Observator, 24 iulie 2000; •... a
Mangalia). dăruit enorm în acest spectacol,
evoluţia sa fiind impresionant de
Liceul de coregrafie din Cluj controlată. Aptitudinile sale fizice
Napoca, promoţia 1983, clasa sunt în expansiune, permiţându-i
Ileana Todea. Prim-solistă, TBOD apariţii de performanţă şi şansa
din Constanţa {din 1983), Opera de a reţine, timp de câteva
din Mainingen (1995-1996). momente, în grafica dansului,
Concursul Internaţional de Balet. .rapelurile" unei tinte
Moscova. 1985, turul al II-iea; interpretative de înaltă clasii". -
Festivalul Internaţional de Magdalena VLĂDILĂ, Telegraf. 24
Balet.Osaka, 1987,Menţiunea a iulie 2000; ,. ... revine cu o Giselle
li-a; Concursul Internaţional de maturizată interior, fragilă şi
Balet. Paris, 1990, Finalistă; copilăroasă în actul /, lirică dar
fermă în actul al li /ea". - Vivia
76
SĂNDULESCU, Observator, 26 Mozartissimo: partitură solistică;
iulie 2000; ,,F.Ş. etalează o Requiem/24 de ritualuri şi un
paletă expresiva de o cuvânt şoptit: partitură solistică
remarcabilă subtilitate. Pare că (,,Momentele coregrafice susţi
în arta ei fuzionează inspirat şi nute de F.Ş. au avut limpezimea
deconcertant tensiunea şi expresivitatea proprie dansului
gândului, tehnica înaltă şi forţa acestei interprete cu valenţe
lăuntrică, întrucât piruetele, stilistice multiple". Liana
gesturile, mimica, toate TUGEARU, România literară, 9-15
deopotrivă converg către august 2000; ,,... o combinaţie
sublinierea dramaticului intrinsec aparte de forţă şi delicateţe... • -
personajului, care, firesc, a făcut, Vivia SĂNDULESCU, Amphion,
de la 1850 încoace, şcoală şi nr.3/2000, p.18); Tarantella;
epocă. Fragilitate, graţie, Seară Minkus; Furtuna: Miranda.
delicateţe, strălucire - iată ce
caracterizează evoluţia Feliciei Ş. * *
în Giselle". - Virgil MOCANU, *
Tomis, nr.9/2000); Spărgătorul ,,Dăruită cu o linie frumoasă,
de nuci: Clara, Prinţesa dulciurilor pusă în valoare de un stil foarte
(,.În · rolul Prinţesei fondantelor, curat, studiat cu minuţie şi o
F.Ş. a demonstrat că este o turaţie de excepţie, ea este o
balerină cu o personalitate balerină mai mult tehnică decât
cuceritoare, cu un temperament lirică, o fanatică a meseriei, în
dominat de inteligenţă". sensul cel mai bun al cuvântului,
Magdalena VLĂDILĂ, Telegraf, îmbinând dorinţa de perfecţiune
octombrie 1999; ,,... gestica, cu setea de cunoaştere şi
mimica, temperamentul o fac afirmare. Trăind fiecare mişcare
realmente strălucitoare". - Felix cu pasiune, chiar şi la studii, a
MAIOR, Tomis, nr.12/1999); . răzbit de timpuriu prin propriile
Frumoasa din pădurea adormită: forţe, graţie perseverenţei şi
Pas de deux, Pasărea Albastră, seriozităţii safe, a unei
Prinţesa Aurora (..... cu aplomb şi neînduplecate ambiţii, dar şi a
acurateţe tehnică". - Nicolae conştiinţei propriei valori". (Vivia
SPIRESCU, Tomis, nr.3/1986); RUSU, Tomis, nr. 3 / 1988).
Cenuşăreasa: Cenuşăreasa; ,,Prin talentul său scânteietor,
Carnavalul: Colombina; Coppelia: prin tehnica pointe - lor şlefuită
Swanilda; Romeo şi Julieta: până la strălucire şi dublată de
Julieta; Motanul încălţat: Pas de un temperament „meridional",
deux; Crăiasa zăpezii: Prinţesa; este una dintre cele mai
Şeherezada: partitură solistică; apreciate balerine din rândul
Cocoşatul de la Natre Dame: solistelor teatrului constănţean."
Esmeralda; Don Quijote: Kitry; (Nicolae SPIRESCU, Cuget liber,
Anotimpuri: partitură solistică; 15 mai 1993).
77
„F.Ş. este, în
accepţiunea exactă a cuvântului,
un star al scenei baletului
româ·nesc. Ea dă trupului
consistenţa ideilor, având
atunci când rolul o cere -
dramatism, în toată paleta
simţămintelor omeneşti. Felicia
are, însă, pe lângă har, o voinţă
uimitoare de a fi prima, de a
învinge, de a da virtuozitate
mişcărilor. După ani de studii,
după ce i-a fost modelat talentul
de către marele coregraf, F.Ş. a
atins performanţa. Baletul ei a
devenit sculptural, de puternică
expresie. Dinamica trupului ei a
dobândit ceva special, fascinant,
tehnica sa desăvârşindu
se" .(D.E., Telegraf,_19 mai 1999) ..
78
Tarcea, Aliss Cristina cu precizie şi conştiinciozitate,
(Popescu) mai convingătoare totuşi ca
lebădă neagră. Impetuoasă şi
Balerină (n. 9 septembrie 1967, sigură ca Odile, a fost mult mai
Râmnicu Vâlcea). timidă şi mai reţinută ca Odette.
Interpretei îi lipseşte (încă) acel
Liceul de coregrafie . din vibrator al mâinilor şi al trupului,
Bucureşti, promoţia 1986, clasa care converteşte lebăda albă în .
Anca Drăgoescu, Marialis Karda. expresia inefabilă a simtirii
Prim solistă TBOD din Constanţa romantice şi a vulnerabilit�tii
(1986-1990), Opera Comică din sufletului". - Doina MODOLA
Berlin (1990-1992), TBOD din Teatrul azi, nr. 7-8-9/2000; •... a
tonstanţa (din 1992). Concursul strălucit în Odette, transformată
Internaţional de Balet, Varna, în lebădă şi în reflectarea ei
1983, 1985. Concursul negativă, Odile. Graţioasă şi
Internaţional de Balet, Moscova, perfectă în m1şcan, ea a
1986. Concursul Naţional de prezentat-o pe gingaşa făptură,
Balet Oleg Danovski, Constanţa, care aproape se sufocă sub
Premiul pentru cea mai bună greutatea vrăjii şi ocazional
parteneră din concurs. izbucneşte în zboruri
Spectacole, roluri, cronici: maiestuoase"- Robert Stockamp,
Chopiniana; Rapsodia I; Rapsodia Wolfsburg, Germania, 1992);
a li-a; (,.Mijloacele sunt simple, Giselle : Pas de deux, Giselle
eficiente şi extrem de bine servite ( ..... ca şi în precedentele sale
de solista A.P." Claudiu apariţii scenice, ne-a cucerit prin
NEGULESCU, Flacăra, 30 simplitate, sinceritate şi dăruire
septembrie 1988; ..... realizează în dans".- Anca GOVOR,
apariţii solistice convingătoare , Observator , 24 iulie 2000)
sprijinind mult atmosfera unui .....radiază fericirea de a dansa
balet care nu este mai prejos împreună a cuplului de
decât celelalte coregrafii ale lui îndrăgostiti pământeni". - Vivia
Oleg Danovski". - Viorel CREŢU, SĂNDULESCU, Observator, 26
Muzica, nr.11/1988); Lacul iulie 2000); Spărgătorul de nuci:
lebedelor : Pas de trois, Lebădă Dans chinezesc, Clara, Zâna
mică, Odette, Odile (•... a ştiut să dulciurilor ( .....imponderabilă la
fie înduioşător de patetică în propriu şi la figurat". - Vivia
Odette, un personaj mai SĂNDULESCU, Azi, 10 iulie 1996;
aproape, parcă, de sufletul .....şi-a dezvăluit aptitudinile
dansatoarei , dar şi actoriceşti, nuanţele şi
temperamentală în Odile". prospeţimea expresiei mimice".
Anca GOVOR, Observator, 13 Magdalena VLĂDILĂ, Telegraf,
septembrie 1999; ..... a evoluat 1999); Bayadera: partitură
solistică; Frumoasa din pădurea
79
adormită: Aurora, Pasărea Tarcea, Cristian Alexandru
albastră; Cenuşăreasa:
Cenuşăreasa ( ,, ... s-a întrecut pe Balerin (n. 29 octombrie 197 4, ·
sine, atingând perfecţiunea Cluj-Napoca).
tehnică, n vrăjind" prin maxima
expresivitate a fiecărui detaliu şi Liceul de coregrafie din Cluj
dovedind o înţelegere profundă a Napoca, promoţia 1993, clasa
partiturii muzicale". Anca Adrian Mureşan, Larisa Şorban.
GOVOR, Observator, 27 aprilie Prim-solist, TBOD din Constanţa
1999); La piaţă; Carnavalul� (din 1993). Concursul Naţional
Coppelia: Swanilda; Romeo şi de Balet Oleg Danovski,
Julieta: Julieta; Motanul încălţat: Constanţa, 1993, Premiul I,
Motanul (,,... în travesti, ne secţiunea Dans clasic, Premiul I,
dezvăluie potenţe artistice secţiunea Dans modern;
necunoscute. De la roluri Concursul Naţional de Balet Oleg
graţioase, pline de feminitate Danovski, Constanţa, 1994,
(Cenuşăreasa), realizează un rol Premiul al II-iea, Dans clasic.
de felină cu atâtea accente bufe Spectacole, roluri, cronici: Lacul
, cu un farmec surprinzător. Este lebedelor: Siegfried, Pas de trois
un dialog al trupului ei cu muzica (,,Pas de trois din actul I a fost
într-o mişcare plastică de mare excelent interpretat de C. T.,
sugestivitate, un rol de deopotrivă ca expresivitate a
compoziţie de dificultate, pe care mişcam şi capacitate de
balerina îl retuşează continuu". - caracterizare". - Doina ,MODOLA,
Aurelia LĂPUŞAN, Cuget liber, 11 Teatrul azi, nr.7-8-9/2000);
noiembrie 1993); Crăiasa zăpezii: Carmen: Toreadorul ; Giselle:
Gerda; Casa Bernardei Alba: Albrecht (,, ... naturaleţea şi
Fata mică; Şeherezada: expresivitatea dublează o
Prezentatoare; Cocoşatul de la execuţie tehnică de ca/itate".
Notre Dame: Esmeralda ( ,,... nu a Anca GOVOR, Observator, 24 iulie
reuşit decât o Esmeraldă palidă , 2000; ,, ...poate fi urmărit într-una
construită fragmentar, dar foarte din cele mai bune apariţii
graţioasă totuşi... ". Anca scenice, poate chiar în cea care îl
ŞTIRBEŢIU, Telegraf, 3 noiembrie avantajează cel mai mult.
1998); Don Quijote: Kitry; Temperamentul liric, pasionat,
Requiem/24 de ritualuri şi un împins până la exces, nu este
cuvânt şoptit: partitură solistică; disonant. Dimpotrivă, cheia
Mozartissimo: partitură solistică; proprie sensibilităţii sale poate fi
Pinocchio: Pisică de mare; o cale de dezvăluire a
Furtuna: Ariei. pesonalităţii acestui balerin cu·
un talent neobişnuit".
Magdalena VLĂDILĂ, Telegraf, 24
80
iulie 2000; ,. ... izbuteşte să ţină Tomescu, Marian Valeriu
pasul cu valoroasa sa parteneră
şi colegă, Felicia Şerbănescu, Balerin (n. 12 septembrie 1966,
prin aceea că dansul său Bucureşti).
comunică cu o inteligenţă sui
generis a trupului, densitatea Liceul de coregrafie din
spirituală, fluiditatea gestului, Bucureşti, promoţia 1985, clasa
intensitatea trăirii fiecărui Constantin Marinescu. TBOD din
moment, naturaleţe şi un inefabil Constanţa (din 1985).
lirism".- Virgil MOCANU,-Tomis, Spectacole, roluri: Rapsodia a Il
nr.9/2000); Spărgătorul de nuci: a; Mandarinul miraculos; Lacul
Pastorala, Prinţul (,. ...dansează lebedelor; Carmen; Giselle;
cu delicateţe, eleganţă, Spărgătorul de nuci;
distincţie, remarcându-se prin Cenuşăreasa: Dans arab; La
plastica extrem de comunicativă piaţă; Toaca; Priculiciul: Urs;
a mesajului". - Felix MAIOR, Romeo şi Julieta; Motanul
Tomis , nr.12/1999); Frumoasa încălţat; Crăiasa zăpezii: Baba
din pădurea adormită� Hâga; Şeherezada; Legenda
Cenuşăreasa: Prinţul; Carnavalul; greacă; Cocoşatul de la Notre
Romeo şi Julieta: Romeo; Dame: Prieten; Don Quijote;
. Motanul încălţat: Cavaler; Requiem/24 de ritualuri şi un
Crăiasa zăpezii: Cerb, Prinţ; cuvânt şoptit; Mozartissimo�
Şeherezada: Prieten; Legenda Metropolis; Pinocchio: Motanul;
greacă; Anotimpuri: partitură Furtuna: Tritonul.
solistică (,. ...a interpretat excelent •
partitura, gesturile lui părând
,.ţipete" trezite în carne de o Tupişcă, Marian
coregrafie visată haotic şi topită
în arhitecturi logice". - Mirela Balerin.
MĂCIUCĂ, Observator, 29 martie Liceul de coregrafie din Cluj
1999); Cocoşatul de la Notre Napoca, promoţia 1979, clasa
Dame: Phoebus; Requiem/24 de Szanto Andrasz, Teodor Rusu,
ritualuri şi un cuvânt şoptit: Ioachim Pura. TBOD din
partitură solistică; Pinocchio: Constanţa (1979-1984). Din anul
Pisică de mare; Furtuna: 1981, s-a stabilit în Germania.
Ferdinand.
Spectacole: Rapsodia a li-a;
Mandarinul miraculos; Lacul
lebedelor:Dans spaniol; Mioriţa;
Carmen; Toaca; Giselle; Simfonia
nr.3; Spărgătorul de nuci.
81
Turcu, Florica o reuşită care a pus în valoare un
talent: J. T." - Liana TUGEARU
Balerină (n. 25 februarie 1974, România literară, 7 iunie 1979;
Curtea de Argeş). „Prima balerină, J. T., absolventă
a Şcolii de balet din Moscova,
Liceul de coregrafie din este una din vedetele acestui
Bucureşti, promoţia 1992, clasa ansamblu alcătuit din vedete.
Caruso Rodica, Alexa Jocul de argint al mâinilor ei în
Mezincescu. Opera Natională din Moartea lebedei. pulsaţia vie şi
Bucureşti (1992 - 2001), TBOD egală a paşilor în Convergenţe,
din Constanţa (din anul 2001). cu fermecătoare grimase de
Spectacole: Giselle. cochetărie, plasticitatea mimicii
şi gesturilor în Mandarinul
miraculos, o promovează printre
stelele de particulară strălucire a
baf:tului românesc". - George
Turos, Judith SBARCEA, România liberă, 15
iulie 1980; ..J. T., ale cărei însuşiri
Balerină (n. 5 octombrie 1959, tehnice în Moartea lebedei de
Baia Mare). Saint-Saens, după coregrafia
originală a lui Mihail Fokin, au
fost completate de o sensibilitate
Liceul de coregrafie din CILij
Napoca, promoţia 1975, clasa firească şi o intensă respiratie
Eva Vendler. Academia de Bi:!let dramatică". - Emilia ENACHE
Muzica, nr.9/1979; ,,J. T. a fost �
din Moscova, promoţia 1978,
clasa Galina Kuzneţova. Obţine surpriză dintre cele mai plăcute.
Diploma Internaţională de Balet. Creaţia sa din Moartea lebedei,
Prim-solistă, TBOD din Constanţa test sacru pentru orice balerină
(1979-1980), Compania de Balet a scos în evidentă două brate:
a Operei Naţionale Bavareze din care au în · splendoa;ea
Munchen (din 1980). expresivităţii lor ceva miraculos,
Spectacole, roluri, cronici: braţele care .au vorbit"
Chopiniana; Mandarinul mira publicului, care au povestit cu
culos: Fata; Lacul lebedelor: instructivă plasticitate şi cu
Odette, Odile; Moartea lebedei (în naturală armonie, puţinele, dar
spectacolul Primăvara dansului}_:_ neuitatele minute cât durează
„Mai mult chiar, ceea ce am transfigurarea unei morti atunci
socotit a fi o îndrăzneală pentru când moartea e poezie"'. '_ Dario
o debutantă - în abordarea unei di Siracusa, iulie 1979); Ziua fără
partituri ca Moartea lebedei, sfârşit: partitură solistică.
încărcată cu amintirea unor
interpretări celebre - s-a dovedit
82
Ţabrea, Marcel Ţigănuş, Mihaela
Balerin (n. 26 iulie 1962, Balerină.

Broşteni/Suceava). Liceul de coregrafie din
Liceul de coregrafie din Cluj Bucureşti. TBOD din Constanţa
Napoca, promoţia 1980, clasa (1979-1981).
Vasile Solomon. Prim- solist,
TBOD din Constanţa (1980- Spectacole, roluri: Rapsodia I;
1991). Din anul 1991, s-a stabilit Rapsodia a li-a; Invenţiuni; Omul
în Germania, având contract şi marea; Ora H; Lacul lebedelor:
artistic cu Opera din Mainz. Labădă mică; Mioriţa; Alerg după
Spectacole, roluri, cronici: Mozart şi nu-l prind.
Rapsodia a 11-a_(.,Mijloacele sunt
simple, eficiente şi extrem de
bine servite de solistul M. T. ". -
Claudiu NEGULESCU, Flacăra, 30
septembrie 1988; •... relizează
apariţii sofistice convingătoare ,
sprijinind mult atmosfera unui
balet care nu este mai prejos
decât celelalte coregrafii ale lui
Oleg Danovski". - Viorel CREŢU,
Muzica, nr.11/1988); Lacul
lebedelor: Pas de deux, Pas de
trois, Mazurca: Carmen; Toaca:
partitură solistică; Simfonia nr.3;
Spărgătorul de nuci: Pastorala,
Dans spaniol, Regele şoarecilor,
Arlechin; Frumoasa din pădurea
adormită: Prinţul, Pas de deux,
Cavaler, Pasărea albastră
( .....numai o mare cunoaştere de
sine şi autocontrolul îl pot
propulsa la înălţimea pe care o
merită talentul său real şi
puternic". - Nicolae SPIRESCU,
Tomis, nr.3/1986); Cenuşăreasa:
Prinţul, Cavaler; La piaţă:
Bufonul; Priculiciul: Ţigănuş;
Coppelia: Franz; Romeo şi Julieta:
Romeo.
83
Ungureanu, Gigel Nabucco; Carmen; Traviata�
Mam'zelle Nitouche (la Opera din
Balerin (n. 26 decembrie 1976, Constanţa); Pinocchio; Furtuna:
laşi). Spirit, Muzician (la TBOD).

Adrian Mureşan, Vasile Solomon. Ursul, Cecilia
Prim-solist, TBOD din Constanţa
(din 1995). Concursul Naţional Balerină (n. 28 octombrie 1967,
de Balet Oleg Danovski, Suceava).
Constanţa, 1995, 1996 şi 1998,
Premiul al III-iea (în cele trei Liceul de coregrafie din Cluj
ediţii). Napoca, promoţia 1986, clasa
Spectacole, roluri: Rapsodia Ileana Todea, Vasile Solomon.
a li-a; Lacul lebedelor: Siegfried; Solistă, TBOD din Constanţa (din
Carmen; Spărgătorul de nuci: 1986).
Prinţul; Cenuşăreasa: Prinţul; Spectacole, roluri: Chopiniana;
Carnavalul; Romeo şi Julieta; Rapsodia I; Rapsodia a li-a; Lacul
Motanul încălţat; Crăiasa zăpezii: lebedelor: Pas de trois, Mireasă,
Cerbul; Şeherezada; Legenda Mazurca, Lebădă mare (,, ...s-a
greacă; Cocoşatul de la Notre avântat în volute ample". - Doina
Dame: Prieten; Don Quijote; MODOLA, Teatrul azi, nr.7-8-
Anotimpuri; Furtuna: Spirit. 9/2000); Carmen; Giselle�
Spărgătorul de nuci: Pastorala;
adormită; Cenuşăreasa; La piaţă;
Ungureanu, Oleg Romeo şi Julieta; Oedip; Motanul
încălţat; Crăiasa zăpezii;
Balerin (n. 14 mai 1980, Şeherezada; Legenda greacă;
Chişinău). Cocoşatul de la Notre Dame;
Anotimpuri; Requiem/24 de
Liceul de coregrafie din Chişinău, ritualuri şi un cuvânt şoptit ;
promoţia 1998, clasa Andrei Mozartissimo; Pinocchio: Zână.
Frumusachi. Opera din Constanţa
(1998-2001), TBOD din
Spectacole: Pepi, ciorap lung:
Halterofilul; Coppelia: Dans
unguresc; Triada; Dihormia:
Golan; Bal mascat; Aida�
84
Vereş, Melinda Vicol, Silvian
Balerină (n. 16 octombrie 1971, Balerin (n. 22 septembrie 1964,

Braşov). Aiud / Alba).
Liceul oe coregrafie din Liceul de coregrafie din Cluj

Bucureşti, promoţia 1990, clasa Napoca, promoţia 1983, clasa
Ana Vâlcu, Constantin Marinescu. Vasile Solomon, Dan Sas. TBOD
Solistă, TBOD din Constanţa (din din Constanţa (1985-1990).
1990). Teatrul Naţional Sloven din
Spectacole, roluri: Chopiniana; Liubliana şi Maribor (1990-
Rapsodia I; Rapsodia a li-a; 1993), Teatrul din Klagenfurt şi
Mandarinul miraculos; Lacul profesor de balet la o şcoală din
lebedelor: Pas de trois (,, Pas de acelaşi oraş (1993-1994),
trois din actul I a fost e!(celent Staatstheater am Gartnerplatz
interpretat de M.V., deopotrivă din Munchen.
ca expresivitate a mişcării şi Spectacole, roluri: Lacul
capacitate de caracterizare". - . lebedelor; Giselle: Wilfried, Pas
Doina MODOLA, Teatrul azi, nr. 7- de deux; Spărgătorul de nuci:
8-9/2000), Dans unguresc, Pastorala; Frumoasa din pădurea
Lebădă mare (,, ... s-a avântat în adormită: Cavaler; Cenuşăreasa:
volute ample".- Doina MODOLA, Cavaler; La piaţă; Priculiciul;
Teatrul azi, nr. 7-8-9/2000); Carnavalul; Coppelia.
Giselle: Batilde, Zulma;
Spărgătorul de nuci: Pastorala;
adormită; Cenuşăreasa: Dans
arab, Prietenă; Tangouri; Vlad, Cosmin
Carnavalul: Cochetă; Coppelia;
Romeo şi Julieta:_Prietenă; Oedip; Balerin (n. 15 noiembrie 1979,
Motanul încălţat; Crăiasa zăpezii� Cugir).
Casa Bernardei Alba: Sora mare;
Legenda greacă: partitură Liceul de coregrafie din Cluj
solistică; Cocoşatul de la Notre Napoca (până în anul 1994),
Dame: Prietenă; Don Quijote: clasa Emilian Brateş. Liceul de
Florăreasă, Variaţie. coregrafie din Bucureşti,
promoţia 1999, clasa Constantin
Marinescu, Gabriel Opincaru.
Opera Naţională din Bucureşti
(1999-2001), TBOD din
Spectacole: Giselle; Requiem/24
de ritualuri şi un cuvânt şoptit�
85
Pinocchio; Furtuna: Spirit, de deux cu T.V.". - Mainpost,
Muzician. Germania, 14 decembrie 1992);
Bayadera: Prinţul; Frumoasa din
pădurea adormită: Pasărea
albastră; Cenuşăreasa: Prinţul,
Cavaler; La piaţă: Poliţistul;
Vlaş, Traian Dănuţ Tangouri (Piazzola); Priculiciul:
Prostul satului; Carnavalul:
Balerin (n. 10 noiembrie 1966, Arlechin; Coppelia: Prieten;
Piatra Neamţ). Romeo şi Julieta: Romeo,
Benvoglio; Motanul încălţat: Fiul
Liceul de coregrafie din Cluj morarului; Crăiasa zăpezii:
Napoca, promoţia 1985, clasa Corbul; Şeherezada: Sclav; Casa
Dan Sas, Radu Ciucă. Prim-solist Bernardei Alba: Pepe; Cocoşatul
TBOD din Constanţa (din 1985): de la Notre Dame: Phoebus
Opera din Linz, Austria (1992- (•...frumosul Phoebus, personaj
1993). Coordonator artistic solar, este construit cu artă şi
TBOD (din anul 2001). . farmec de T.V., care are şi
Spectacole, roluri, cronici: aptitudini actoriceşti. ln timpul
Chopiniana: Chopin; Rapsodia dansului solistic al Esmeraldei la
a li-a; Mandarinul miraculos: curtea lui Fleur de Lys, T.V.
Bandit (,.Fără o identitate proprie, suprapune o pantomimă care
funcţionând complementar, ca descrie versalitatea unui
triunghi al abjecţiei, al aventurier îndrăgostit, mai puţin
instinctualităţii agresive, kilerul observabilă, dar care este tot
este conturat cu mobilitate de timpul în replică cu tema
T.V., personaj fără chip, cu efect melodică a dansului Esmeraldei".
repetabil, crima". - Ana Maria - Magdalena VLĂDILĂ, Telegraf,
MUNTEANU, Tomis, nr.11/1995); 19 octombrie 1999); Don
Lacul lebeqelor: Siegfried Quijote: Toreadorul; Requiem/24
(,,Corect, dar fără dăruire de ritualuri şi un cuvânt şoptit:
pasională, a realizat un Print în partitură solistică; Pinocchio: ·
care visul şi căderea dunt Pinocchio (•...şi-a ascuns
reprezentate îngrijit tehnic". trăsăturile delicate sub nasul
Doina MODOLA, Teatrul azi, nr.7- hipertrofiat şi pălăria omuletului
8-9/2000), Bufonul; Carmen: articulat din aşchii de l�mn
Escamillo; Toaca; Giselle: punându-şi la lucru, suplimenta/.
Albrecht, Pas de deux; disponibilităţile reale de actor,
Spărgătorul de nuci: Dans rusesc, inventivitatea, simtul
Prinţul (,,Un spectacol de vis, cu o imerovi�aţiei". Magdale�a
prestaţie perfectă, suverană a VLADILA, Telegraf, 10 octombrie
solistei Monica Pândichi în Pas 2000; ,, ... este un Pinocchio. cu
articulaţii mobile, ca de
86
marionetă, atent la detaliul interpreta e cucerită ea însăşi, în
coregrafic şi la relaţia cu egală măsură cu publicur. -
partenerii". - Vivia SĂNDULESCU, Vivia RUSU, Tomis, nr.11/1986;
Scena, nr.11/2000). • ... excelentă în rolul bărbătoasei
* * Mame vitrege, până la a produce
* - prin mimică dar mai ales prin
..... s-a făcut remarcat prin calităţi dans - iluzia unui travesti". -
interpetative care îi permit Luminiţa VARTOLOMEI, Contem
abordarea unei bogate palete poranul, 20 februarie 1987); La
interpretative, de la lirism la piaţă; Priculiciul; Carnavalul;
dramatism. Tehnica stăpânită cu Coppelia; Romeo şi Julieta:
eleganţă, rafinamentul artei Mama lui Romeo, Mama Julietei;
interpretative l-au făcut favoritul Oedip; Motanul încălţat; Crăiasa
criticilor de balet în timpul zăpezii; Şeherezada; Casa
turneelor desfăşurate în Bernardei Alba; Legenda greacă;
Germania". Magdalena Cocoşatul de la Natre Dame:
VLĂDILĂ, Telegraf, 20 martie Gudula; Don Quijote; Vânătoare
2001). de ritmuri; Pinocchio: Vulpea.
Vlaş, Violeta (Pavel) Vulpescu, Florentina
Balerină (n. 25 martie 1966, Balerină.

Olteniţa). Liceul de coregrafie din
Liceul de coregrafie din Marialis Karda. TBOD din
Bucureşti, promoţia 1984, clasa Constanţa (1980--1991). Din anul
Alinta Vretos. Solistă TBOD din 1991, s-a stabilit în SUA.
Constanţa (din 1984). Spectacole, roluri: Rapsodia I;
Spectacole, roluri, cronici: Rapsodia a li-a; Lacul lebedelor:
Chopiniana; Rapsodia I; Rapsodia Ceardaş; Giselle; Ţesătoarele;
a li-a; Lacul lebedelor: Lebădă Spărgătorul de nuci: Pastorala;
mare ( ..... s-a avântat în volute Frumoasa din pădurea adormită;
ample". Doina MODOLA, Piatră preţioasă; Zână;
Teatrul azi, nr. 7-8-9/2000); Cenuşăreasa: Zâna; La piaţă;
Carmen; Giselle; Ţesătoarele; Priculiciul; Carnavalul: Estrela;
Spărgătorul de nuci: Pastorala; Coppelia: Prietenă; Romeo şi
Bayadera; Frumoasa din pădurea Julieta.
adormită; Cenuşăreasa: Mama
( ..V.P., în Mama, constituie marea Zaharie, Daniela
surpnza, revelaţie prin rolul
savuros, de compoziţie, de care
87
Zaharie, Daniela
Balerină (n. 23 noiembrie 1963,

Braşov).

Napoca, seria 1982, clasa
Margareta Agavriloaie, Eva
Vendler. TBOD din Constanţa
(1982-1986), Teatrul Muzical din
Braşov (1986-1988). Din anul
1988, s-a stabilit în Germania,
fiind angajată, într-o perioadă, la
Opera din Hanovra.
dia I; Rapsodia a li a; Lacul
lebedelor; Giselle; Simfonia nr.3;
Ţesătoarele; Spărgătorul de nuci;
Scufiţa roşie, Zâna Liliac.
88
Anexa nr.1
Alţi componenţi ai Companiei de Balet

OLEG DANOVSKI
Mariana ANGHEL
Marian ANTON
Constantin APETREI
Adrianne BALOGH
Liliana BERINDAN
Tania BOTEZATU
Vali BUTUNOI
Adriana CHIFOR
Monica CHIFOR
Simona CRIŞAN
Cătălina DUMITRU
Victorie ENE
Carmina GIURGIU
Marius GROSU
Marian HUMĂILĂ
Tiberiu ISTOK
Silvia LEUŞTEAN
Katalina NAGY
Codruţa OANCEA
Monica PETRICĂ
Iulian RĂDOI
Mariana RUNCAN
Ecaterina ŞIMON
Daniela TEBEICĂ
89
Anexa nr.2
Colaboratorii TBOD din Constanţa

(1978-2001)
Aurora CALOIANU, prim-solistă

Ion CALOIANU, balerin
Leni DACIAN, prim-solistă
Costică GÂDEA, balerin
Adrian GHEORGHIU, solist
Sara MARCHETTI, Italia, solistă
Simona NOJA, prim-solistă
Aurora ROTARU, prim-solistă
Cristina TEODORESCU-PALADE, prim-solistă
Ioan TUGEARU, prim-solist
Mihai TUGEARU, solist
Francisc VALKAY, prim-solist
Maia MORGENSTERN, actriţă
Radu NICULESCU, actor
Adrian PINTEA, actor
Nucu STÂNGACIU, actor
Maria VARSAMI, actriţă
Sergiu ANGHEL. coregraf (Anotimpuri, Metropolis, Furtuna}

Karen BELL - KANNER, coregraf, SUA (În lumina lunii)
Gigi CĂCIULEANU, coregraf, Franţa (Mozartissimo, Requiem/24 de ritualuri
şi un cuvânt şoptit)
Adina CEZAR, coregraf (Ziua fără sfârşit, Invenţiuni}
Alice GĂMAN NECŞEA, coregraf, Austria (Capricii romantice)
Ingrid LUPESCU-SZELL, coregraf, Germania (Vânătoare de ritmuri)
Daniel MEJA, coregraf, SUA (Gală de balet, Mozart-Piano concertol
Romulus NEAGU, coregraf (Linişte}
Simona NOJA, Austria; punere în scenă (Lacul lebedelor, varianta 1999),
director artistic asociat (1999 - 2000)
Ioan TUGEARU, coregraf (Toaca, Casa Bernardei Alba; Legenda greacă,
Ţipătul cerbului, Gală de balet)
90
David SLOBASPSKYJ, coregraf, Austria (Schimbare de program)
Judith TUROS, Germania; punere în scenă (Giselle, varianta din anul 2000)
Dominic DEMBINSKI, regizor (Gala Oleg Danovski - 75, Pinocchio)
Dan MASTACAN, regizor (Mozartissimo, Requiem/24 de ritualuri şi un
cuvânt _şoptit)
Răzvan MAZILU, regizor (Gala finală a Festivalului Internaţional de Dans,
1999)
Elisabeta BENEDEK, scenograf (Lacul lebedelor, Coppelia}

Carmencita BROJBOIU, scenograf (Anotimpuri, Mozartissimo}
Gigi CĂCIULEANU, scenograf (Requiem/24 de ritualuri şi un cuvânt şoptit}
Ion CODOI, scenograf (Cenuşăreasa, Frumoasa din pădurea adormită}
Nicolae
· DRĂGAN, scenograf (Spărgătorul de nuci, Mandarinul miraculos,
Giselle)
Ana Maria IONECI, scenograf (Requiem/24 de rituluri şi un cuvânt şoptit)
Viorica PETROVICI, scenograf (Motanul încălţat}
Unda POP, scenograf (Lacul lebedelor, varianta din anul 1999)
Ivan SAVOV, Bulgaria, scenograf (Crăiasa zăpezii, Şeherezada, Don Quijote,
Mandarinul miraculos - varianta a li-a,
. Cocoşatul de la Natre Dame)
Eugenia TĂRĂŞESCU-JIANU, scenograf (Pinocchio)
Mihaela ULARU, scenograf (Furtuna}
Carmen PETRA BASACOPOL, compozitoare

Dumitru CAPOIANU, compozitor
Corneliu CEZAR, compozitor
Ion MAXIM, compozitor
91
Anexa nr.3
TEATRUL DE BALET OLEG DANOVSKI

-repetoriul-
(1978-2001)
1978 Chopiniana muzica: F. Chopin, coregrafia: M.Fokin;

regia: Oleg Danovski
1978 Omul şi marea - muzica: G.Enescu; coregrafia: Oleg
Danovski
Studiu - muzica: Pink Floyd; coregrafia: Oleg Danovski
Rapsodia I - muzica: G. Enescu; coregrafia: Oleg
Danovski
Ziua fără sfârşit - muzica: Corneliu Cezar: coregrafia:
Adina Cezar
Invenţiuni - muzica:J.S. Bach; coregrafia: Adina Cezar
Salomeea - muzica: Richard Strauss; coregrafia: Oleg
Danovski
Moartea lebedei - muzica: Saint-Saens; coregrafia:
M.Petipa
Corsarul - muzica: H. Berlioz; coregrafia:Oleg
Danovski
Rapsodia a li-a - muzica: G. Enescu; coregrafia: Oleg
Danovski;
1980 Ora H - muzica: D. Capoianu; coregrafia: Oleg
Danovski
ln lumina lunii - muzica G. Gershwin; coregrafia:
Karen Bell - Kanne;
Mandarinul miraculos-muzica: B.Bartok; coregrafia:
Oleg Danovski;
Lacul lebedelor-muzica: P.I. Ceaikovski; coregrafia:
Oleg Danovski, după Petipa-lvanov
1981 Mioriţa - muzica: Carmen Petra Basacopol; coregrafia:
Oleg Danovski
Alerg după Mozart şi nu-l prind - muzica: W.A. Mozart:
coregrafia: Adina Cezar
Carmen - muzica: Bizet-Scedrin; coregrafia: Oleg
Oanovski
1982 Toaca - muzica: Ion Maxim; coregrafia: Ioan Tugearu
Giselle - muzica: A. Adam; coregrafia: Jules Perrot
Jean Coralli; regia Oleg Danovski
92
1983 Simfonia nr.3 - muzica: G. Enescu; coregrafia:
Oleg Danovski
Ţesătoarele-muzica:G.Ştefănescu;coregrafia:Oleg
Danovski
Spărgătorul de nuci - muzica: P.I. Ceaikovski;
coregrafia şi regia Oleg Danovski
1984 Bayadera - muzica: L. Minkus; coregrafia: M.Petipa;
punerea în scenă: Oleg Danovski
1985 Frumoasa din pădurea adormită - muzica: P.I.
Ceaikovski; coregrafia şi regia: Oleg Danovski
1986 Cenuşăreasa - muzica: S.Prokofiev; coregrafia şi regia:
Oleg Danovski
1987 La piaţă - muzica: M. Jora; coregrafia şi regia: Oleg
Danovski
Elegie - muzica: S. Rahmaninov
Blestem - muzica:M.Tănase
Melancolie - muzica:Szimanovski
Vis -muzica: C. Debussy
-coregrafia ultimelor patru lucrări: Oleg
Danovski jr.
Tocata - muzica: Paul Constantinescu; coregrafia: Oleg
Danovski
1988 Dans eroic - muzica: F. Chopin; coregrafia: Oleg
Danovski jr.
Tangouri - muzica: A. Piazzola; coregrafia: Oleg
Danovski jr.
1989 Priculiciul - muzica: Z. Vancea; coregrafia: Oleg
Danovski
Carnavalul - muzica: R. Schuman; coregrafia şi regia:
Oleg Danovski
Coppelia - muzica: Leo Delibes; coregrafia şi regia:
Oleg Danovski
1990 Romeo şi Julieta - muzica: S. Prokofiev; coregrafia şi
1992 Oedip ( în colaborare cu Teatrul Ovidius din Constanţa) -
muzica:L. Manolache; coregrafia şi regia: Oleg Danovski
. 1993 Motanul încălţat - muzica: P.I. Ceaikovski; coregrafia şi
1994 Şeherezada - muzica: Rimski-Korsakov; coregrafia şi
Crăiasa zăpezii - muzica: E. Grieg-J. Sibelius: coregrafia şi
1996 Casa Bernardei Alba - colaj muzical; coregrafia şi regia:
93
Ioan Tugearu
Legenda greacă - muzică populară grecească;
coregrafia şi regia Ioan Tugearu
Don Quijote - muzica: L. Minkus; coregrafia: M.
Petipa; punere în scenă: Oleg Danovski
1998 Cocoşatul de la Notre Dame - muzica: C. Pugni;
coregrafia: Oleg Danovski jr.
1999 Anotimpuri - muzica: A. Vivaldi - T. Wilbrandth;
coregrafia: Sergiu Anghel
Lacul lebedelor - muzica: P.I. Ceaikovski; coregrafia:
Oleg Danovski (după Petipa-lvanov); punere în scenă:
Simona Noja
Vânătoare de ritmuri - colaj muzical; coregrafia: Ingrid
Lupescu-Szell
Capricii romantice - muzica:E.Suchon; coregrafia:
Alice Găman Necşea
Schimbare de program - muzica: L. Minkus
P.I.Ceaikovski; coregrafia: David Slobaspskyj
Rapsody in blue (Mentalităţi) - muzica: G.Gershwin;
coregrafia: Călin Hanţiu
Linişte - colaj sonor; coregrafia: Romulus Neagu
Mozartissimo - muzica: W.A.Mozart; coregrafia: Gigi
Căciuleanu; regia: Dan Mastacan
2000 Metropolis - muzica:A. Piazzola; coregrafia:Sergiu
Anghel
Requiem/24 de ritualuri şi un cuvânt şoptit - muzica:
G. Verdi; coregrafia: Gigi Căciuleanu; regia: Dan
Mastacan
Giselle - muzica: A. Adam; coregrafia: M.Petipa;
punere în scenă: Judith Turos
Pinocchio - muzica:B.Bjelinski, F.Chopin, 0.0ulf,
H.Berlioz; coregrafia: Călin Hanţiu; regia: D. Dembinski
Diana şi Acteon - muzica:C Pugni; coregrafie clasică
Our Faust - muzica:J.S.Bach; coregrafia:M.Bejart
Mozart-Piano concerto-muzica:W.A.Mozart;
coregrafia: Daniel Meja
2001 Ţipătul cerbului - muzică japoneză; coregrafia: Ioan
Tugearu
Furtuna - colaj muzical; scenariul, coregrafia si regia:
Sergiu Anghel
94
Anexa nr.4
TURNEELE TBOD ÎN STRĂINĂTATE

(1979 - 2001)
1979 Siria: Chopiniana, Studiu

Italia: Chopiniana, Moartea lebedei, Salomeea,
Rapsodia I
1979-1980 Germania, Austria, Belgia, Olanda: Chopiniana,
Corsarul, Rapsodia I, Salomeea, Mandarinul
miraculos
1980 Italia: Spectacol-coupee, Lacul lebedelor
1980-1981 Germania, Austria, Belgia, Olanda: Lacul
lebedelor, Chopiniana, Mandarinul miraculos
1981 Italia: Lacul lebedelor
lebedelor, Carmen, Rapsodia a li-a
1982 Italia: Lacul lebedelor, Chopiniana, Carmen
SUA, Canada: Chopiniana, Corsarul, Carmen,
Toaca, Lacul lebedelor
lebedelor, Giselle, Rapsodia a li-a
1983 Italia: Bayadera, Lacul lebedelor, Carmen, Giselle
1983-1984 Austria, Germania, Olanda, Belgia: Lacul
lebedelor, Giselle, Spărgătorul de nuci
1984 Turcia: Corsarul, Chopiniana, Lacul lebedelor
1984-1985 Germania, Austria, Franţa, Luxemburg, Olanda:
Lacul lebedelor, Spărgătorul de nuci, Giselle
1985 Cehoslovacia: Toaca, Chopiniana, Carmen
1985-1986 Germania. Austria, Olanda, Elveţia, Belgia: Lacul
lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită,
Giselle, Spărgătorul de nuci
1986-1987 Germania, Austria, Elveţia, Luxemburg, Olanda:
Cenuşăreasa, Lacul lebedelor, Giselle,
Spărgătorul de nuci
1987 Israel: Lacul lebedelor
1987-1988 Germania, Austria, Olanda: Lacul lebedelor,
Frumoasa din pădurea adormită, Cenuşăreasa,
Spărgătorul de nuci.
1988-1989 Germania, Austria, Belgia, Olanda, Franţa: Lacul
95
lebedelor,
Frumoasa din pădurea adormită, Coppelia.
1990 China: Spărgătorul de nuci, Frumoasa din pădurea
adormită
1990-1991 Germania, Austria, Belgia, Olanda: Coppelia,
Romeo şi Julieta, Cenuşăreasa, Frumoasa din
pădurea adormită
1991-1992 Germania, Austria, Belgia, Olanda, Elveţia, Franţa:
pădurea adormită, Lacul lebedelor, Spărgătorul
de nuci.
1992-1993 Germania, Austria, Belgia, Franţa.Olanda: Romeo
şi Julieta, Lacul lebedelor, Cenuşăreasa,
Frumoasa din pădurea adormită, Spărgătorul de
nuci
1993-1994 Germania, Austria, Elveţia, Franţa, Olanda, Belgia:
Romeo şi Julieta, Lacul lebedelor, Frumoasa din
pădurea adormită, Spărgătorul de nuci, Motanul
încălţat
1994-1995 Germania, Franţa, Olanda, Elveţia: Frumoasa din
pădurea
adormită, Spărgătorul de nuci, Giselle, Motanul
încălţat,
Romeo şi Julieta, Crăiasa zăpezii
1995-1996 Germania, Elveţia, Belgia, Olanda, Franţa, Austria:
Crăiasa zăpezii, Motanul încălţat, Lacul lebedelor,
Frumoasa din pădurea adormită, Romeo şi
Julieta
1996-1997 Austria, Germania, Franţa: Chopiniana
Şeherezada, Crăiasa zăpezii, Romeo şi Julieta,
Lacul lebedelor, Spărgătorul de nuci
1997-1998 Germania, Austria, Belgia, Franţa: Crăiasa zăpezii,
Cenuşăreasa, Sprgătorul de nuci, Bayadera-Don
Quijote, Romeo şi Julieta, Chopiniana-
Şeherezada
1998 Ungaria, Budapesta: Rapsodia I, Don Quijote
Şeherezada (în programul Săptămânii Culturii
Române)
1998-1999 Austria, Germania, Belgia, Olanda, Elveţia:
Cocoşatul de la Notre Dame, Spărgătorul de nuci,
Romeo şi Julieta, Crăiasa zăpezii, Motanul
încălţat.
96
lebedelor,
Frumoasa din pădurea adormită, Coppelia.
1990 China: Spărgătorul de nuci, Frumoasa din pădurea
adormită
1990-1991 Germania, Austria, Belgia, Olanda: Coppelia,
pădurea adormită
1991-1992 Germania, Austria, Belgia, Olanda, Elveţia, Franţa:
pădurea adormită, Lacul lebedelor, Spărgătorul
de nuci.
1992-1993 Germania, Austria, Belgia, Franţa.Olanda: Romeo
şi Julieta, Lacul lebedelor, Cenuşăreasa,
Frumoasa din pădurea adormită, Spărgătorul de
nuci
1993-1994 Germania, Austria, Elveţia, Franţa, Olanda, Belgia:
Romeo şi Julieta, Lacul lebedelor, Frumoasa din
pădurea adormită, Spărgătorul de nuci, Motanul
încălţat
1994-1995 Germania, Franţa, Olanda, Elveţia: Frumoasa din
pădurea
adormită, Spărgătorul de nuci, Giselle, Motanul
încălţat,
Romeo şi Julieta, Crăiasa zăpezii
1995-1996 Germania, Elveţia, Belgia, Olanda, Franţa, Austria:
Crăiasa zăpezii, Motanul încălţat, Lacul lebedelor,
Frumoasa din pădurea adormită, Romeo şi
Julieta
1996-1997 Austria, Germania, Franţa: Chopiniana
Şeherezada, Crăiasa zăpezii, Romeo şi Julieta,
Lacul lebedelor, Spărgătorul de nuci
1997-1998 Germania, Austria, Belgia, Franţa: Crăiasa zăpezii,
· Cenuşăreasa, Sprgătorul de nuci, Bayadera-Don
Quijote, Romeo şi Julieta, Chopiniana-
Şeherezada
1998 Ungaria, Budapesta: Rapsodia I, Don· Quijote
Şeherezada (în programul Săptămânii Culturii
Române)
1998-1999 Austria, Germania, Belgia, Olanda, Elveţia:
Cocoşatul de la Notre Dame, Spărgătorul de nuci,
Romeo şi Julieta, Crăiasa zăpezii, Motanul
încălţat.
97
1999-2000 Austria, Germania, Elveţia, Franţa, Olanda: lacul
lebedelor, Motanul încălţat, Cenuşăreasa,
Cocoşatul dE:l la Notre Dame, Spărgătorul de nuci,
Chopiniana-Şeherezada
2000-2001 Germania, Olanda, Luxemburg, Franţa, Belgia:
Pinocchio, Crăiasa zăpezii, Cocoşatul de la Notre
Dame, Cenuşăreasa, Spărgătorul de nuci.
Ecouri din presa internaţională
• .,Ansamblul din Constanţa este cel mai bun din câte au sosit la
noi. .. "(La Gazetta del Mezzagiorno, martie 1980)
• ., ...întâlnirea cu Baletul Mării Negre a demonstrat că acest
ansamblu încorporează , în mod original, cele mai bune tehnici ale
baletului rus şi ale celui de formaţie americană".
( Mesagero,martie 1980)
• .,În prima parte a programului prezentat de artiştii români, balerinii
au dat viaţă unei acţiuni coregrafice, vizualizând perfect muzica
unor compozitori ca Chopin, Gerswin şi Enescu". ( Tempo, martie
1980)
• .,Baletul clasic la cele mai înalte cote ale sale a fost prezentat de
Ansamblul Fantasio din România; Această trupă a prezentat o
lecţie de înalt profesionalism în precizie. Chopiniana a fost
dansată ca un balet romantic. Cheia cu care atât membrii corpului
de ansamblu cât şi soliştii au reuşit să se completeze unii pe alţii
a fost sensibilitatea cu care au executat minunatele sărituri fluide,
piruetele, pozele statice".(The Lincoln Star, martie 1982)
• .,Cei 50 de balerini, dansând într-un stil omogen, au prezentat un
spectacol de mare vitalitate şi frumuseţe, în care intepreţii şi-au
pus în valoare staturile lor sculpturale".(Plainview Daily Herald,
februarie 1982)
• .,Interpretarea baletului Toaca, un foarte modern şi simetric dans, a
fost real pe ritm de percuţie şi· a sugerat vitalitatea dansurilor
tradiţionale româneşti".(Plainview daily Herald, februarie 1982)
• .,Cu Baletul Fantasio , remarcile critice tind spre superlativ.
Antrenamentul riguros, pe care ansamblul îl face , fără îndoială, a
fost evident în concentrarea şi atenţia acordată detaliului. Soliştii
erau dansatori abili care promiteau şi în mod clar erau
experimentaţi în mimă şi teatru. De asemenea, mecanismul unui
98
spectacol de turneu a fost inventiv şi pus la punct".(Kathleen
POWELL, Fort Myers Dews-Press, februarie 1982)
• ,,Românii de la Fantasia {veniţi al doilea an pentru spectacole în
oraşul nostru) s-au dovedit o companie de balet de nivel european,
un eveniment artistic al stagiunii, prin coeziunea artistică de nivel
înalt al soliştilor şi corpului de balet". (Westfalischer Blatt,
Gutersloh, Germania, 11 noiembrie 1982)
• ,,Spectacolul prezentat de baletul Fantasia a făcut o impresie
deosebit de bună atât prin prezenţa artistică, aranjamentul scenic
şi costume, cât şi prin măiestria coregrafiei".(Donaueschinger
Tageblatt, Germania, 8 noiembrie 1982)
• ,,Baletul românesc Fantasia şi coregraful său au o clasă ridicată ,
spectacolul este briliant, în bună tradiţie clasică. Soliştii au fost
foarte precişi şi au relizat integral cerinţele rolurilor, iar ansamblul
foarte bine dirijat s-a mişcat graţios şi exact". (Lindauer Zeitung__, 4
noiembrie 1982)
• ,, ... putere şi vioiciune proaspătă în expresie, fantezie la punerea în
scenă şi tehnică scenică, dansatoare şi dansatori tineri,
neinfluenţaţi de rutină". (Diepholzer Kreisblatt, decembrie 1984) .
.• ,,Cu mare entuziasm, publicul a urmărit Spărgătorul de nuci, un
spectacol de basm. Fascinaţi de atâta frumuseţe, talent şi calitatea
realizării, publicul a aplaudat repetat, la scenă deschisă".
(Schwablische Zeitung, noiembrie 1984).
• ,,Baletul clasic a cunoscut momente culminante în Olanda, datorită
spectacolului Frumoasa din pădurea adormită, prezentat de
Ansamblul Fantasia din România, într-o versiune nouă,
neaşteptată, a creaţiei ceaikovskiene". (Haarlems Dagbland,
februarie 1986).
• ,.Spărgătorul de nuci, un balet deosebit al lui Danovski, a vrăjit
spectatorii, rezistând la comparaţia cu Teatrul de Balet din Posen,
cu Baletul Nijinski şi cu Baletul din Viena". (Peter VILLINGER,
Badische Neueste Nachrichten, 9 decembrie 1999).
• ,,Baletul de Stat din România a devenit încă din 1997 un magnet
pentru publicul din Hoyerwerda. Cine îndrăgeşte muzica lui
Ceaikovski a putut să trăiască ceva minunat: dansul şi muzica s-au
contopit , au devenit un întreg şi fiecare număr de balet s-a
evidenţiat printr-un alt personaj, iar publicul a fost invitat într-o
călătorie vrăjită". (Heinz Kremer, · Sachisische Zeitung, 18
decembrie 1999).
99
Anexa nr.5
CONCURSUL NAŢIONAL DE BALET
Ediţia I: 10-13 iunie 1993

Juriul: Oleg Danovski, directorul Teatrului de Balet clasic şi
contemporan din Constanţa; Gabriel Negri, preşedinte de onoare al
Comitetului Naţional al Baletului, afiliat la UNESCO; Constantin Duţu,
coregraf; Eugen Gârneţ, directorul Teatrului de Balet din Chişinău; Esther
Magyar Gonda, cronicar de balet; Constantin Marinescu, directorul Şcolii de
coregrafie din Bucureşti; Liana Tugearu, cronicar de balet; Magdalena
Rovinescu, solistă, Opera Naţională din Bucureşti; Alexandru Mica, consilier;
Gabriela Danovski, coregraf.
42 de candidaţi
Palmaresul: Marele Premiu, categoria A (14-16 ani), dans clasic:
Natalia Derli (Chişinău); Marele Premiu, categoria B (17-19 ani), dans clasic
şi Premiul special pentru expresivitate (acordat de ziarul Cuget liber): Silvia
Ivan (Constanţa) ; Premiu I: Nadeja Coteţ (Chişinău), Elena Vasile (Braşov),
Cristina Popa (Bucureşti), Olimpia Cheţa (Bucureşti), Cristian Tarcea (Cluj
Napoca), Alexandru Fotescu (Bucureşti), Mihaela Botea (Bucureşti), Ciprian
Oprişan (Bucureşti); Premiul al II-iea: Caludia Codârleanu (Bucureşti), Igor
Scepaciov (Chişinău), Andreea Duţă (Bucureşti), Mircea Crăciun (Bucureşti),
Ion Dumitrescu (Bucureşti), Irina Spafiu (Constanţa), Graziano Voiculescu
(Bucureşti); Elena Butunoi (Constanţa); Premiul al III-iea: Corina Dănescu
(Constanţa), Tudor Ciocoiu (Bucureşti), Monica Uţă (Bucureşti); Menţiuni:
Dorina Nica, Florina Iordan, Valentina Păduraru, Vindora Haivas (toate din
Constanţa).
Ediţia a li-a: 6-12 iunie 1994

Organizatori: Consiliul judeţean Constanţa, lnspectoratul_pentru
cultură al judeţului Constanţa, Teatrul de Balet clasic şi contemporan din
Constanţa, Televiziunea Română; colaborează Comitetul Naţional al
Dansului din România (afiliat la UNESCO) şi Liceul de Artă din Constanţa,
secţia coregrafie. Manifestarea se desfăşoară sub înaltul patronaj al
Ministerului Culturii.
Juriul: Gabriel Negri, preşedinte; Esther Magyar Gonda, cronicar de
balet; Eugen Gârneţ, directorul Baletului Naţional din Chişinău; Adrian
100
Mureşan, directorul Baletului Operei Române din Cluj Napoca; Ileana
Iliescu, directorul Baletului Operei Naţionale din Bucureşti; Mihail Motovilov,
pedagog; Adina Cezar, maestră de balet; Magdalena Rovinescu, referent,
Ministerul Culturii; Ioan Tugearu, coregraf, Opera Naţională din Bucureşti;
Carmen Ghilea, profesoară, Liceul de Artă din Constanţa, secţia coregrafie;
Andreea Constantinescu, şefa Baletului Operei Naţionale din Bucureşti;
Constantin Duţu, coregraf; Gabriela Danovski, coregraf; Constantin
Marinescu, profesor, Liceul de coregrafie din Bucureşti; Rodica Raicu-Uretu,
şef compartiment balet, Opera din Constanţa; Ştefan Bănică, balerin, Opera
Naţională din Bucureşti.
50 de concurenţi
Palmaresul: Secţiunea Dans Clasic, juniori mici-fete: Premiu I:
Cătălina Măgureanu (Bucureşti); Premiul al II-iea: Elada Sireaev (Chişinău);
Premiul al III-iea: Sorina Şerban (Bucureşti); Menţiuni: Rafaela Moscaliuc
(Bucureşti), Mirabela Zonai (Timişoara), Oana Stănescu (Bucureşti);
Secţiunea Dans clasic, juniori mari-fete: Premiul I: Mateia Stănculescu
(Bucureşti); Premiul al II-iea: Olimpia Gheţa (Bucureşti); Premiul al Iii-lea:
Cosmina Zaharia (Bucureşti); Menţiuni: Maria Polindor (Chişinău), Mihaela
Botea (Bucureşti), Florina Iordan (Constanţa); Secţiunea Dans clasic, juniori
mari-băieţi: Premiul I: Alexandru Fotescu (Bucureşti); premiul al II-iea Mircea
Crăciun (Bucureşti); Premiul al III-iea: Ciprian Oprişan (Bucureşti); Menţiuni:
Teodor Ciocoiu, Călin Rădulescu, Marius iorgulescu (toţi din Bucureşti);
Secţiunea dans clasic, seniori-fete: Premiul I: Elisabeta Ogreanu
(Constanţa); premiul al II-iea: Silvia Ivan (Bucureşti); Premiul al III-iea:
Cristina Uţă (Bucueşti); menţiuni: Magdalena Rădulescu (Bucureşti); Irina
Gorbenco (Chişinău), Irina Spafiu (Constanţa); Secţiunea Dans clasic,
seniori-băieţi: Premiul I: Horaţiu Cherecheş (Constanţa); premiul al II-iea,
Constantin Georgescu (Bucureşti); Premiul al II-iea: Cristian Tarcea
(Constanţa); Menţiuni: Anatol Bădică Ghenadi (Chişinău), Daniel Precup
(Bucureşti), Sergiu 1/iin (Chişinău); Secţiunea Dans contemporan, juniori:
fete: Premiul I: Bianca Fânariu (Constanţa); Premiul al II-iea: Mateia
Stănculescu (Bucureşti); Premiul al III-iea: Cosmina Zi:lharia (Bucureşti);
Menţiuni: Olimpia Gheţa (Bucureşti), Oana Popescu (Bucureşti), Mihaela
Botea (Bucureşti); Secţiunea Dans Contemporan, juniori-băieţi: Premiul I:
Mircea Crăciun (Bucureşti); Premiul al II-iea: Alexandru Fotescu (Bucureşti);
Premiul al III-iea: Ciprian Oprişan (Bucureşţi); Menţiuni: Călin Rădulescu,
Teodor Ciocoiu, Alexandru Boxan (toţi din Bucureşti); Secţiunea Dans
Contemporan, seniori-fete: Premiul I: Simona Iliescu (Bucureşti); premiul al
II-iea: Varvara Ştefănescu (Bucureşti); Premiul al III-iea: Monica Petrică
(Bucureşti); Secţiunea dans Contemporan, seniori-băieţt premiul I Horaţiu
Cherecheş (Constanţa); premiul al II-iea: Răzvan Mazilu(Bucureşti); Premiul
al II-iea: Daniel Precup.
101
Ediţ.ia a III-a: 11 _: 17 iunie 1995]
Organizatori: Consiliul Judeţean Constanţa, Inspectoratul pentru

cultură al Judeţului Constanţa, teatrul de Balet Clasic şi Contemporan din
Constanţa; colaborează Comitetul Naţional al Dansului din România (afiliat
la UNESCO),' Liceul de Artă din Constanţa, secţia coregrafie. Manifestarea
se desfăşoară sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii.
Juriul: Emil Dimitrov, coregraf, preşedintele Fundaţiei şi lnstitului de
Balet din Varna, preşedinte de onoare al Concursului; Constantin Duţu,
coregraf, om de afaceri, producătorul concursului; Gabriel Negri; Esther
Maghiar Gonda, Ileana Iliescu, Ioan Tugearu, Francisc Valkay, Adina Cezar,
Mihail Motovilov, Andreea Constantinescu.
87 de concurenţi
Palmaresul: Secţiunea de Dans Clasic, juniori (12 - 14 ani):
Premiul I: Irina Ganea (Constanţa), Alexandra Andreea Orosz (Bucureşti),
Remus Dimache (Cluj napoca); Premiul al II-iea: Alina Adriana Marin
(Bucureşti), Lucian Băcoiu (Cluj Napoca); Premiul al III-iea: Rosalba Both
Soces; Premium al III-iea: Monica Petrică (Bucureşti); Secţiunea Dans
Contel'Ţlporan, seniori-băieţi: Premiul I: Horaţiu Cherecheş (Constanţa );
Premiul al II-iea: Răzvan Mazilu (Bucureşti); Premiul al III-iea: Daniel Precup.
Editia a IV-a: 11 - 17 iunie 1995

Organizatori: Consiliul Judeţean Constanţa, Inspectoratul pentru
Cultură al Judeţului Constanţa, Teatrul de Balet clasic si contemporan din
Constanţa, colaborează comitetul Naţional al Dansului din România (afiliat
al UNESCO), Liceul de Artă din Constanţa, secţia coregrafie. Manifestarea
se desfăşoară sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii.
Juriul: Emil Dimitrov, coregraf, preşedintele Fundaţiei si Institutului
de Balet din Varna, preşedinte de onoare al Concursului, Constantin Duţu,
coregraf, om de afaceri, producătorul concursului; Gabriel Nagri; Esther
Maghyar Gonda, Ileana Iliescu, Ioan Tugearu, Francisc Valkay, Adina Cezar,
Mihail Motovilov, Andreea Constantinescu.
87 de concurenţi
Palmaresul: Sectiunea dans Clasic, juniori (12-14 ani): Premiul I:
Irina Ganea ( Constanţa), Alexandra Andreea Orosz (Bucureşti), Remus
Dimache (Cluj-Napoca); premiul al II-iea: Alina Adriana Marin (Bucureşti),
102
Lucian Bacoiu {Cluj-Napoca); premiul al III-iea: Rosalba Both Socec
(Bucureşti), Arpad Rapo ( Cluj-Napoca); Premiul Oleg Danovski:surorile
gemene Angelica şi Veronica Stan (Bucureşti); Menţiuni: Alina Dana Ivan,
Lavinia Neguţu (Constanţa), Mihaela Popescu, Romulus Dimache;
Secţiunea Dans clasic, juniori (14-17 ani): Premiul I: Cătălina Măgureanu
(Bucureşti), Adrian Roboş (Cluj-Napoca ); Premiul al II-iea Cristina Raluca
Dumitru (Bucureşti), Ovidiu Muscalu (Bucureşti) ; Premiul al III-iea: Dalia
Boar (Cluj-Napoca), Remus Suchiana (Constanţa); Menţiuni: Sorina Şerban,
Maria Ohota (Constanţa), Alexandra Sârbu, Tana Noemi; Secţiunea Dans
clasic, juniori (17-19 ani: premiul I: Cosmina Zaharia (Bucureşti), Alexandru
Fotescu (Bucreşti); Premiul al II-iea: Mateia Stănculescu (Bucureşti), Marius
Bărbulescu (Bucuresti) ; Premiul al III-iea: Cristina Carmen Popa (Bucureşti),
Nicoleta Markus (Cluj-Napoca), Gigel Ungureanu (Cluj-Napoca) , Ion
Dumitrescu (Bucureşti); Menţiuni; Georgiana Bălulescu (Bucureşti), Claudia
Codârleanu (Bucureşti), Ciprian Câmpianu, Justin Cristian Ghiţă, Albert
Mircea Golescu; Secţiunea Dans clasic, seniori (19-26 ani): Marele Premiu:
Silvia Ivan (Bucureşti);Premiul I: Irina Spafiu (Constanţa), Constantin
Georgescu (Bucureşti); Premiul al II-iea; Olimpia Cheţa (Constanţa),
Gianpiero Russo (Bucureşti); Premiul al III-iea: Monica Uţă (Bucureşti),
Melinda Vereş (Constanţa); Menţiuni: Florentina Ionescu, Daniel Precup
(Constanţa);_Secţiunea Dans contemporan, juniori; Premiul I; Claudia
Codârleanu (Bucureşti), Marius Iorgulescu (Bucureşti); Premiul al II-iea:
Georgiana Bălulescu (Bucureşti), Daniel Szallosy (Cluj-Napoca), Mateia
Stănculescu (Bucureşti), Florina Colceriu (Cluj-Napoca), Eduard Gabia
(Bucureşti); Secţiunea Dans contemporan seniori: Premiul I; Alina Lazar
(Bucureşti), Mihail Mihalcea (Bucureşti); Premiul al II-iea: Olimpia Cheţa
(Constanţa) , Romulus Neagu (Bucureşti); Premiul al III-iea: Iulian Niscu
(Constanţa), Daniel Precup (Constanţa).
Ediţia a V-a: 16 - 22 iunie 1996

Directorul Concursului: Oleg Danovski
Producator: Constantin Dutu
Juriul: Eszter Magyar Gonda si Gabriel Negri (copreşedinţi),
Emil Dimitrov, Ioan Tugearu, Andreea Constantinescu, Hikmet Mehmedov,
Mihai Motovilov, Francisc Valkay, Carmen Ghilea, Ana Vâlcu, Anca
Mândrescu.
90 de concurenti
Palmaresul: Dans clasic: Marele premiu; Margarita Camiş
(Chişinău); Premiul pentru cel mai bun partener: Andrei Utvinov (Chişinău);
Sectiunea Dans clasic, fete (12-14 ani): Premiul: Irina Ganea (Constanţa),
Cristina Balaban (Chişinău); Premiul al II-iea; Cristina Borta (Chişinău),
Andra lonete (Bucureşti); Premiul al III-iea: Octavia Negre (Constanţa),
Rosalba Stocec (Bucureşti); Menţiuni: Andreea Oroz, Alexandra Pirici, Alina
J 103
Ştefănescu (toate din Bucureşti); Secţiunea Dans clasic, băieţi (12-14 ani):
Premiile I şi al II-iea nu s-au acordat; Premiul al III-iea Adrian Şerban
(Bucureşti); Secţiunea Daris clasic , băieţi (14-17 ani): Premiul I George
Neculai (Bucureşti), Adrian Roboş (Cluj-Napoca); Premiul al II-iea: Remus
Sucheana (Cluj-Napoca), Eugen Dobrescu (Bucureşti); Premiul al II-iea;
Marius Dumitru, Liviu Cunescu (Bucureşti); Menţiuni: Victor Pop (Cluj
Napoca); Secţiunea Dans clasic, fete (17-19 ani): Elada Sirescu (Chişinău);
Premiul al II-iea: Sorina Şerban (Bucureşti); Premiul al III-iea; Florina Iordan
(Constanţa); Menţiuni; Simona Costea (Cluj-Napoca), Gabriela Eremia
(Bucureşti), Oana Stănescu (Bucureşti); Secţiunea Dans clasic, băieţi (17-
19 ani): Premiul I; Alexandru Fotescu (Bucureşti); Premiul al II-iea Ion
Dumitrescu (Bucureşti); Premiul al III-iea; Eduard Ţăranu (Bucureşti);
. Secţiunea Dans clasic, fete (19-26 ani): Premiul I: Monica Uţă (Bucureşti);
Premiul al II-iea; Silvia Domintean {Cluj-Napoca): Premiul al III-iea: Paula
Dicu (Bucureşti): Menţiuni: Florentina Ionescu, Florin Colceriu, Maria Rusu
(Constanţa), Amalia Liţiu (Cluj-Napoca); Secţiunea Dans clasic, băieţi (19 -
26 ani): Premiul I; Egor Scepaciov (Chişinău); Premiul al II-iea Constantin
Georgescu (Bucureşti), Mircea Crăciun (Constanţa); Premiul al III-iea: Gigel
Ungureanu, George Titisan (Constanţa); Secţiunea Dans contemporan, fete
(12-14 ani): Premiul I; Margareta Camiş; Premiul al II-iea; Lelia Marcu;
Premiul al III-iea; Svetlana Adnilov, Valentina Păduraru; Secţiunea Dans
contemporan, băieţi (14-17 ani): Premiul I: Bogdan Nicula; Premiul al II-iea:
Liviu Cunescu; Premiul al III-iea: Egor Scepaciov; Secţiunea Dans
contemporan, fete (14-17 ani): Premiile I, al II-iea şi al III-iea nu s-au
acordat; Menţiune: Bianca Fanariu.
Ediţia a VI-a 8 - 14 iunie 1997

Organizatori: TBOD din Constanţa, Consiliul Judeţean
Constanţa, Primăria Constanţa, Ministerul Culturii
Producător: Constantin Duţu
Juriul: Emil Dimitrov, preşedinte onorific, Constantin Duţu,
Ana Gabriela Danovski, Ioan Tugearu, Ileana Iliescu, Mihai Ion Kaftanat
(Chişinău), Vitali Vladkim (Balsoi Teatr, Moscova), Francisc Valkay, Adrian
Mureşan, Constantin Marinescu; invitat special: Esther Magyar Gonda, critic
de balet.
Din palmaresul ediţiei: Anastasia Homitcai (Chişinău), Marele
Premiu, decernat de Asociaţia Natională a Caselor de Cultura ale
Sindicatelor din România; Nina Ganea, Premiul I, Dans clasic: Florina Iordan
Premiul al II-iea, Dans clasic; Octavia Negre si Maria Ohota, Premiul al 111-
lea, Dans clasic (15-17 ani); Olimpia Cheţa, premiul al II-iea, Dans clasic;
Mircea Crăciun, Premiul al II-iea, Dans clasic (18-26 ani).
104
Ediţia a VII-a 7 - 12 iunie 1998
230 conurenţi
Palmares: Ekaterina Cupcinova, premiul I; Veronica Gheorghiu,
premiul al II-iea; Rada Duminică, premiul al II-iea; Natalia Balaban, Cristina
Tipirig si Tamara Meladze - premiul al III-iea (Dans clasic 12-14 ani); Ovidiu
Matei Iancu şi Adrian Lupu, premiul al II-iea; Liviu Har, premiul al III-iea
(Dans clasic, 12 - 14 ani); Premiul Oleg Danovski: Irina Ganea, Margareta
Acmis, premiul I; Cristina Barta, premiul al II-iea, Alexandra Nicolescu,
Cristina Balaban, Anca Baca, Veronica Chirilov, premiul al III-iea (Dans
clasic, 15-17 ani); Remus Sucheana, premiul al II-iea (Dans clasic !5-17
ani); Olimpia Cheţa, premiul I; Simona Costea, premiul al II-iea; Amalia Liţiu,
Nicoleta Markus, Anastasia Homitki, premiul al III-iea (Dans clasic, 18 ani);
Cristian Tarcea, premiul al II-iea; Mircea Crăciun, Gigel Ungureanu, premiul
al III-iea (Dans Calsic, 18-26 ani); Ana Maria Baroncea, premiul I; Ana Baca,
premiul al II-iea; Oana Ioniţă, Irina Şerban, Violeta Dumitraşcu, premiul al 111-
lea (Dans contemporan); Constantin Georgescu, premiul I; Răzvan Dumitru,
premiul al II-iea; Eduard Gabia, premiul al III-iea; Aliss Popescu, premil,JI
pentru cel mai bun partener; Augusta Gostian, premiul pentru coregrafie;
Radu Poclitaru, premiul pentru coregrafie.
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE DANS 10 - 18 iulie 1999
• brganizatori: Consiliul Judeţean Constanţa

TBOD (în colaborare cu TV Romania I)
• în program: Salonul tinerilor coregrafi (Expulzaţii - coregrafia:
Ioana Popovici; Despre tine - coregrafia: Vava Ştefanescu;
Memoria corpului secret - coregrafie Mihai Mihalcea)
Anotimpuri (TBOD din Constanţa)
Lansarea revistei Amphion
Gala de balet, cu participarea actriţei Maia Morgenstern
Mozartissimo (TBOD din Constanţa)
Vernisajul expoziţiei foto dans, Irinei Stegaru, Germania
105
Caleidoscop, spectacol, anul al IV-iea, Facultatea de
Teatru, Universitatea Ecologica din Bucuresti, clasa Miriam Răducanu
Capricii romantice (TBOD din Constanţa, coregrafia: Alice
Necşea, Opera din Viena
Oskolki Miroirs Brisees (Compania Gigi Caciuleanu, Paris)
Salonul tinerilor coregrafi. Dezbatere: Între teatru si dans;
spectacole: Nelinişte (Coregrafia: Răzvan Mazilu; Dada Dans, Teatrul
Nottara� coregrafie: Florin Fieroiu; Rapsody in Blue, Teatrul Oleg Danovski.
coregrafia: Călin Hanţiu, Vânătoare de ritmuri (TBOD din Constanţa,
coregrafia: Ingrid Lupescu-Szell).
Mozartissimo (TBOD din Constanta).
/
106
Anexa nr.6
Structuri administrative
a) La 1 iulie 2001
Director Manager dr. Ana Maria Munteanu

Director Economic Iolanda Mateescu
Şef Departament Artistic Traian Vlaş
Pedagogi şi asistenţi Tatiana Panaiotidi
Coregrafie Francisc Strnad
Consultanţi artistici Nicolae Spirescu
Florin Şlapac
Economist
(Marketing, relaţii cu Dumitru Drăghici
publicul)
Coordonator Relaţii
Naţionale şi internaţionale Adina Bunea
Festival-Concurs
Ajutor programator Anca Ciobanu
Referent Robert Barcaru
Secretară Cristina Br§nzoi
Inspector personal Lidia Blaj
Referent Ana Matnie
Şef dep. Financiar - ec. Eliza Manea
Conta bi I itate
Ajutor analist programator Cateluţa Ciobanu
Casier Emilia Rădulescu
Operator calculator magazie Angela Stoianovici
Muncitor Achizitor Anica Nazâru
Şef serviciu tehnic Nicoleta Onaş
administrativ
Şef departament producţie Ioan Todoran
Şef departament tehnic George! Georgescu
Scena
Regizori tehnici Ovidiu Lintzmaier
Romeo Pintea
107
Maestru sunet Florin Găvan
Maestru lumini Mircea Cristian Dendiu
Coordonator maşinişti Viorel Gavrilă
Montatori decor Cristian Popescu, Teodor Petricilă, Marian
Rusu
Recuziter Dan Coroamă
Croitorie femei Eugenia Crânguş, şef atelier
Florenţa Sofa, Neyla Dersamet, Gabriela
Rusu, Teodora Stoican
Croitorie bărbaţi Viorica Dobrică, şef atelier
Elena Mitea, Ecaterina Suditu, Georgeta
Marinescu
Cizmărie Filofteia Lia, şef atelier
Dumitru Grasu, Lenuţa Suditu,
Paraschiva Feraru,
Florin Muhin, Leordan Ursuţă
Tâmplărie Ştefan Radu
Conducători auto George Octavian Pană, Cristian Beer
Pictură Felicia Săndulescu
Muncitor administrator Alexandru Zaharia
îngrijitoare Mariana Dimulescu, Maria Coşăreanu
Portari Mihai Moflic, Stelian Meltiade
b) Au mai făcut parte din colectivul teatrului:
Regizorii tehnici Radu Constantin, Silviu Tripşa

Sonorizatorii Adrian Melciu, Radu Leoveanu
Electricienii Mihai Oanţă, Adrian Manciu, Mircea Dendiu, Sofia
Oanţă
Montatori decor Paul Jeancă, Costică Banciu
Recuziter Gabriel Ştefănescu
Şef producţie Elena Răsoi
Costumiere Elisabeta Zaharia, Selim Leman
Coafeză Magdalena Niţu
Ateliere Florica Crăciun, Ion Buriu, Constantin Maravei,
Luca Tase, Petre Urdeş, Virgil Tudor, Ştefan
Davidescu
108
Postfaţă
La 23 de ani de la înfiinţare, Teatrul de

Balet Oleg Danovski are deja o istorie care adună
între „coperţi" căutări şi speranţe, tristeţi şi
bucurii, eşecuri şi succese... Dar peste toate,
multă iubire pentru arta dansului, pentru
profesiunea la care sunt condamnaţi"
"
admirabilii artişti ai acestui teatru. Şi pentru
spectatorii săi din România şi de pretutindeni.
La început a fost visul Maestrului, care îi chinuia de ani îndelungaţi

zilele şi nopţile...
. În anul 1977, deşi era pensionar, avea numeroase oferte în ţară şi
în lume pentru montări coregrafice, pentru a participa în jurii ale
concursurilor şi festivalurilor de balet. Nu-i da însă linişte un proiect mai
vechi - înfiinţarea unei companii de balet cu statut independent. Secţia de
balet a Teatrului de Operă devenise o frână în evoluţia mişcării coregrafice
româneşti. Un Teatru de Balet cu un colectiv şi un repertoriu propriu, cu
posibilităţi de reprezentare internaţională (festivaluri, turnee, etc.) era
realizabil doar în imaginaţia Maestrului.
Cu timpul ideea a încolţit datorită unor oameni cu putere de
dec1z1e. dar şi cu percepţia conceptelor noi şi îndrăzneţe (N. Călinoiu,
director în C.C.E.S., V.Florea. director A.R.I.A.. S.Taşcă, şef filială A.R.I.A.
Constanţa). Dar de la aprobarea teoretică a unui stat de funcţiuni, cu 45 de
posturi, atribuit unei agenţii de impresariat artistic, până la înfiinţarea
instituţiei propriu-zise va mai trece un an de căutări încrâncenate,
dezamăgiri, speranţe. Trupa nu avea sediu, spaţii de repetiţii, ateliere,
buget, organizatori...
Un director de teatru din provincie, ambiţios şi persuasiv (Aurel
Manolache, Teatrul de revistă Fantasia din Constanţa) a obţinut de la
forurile politice şi administrative locale (Ion Tudor, prim-secretar, Nicolae
Tudoran. director Planificare, Consiliul popular al judeţului Constanţa)
sprijinul financiar necesar bunei funcţionări a Ansamblului de Balet clasic
şi contemporan (apartamente, salarii, posturi suplimentare la atelierele de
producţie, mărirea bugetului pentru noile montări ş.a.). Amintirea numelor
109
de mai sus ar putea scandaliza pe aceia dintre noi
care condamnă în bloc vechea nomenclatură. Dar dacă n-am pune adevărul
în pagină, disociind oameni şi fapte vrednice de admiraţie peste ani de
politrucii mărginiţi la dogme şi laşităţi, ar însemna să rămânem cantonaţi în
formule de tristă pomenire (de tipul „autocenzură", ,,cu mânie proletară
înfierăm..." şi alte asemenea).
Maestrul Oleg Danovski şi-a adus trupa la Constanţa în toamna
anului 1978 şi în câteva luni avea loc prima ridicare de cortină a
spectacolului Primăvara dansului. La 7 iunie 1979, prestigiosul săptămânal
de cultură şi artă România literară semnala (cu prilejul turneului în Capitală
al Ansamblului de balet constănţean), sub semnătura Lianei Tugearu,
„prima trupă de balet cu statut repertorial independent", ,,un mic bulgăre
de aur". Era subliniată îndrăzneala de a prelua lucrările create de M.Fokin
la începutul secolului (Chopiniana şi Moartea Lebedei}, dar şi coregrafiile
maestrului Oleg Danovski (Omul şi marea, Rapsodia I), pe muzica lui
G. Enescu, şi ale Adinei Cezar (Invenţiuni şi Ziua fără sfârşit}, pe muzica lui
J.S. Bach, respectiv a lui Corneliu Cezar.
Înconjurându-se de asrst�nţi, pedagogi şi maeştri de studii cu
valoare recunoscută (Vasile Solomon, Marialis Karda), selectând periodic
absolvenţii şcolilor de profil din Bucureşti şi Cluj-Napoca şi promovând
tinerii talentaţi în rolurile mari din repertoriul clasic, maestrul Oleg Danovski
se apropia cu paşi mărunţi dar fermi de idealul său de-o viaţă: crearea
Baletului Naţional Românesc.
Premierele s-au succedat ritmic, fără sincope în procesul de creaţie
sau cel administrativ (vezi Anexa cu repertoriul. integral al teatrului). Au
început turneele în ţară şi în străinătate, a venit curând şi recunoaşterea
naţională (Ansamblul a fost laureat al tuturor festivalurilor din acea epocă)
şi internaţională. Chiar dacă unele premiere aveau oportunitate
conjuncturală, pentru festivalul mai sus amintit (Mioriţa, Ţesătoarele), atât
acestea cât şi cele din repertoriul clasic (Lacul lebedelor, Mandarinul
miraculos, Giselle, Spărgătorul de nuci, Frumoasa din pădurea adormită,
Cenuşăreasa, Coppelia, Romeo şi Julieta, Motanul încălţat şi celelalte ... ),
solicitat de Konzertdirektion Landgraf, a fost vatra fierbinte unde au fost
plămădite marile creaţii ale interpreţilor de vârf ai acestui teatru (Judith
Turos, Betty şi Dumitru Manolache-Lux, Monica Cherecheş, Delia şi Călin
Hanţiu, Felicia Şerbănescu, Aliss Popescu-Tarcea, Traian Vlaş şi cei care
s-au integrat ulterior în ansamblu: Olimpia Cheţa, Horaţiu Cherecheş,
Cristian Tarcea, Jenna Johnson, Costel Georgescu, Daniel Precup ş.a.),
precum şi ale unui ansamblu unanim apreciat pentru omogenitatea şi
acurateţea sa de cristal.
După 1998, o nouă conducere artistică a teatrului (dr. Ana Maria
Munteanu) a asigurat continuitatea valorilor repertoriale clasice având
marca Oleg Danovski, fondatorul teatrului cu acest nume, deschizând larg
. 110
_:1în acelaşi timp - porţile dansului contemporan prin montările lui Sergiu
Anghel (Anotimpuri, Metropolis, Furtuna). Gigi Căciuleanu (Mozartissimo,
Requiem/24 de ritualuri şi un cuvânt şoptit}, Ingrid Lupescu Szell
(Vânătoare de ritmuri), Alice Găman Necşa (Capricii romantice), David
Slobaspiskyj (Schimbare de program), Christine Bastin (Entre Deux - proiect
realizat în colaborare cu Institutul Francez Bucureşti), prin conceperea unor
proiecte şocante dar de o competenţă artistică fără fisură, concretizate în
prima ediţie a Festivalului Internaţional de Dans.
Participarea la două ediţii consecutive ale prestigiosului Festival
Internaţional de Teatru de la Sibiu, la Festivalul Internaţional Eurodans de
la laşi, la Expo Hanovra 2000, organizarea unei şcoli proprii pentru tinerii
de toate vârstele atraşi de dansul clasic şi de dansul irlandez, iniţierea unor
gale şi seri de balet cu programe complexe dar fascinante (cum a fost, de
curând,. ,,duplex"-ul Gigi Căciuleanu - Ioan Tugearu), atragerea unor
sponsori generoşi şi iubitori de artă (Magazinele TOMIS, AGREX, ASIBAN SA,
BRD, GMB Computers, Aliment Murfatlar, Europlakat ş.a.), instituirea unor
relaţii de comunicare corectă şi permanentă cu forul tutelar (Consiliul
Judeţean şi preşedintele Stelian Duţu), producerea agresivă (în sensul bun
al cuvântului) a proiectelor şi realizărilor teatrului în media locală şi
naţională, publicarea unei reviste a instituţiei (Amphion) şi - de ce nu ? - a
lucrării de faţă sunt alte repere indubitabile ale unui demers managerial cu
o impresionantă densitate culturală.
Jean BADEA
111
BIBLIOGRAFIE
a) Publicaţii
• Contemporanul • Literatorul
• România literară • Amphion
• Muzica • România liberă
• Luceafărul • Azi
• Teatrul • Libertatea
• Teatrul azi • Cotidianul
• Scena • Tribuna României
• Tomis • Tineretul liber
• Tribuna • Cuget liber
• Flacăra • Litoral
• Ateneu • Telegraf
• Cronica • Observator
Nota nr. 1: Presa din ţările străine în care teatrul a prezentat spectacole a
fost cercetată în arhiva TBOD.
b) Cărţi
• Argonauţii marilor iubiri de Lucian Cursaru
-Editura Muzicală, 1987
• Dirijorul de lebede de Marian Constantinescu
- Editura Muzicală, 1989
Nota nr.2: Autorul mulţumeşte şi pe această cale personalului Bibliotecii

judeţene Constanţa, din sălile de lectură şi depozite, pentru sprijinul
generos acordat în timpul documentării. De asemenea, aceleaşi sincere
mulţumiri balerinilor din teatru (care au completat informaţiile despre
colegii lor stabiliţi în alte ţări sau aflaţi în contracte externe): Cherecheş
Monica, Hanţiu Călin, Iliescu Sanda, Lintzmaier Ovidiu, Râpă Georgică,
Spirescu Eva, Strnad Francisc, Ursul Cecilia, Vlaş Traian, Radu Camelia,
Poleşmic Mariana ş.a.
· Culegere şi tehnoredactare computerizată: Cristina Brânzei

Macheta coperţii: Ana Maria Munteanu
(concepţie)
Anca Ciobanu
(execuţie)
112
Doina ACSINTE
Chopiniana coregrafia Mihail Fokin
"'
:i::
>
o
C:
a
CIi
a g>
�o
O::Jll
I- o,
cn !!
o Q)
·"'�
g8
�ro
c(=
u.,_
_gi
-, CIi
0-
Z
CIi
fs
CIi
c:�
o ....
EQ
i:i;{l
o.,
.Q
a
�
(1J
...J
Monica CHERECHES - Traian VLAS Felicia SERBANESCU - Cristian TARCEA
Bayadera coregrafia clasica Cenusareasa coregrafia Oleg Danovski
Delia HANTIU - Calin HANTIU Aliss TARCEA- Marcel TABREA

Carmen coregrafia Oleg Danovski Romeo si Julieta coregrafia Oleg Danovski
Daniel PRECUP
Olimpia CHETA- Horatiu CHERECHES Cocosatul de la Natre Dame
Diana si Acteon coregrafia clasica coregrafia Oleg Danovski - Oleg Danovski jr.
Ansamblul de Balet al Teatrului de Balet Oleg Danovski
Anotimpuri coregrafia Sergiu Anghel
I '.'
Fotografiile sunt realizate de. Bebe Oraia, Radu Draia si Bebe Pitei
Calin HANTIU - Aliss TARCEA

Entre deux coregrafia Christine aastin - Franta
Teatrul de Balet Oleg Danovski
str.Răscoala din 1907 nr.5
tel.0040-41 51 90 45 fax. 0040-41 63 83 98
e.mail ballet@gmb.ro
web site w,vw.balletdanovski.ro

Dictionar de Balet

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Dictionar de Balet

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Jean Badea

LUMEA ARTISTICĂ A CONSTANŢEI

Mă fascinează teoria profesorului Nemaianu

Dr. Ana Maria Munteanu

A încerca să produci motivaţia unui dicţionar în plină eră

Liceul de coregrafie din

Liceul de coregrafie din Cluj­

Liceul de coregrafie din Cluj

Liceul de coregrafie din

Balerină (n. 22 aprilie 1980, Balerin, maestru de balet, regizor

Liceul de coregrafie din Sibiu,

Balerină (n. 13 ianuarie 1979,

Liceul de coregrafie din

Liceul de coregrafie din Cluj

Ilinca ,Valentina (Păduraru)

Balerină (n.12 ianuarie 1978,

Liceul de Arte din Constanţa,

Conservatorul Arta din Galaţi, Liceul de coregrafie din Cluj­

Liceul de coregrafie din

Balerină (n. 10 aprilie 1959,

Balerin (n. 4 noiembrie 1979,

Liceul de coregrafie din Liceul de coregrafie din

Nicula, Bogdan George

Liceul de coregrafie din Cluj­

Academia de Balet din Perm, Liceul de coregrafie din Cluj­

Liceul de coregrafie din Cluj­

Liceul de coregrafie din Cluj­ Răuţ, Ştefan Codruţ

Balerină (n. 20 aprilie 1973,

Balerin (n. 23 octombrie 1960, Balerină (n. 31 ianuarie 1971,

Rotaru, Silvia (Ivan)

Balerină (n. 19 aprilie 197 4,

Liceul de coregrafie din

Balerin (n. 3 iunie 1963,

Liceul de coregrafie din Cluj­

Balerin (n. 26 iulie 1962, Balerină.

Liceul de coregrafie din Cluj­

Balerină (n. 16 octombrie 1971, Balerin (n. 22 septembrie 1964,

Liceul oe coregrafie din Liceul de coregrafie din Cluj­

Vlaş, Violeta (Pavel) Vulpescu, Florentina

Balerină (n. 25 martie 1966, Balerină.

Balerină (n. 23 noiembrie 1963,

Liceul de coregrafie din Cluj

Alţi componenţi ai Companiei de Balet

Colaboratorii TBOD din Constanţa

Aurora CALOIANU, prim-solistă

Sergiu ANGHEL. coregraf (Anotimpuri, Metropolis, Furtuna}

Elisabeta BENEDEK, scenograf (Lacul lebedelor, Coppelia}

Carmen PETRA BASACOPOL, compozitoare

TEATRUL DE BALET OLEG DANOVSKI

1978 Chopiniana muzica: F. Chopin, coregrafia: M.Fokin;

TURNEELE TBOD ÎN STRĂINĂTATE

1979 Siria: Chopiniana, Studiu

Ecouri din presa internaţională

CONCURSUL NAŢIONAL DE BALET

Ediţia I: 10-13 iunie 1993

Ediţia a li-a: 6-12 iunie 1994

Organizatori: Consiliul Judeţean Constanţa, Inspectoratul pentru

Editia a IV-a: 11 - 17 iunie 1995

Ediţia a V-a: 16 - 22 iunie 1996

Ediţia a VI-a 8 - 14 iunie 1997

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE DANS 10 - 18 iulie 1999

• brganizatori: Consiliul Judeţean Constanţa

Director Manager dr. Ana Maria Munteanu

b) Au mai făcut parte din colectivul teatrului:

Liceul de coregrafie din Cluj

Conservatorul Arta din Galaţi, Liceul de coregrafie din Cluj

Liceul de coregrafie din Cluj

Academia de Balet din Perm, Liceul de coregrafie din Cluj

Liceul de coregrafie din Cluj

Liceul de coregrafie din Cluj Răuţ, Ştefan Codruţ

Liceul de coregrafie din Cluj

Liceul de coregrafie din Cluj

Liceul oe coregrafie din Liceul de coregrafie din Cluj