Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Politicile U.E Curs

    Uploaded by

    Ioana Neacsu
    36 views167 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    36 views167 pages

    Politicile U.E Curs

    Uploaded by

    Ioana Neacsu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 167
    Politicile Uniunil Europene smentarea domeniului digital (aceasté terra incognita) implic& formarea unor noi paradigme in spatiul juridic. Politiea digitalA (Capitolul 7) nu are neaparat caracteristicile ‘nei politici conturate, desi este o problematic ce ine de nivelul orizontal al actiunilor UE. Actiunea externa a UE cuprinde politici si mecanisme diverse, unele aflate in compe- tenga exclusiva a UE (politica comercial comuna) si altele, cum este politica externa si de securitate comuni (Capitolu! 8), situate in cadrul interguvernamental al adoptarii deciziei. 1,3. Politicile si competentele Uniunii Europene 1.3.1. Principiile urmatoarelor intrebari respeetiva situafie? Orice actiune a UE rispunde, mai it [i atribuie Tratatul Uniunii posibilitatea s& actioneze in In ce médsurd poate UE actiona? in ce situatie pot aefiona statele membre si cand Uniunea European Actiunea Uniunii Europene se bazeari pe existenta unui temei legal in cadrul tratatelor, Fara atribuirea unei competenfe in respectivul domeniu, a unui temei legal, Uniunea nu poate adopta vreo masurd. Acesta este prineipiul atribuiri in temei fost atribuite de statele membre prin tratate pentru re ‘tratate. Orice competenyai care mu este atribuitd Uniunitp incipiulul anribuiri, Uniunea actioneaz’i numal in limitele competentelor care i-au ‘area obiectivelor stabilite prin aceste in tratate apartine statelar membre! in situatia in care competenja de actiune apartine atat statelor membre, cat si Uniunii, nivelul cel mai potrivit pentru Iuarea unei decizii va fi indicat de cdtre prineipiul subsidiarita fn temeiul principiulut subsidiarity, in domeniile care mu sunt de competenta sa exclusiva Uniunea intervine mumai dacd $i in mesura in care obicctivele actiunil preconizate mu pot fi realizate ‘mod satisficdtor de starele membre nici la nivel central, nici la nivel regional si local, dar datortt dimensiunilor sie te, pot fireal la nivelul Uniunié sate mai bi actu precon Gradul in care Uniunea se va implica trebuie sa fie adeevat, proportional obiectivului urmarit, portional, actiunea Uniunit, in conpinut si forma, nu depaseste wrea obiectivelor matatelor’ In temeiul principiului prop ‘ceva ce este necesar pentru reali Cu alte cuvinte, delimitarea competenjelor Uniunii este guvernaté de principiul atribuirii, Exercitarea acestor competente este reglementata de principiile subsidiaritati si proportionalitatii® De-a lungul timpului, conturarea, delimitarea comp calea interpretirii tratatelor, oferita de CIUE, ctenfelor UE a fost realizati si pe "Conform ar. $ alin. (2) din TUE 2 Conform art. 5 alin. 3) din TUE. Conform art § alin (4) din TUE. Conform art. § alin (1) din TUE Introducere a 1.3.2. Categoriile de competente Vor fi indicate in cele ce urmeaza, poiticile si actiunile UE, in functie de valena lor, interna si externa, si avand in vedere categoria de competent atribuith de catre tratate! Tratatele recunose patru categorii de competenje: exclusive (art. 3 din TFUE), Partajate (art. 4 din TFUE), de coordonare (art. S$ din TFUE) si de sprijinire, de coordonare sau complerare (art 6 din TFUE). Competenta in materie de politica externa si de Securitate comund poate fi analizaté ca o competenta specifici, sui generis. Art. 114 31 352 din TFUE ofera un temei legal general pentru adoptarea actelor UE 1) Competente exclusive Definitia competentelor exclusive, precizatd de art, 2 alin, (I) din TFUE, stabileste faptul c8, in cazul in care tratatele atribuie Uniunii competenta exclusiva intr-un domeniu determinat, numai Uniunea poate legifera si adopta acte cu forfa juridicd obligatorie, statele membre putind si facd acest lucru numai in cazul in care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea in aplicare a actelor Uniunii Domenii de competent TFUE Titlul I din Partes Partea a Tila 1. uniunea vamali art. 3 alin. (1) lit. (a) Titlul 1 2. stabilirea normelor privind concurenfa | art. 3 alin. (1) lit. (b) Titlul VII _necesare funetionarii piejei inteme TE | 3. politica monetari pentru statele mem- | art. 3 alin, (I)It(e) Titlal VII bre a cdror moneda este euro 4. conservarea resurselor biologice ale | art.3 alin. (I) (@) marli in cadrul politicii comune privind pescuitul Att delimitarea domeniilor politicii monetare, cit si conservarea resursclor biologice ale marii, in cadrul politicii comune privind pescuitul, au beneficit recent de interpre {area CJUE®. Astfel, in cea ce priveste politica monetari, Curtea, reuniti in Adunarea Plenara, a avut in vedere problematica demarcatiei intre politica’ monetard $i politica ‘onomicd a Uniunii Europene in cauza Thomas Pringle v. Guvernul Irlandei $.a. Hotirérile CIUE in cauzele Peter Gauaveiler s.a. v. Deutscher Bundestag’ si Heinrich Weiss? A. Fuerea, Dreprul Uniunit Ewopene ~ prinepl, acum, Ubertay, Ed. Universul Juric, Bucuresti, 2016, pp. 26. «jiatitires Curii (Marea Camera) din 20 noiembrie 2018, Cauzele conexate C-626/15 si C-659/16, Comisia Europeana v. Conslinl Unni Europene, ECLEEU:C-2018.925, Hovdrrea Cur (Adunare Plnari dn 27 oiembrie 2012, Cauza C-370/12, Tomas Pringle . Governement of eland s., ECLLEU:C:2012:75 { Hovirdrea Curii (Marea Carers) din 16 iunie 2018, Cauza C-62/14, Peter Gaunveiler 2 v. Deutscher ndestag, ECLI-BU:C:2015:400 * Hotarirea Curt (Marea Cameri) din 11 decembrie 2018, Cauza C-493/17, Procedrd initaud de Heimich Weiss s.a, cerere de decizie preliminard formulath de Bundesverfassungsgerici, ECLEEU:C:2018:1000 acestei problematici. in acest context, nu este lipsit de "' pentru ceea ce reprezinta UE. i externe - exclusive Dome de competent { itlul I din } ___Partea a V-a T. politica art, 3 alin. (1) lit. (e) Titlul 1 | 2. acorduri internationale [7 art. 3 alin. (2) art, 216-219 din Titlul V_ [B.masuri restrictive a art. 215 din Titlul IV __| comercial comund Politica comerciala comund este unul dintre primele domenii declarate de catre CJUE ca avind o naturi exclusiva’, anterior inscrierii formale a delim in tratate’, In urma modifictrilor* Tratatului de la Lisabona, siva’ si domeniul comertului cu servicii si aspectele comercial precum si domeniul investitilor strline directe*, Doctrina competengelor implicite’ ale UE a fost elaborata de CJUE incepdnd cu cauza Comisia v. Consitiu’. Conform acestei doctrine, Uniunea se bucura de competente extemne zhu numai daci si in misura in care tratatele confera in mod explicit astfel de competente, i si daca puterile implicite rezulta din competentele inteme. ‘In ceea ce priveste acordurile internationale, art. 3 alin. (2) din TFUE stabileste: iii competenjelor beneticiazi de natura exclu- ale proprietati intelectuale, De asemenea, competenfa Uni necesarip nii este exclusivit in ceea ce priveste inc ‘cord incheiere este prevazutd de un act legislativ al Uniuni, ori este iru a permite Uniunit sa ii exercite competenga interna, sau in masura in care accusta ar ‘putea aduce atingere normelor comune sau ar putea mo in care aceas fica domeniul de aplcare a acestord® Problematica naturii exclusive a competenfei de a incheia acorduri internationale in baza art. 3 alin. (2) din TFUE a fost avuti in vedere de catre Plenul CIUE, a Avizul 2/15 dln 16 mai 2017 privind Acordul de liber schimb cu Republica Singapore P. Bembolz, R. Vaubel (coord.), Explaining Monct ai Springer, 2014 A. Fuctea, Dreptal UniunliEuropene— princi acum, liberi. op, eit. pp 2 Opinion ofthe Court of 11 November 1975, Opinion 1/78, ECLEEU:C:197% Las, MKrajewski, The Reform ofthe Common Commercial Policy in A. Biondi, P. Eeckhou,S. Ripley (coord, »EU Law after Lisbon”, Ed. Oxford University Press, Oxford, 2012, 5 At. 207 alin (4) din TFUE F.Ontno, P. Eeckhout, S. Ripley (coord and F ancial Innovation: A Historical Analysis Fowards an EU Policy on Forelgn Direct Jmesoment, in A. Biondi, P. Eeckhout Lisbon..op. cit”, p31 G. de Bia, EU Law: Text, Cases, and Materials, Ed, Oxford University Press, Oxford * Hotirirea Curfi din 31 marie 1971, Cauca 22-70, Comisia Comunitiilor Europene . Consiiul Comunitajilor Ewropere, ECLI:EUC:A9T1-3 ” Similar, art, 216 alin, (1) din TFUE prevede ¢& ,Uniunea poate incheia acorduri cu u far tere sau organiza interationale, in cazal sare se prevede astfl In tatate sau in eazul in care incheierea ark pentru realizarea, in cadrul poitcilor Uniunii, a unuia dntre obiectivele stabil Prin trata, fe este prevazutd print-un act uriic obligatoiu al Uniun Poate modifica domeniul de aplicares acestora "8 Avizul Cui (Plemul) 2/15 din 16 mai 2017, Acordul de liber schim ECLIEU:C je Poue influenta normele comune or re UE si Republica Sing Introducere 13 S-a afirmat c& art, 3 alin. (2) din TFUE este, de fapt, codificarea celor trei linii de argumentare ale ,doctrinei puterilor implicite”, anterior amintita, care ofer Uniunii o competena exclusiva pentru sfera externa! Tratatul de la Lisabona codificd, intr-o anumit& misurd, vasta jurisprudenti a CJUE, dar, de la intrarea acestuia in vigoare, ,rivaitajile privind competenta par si se fi agravat considerabil”, noi hotirari completiind ,mozaicul complex al competentelor pe plan extern ale Uniunii sale statelor membre ale acesteia"™ De asemenea, se considera cd art. 216 alin, (1) din TFUE, care permite incheierea unui acord intemational in cazul in care ,este necesard pentru realizarea, in cadrul politcilor Uniunii, a unuia dintre obiectivele stabilite prin tratate”, poate fi echivalentul, in materie extema, al ar. 114 din TFUE privind competenta generali de armonizare’ in ceea ce priveste masurile restrictive, ce constau in intreruperea sau restringere: totala sau parfiala, a relatillor economice gi financiare cu state terfe, prevazute de art. 215 din TFUE, incadrarea acestora in cadrul competentelor exclusive este susfinuta de o parte a doctrine’ in temeiul doctrinei preemptiunii, acum codificaté prin art. 2 din TFUE, statele membre sunt oprite si adopte masuri nationale in trei cazuri: in primul rnd, atunci cdnd Uniunea are competent exclusiva in domeniu, conform art. 3 din TFUE, in al doilea rind, atunci cand Uniunea a exercitat competent’ partajata, conform art. 2 alin, (2) din TFUE si: in al treilea rind, cdnd statcle membre pot adopta mAsuri, dar sunt impiedicate pentru a nu submina efectul wil al dreptului UE, conform art. 4 alin, (3) din TUE. Masurile restrictive adoptate in temeiul art. 215 din TFUE fae parte din aceasta ultima categorie’ In Hotirérea din 19 julie 2012, cauza Parlamentul v. Consiliul®, CIUE a avut in vedere alegerea temeiului juridic, in cazul masurilor restrictive impotriva terorismului, intre art. 75 din TFUE (SLSJ) si art. 215 din TFUE (PESC). Se poate afirma 4, desi Tratatul de la Lisabona a marcat disparitia structurii pe piloni care exista anterior, efectuarea unei delimi re politicile Uniunii este la fel de necesari’ 2) Competente partajate Potrivit art. 2 alin. (2) din TFUE, in cazul in care tratatele atribuie Uniunii o compe- tent partajatd cu statele membre intr-un domeniu determinat, Uniunea si statele membre pot legifera si adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic in acest domeniu. A. Engel, The Choice of Legal Basis for Acts of the European Union ~ Competence Overlops, ional Preferences and Legal Basts Litigation, Ed. Springer, 2018, p. Concluzile Avocatului General J. Kokot, prezentate ia'31 mai 2018, Cauzele conexate C-626/15 si €-659/16, Comisia European v. Consilal Uniunii Europene, ECLLEU:C2018:362. R. Schitze, European Constitutional Law, Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2012, p. 196 Pentru detalii, a se vedea R. Schitze, Foreign Affairs and the EU Constitution: Selected Essays Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2014, pp. 64-65 5 C. Eckes, Controlling the Most Dangerous Branchfrom Afar: Multlayered Counter-Terrorist Policies andthe European Judiciary, in European Joural of Risk Regulation vl. 2, nr. 4/2011, pp, $08 ‘ Hotinirea Curt (Mares Camera) din 19 iulie 2012, Cauza C-130/10, Parlamentul European v. Consiul Uniunii Europere, ECLI:EU:C:2012472. Conctuziite Avocatului General Y. Bot, prezentate la 31 ianuarie 2012, Cauza C-130/10, Parlamentul 'uropean v. Consilul Uniunii Europene, ECLUEU:C:2012: Politicile Uniunii Europene interne partajate ap reat lea eee TRUE sae { s eo TT | meni de competent’ f ae : ) Rarteaa Sia ) Partea aV-a ) |. piafa interna { art. 4 alin, 2) it. (@) | TitialT =o 2. politica sociala | art. 4 alin. (2) tit.) | Tit] 3. coeziunea econor | art. alin. (2) it. (e-) | Titlul XVET - ciala si teritoriala 4. agricultura si pescuitul art. 4 alin. (2) lit. (@) | __Titdul I Steet 5. mediul art 4 alin. (2) lit. (e) : Titlul XX 6. protectia consumatorului_| art. 4 alin. Q) lit.) : Titlul XV 7. transporturile art. 4 alin. (2) lit. (g) : Tidlul VI 8.refelele transeuropene art. 4 alin, (2) lit. (h) : Tithal XVI Li 9. energia art. 4 alin (2) lit. (i) - Tithul XI 7. 10. spatiul de libertate, art. 4 alin. (2) lit. Gj) - Titlul V pe securitate si juste 11. obiectivele comune de se- | art 4 alin, (2) lit (k) - Titlul XIV curitate in materie de sina a | tate publica i 12. cercetarea, dezvoltarea | art. 4alin, (3) - Titlul XIX onli [technologies si spatial a Competenele partajate reprezint categoria competenclor,orinare”, potrvit ar. 4 cig alin (1) din TEUE. Astfl, competenfa Uniuni este parajaté cu satele membre in sued ia ak fatatele fi aribuie! o competenta care nu se referé la domeniile mentionate la art. 3 3i 6 din TFUE. Tratatul precizeaza, in art. 2 alin. (2) teza a Ua din TFUE, ef staele membre isi excriti competenja in masura in care Uniunea nu gia exercitat competen, Din sect cca “Poti instituind o competents partajaté special, ar. 4 alin. (3) din TFUE, privind | prez domeniile cercetiii, dezvoltari tehnologice si spatiutu, stabileste cd inca pennca dispune de competena pentru a destsura acu gh, in special, peru defire 9 a Sarees Plcare a programelor, fra ca exeretarea acestei competent sd oats aves ea oot impiedicareastaelor membre de asi exercita propria competent idl Pp See wc cea, Brief Considerations on the Priniples Specific othe Implementation of the European Union “aw, i LESU XI nt. 12014, pp. 49-56 p.204 Introducere eee Politici externe—partajate Domenii de competent TFUE | 1. cooperare pentru dezvoltare si | art 4 alin, (4) din Tital | ajutonul umanitar Partea I - Titlul Il, Partea a V-a 2. asocierea tirilor si teritoriilor | - Partea a lV-a de peste mari ~art. 355 din Partea a VIl-a 3. asociere cu drepturi si obligatii | Titlul V, Partea a V-a | reciproce | 4. acorduri de vecinatate 5. acorduri de aderare (extindere aUE) | 6. cooperare consolidats PESC | art. 329 alin, 2) din Titlul 11, Partea a VI-a 7. cooperare structurati art. 42 si 46 din | permanenta (apirare) Capitolul 2, Titlul V ~Protocolul nr. 10 Inca de la inceput, tratatele curopene au autorizat Uniunea sa se ,,asocieze” cu un stat Trea Asecierle Uniunii nu sunt concepute pentru a crea noi norme substantiate pentru Uniune si statele sale membre. Dimpotriva, asocierle sunt destinate sd extinil ate te aplicare a legislajiei UE in vigoare gi statelor non-membre!. Tratatele prevad tei forme ce asociere: FOngtite® trilor si tettoiilor de peste mari, foste colonii (Partea a IV-a si art 355 din TFUE)’ F Asociere cu dreptur si obligatireciproce (Titul V, Partea a V-a din TFUE); 3. Acorduri de vecinatate (art. 8 din TUE), 3) Competente de coordonare {In conformitate cu art. 2 alin. (3) din TFUE statele membre isi coordoneazéi politicile Srenantut ai, G& ocupare a forjei de munct in conformitate cu condijile prevazute in Prezentultratat, pentru definirea c&rora Uniunea dispune de competenta* Domenile aflare in cadrul acestei categorii de competente sunt stabilite in cuprinsul art. din TFU Pe ceeeeeeceeee Ce _R Scie: European Union Ln, Ea. Cambridge University Press, Cambridge, 2015 1aessizit2013/7SS1UE a Cosi din 25 noiembie 2013 privindwsockrea aioe eto de peste Pee nines Europeant (Decca de asotere peste mir), pba in JO L344 dn 19 eee er pp. 1-118, in vigoare de la 1 ianuarie 2014 iegnhiom a. 217 din TFUE, .Uniunes poate tcheia aordri cu una mu mai mule pi terje sau come pera, penru cea 0 asocirecaraceizal de dep ebliail recede eng comune si procedu speciale’ saightt Lesa! Personality and Powers of the Ewopean Union, in LESU XVI mr 12010, pp.204-212, 16 Politicile Uniunii Europene Politici interne — de coordonare Domenii de competent TFUE Titlul T din Partea I Partea a I1l-a 1. politica economic’ art. 5 alin. (1) Titul VINE 2. ocuparea fortei de munc& art. 5 alin, (2) Titlul IX 3. politica socials art 5 alin. (3) Titlul X Notiunea de .a-si coordona politicile” nu este definita de tratat', Acesta stabileste © procedura insttufionalé in care Consiliul are rolul principal, prin care sunt adoptate ;orientiri generale” si ,recomandari” 4) Competenta in materia PESC Politica externa ‘Domenii de competent TFUE TUE 1. PESC art. 2 alin, (4) din Titlul I, [~art. 3 alin. (5) Partea T art. 24, art. 42 si urm. din Titlul V - Declaratiile nr. 13 si nr. 14 2. Pol - ~ ari. 24, art. 42 si urm. din apirare Tithul V Protocolul nr. 11 in conformitate cu art. 2 alin, (4) din TFUE, Uniunea este competenta, in conformitate cu dispozitiile TUE, s& defineasca si s8 puna in aplicare o politica externa si de securitate ‘comuni, inclusiv sa defineasca treptat o politica de apdrare comund. ‘Competenta Uniunii in materie de politicd extern’ si de securitate comuna include toate domeniile politicii exteme, precum si toate chestiunile referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definirea treptata a unei politici de aparare comune care poate conduce a o apirare comuna®, ‘Art. 24 din TUE indica faptul cd politica extern si de securitate comund face obiectul aplicdrii unor norme si proceduti speciale. in cadrul principiilor si al obiectivelor actiunii sale externe, Uniunea desfisoars, defineste si pune in aplicare o politica externa si de securitate comunt intemeiata pe dezvoltarea solidaritaqi politice reciproce a statelor membre, pe identificarea chestiunilor * ,Explicaia pena introducerea aceastel catepori separate este de ordin politic. Ar fi existat 0 opoztic semnificaiva pentru includerea acestor domenii in cadrul competenei partjate, eu consecnja priorti asupra aefiuni statuli, in cazul in care UE s-ar fi exercitat competenta in acest domeniv. Este a fel de clar of au nist cet care au considert ategoria de sprijnire, de coordonare sau completare ea find prea slab. Aceasta a fost explicatia pentru crearea uni categoril separate gi amplasarea acesteia dup competenta partajat®, dar ‘naintea categorei de spijinire, de coordonare sav complete” (rad.). se vedea P. Craig, G. de Barca, EU Law: Text, Cases, and Materials. op. cit, p-88. 2 Conform art. 24 alin. (1) din TUE. Introducere 7 de interes general si pe realizarea unui grad din ce in ce mai mare de convergent a actiunilor statelor membre, conform art. 24 alin. (2) din TUE. Statele membre sprijind activ si fara rezerve politica externa si de securitate a Uniunii, in spiritul loialitati si solidaritaji reciproce si respectit acyiunea Uniunii in acest domeniu. Statele membre conlucreazé pentru consolidarea si dezvoltarca solidaritati politice reciproce. Acestea ,se abjin de la orice actiune contrard intereselor Uniunii sau care poate diuna eficienfei sale ca forfi de coeziune in relafiile internationale”, conform art. 24 alin, (3) teza finala din TUE, in ceea ce priveste calificarea competenfei UE in materia PESC, se poate afirma ca, intre cele patru categorii de competente stabilite de citre tratat, PESC se apropie cel mai mult de categoria competenfelor de coordonare. PESC nu se regiseste, in mod evident, in cadrul competenfelor exclusive (art. 3 din TFUE) sau de sprijin (art. 6 din TFUE), Precizate in mod exhaustiv de catre tratat. De asemenea, nu poate face parte din categoria competentelor partajate, caracterizati de prioritatea dreptului Uniunii si de faptul ca UE si statele membre nu pot legifera in acelasi timp. De fapt, intr-o interpretare sistematic& a art. 2 din TFUE si a art. 3-6 din TFUE, se poate observa cd art. 2 din TFUE stabileste definifiile categoriilor de competente ce, ulterior, sunt precizate succesiv in art. 3-6 din TFUE. in aceasta logica, art. 2 alin. (3) din TFUE (coordonare) si art 2 alin. (4) din TFUE (PESC), sunt precedate de definitiile competentelor partajate si succedate de definitia competentelor de sprijin. 5) Competente de sprijinire, de coordonare sau completare Potrivit art, 2 alin. (5) din TFUE, in anumite domenii si in conditiile prevazute in ‘ratate, Uniunea este competenta si intreprind’ actiuni de sprijinire, coordonare sau completare a actiunii statelor membre, fir a inlocui insé, prin aceasta, competenja lor in aceste domenii. Politici interne — de sprijinire, de coordonare sau completare | Domenii de competent TFUE Tithal T Partea a Ha Partea T I. protectia si imbunatajirea at. 6 lit. (a) Titlal XIV sanatifii umane 2. industria art. 6 lit. (6) Tithal XVI 3. cultura art. 6lit.(e) Titlul XU 4 turismul art. 6 lit. (@) Tithal XX 5. educafia, formarea profesionala, art. 6 it. ©) Tithul Xr [ tineretul si sportul | {In mod evident, in cadrul acestei categorii, ‘competenfa raméne la nivel national. 18 Politicile Uniunii Europene ‘Tratatul menfioneaz& c& actele Uniunii obligatorii din punct de vedere juridie, adoptate pe baza dispozitilortrtatelor referitoare la aceste domenii, nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre. 6) Competente generale de armonizare Politici interne ‘Art. 114 din TEUE [ex-art. 100 alin. (4) din TCEE, ex-art. 95 din TCE] indica, tn primul sau alineat, c& dispozitile sale se aplica in vederea realizar obiectivelor enuntate Ia br. 26 din TFUE. Parlamentul European si Consiliul, hotdrand in conformitate cu procedura legislativa ordinara si dup& consultarea Comitetului Economie si Social, adopt Indsurile privind apropierea actelor cu putere de lege si a actelor administrative ale statelor ‘membre care au ca obiectinstituirea si funcfionarea piefei interme. ‘articolul 118 din TFUE (introdus prin Tratatul de la Lisabona) stabileste in cadrul instituirii sau al functiondri piefei inteme, Parlamentul European si Consiliul, hotarand in conformitate cu procedura legislativa ordinara, stabilese masurile referitoare Ia crearea de titluri curopene de proprictate intelectuala pentru a asigura o protectie uniform drepturilor de proprietate intelectual in ‘Uniune', precum gi la infiinfarea unor sisteme centralizate de autorizare, coordonare si control Ia nivelul Uniunii {intr-o manier generald, art, 352 alin. (1) din TFUE precizeaza ca, ,n cazul in care 0 actiune a Uniunii se dovedeste necesara in cadrul politicilor definite in tratate, pentru a atinge unul dintre obiectivele mentionate in tratate, fri ca acestea sd fi previzt atribu necesare in acest sens, Consiliul, hotérdnd in unanimitate la propunerea Comisiei si dup aprobarea Parlamentului European, adopt masurile corespunzatoare. in cazul in care dispozitile respective sunt adoptate de Consiliu in conformitate cu o proceduri legislativa speciald, acesta hotiriste in unanimitate, Ia propunerea Comisiei si dup aprobarea Parlamentului European”. ‘in conformitate cu art. 352 alin, (3) din TFUE, aceste misuri nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege gi a normelor administrative ale statelor membre in cazul in care tratatele exclud 0 astfel de armonizare, De asemenea, este previzuti o exceptie legati de imposibilitatea folosirii pentru atingerea obiectivelor din domeniul politicii exteme si de securitate. Politici externe ‘Art. 216 din TFUE este considerat echivalentul art. 114 si 352 din TFUE, in ceea ce priveste aptitudinea generalé de extindere a domeniului actiunit UE in plan extern. ‘Astiel,potrivit art. 216 alin, (1) din TFUE, Uniunea poate incheia acorduri cu una sau ‘mai multe tari terte sau organizafii intemationale, in urmatoarele situafi: (1) se prevede astfel in tratate; (2) incheierea unui acord (...) este necesard pentru realizarea, in cadrul politicilor Uniunii, a unuia dintre obiectivele stabilite prin tratate; G) incheierea unui acord (...) este prevazuté printr-un act juridie obligatoriu al Unis . TAM, Conea, The interaction of Inellectual Property Rights with the Objectives and Competences of European Union, in Challenges of the Knowledge Society, 2016, pp. 374-380; idem, Deserul coment, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2013, Introducere 19 () incheierea unui acord (...) poate influenta normele comune ori poate modifica domeniul de aplicare a acestora 1.3.3. Relatia dintre competente $i politicile interne si externe oln cea ce priveste punerea in aplicare a dispozitiilor Tratatului, sistemul de masuri comunitare interne nu poate fi, prin urmare, separat de celal relajiilor externe™ (trad n,), Gradul in care competentele externe ale Uniunii reflect competenfa interna nu este doar 0 problema a intinderii acestora, itrucdt are relevantt si in privinja obiectivelor si continutului politicilor urmarite de Uniune pe plan intern si extern?, Astfel, in cazurile Open Skies*, Comisia a initiat procedura ‘impotriva unor state membre care au incheiat negocieribilaterale cu SUA cu privire la acordurile de transport aerian, iar CIUE a constatat c& au incalcat competenta extern’ a UE‘ Avizul Curtii din 16 mai 2017 privind Acordul de liber schimb intre Uniunea Europeand si Republica Singapore’ fers. preciziti semnificative privind implrtirea competenfelor intre statele membre si Uniunea Europeans dup& intrarea in vigoare a ‘Tratatului de ta Lisabona. Astfel, Curtea stabileste urmatoarele In aceastt priving, potivit unei jurisprudente constante, simpla inprejurare cd un act al Uniumi, precum wn acord incheiat de aceasta, este susceptbil si aibd amumite efecte asupra schimburilor comercate cu una sau mai mute state terte ru este sufcient pena a se concliiona 4 acest act trebuie inclu in categoria celor care jin de politica comercial comund. th schimb tor JH. Danielsen, EU Agricultural Law. Ed. Kluwer Law, Haga, 2013. +H, Wallace, W. Wallace, M.A. Pollack, Elaborarea poiticllr in Uniunea European...op. cit, p. 160. 26 Politcile Uniunii Europene obicctive, inserise in diverse dispozifi ale ‘atatului, care Sunt aplicabile ansamblului de Politic si actiuni ale Uniunii Europene Si care devin i obiective proprii ale PAC. 10 acest context, sunt avute in vedere promovasce unui nivel ridicat al ocuparii fortei cle mune& (art. 9 din TFUE), protectia medialg Pentru promovarea dezvoltitii durabile oor edit TFUE), protectia consumatorilor (art. IZ a TFUE), cerinjele privind bundstarea coll (art 13 din TFUE), protecta sinatati publice [art 168 alin. (1) din TFUE] sau SSedlunea economica, social si teritorialé (at. 174-178 din TFUE) In cadrul politi agricole comune, instar pot Sbiective ale PAC, previzute la art. 39 din TFUE inn atico In cauza Biovilac, CIUE a apreciat ca, @ asigura un nivel de trai echitabil pent corda temporar prioritate anumitor raport cu alte objective ale acestui xdesi obiectivul de reconciliere a necesitatii de Fe uot si de stabilizare a piejelor, pe care Comisia La urmarit in definirea modalitatler de Punere in aplicare a masurilor adoptate poste ded stocurile de late, laptete prt degresst a fost obfimut numai partial, nu se poate deduce ci normele Comisiei erau ilegale i femeiul articolului 39 din tratat, deoarece legalitatea unei masuri nu poate fi afectats deci: dacd masura este in mod vadit inadecvata Pent ctingetea scopului urmatit de insttuja communiters competent” (trad.n,), Curtea a precizat, in cauza Balkan-Import-Export, cf, velor politcit agricole comune, institute armonizarea aera nt evesard din cauza oricarui conflict inne Obiectivele Iuate in mod individual Bi dca este necesar, si acorde temporar priortan uia dintre le pentru a satisface cerinjele factorilor sau ale conditiilor econamice 4 baza carora se iau deciziile™ De asemenea, Curtes a statuat, in cauzele con apres lite’ agricolé comuna, leguitoral comenng SPreeRne, Cotespunzatoareresponsabilitijilor poitce ome Curtea a stabilit, in cauza Republica Fess Europene, c& art. 42 par. 1 cu obi vin vederea indeplinirii obiecti- comunitare trebuie s8-asigure stave Wuidart a8, c&, in dispune de o larga putere de ii sunt impuse ral Germania v. Consitiul Uniunit (iin TFUE recunoaste ati prioitatea politic: agricole in raport tivele tratatului in domeniul concurente, o Si competenta Consiliului de a decide a ronicia Rormele de concurentitrebuie aplicate in sao ol, Fotrivit Regulamentului nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala?, in cadrul general al PAC, sprijinul pentru e2voltare rural, inclusiv pentru activitii ‘din pf tlamentul European, Fs desciptva despre UE 2019, Politica Agricola Comuna (PAC) si Tratatul #2, Gaponbild pe hips: ewroperlemopaca plies 321 5 Hotirrea Curii din 2 iumie 197% Cauzele conenate $6. pind la 60-74, rereinigung KG sa. ¥. Comisias!Comsilial Come Hotarirea Curtii din 6 decemnbrs European’, ECLUEU:C:1984:380, pot 17 * Hotirirea Curl din 24 9 Bertin Packhof, ECLI:EUC:1973:109; Hotane Josef Hier. Hug u > ECLLEU:C:1976:7 ac NV». Comunitatea Economica or Europe 984, Cauza 5983, St Bien Balar-mpon Export GmbH, Haupecollamt mera aIll-a) din 19 marie 1992, Cause C. ar in oa elevaresoplimeiardasupe lel, Here '992:138, 5 Hotarrca Cun din 21 februaie 1990, Co C2678 pind ta C285/88, Waidart 4. ¥, Later evare suplimentarsasupra lap ECLIEU:C:1990:79, Hotarirea Curt din $ oetom ald Gera Regulam ie 1994, Cauza C-280/93, Or a. Consilal Uniunié Ewopene, ECLEBUC-199%-5 a Seng 2082013 al Prmentuls European al Cons i din 17 ul pentru dezvoltae rural acordat din Fonda secembrie 2013 pean agrcol pentru dezvoharerurla (FEAD Rs 311/90, Gustave Politica agricola comun’ 27 sectorul alimentar si nealimentar si din silviculturd, contribuie la atingerea urmatoarelor obiective: favorizarea competitivititii agriculturi; asigurarea gestiondrii durabile a resur- selor naturale si combaterea schimbirilor climatice; obfinerea unei dezvoltiti teritoriale echilibrate a economiilor si comunitatilor rurale, inclusiv crearea si menfinerea de locuri de munca, De asemenea, potrivit Comisiei Europene, cea mai recenta reform a PAC a implicat ‘tei obiective pe termen lung: (i) productia viabild de alimente, (li) gestionarea durabila a esurselor naturale si actiunea in domeniul mediului si (iii) dezvoltarea teritoriala echilibrata! fn ceea ce priveste perspectivele PAC, Comisia European propune? urmitoarcle principale obiective ale viitoarei PAC: ~ de a promova un sector agricolinteligent si rezilient; - de a intensifica grija fay de mediu si actiunile climatice si de a contribui la realizarea obiectivelor UE in domeniul mediului gi al climei; ~ de a consolida structura socioeconomica a zonelor rurale. 2.5. Competenta 2.5.1. Aspecte institutionale Pana la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, procedura decizionala stabilita de tratate pentru politica agricola comuna acorda Parlamentului European un simplu rol consultativ’. Elaborarea si punetea in aplicare a PAC se baza pe propunerea Comisici, Pe avizul Parlamentului European si, eventual, pe avizul Comitetului Economic si Social European si pe decizia, cu majoritate calificati, a Consiliul Potrivit dispozitiilor actuale ale art. 43 alin. (1) din TFUE, inifiativa referitoare la elaborarea si punerea in aplicare a politicii agricole comune apartine Comisiei. in ceea priveste stabilirea organizlrii comune a piefelor agricole, precum si celelalte dispoz! necesare pentru indeplinirea obiectivelor politicii comune in domeniul agriculturii si Pescuitului, decizia este luati, potrivit art. 43 alin. (2) din TFUE, de catre Parlamentul European si Consiliu, dup’ consultarea Comitetului Economic si Social, hotirind in conformitate cu procedura legislativa ordinard. ‘Tratatul prevede anumite exceptii de la procedura legislativi ordinara Astfel, in baza art. 42 alin, (2) din TFUE, Consiliul poate autoriza, la propunerea Comisiei, acordarea de ajutoare: in vederea protejarii exploatajiilor agricole defavorizate de condifii structurale sau naturale sau in cadrul programelor de dezvoltare economics. De asemenea, potrivit art. 43 alin, (3) din TFUE, Consiliul adopta, la propunerea Comisiei, si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 16982005 al Consilulu, publicat in JO L. 347 din 20 decembrie 2013, pp. 487-548, * Comisia Europeans, Overview of CAP Reform 2014-2020, in Agricutural Policy Perspectives Brief a. 5/2013, Comisia Europeans, Comunicare privind vitoral sectorului agricol si al agricul, etre Parlamentul European, Consiliu, Comitetal Economic si Social European si Comitetul Regiunilor, COM/2017/0713 final din 29 noiembrie 2017, » Pentru detalii asupra evolutei implicit Perlamentului European in procesul legislatv, a se vedea A. Fuerea, Legislatinal Uniunii Europene ~ irre unicameralism si bicameralism, in. Dreptul ne. 72017, pp. 187-200 28 Politicile Uniunil Europene isurile privind stabilirea prefurilor, a taxelor, a ajutoarelor sia contingentelor, precum $i cele privind stabilirea si repartizarea posibilitailor de pescuit. Problematica exceptiilor de la adoptarea actelor legislative in materia PAC a fost avuti in vedere de ctre CJUE in cauzele conexate Stabilirea posibilitagilor de, pescuit' $i Plan pe termen lung pentru rezervele de cod’ ce au opus Parlamentul European si Comi Europeana Consiliului Uniunii Europene. in esenti, Curtea a trebuit si se pronunfe cu privire la domeniile de aplicare ale alin. (2) si(3) ale art. 43 din TFUE, in cauzele conexate Stabilirea posibilitégilor de pescuit’, ~Curtii i s-a solicitat si verifice dack Consiliul putea adopta in mod valabil in temeiul articolului 43 alineatul (3) TFUE, Decizia 2012/19/UE din (6 decemérie 201 priviind adopearea, it auunele Univnit Europene, a declaraiei privind acordarea de posibilitii de pescut in apele UE navelor de pescuit aflate sub pavilionul Republicit Bolivariene a Venezuelei in zona evonomici exclusiva din largul coastei Guyanei Franceze™, Curtea a dedus c& Consiliul a sAvarsit © feroare adoptdnd decizia in temeiul art. 43 alin, (3) din TUE. Astfel, in misura in care aceasta decizie acorda navelor aflate sub pavilion venezuelean accesul Ia apele Uniunii, iar ‘nu simple posibilitiji de pescuit, adoptarea sa implica 0 decizie polities ce nevesiti recurgerea la procedura legislativa ordinara, prevazuta la art 43 alin. (2) din TFUE, Curtea a considerat ef adoptarea de dispozitii in temeiul art. 43 alin. (2) din TFUE presupune in mod obligatoriu o apreciere dac& ele sunt ,necesare” pentru a putea fi {ndeplinite obiectivele aferente politicilor comune reglementate de TFUE, astfel incit aceasti adoptare si implice o decizie politic& ce trebuie rezervata legiuitorului Uniuni vin ‘schimb, adoptarea masurilor privind stabilirea si repartizarea posiblititilor de pescuit, ‘conform articolului 43 alineatul (3) TFUE, nu necesité o asemenea apreciere din moment te astfel de masuri au in principal un caracter tehnic si se considerd ed sunt Iwate pentru txecutarea dispozitilor adoptate in temeiul alineatului (2) al aceluiagi articol™ (subln.). Curtea a stabilit c& ,alineatele (2) si (3) ale articolului 43 TFUE urmarese finalitayi diferite si au, fiecare, un domeniu de aplicare specific, astfel incat pot fi utilizate separat pentru a constitui temeiul adoptirit unor misuri determinate din cadrul PCP (politicit comune a pescuitului,n.n.)". "Astfel, Curtea a precizat, in Stabilirea posibilitagilor de pescuit, c& ,domeniul de aplicare al alineatului (3) al articolului 43 TFUE este susceptibil de a acoperi misuri care nu se limiteazi la stabilirea si la repartizarea posibilitailor de pescuit, att timp cét aceste ‘masuti nu implic& o alegere politicd rezervaté legiuitorului Uniunii din cauza caracterului 7 Hotirrea Cunii (Marea Camer) din 26 noiembrie 2014, Cauzele connate C-103/12 si C-165/12, Parlamentul European si Comisia Europeand v. Conslad Unit Europene, ECLUEU:C:201 42400. 7 Hotirivea- Curt (Marea Camerd) din 1 devembrie 2015, Cauzele conexate C-124/13 9i C-125/13, Parlamental European gi Comisia Europeand . Consilul Uniunii Europene, ECLI:EUC:2015:790. ‘Hoarirea Curtt (Marea Camet&) din 26 noiembrie 2014, Cauzele conexate C-103/12 si C-165/12, Parlamenta si Comisia v. Const. ‘"fousarea Curtt (Marea Camera) din 1 decembrie 2015, Cauzele conexate C-124/13 9i C-125/13, arlamenul si Comisia v. Consilul, pet. 48. ‘ Hotrirea Curt (Marea Camera) din 26 noiembrie 2014, Cauzele conexate C-103/12 si C-165/12, arlamentl i Comisia v. Conslind, pet. 50 in fine. ie jeubirea Curtt (Marea Cameri) din | decembrie 2015, Cauzele conexate C-124/13 gi C-125V13, Parlamenaul gi Comisia v. Consilul, pet. 58. Politica agricola comun’ 29 Jor necesar pentru indeplinitea obiectivelor aferente politicilor comune ale agriculturit si pescuituli” iin ceea ce priveste activitatea institufiilor, in cadrul Comisiei exist Directoratul General pentru Agricultura si Dezvoltare Rural, in cadrul Parlamentului funcfioneaza un Comitet permanent pentru Agriculturé si Dezvoltare Ruralé, iar Consiliul se reuneste periodic in configuratia Agricultura si Dezvoltare Rural’, Un aspect specific deciziei in materia PAC este si faptul c&, in cadrul Consiliului, printre domeniile limitate care sunt in afara competenfei Comitetului Reprezentantilor Permanenti (Coreper)? sunt si aspectele agricole, Acestea sunt tratate de Comitetul special pentru agricultura, De altfel, originile sistemului de comitologie pot fi gisite in stabilirea primelor regimuri ale polticii agricole comune, in anul 1960°. Dintre diferitele optiuni dezbatute in cadrul Consiliului privind deciziile ce urmau a fi luate refertor la politica agricola a aparut © solutie de compromis. Datoriti necesitatii de reglementare accentuati in domeniul agricol, Consiliul a autorizat Comisia si adopte reglementéri mai specifice in acest do- meni, ,Consiliul nu a fost, ins’, dispus si dea Comisiei un cec in alb pentru a reglementa in acest mod. Acesta a facut ca exercitarea puterii delegate si facd obiectul constrangerilor institugionale, sub forma comitetelor prin care interesele statelor membre ar putea fi reprezentate. Solutia Consiliului a fost s& conditioneze exercitarea competenfelor delegate e citre Comisie prin aprobarea unui comitet compus din reprezentangi ai statelor membre™. Comitetele sunt compuse din reprezentanti ai statelor membre si sunt prezidate de Comisic in cadrul oficiilor si agengiilor Uniunii Europene, responsabile in domeniul agriculturii sunt Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP), Agentia Europeans de Mediu, Autoritatea European pentru Siguranfa Alimentari (European Food Safety Authority — EFSA) si Agentia Executiva pentru Consumatori, Stnitate, Agricultura si Alimente (Consumers, Health, Agriculture and Food Executive Agency - CHAFEA), Un rol semnificativ in sistemul PAC, prin participarea indirecti la procesul decizional, il au si organizatiile profesionale ale Uniunii Europene, prin intermediul Comitetului Organizatiilor Profesionale din Agricultura (COPA) si al Confederatici generale a coope- rativelor agricole din Uniunea European (COGECA). Din structura institujionala ce implementeazi PAC fac parte si agentile nationale, La aivelul statclor membre, agentiile nationale de reglementare sunt, in general, integrate in administrajia UE, deoarece administrarea partajata este metoda standard de furnizare a politicilor in domenii precum agricultura, vama, fondurile structurale, telecomunicatile si reglementirile privind utilitiile.. Istoricul legislativ al administrafiei partajate in domenii precum politica agricolé comund si fondurile structurale este explicabil in ceea ce priveste "biden, pet. $9. 2 Pentru detalii despre Coreper, a se vedea A. Fuerea, Manualul Uniunii Europene, od. & 64, Ed. Universul Juridi, Bucuresti, 2016, pp. 148-149. 3 A. Amull, D. Chalmers, The Oxford Handbook of European Union Leow, Ed. Oxford University Pres, ‘Oxford, 2015, p. 331 P. Craig, G. de Birea, EU Law: Text, Cases, and Materials... op city p- 135. *A, Amull, D.Chalmers, The Oxford Handbook of European Union Law. op. cit, p. 48h 30 Politicile Uniunii Europene tutarea de cAtre UE a unor imbundtairi privind modalitatea in care statele membre au alocat fonduri UE prin administrare partajata! 2.5.2. Categoria de competenté Potrivit art. 4 alin (2) lit. (2) din TFUE, din cadrul competentei partajate intre Uniune si statele membre fae parte si domeniile agriculturi si pescuitului, cu excepfia conservirii resurselor biologice ale mari 2.6. Continut. Domenii. Linti de actiune 2.6.1. Agricultura, Produs agricol TFUE nu confine o defini” a termenului ,agricultura”. Tratatul defineste, in cadrul art 39 alin. (1) din TFUE, termenul de .produs agricol”. Astfel, .prin produse agricole se injeleg produsele solului, cele animaliere si pescdresti, precum $i produsele care au suferit © prima transformare si se afl in raport direct cu aceste produse”. Tratatul precizeaza cd Produsele care intra sub incidenta politicii agricole comune sunt enumerate in lista care face obiectul Anexei I la TFUE Referirile la politica agricola comund sau la agriculturd si utilizarea termenului ricol” se injeleg ca ficdnd referire gi la pescuit {n cauza Denkavit, Curtea admite cd ,notiunea de agriculturd nu este definita cu precizie de tratat, Prin urmare, este de competenta autoritiilor competente si precizeze, daca este cazul, domeniul de aplicare al tratatului™, Curtea a avut in vedere, in cauza Hauptzollamt Bielefeld, notiunea de yproduse care au sufert o prima transformare si se afl in raport direct cu produsele de bazi". Acest concept va fi interpreta ca .implicdnd o interdependent economicé clardintre produsele de baza gi Produsele rezultate dintr-un proces de productie, indiferent de numarul de operatiuni implicate in acestea. Produsele prelucrate care au fost supuse unui proces productiv, al cirui cost este astfl ineat preful materilor prime agricole de baz devine un cost complet marginal, sunt, prin urmare, excluse™ (trad. In dreptul Uniunii Europene, se face distinctie intre produsele agricole incluse in Anexa I la TFUE si produsele agricole transformate neincluse in tespectiva anexa, pentru a fine seama de situaiilediferite ale agriculturi i ale industriei alimentare din Uniune* Evolutia abordarii Uniunii Europene referitoare la politica agricoli, care a adiugat obiectivelor economice si sociale si noi obiective legate de protectia mediului, etied, "A. Amull,D. Chalmers, The Oxford Handbook of Pentru o defini wropean Union Law. op cit, p. 482. li sgricol", a se vedea M. Alabrese, M, Brunor. S. Rol aw — Curent Issues fr I Perspective, Ed. Springer, 2017, pp. 46, Hotisirea Curt din 13 iunie 1978, Cauza 139-7), Denkavit Futtermitel GmbH ws Finanzame Warendor, Producia de materi farajere, ECLI:EU:C:1978:126 * Hotirrea Curtit din 29 mai 1974, Cauza 185-73, Hanprcollamt Bi H.C. Konig, ECLEEU:C:1974:61, pet 13, ; Regulamentul (UE) nt. $10/2014 al Parlamentului European si al Consiluli din 16 aprile 2014 de null comercial aplcabil anumitor masfuri reutate din trnsformarea produselor agricole 9 de ar a Regulamentelor (CE) nt. 1216/2009 si (CE) nr. 614/2009 sle Consililu, pubict v.10 1136 cg 014, pp. 1-8. ii, A. Saba dv. Offene Handelsgeselischap Politica agricolé comuna 31 siniitate publica, face ca nofiunea de ,agricultura” sa fie deosebit de relevant, alaturi de cea a ,produselor agricole”. In acest context, la nivel european, conceptul de ,.multifunctionalitate* a agriculturii” contureazii aceasta nofiune, avand deosebite implicati juriice. in eseng’, multifunctio- nalitatea agriculturi® subliniazi faptul cA, pe lingé productia de alimente, agricultura produce, de asemenea, o gamé larg de bunuri si servicii fara caracter de marf®, formeaz’ mediul, afecteaza sistemele sociale si culturale $i contribuie la cresterea economica. Potrivit definitiei Declaratiei OCDE a Comitetului Ministrilor Agriculturii din anul 2001, »Dincolo de funcjia sa principala de a produce alimente si fibre, activitatea agricola poate, de asemenea, s& formeze peisajul, s& ofere beneficii ecologice, cum ar fi conservarea terenurilor, gestionarea durabild a resurselor naturale regenerabile si conservarca biodi versitiii si s& contribuie la viabilitatea socioeconomica. Agricultura este multifunctional atunci cénd are una sau mai multe functii in plus fat de rolul sdu principal de a produce alimente si fibre™ (trad.n.). La nivel european, se afirma c& ,societatea pune un accent din ce in ce mai mare pe nevoia de siguranfa alimentard, protectia mediului, bundstarea animalelor, dezvoltarea spatiului rural $i o mai mare coeziune intre zonele rurale si cele urbane” (trad.n.), Astfel, in cadrul finantarii PAC se precizeaza ci ,sistemul de ecoconditionalitate incorporeazi in PAC standarde de bazi pentru mediu, schimbarile climatice, bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor, sinatatea publicd, sindtatea animalelor, sanatatea plantelor si bunistarea animalelor. Scopul sistemului de ecoconditionalitate este de a contribui la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, printr-o sensibilizare mai Puternicd a beneficiarilor in legaturd cu necesitatea respectirii standardelor de baz. De asemenea, vizeaza si ofere 0 contributie pentru ca PAC si devind mai compatibila cu asteptirile societitii, prin imbundtafirea coerentei intre politica agricola comund si politcile privind mediul, sindtatea publicd, sindtatea animalelor, sanatatea plantelor i bundstarea animalelor™. 2.6.2. Pilonit PAC Obiectivele urmirite in cadrul politicii agricole comune se reflect in dou linii de reglementare si de actiune: 1 masurile de interventie pe pias si ajutoarele pentru venit (,Pilonul 1” al PAC); "'M. Alabrese, M. Brunor,S. Roland, A. Saba (coord), Agricultural Law ~ Current Issues from a Global Perspective... cit,p-7. 1. Garzon, Multitoxtionality of Agriculture in the European Union: Is There Substance Behind the Discourse's Smoke, Insttaul de Studi Guvernamentale, Universitatea din California, Berkeley, nr: 202008 ® » Wau # fi noua paradigms unificatoare ce aduce agricultra post-modern fn line cu nolle cerine ‘ocietale” ~ G. Van Huylenbroeck, V. Vandermeuten, E. Metepenningen, A. Verspecht, Mulfinctionaily of dgriculure: A Review of Definitions, Evidence and instruments, in Living Reviews in Landscape Research, vol. 1, nr. 32007, disponibil pe htps://doiorg/I0.12042/rin.2007 3 OECD, Multiforctionaliy~ The Policy Implications, Ed. OECD Publishing, Pati, 2003 |General Comminee for Agricultural Cooperation in the European Union, The European Model of Agriculture — The Way Ahead, noiembrie 1999, p. 14, pet. 31 in fine. & Regulamentul (UE) nr, 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliuui din 17 decembrie 2013, privind finantarea, gestonarea si monitorizarea politic agricole comune si de abrogare a Regulamentelor (CEE) ne. 382/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nt. 2799/98, (CE) nr. $14/2000, (CE) mr. 1290/2005 41 (CE) 1485/2008 ale Consiliulu, publican JO L 347 din 20 decembrie 2013, pp. 549-607, pet. 54, 32 Politcile Uniunii Europene 2. politicile structurale din cadrul dezvoltarii rurale (,Pilonul 2” al PAC), Relevanja practic a demarcarii intre primul si al doilea pilon se aflé in natura finangarii, Astfel, mAsurile din cadrul primului pilon sunt finangate din bugetul UE i, astfel, finanfate la nivel central. Pentru mésurile din cadrul celui de-al doilea pilon, UE si statele membre participa impreuna la finanfare (cofinantare). Pentru fiecare pilon existi fonduri din partea UE care sunt administrate de Comisia European 2.6.3. Primul pilon al PAC: organizarea pietei si platile directe 2.6.3.1. Organizarea comuné a pietelor agricole in UE Temeiul legal in vigoare pentru organizarea comuna a piefelor este Re; nr, 1308/2013 de instituire a unei organizari comune a pietelor produselor agricole’ Practicile nationale anterioare, cu un caracter pro tuat, au stabilit cadrul instrumentelor de baz ale PAC in mai multe privinte’, De la introducerea PAC, Consiliul a infiintat 21 de o (OCP) pentru diferite produse sau grupuri de produse, fiecare regulament specific al Consiliului. Ory pentru prima dati in mod unitar si global prin Regulamer de instituire a unei organizari comune a pietelor ag OCP-urile au constituit o componenté esentiald a politicii agricole comune inca de la instituirea acesteia, constituind cadrul pentru programele de sprijin al pietei create in diversele sectoare agricole. Pentru a stabiliza piefele si a garanta comunitatii agricole un nivel de viafa decent, a fost elaborat un sistem diferentiat de sprijinire a piefelor in functie de sectoare si au fost introduse scheme de sprijin direct, findndu-se seama, pe de 0 parte, de necesititile diferite ale acestor sectoare si, pe de alt parte, de interdependentele dintre sectoare’, Finanjarea este 4 prin Fondul european d cola (FEGA). OCP-urile se bazau initial pe garantii de pref. Acestea au fost insi reduse treptat si compensate, initial integral, iar apoi, paral, prin acordarea de ajutor direct. Reform PAC au orientat tot mai mult PAC catre piefe si au limitat rolul instrumentelor de interventie, in momentul actual sunt apreciate ca fiind ,mecanisme de siguranta”, la care ru trebuie si se recurgi decat in caz de erizi®, Datori iri mai bune spre piatd, masurile de piafé, care au fost, in trecut, principalele instrumente ale PAC, oferd in fonist foarte a ganiziri comune a pietelor nd reglementata printr-un mnizarea comun’ a piefelor agricole a fost codificata ul nr, 1234/2007 al Consifiului 4 acestei orient 1, Hartel (coord), Handbook of Agri-Food Law in China, Germany, European Union: Food Security Food Safty, Sustainable Use of Resources in re Ed. Springer, 2018, p. 2 Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European si al Consiliuui din 17 instuire a une! organiziri comune a pieelor proguselor agricole si de abrogare a Regulamentelor (CEE) ar, 922/72, (CEE) nt. 234/79, (CE) ne. 1037/2001 si (CE) nr. 1234/2007 ale Consil din 20 decembrie 2013, pp. 671-854. H. Wallace, W. Wallace, M.A. Pollack, E * Regulamentul (CE) nr. 1234/200 lecembrie 2013 de ea poitcilor in Uniunea Europeand.. op. cit p. 162. al Consilului din 22 octombrie 2007 de insttire a unei organiza ‘comune a piefelor agricole gi privind dispozti spectice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul tunic OCP), publica in JO L 299 din 16 noiembrie 2007, pp. I-14. Regulamenrul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European sial Consiliului din 17 decembrie 2013 de Palas comund a piejelor (OCP) pentru produsele agricole, disponibilé. pe htps:/svww eufupdfrolFTU 3.2.4, ~ganizici comune a piejelor produselr agricole, Considerentul nr. 10. tul European, Fish descrptiva despre UE ~ 2019, Primul Pilon al PAC: 1 ~ Organ Politica agricol8 comund 33 prezent, in mare parte, doar o plasi de siguranté, folositi numai in cazurile de scadere semnificativa a preturilor! Produsele agricole se impart in urmitoarele sectoare: cereale; orez; zahir; furaje uscate; seminfe; hamei; ulei de masline si masline de mast; in si cénep&; fructe si legume; produse din fructe si legume procesate; banane; vin"; pomi si alte plante vii, bulbi, ridacini si altele asemAnatoare, flori taiate si frunzis ornamental; turun; came de vita si manzat; lapte si produse lactate; came de pore; came de oaie si de capri; oud; came de paste; alcool etilic de origine agricola; produse apicole; viermi de matase’ Obiectivul este de a oferi un sistem de sigurant& pentru piefele agricole utilizand fnstrumente de sprijinire a piefei (cum sunt interventia publicd si depozitarea privat), precum si masuri exceptionale si ajutor acordat unor sectoare specifice. Este promovati sooperarea prin organizatii ale producatorilor si organizatii interprofesionale. Regulamen- ‘ul stabileste cerinfe minime de calitate pentru mai multe produse si norme privind comercializatea produselor agricole. Comisia European poate adopta masuri de urgenti impotriva perturbarii_ piejei provocate de fluctuatiile de pret semnificative sau chiar impotriva simplelor amening Jegate de fluctuatii de pret semnificativ. Misurile de piafa sunt imparfite in doud componente, cu referire la piata interna i la schimburile comerciale cu state terte: 1. Interna: + interventia pe piafa prin interventia public& (dacd produsele sunt achizitionate de ‘sutoritatile competente ale statelor membre 5i sunt depozitate de acestea pani la desfacere) sau prin acordarea de ajutor (pentru depozitarea produselor de catre operatori privati); = scheme de ajutor (scheme de imbunitiire a accesului la alimente, ajutorul in scctorul uleiului de masline, fructelor si legumelor, in sectorul vitivinicol); « sistemul de autorizafii pentru plantiri de vifi-de-vie; = norme privind comercializarea si organizatile de producatori 2. Externi: = licente de import sau de export; - taxe la import; - gestionarea contingentelor tarifare si tratamentul special al importurilor de eatre trie serie; ~ dispozitii speciale privind importul anumitor produse (cénep, hamei, sector vi sicol, zahar); ~ misuri de salvgardare si perfecjionare activa = restitufi la export. Reglementarile OCP cuprind prevederi speciale in materia concurenfei pe pial ‘tema, aplicabile intreprinderilor, privind ajutoarele de stat, in esenta, in conformitate cu art. 42 din TFUE, art. 206 din Regulamentul x. 1308/2013 instituie excepsile de la aplicarea normelor de concurenté (stabilite prin =x. 101-109 din TFUE) care se refera la producfia sau comertul cu produse agricole. * Comisia Europeand, Comunicare ~ PAC in perspectva anului 2020... oe. cit 2 AM. Conea, Case Law ofthe Court of Justice of European Union Case Law of the Court of Justice of Exropean Union: A Visit the Wine Cellar... oe. it, pp. 139-159. > Regulamentul (UE) ne. 1308/2013 al Parlamentului European si al Consilului din 17 decembrie 2013 de ‘Sstiuire a uneiorganiziri comune a pietelor produselor agricole. Politicle Uniunii Europene Astel, Curtea a avut ocazia s& completeze, in aura Germania v. Consitiul',in cadrul uméririi obiectivelor constind in insttuirea unei Politici agricole comune si stabilirea unui sere en Comeuentt nedenaturats, art 42 din TFL Tecunoaste prevalenta politicii {cole comune asupra obiectivelor tratatulul. In domeniul concurentei si competenta leeiuitorului Uniuni de a decide in ce masura hormele in materie de concurenti se aplica in sectoral agricol. Cu toate acestea, Cures ¢ Precizat in Milk Marque, c& organizatile Dimparion Pistelor produselor agricole nu eonsttie vn Spatiu lipsit de concurena Dimpotriva, mentinrea unei concurenteefesting Pe Picfele produselor agricole face parte dintre obiectivele p $i ale organizarii comune a piejelor De asemenea, in eauza Compassion in Wor td Farming’, Curteaa stabilit 3, in cazul in membee a Un Tegulament privind organizarea comund piefei intr-o anumita zona, statele mnaubre sunt obligate s8 se abind de la adoptaren ark ior misuri care ar pu sau crea exceptii de la acesta oliticii agricole comune tea submina 7.6.3.2. Platile directe cdtre fermiert Regulamentul Parlamentului Europ decembrie 2013 de stabilire a unos Stabileste normele privind plate di nalitanes tte cu conditia ca fermicii si respecte conditii stricte priv nalitatea, ce implica séndtatea si bundstarea oamenilor si a animalelor, s si medi. wan si al Consiliului nr. 1307/2013 din 17 F norme privind plitile directe acordate fermierilor’ © acordate fermierilor in cadrul PAC. A. tatea plantelor 1 Giz! mecanismelor de sprijin direct, se thoe ecerea de la ,decuplare” Ja -drectionare™. Sistemul de deeuplare de product @ ajutoarelor agricole si de acordare a intra erin general pentru venit, care incepuse sf fe aplicat din 2003, se transforma acum intr-un sistem in care fiecare component cote legata de obiective specifice sata de bazi este 0 schema de sprijin periru Veniturile agricultorilor. Platile directe acordat “te Prin intermediul schemelor de sprijin din fceare lark a UE, te fermierilor sunt realizs Exist doua tipuri de scheme: ~ schema de plati de baza; ~ schema de plat unica pe suprafat A, 0 schema de tranztie simpliicata state membre entra noile " Hotinirea Curt din 5 octombrie 1 Uniunié Ewropene, pet. 61 Hovgarea Curt dn 9 septembre 2003, Cauza 137100, Neer of State for Trade and Industry i The Dass cg neral of Far Tr, National Farmers’ Union, ECLUEUsC-500%, et 6 Tider, pe. 58, “Hotireea Cur din 19 martie 1998, Cauza C-1196 Food ex parte Compassion in World Farming Lat ® Regulamental (UE) nr, stabilire a unor norme privind plajle dig 994, Cauza C-280/93, ‘blica Federald Germania v. Cons The Queen v. The Com ion Commission Ik Marque Ltd ex parte M Cre Siaen ¥. Minister of Agriculture, Fisheries and {CLEEU-C:1998:113, Sopean sal Consiluui din 17 decembrie 013 de Jul (CE) nem pin scheme de prin in cadml police me soo ne de abropae a Regulamentull CE) ae ese al Consiliului sia Regulamentule (CE 1 73/2009 al Consluu, publica in JO L347 dn sy pp. 608-670, * Parlamentul European, F 019, Primul Pilon al PAC: 1 Adecembrie isd deseriptiva despre UE — felor (OCP) pentru pro Organizarea Eu Pia eco buni stru ince agric nec fi lim Prin v Politica agricolé comuns Plitite de catre pie, precum protejarea zonclor rurale" Plata de bazi este completata de alte pti de sprijin Pentru venit, dedicate anumitor Pie de pi btti de beneficiar. Printre acestca se numara pltile pentru tinerii fermieri, plitle de .inverzire” si schemele suplimentare optionale pe care farile membre ale UE pot alege si le aplice. Statele membre trebuie sf aloce 30% an Pachetul lor financiar national de platidirecte pentru platle ,de inverzire”. Segmentul de 70% care riméne este alocat »Platilor de baza” Pentru a alinia mai bine practicile a UE a introdi 2.6.4. Al doilea pilon al PAC: politica de dezvoltare ruralé Temeiul juridie in vigoare este Regulamentul nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiiuluiprivind sprijinul pentru dervolu rural” si Regulamentul ‘2017/2393, Omnibus, Politicd de dezvottare ruralé insoyeste si completeaza platile directe si masurile de Piafd ale PAC, find cocrenta cu obiectivele generale legate de politica de coeziune economica si social, astfel cum sunt prevazute in TFUE* De-a lungul timpului, politicile 2° propunerile sale inifale* privind politica agricola comuna, Comisia a identificat shecesitatea de a mari fermele prea mici $1 pentru a regrupa exploatatiile fragmentate”’. Comisia s-a temut cd, ,fira astfel de modifieari structurale, viitoarea crestere economic& ar 4 limitata la zonele industriale si zonele care aveau deja structuri agricole mai avansate” Prin urmare, a eSutats8 promoveze 0 politic structural eave ct creeze ferme mai mari, -——_—_—_____ sicmia Comuniiilor Europene, St imelegem polite Unie! Europene: doricuttrd ~ Potiica aim One UE PAC): penta hrana nowt, pomrusonele eee en $1 pentru medial in care ‘rdim, Oficial pent Publica al U 8. sregtnsia Europeand, Memorandum on the Reform of Agriculture in the European Economic Community Scanmares, COM (68) 1000 Final, Pars A and B, in Baledn or ie European Communities nr. 1/1969, isponibil pe hip:/aet put eu S60

    You might also like