= CURS PENTRU INFIRMIERE ~ IL INFIRMIERA $I CONCEPTUL DE SANATATE CAP. L1 INFIRMIERA $I LOCUL EI DE MUNCA Infirmiera reprezinta categoria de personal medical care acorda zilnic ingrijiri de igiend, alimentatie si confort bolnavului. Infirmiera igi desfagoara activitatea in unitafi sanitare cu paturi (spitale, centre medicale, cabinete de mici interventii chirurgicale, stafionare) sub indrumarea si supravegherca asistentei medicale. Pregiteste patul si schimba lenjeria bolnavului, ajuti la efectuarea toaletei zilnice a bolnavilor imobilizafi, ajuta bolnavul si se alimenteze. Deasemenca infirmiera este cea care asigura curdfenia si ezinfectia zilnica a salonului ori de cate ori este nevoie, ajuta bolnavii pentru efectuarea nevoilor fiziologice. Deducem de aici c& infirmiera, in cadrul echipei medicale, detine un ol foarte important, deoarece indicatille terapeutice ale medicului, tehnicile si ‘ngrijirile medicale efectuate de citre asistenta medicala, nu ar fi complete si eficiente daca nu se impletese cu ingrijiile clementare acordate de infirmiera (mai ales in cazul bolnavilor imobilizati la pat gia celor cu nevoi speciale), Pentru a exercita aceasté meserie o persoani trebuie si dispund de anumite calitati morale si fizice. Ca si calitifi morale pot fi enumerate urmitoarele: stipinirea de sine, ribdarea, optimismul, constiinciozitatea, punctualitatea, promptitudinea in luarea deciziilor, spiritul de echipa. Calitatile fizice de care trebuie s& dispuni o persoani pentru a deveni infirmiera sunt: forja fizic’, rezistenta fizict, migcdri sigure si coordonate. Unitatea sanitar’ cea mai reprezentativa, in care isi desfigoari activitatea infirmiera, este spitalul. De aceea este necesar s& definim nofiunea de spital. Spitalul este unitatea sanitard cu paturi, de utilitate public, ou litate juridica, in proprietate fie publica, fie privaté, care asigurd medicale. Aceste servicii sunt de mai multe tipuri: preventive, iri fn caz de graviditate si materitate,(CURS PENTRU INFIRMIERE. grijiri pentru nou-niscuti, Rolul major al spitalului este legat de participarea s@ la asigurarea stirii de sinatate a populatiei Spitalele trebuiese acreditate de cite Ministerul Sanmtaqii dar serviciile medicale nu reprezintd unic& activitate desfigurata in interiorul institutiei, in spitale pot avea loc activitati de invafimant medico-farmaceutic (de Ia postliceal la universitar i postuniversitar) precum si de cereetare stiimtificd. Spitalul réspunde pentru calitatea actului medical, pentru conditille de cazare, igiend, alimentatie gi de prevenire a infectiilor nosocomiale (infect intraspitalicesti) pe care este obligat si le ofere. De asemenca, este obligat si acorde primul ajutor $i asistenta medicala de urgenfa oricarei persoane care se prezinta la spital, dact starea ei de sinitate este criticd. Dupi stabilizarea functiilor vitale, daci este cazul, persoana poate fi transportatd la o unitate medi tara de profil. Transportul va fi asigurat tot de catre spital. Tipuri de spitale ~ exista mai multe criterii de clasificare a spitalelor care trebuie precizate pentru ca faciliteazi buna intelegere a tipurilor de unitati spitalicesti intdlnite in practica, © Spitalul general trebuie si aibt minim 3 dintre cele 4 specialitaqi de bai (medicind interna, pediatrie, obstetric’ — ginecologie si chirurgie generala) in timp ce spitalul de specialitate asigurt asistent% medicala intr-o singura specialitate 4) Spitalul de urgenga trebuie si fie bine araplasat, accesibil pentru un teritoriu extins, trebuie si aiba multe specialitéi, aparatur corespunzatoare si personal specializat si trebuie s& includa un «departament de urgent. ©) Spitalul pentru boinavi cu afectiuni cronice gizduieste bolnavi cu © durata de spitalizare prelungiti, datorita specificului patologiei. Boinavii cu probleme medico-sociale vor fi ins preluati de cdtre asistenta sociala, @ Spitalele judetene deservesc intregul judet iar spitalele municipale/oriisenesti trebuie si aib& in componenta cel putin cele 4 specialitati de baz. © Spitalul clinic are cel putin 2 clinici in specialitai diferite care desfagoari activititi medicale, de educatie medicala continua, de invafamant si cercetare P) Spitalul universitar are toate sectile de specialitate organizate drept clinici universitare. Scctiile clinice sunt sectii de spital ce desfisoara activititi de invatamant universitar In Iegea spitalelor, sunt definite ca tipuri aparte de spitale sanatoriul, preventoriul si centrele de sinstate, Sanatoriul asociaza procedee terapeutice obisnuite si factori curativi naturali — = OAMMR— FILTALA BUCURESTI- 6 BAB al —|= CURS PENTRU INFIRMIERE. $$ SERSPENTRUINFIRMIERE = Preventoriul asigura prevenirea si combaterea TBC la copii gi tineri dar si la bolnavii de TBC necontagiosi Centrele de sinitate (cu/fird paturi) asigura asistema medicala Pentru populatia mai multor localitati, in cel putin 2 specialititi Personalul medical, format din medici, asistenti medicali, infirmicri, desfisoard o activitate de mare rispundere: de ocrotire a sinatatii si de sistent medicala a populatiei. in acest scop, personalul medical trebuie si. demonstreze cunostinte si caliti}i morale deosebite. Personalul medical, prin activitatea sa, se adreseazi omului — copil, adult, batrin ~ trebuie s& cunoascd conditille ce pot determina pierderea sinitisi, mijloacele prin care poate fi redata starea do sinitate sau ameliorarea stiri pacientului. Personalul medical este obligat si cunoasca posibilitatile si cdile de ‘ansmitere a infecjiilor nosocomiale si si preying aparitia infectiilor nosocomiale. Deasemenea, acesta trebuie si cunoascd si aplice normele de igiend si protectia muncii in spital. Serviciile medicale se adreseazi omului séndtos (prin actiuai de educatie sanitara si de profilaxie a bolilor) dar mai ales omului bolnav. Pentru a infelege conceptul de om bolnay, trebuie definita mai intai nofiunea de om sanitos. Conforin declaratiei OMS, sdnatatea este o stare de bine , din punct de Vedere fizic, mental si bunastare socialA total, nicidecum lipsa une boli sau infirmitat. Factorii majori care pot afecta sindtatea sunt umitorii: conditile sociale, conditile medicale, conditiile alimentare, factorii ereditari, stilul de viata, persoana sanitoasa trebuie si prezinte urmitoarele caracteristici: ~ capacitate de a face fa stresului cotidian gi de a face tot ceea ce- si doreste; optimism, atitudine pozitiv’, autodisciplina si compasiune fafa de ceilalti; capacitate de a rezista la boli; greutate normalé si o alura proportionala: ochi stralucitori, rapiditate in réspunsuri; pir strilucitor, firi mitreags; inti curafi, fra cari, gingii sindtoase; muschi si piele elasticd, mersul agil; ~ _abilitatea de a se odibni si a dormi bine Existenfa stndt8tii este recunoscuti deci cand toate componentele Organismuluj individual functioneazd cum trebuie. Sénitatea este considerat Pierduta stunci cind apare boala, adict atunci cand echilibrul biologic dintre OAMMR — FILIALA BUCURESTI-organism si mediu se modified sub influenta unor factori interni sau externi, cu limitarea capacititii de adaptare a organismului la medi. Factorul care schimbi echilibrul dintre organism si mediu se numeste ‘cauza patogeni, iar efectul siu — stare patologicd. Boala este deci o stare patologicd. De aici reiese ca omuul bolnav este acea persoani care trebuie ajutata de catre alt’ persoan’ (medic, asistent, infirmier8) si-si indeplineasca anumite sarcini pe care si le-ar indeplini singur, d posibilitatea si cunostinfele necesare, cu scopul de a-si recdstiga independenta cit mai repede. A. Masuri pentru asigurarea unui mediu corespunzitor pentru pacientul spitalizat in pital, pacieatul trebuie sa se simta si si fie protejat contra tuturor agresiunilor interne sau exteme, pentru menfinerea inlegritatii sale fizice gi psihice. Rolul major al infirmierei in acest sens este reprezentat de asigurarea securitiji fizice si sociologice a pacientului. Securitatea fizica a pacientului consti in: > prevenirea accidentelor > prevenirea infectiilor nosocomiale > prevenirea agresiunilor determinate de: agentii fizici (mecanici, termici), chimici (arsuri chimice, intoxicatii), agresori umani, animale si autoagresiuni (mutibiri, suicid). Sccuritatea sociologicd a pacientului consta in existenta si intretinerea unui mediu snitos. Acesta este reprezentati de: salubritatea mediului; calitatea si umiditatea aerului 30% - 60%; temperatura ambiantd intre 18,3 — 25 grade C; fiiri poluare fonied, chimicd, microbian’; mediu de siguranta. vvVVY Construcfia si funcfionare spitalelor Ideal ar fi ca spitalele s& se construiasc tn afara orasului, in zone nepoluate, ferite de zgomot, inconjurate de zone verzi. Spitalele se pot construi in sistem monobloc sau pavilionar, iar functionalitatea lor si asigure conditii superioare de igiend Spitalele au in component I. Serviciul de primire a pacientilor, Acesta este un loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie, deparazitare, imbracarea cu haine de spital) si @ jimbracimintei cu care pacientul a venit - dezinfectie, deparazitare, pastrare). 7 OAMMR— FILTALA BUCURESTI - 8CURS PENTRU INFIRMIERE ENR INFTRMIERE 2. Sectia cu paturi este unitatea functionala de baza a spitaluiui care cuprinde 25 ~ 100 de paturi repartizate in saloane. Salonul este locul de ingrijie a pacientului si trebuie s& confind un numar redus de paturi, si fie insorit, sa fie dotat cu mobilier redus, cu apa curentl, s& aibi conditii de ventilatic gi aerisire, 3. Anexele gospodaresti: blocul alimentar §i spalétoria. 4. Alimentarea cu apa. Apa distribuita trebuie si indeplineasc& conditiile de potabilitate si s& fie distribuiti in mod continuu, pentru a asigura necesititile de igiend a pacientilor si a personalului medical. 5. Spatii de depozitare si colectare a reziduurilor si deseurilor. B. Masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale prin respectarea circuitelor functionale ale spitalului Cireuitul functional reprezinta sensul de circulatie, in interiorul unitafilor sanitare, ale unor materiale si instrumente. Circuitul poate fi septic si aseptic. 1. Circuitul septic este sensul de circulatie care indie’ introducerea germenilor patogeni generatori de infeetii, in interiorul unitatii sanitare. 2. Circuitul aseptic este sensul de circulatie care asigura conditii de rotectie impotriva infectilor, in interiorul unei unitati sanitare, Unititile sanitare functioneazs pe baza resepararii circuitelor septice fata de cele aseptice iar in interiorul spitalului trebuiesc respectate urmatoarele cireuite fumefionale: ~ Circuitul de intrare si iesire al personalului; + Circuitul de primire a bolnavului in spital; ~ Circuitul lenjeriei; ~ Circuitul alimentelor si veselei; ~ Circuitul instrumentelor si materialelor; + Cireuitul vizitatorilor. 3. Cireuitul de intrare si iesire al personalului Pentru a asigura sccuritatea pacientului fafii de agentii patogeni adusi din exteriorul spitalului, dar si a personalului medical fata de pericolele microbiene din interiorul spitalului, in constructia spitalului trebuie si fanctioneze o zona destinata intrari gi iesirii personalului medical catre si de la locul de munca. Popular acest loc poarta numele de "vestiar””. Vestiarul va Ai amplasat la subsolul sau la parterul spitalutui, Aceast& incinta trebuie dotata cu: + dulapuri pentru hainele de exterior; ~ cabine cu dusuri si spalitoare, WC-uri; FILIALA BUCT! ~(CURS PENTRU INFIRMIERE = dulapuri pentru imbricdmintea de protectie (halite, calote, panto de spital). 4. Circuitul de primire al bolnavilor in spital Amplasarea serviciului de primire — internare se face in legétu direct. cu accesul principal in spital, serviciul de urgent si (dupa az serviciile de spitalizare de o zi, epurare renala, chimioterapie, intreruperi sarcina. 5. Componentele functionale ale serviciului de primire — inten sunt: 4) unitatea de intocmire a documentelor medicale care cuprinde structuré: spafiul de asteptare previzut cu grupuri sanitare si 2-3 birous conexate intre ele $i previizute cu amenajari pentru relatia cu publicul; b) compartimentul de examinari medicale care include cabinete é consultatie specializate; ©) unitatea de igienizare sanitara, va cuprinde filtre de prelucrare sanits si grupurile sanitare aferente. Pistrarea hainelor bolnavilor pe perio: internitii se face intr-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, direct de spatiile de igienizare dar gi de unitatea de externare. @) unitate de gestiune haine si efecte de spital — aici pacientul va imbracat cu haine de spital; ¢) unitatea de externare. Dupa ce bolnavul a fost inregistrat, consultat, igienizat si imbracat hainele de spital, acesta va fi transportat de citre brancardier pe clrucior sz targa (in functie de starea bolnavului) citre secfie. Ajuns in sectie, bolnav: va fi repartizat de citre personalul medical de serviciu (medic, asistenta sei asistenta medicala) la salon, 6. Circuitul lenjeriei in spital Spalitoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul cl principale a spitalului, in care caz se vor asigura toate masurile pentru a m permite pitrunderea in spafiile medicale a aburului si mirosurilor, fie i pavilion separat (eventual cu alte functiuni gospodaresti), in care comunicarea cu cladirea spitalului se va face printt-un coridor de legitura. Organizarea spatiilor se face in flux continuu, dupa cum urmeazi a) Camera pentru primirea si trierea rufelor murdare in care rufe! murdare, ambalate in saci, sunt aduse de personalul sectiilor si pr spalatoriei. b) Spatin pentru dezinfectia rufelor, amenajat cu cazi de baie pent inmuiere in dezinfectant, in numar suficient pentru a putea separa rufel provenind de In diversele sectii. Dezinfectia se poate face si direct in utila mecanizat de spilare, numai dacd acest utilaj are un program special d dezinfectie, corespunzator cerintelor de igiena pentru spitale; ~OAMMR — FILIALA BUCURESTI-(CURS PENTRU INFIRMIERE. ©) Spalatoria propriu-zisa, in care se amplaseaza utilajele mecanizate pentru spiiare i stoarcere prin centrifugare; 4) Spatii pentru uscatorie gi caleatorie (sala comund sau compartimentati pentru cele dou operatii, separati ins de sala spalitoriei pentru a sigura ‘menginerea conditiilor de igien); uscarea si cdlcarea rufelor se face mecanizat sau manual ; e) incapere pentru repararea rufelor, amplasaté intre cilcatorie si depozitul de rufe curate; 1) Depozit de rufe curate, in care se face si sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru sectiile si servicile de destinatie; g) Camera de eliberare ruft curate, in care are acces personalul din secfiile medicale; 7, Circuitul alimentelor si veselei Blocul alimentar se poate amplasa att in cladirea principala a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea masurilor corespunzitoare privind protectia spatiilor spitalicesti fata de degajarile de abur si mirosur, fie intr-o clidire separatd, in care caz legitura cu spitalul se va asigura printr-un coridor inchis. Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea si indepirtarea reziduurilor menajere conform normelor. Bucdtaria are circuit inchis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare sievacuare deseuri menajere; Interfafa spre spital o constituie oficiul de distributie in care are acces personalul de ingrijire din sectiile medicale, Modul de amenajare a oficiului de distribujie a mancrii depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora Ja sectiile de spitalizare, astfel: a) livrarea alimentelor preparate se face pentru intreaga cantitate necesara unei sectii (in recipiente mari); in acest caz incalzirea si portionarea mincdii se face in oficiile alimentare ale sectiilor gi tot aici se spala si se pistreazi vesela pentru pacienti si cArucioarele de transport. Oficiile alimentare vor avea dimensiunile si vor fi echipate corespunzitor pentru aceastii activitate; >) din blocul alimentar, alimentele preparate se livreazd gata portionate pentru fiecare pacient, situatie in care oficiul de distributie (sau bucatatia) va fi dotata cu o linie speciala de portionare si catering. Transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale sectiilor de spitalizare se poate face fie in cirucioare inchise prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente, daci oficiile sectiilor se afl pe aceeasi vertical cu oficiul central de distributie. 8. Circuitul vizitatorilor - OAMMR— FILIALA BUCURESTI~ CURS PENTRU INFIRMIERE ~ Orele de vizité in spital vor fi 14 -16 si mai limitate in sectile cu rise de transmitere a infectiilor (matemitate, ATI, sectii de boli infecto - contagioase).. ‘Aparfinitorul se prezint& la unitatea de primire a vizitatorilor situat la parterul sau subsolul spitalului, de unde prin prezentarea actului de identitate ‘va primi un halat alb, de protectie, apoi acesta va fi indrumat catre sectia in care se afla pacientul, Pe sectie aparjindtorul se va deplasa in liniste, ajuns in salon fi va respecta pe ceilalfi pacienfi internati si se va incadra in orarul de vizita. Dupa expirarea timpului de viziti, apartinatorul va piri sectia si va preda halatul de protectie. Atenfie! Este interzisd intersectarea circuitelor functionale si nerespectarea vreunui circuit.= CURS PENTRU INFIRMIERE ~ CAP. 1.2. PROTECTIA MUNCH fN UNITATILE SANITARE Guvernul a emis o serie de legi care oferd protectie cadrelor medicale, la locul de munci, fai de imbolnavirile si accidentele care pot surveni in timpul gi din cauza activitatii. De aceea la locul de munca se face instructajul de protectia muncii, initial la angajare apoi se reia periodic. Ca legislajc in domeniulsecuritii sndti in munca avem: Constitutia Roméniei; Legea 52/2003, Codul Muncii; Legea protecfiei muneii nr. 90/1996, republicata; Norme generale de protectia muncii ed. 2002; Lege nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000, privind regimul deseurilor. Instructajul de protectia muncii se efectueazi de citre cei care organizeazi, controleazi si condue munca. Instructajul se efectueaz’ tuturor persoanelor care lucreazi in locuri de munca unde exista pericol de accidente sau imbolnaviri profesionale in cadrul instructajului introductiv general se vor prezenta, in principal, informatii privind > Importanta cunoasterii si respectirii normelor de securitate si igiena e muncii; > Semnalizarea de securitate in incinta institutiei, circulatia ta locul de munca; > Cunoasterea locurilor cu pericol de explozie, incendii si a interdictiei pentru aceste locuri; Reguliprivitoare la transportul, manipularea si depozitarea materialelor cu indicarea limitelor greutifilor admise, pe categorii de varste si pe sexe, pozitii ergonomice corecte la ridicarea si transportul manual el greutafilor, Reglementari in vigoare privind acordarea echipamentului de protectie ori a echipamentului de lucru, importanta $i obligativitatea folosirii acestuia; Importanta ordinii si curftenie pe cdile de acces gi la locul de munel; Nojiuni generale de electrosecuritate, ventilate si iluminat; - ~OAMMR — FILIALA BUCURESTI-= CURS PENTRU INFIRMIERE - > Nofiuni de igiena muneii; > Notiuni generale privind prevenirea si stingerea incendiilor. in sectorul sanitary unele norme de protectia muncii sunt comune locurilor de munca: a) Dozarea efortului fizic — transportul greutatilor va fi efectuat cu cérucioral, cu liftul, Ridicarea si schimbarea pozijiei bolnavului in pat va fi efeetuata de catre 2 ~3 persoane, folosind tehnici specifice ») Evitarea umezelii ~ se va folosi echipament de protectie ~ manusi, sorturi, cizme de cauciuc. ¢) Prevenirea accidentelor prin electrocutare gi a incendiilor provocate de curentul electric ~ aparatele electrice vor avea coneetare la pamant si vor fi periodic verificate de specialisti. Orice defectiune a prizelor, intrerupatoarelor va fi anunfat d) Prevenirea accidentelor datorate buteliilor cu gaze comprimate st lichefiate — acestea vor fi vopsite in culori conventionale si inscripfionate Buteliile vor fi manipulate cu grid (se va evita ciderea, lovirea lor), vor fi depozitate corespunzitor si vor fi mentinute la distanja fafi de sursele de caldura, Buteliile cu oxigen vor fi ferite de contactul cu substante grase, ¢) Prevenirea accidentelor provocate de gazul metan — defectiunile instalatiei de gaz metan vor fi anuntate de urgenta. Focul va fi aprins si va fi stins la arzitor de citre aceeasi persoani. La plecarea din serviciu se verifica daca sursa de gaz este intrerupta ) Prevenirea imbolnavirilor profesionale provocate de substante folosite la dezinfectie ~ se vor intrebuinta minusi, masti. 2) Masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale ~ purtarca echipamentului de protectie (calota, halat, minusi) majorit chimik A. Precautiuni universale - PU Scopul aplicarii PU este acela de # preveni propagarea infectillor cu cale de transmitere sanguind, la locul de munca al personalului. Conceptul de PU se refera la: + misurile care se aplici in vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, in timpul actului medical; = singele, alte fluide biologice si fesuturile tuturor pacientilor se considera a fi potential infectate cu HIV, HBV, HCV ¢i alti agenti microbieni cu cale de transmitere parenterala (sanguind); ~ tofi pacienfii se considera potential infectati cu HIV, HBV, HCV sau cu alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguin, deoarece: cei mai ~ OAMMR— FILTALA BUCURESTI- 4CURS PENTRU INFIRMIERE. $$$ ERSENTRU INFIRMIERE = mulfi dintte purtitorii de HIV, HBV, HCV $i alti agenti microbieni sunt asimptomatici Reguli de bazii in aplicarea Precautiunilor Universale: ~ considera toti pacientii potential infectatis > consideri ci sdngele, alte fluide biologice si fesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV; ~ consider c4 acele si alte obiecte folosite in practica medical sunt contaminate dupa utilizare, Contactul tegumentelor i mucoaselor cu urmitoarele produse trebuie considerat fa ris ~ singe; ~ _lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalorahidian; = sperm, secretii vaginale; = fesuturi; ~ orice alte fluide organice vizibil contaminate cu singe. Aplicarea precaufiunilor universale se refera la: * Utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect: Echipamentul de protectie este barierd intre lucritor si sursa de infectie, utilizati in timpul activitifilor care presupun rise de infectie. Categorii de bariere utilizate pentru aplicarea precautiunilor universale: 1. Manusi @) Trebuie utilizate in urmatoarele situatii: > anticiparea contactului mainilor cu. singe, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sange, tesuturi umane: ~ contact cu. pacienti care singereazi, au pligi deschise, escare de dccubit, alte leziuni cutanate; ~ manipulares, dupa utilizare a instrumentarului contaminat, in vederea curatirii, decontamintri, +b) Felul manusilor > de uz unie sterile: - chirurgie; + examinare inter’; ‘OAMMR— FILIALA BUCURESTI ~ ————jmerventii. care implic normal sterile; uneori sunt neces see gament pacient ca soli de coms > nesterile curate: rica un contact cu mucoaselés dea 2 Jindri curente, care imp! ‘contrat’; de materiale contaminate; piologice contaminate, +e exist 0 recomandare = manipularea ~ Tiratenie, indepirtare de produse 5 “do uz general, mens) de etucines seats de Hntrefinere, are imple NP produse biologice considerate 4 ficontaminate; *biologrecrare materiale contaminates curitire si decontaminar suprafeje comaminats jnstrumentar, ‘material moale, en manipularea de materiale contaminate; @) Mod de folosit 0) Mhimbare dupa fecare pacients ~ gapi folosire se spala mai ntai mainile cu mansi, dup Core acest se indeparteazd, prinzind margin minei prin exterior aruncinid-o wr ntainerul special pentru colectike si apoi prinzand-o Pe cealaltd, ou me oy aia si aruncnd-o 12. acelast container a! contact ou singe si alte Iibera prin interior, Seo ta indemans mmupa Indeplrtarea, manusilor inainile se spat din nou, 10 — emne vizibile de deteriorart seconde, chiar daci mamusile me prezintd timpul activittit incheiate; sea pamusile de uni utilizare mu 5° reuti dezinfecteaz’; pot decontamina si reutliza, ac Gmbatranire caucive, ete-) Jizeazd, deci nu se ourett jn timpul tuturor activitailor din un 2, Halate obisnuite - medicale. 4. Sorturl, blaze impermeable = completeaz portul halatelor sina se anticipea7a producerea d= stopi, pichturi, jetur cu proguss bic potential contaminate, protejand tegumentele ‘personalului medical din: Pe cectii cu profil chirurgicals Ghee activititi administratives ~ servieii de urgent 4, Masea , protejeazat = tegumenteles Trucoasele bucalé si nazall ale personalului medical,= CURS PENTRU INFIRMIERE - 5, Protectoare faciale (ochelari, ecran protector etc.), protejeazi: ~ tegumentele; ~ mucoasa bucala, nazalé si oculara, 6, Echipamente de resuscitare, protejeaz’i mucoasa bucala in timpul instituirii respiratiei artificiale. 7. Bonete - simple (textile), sau impermeabile, 8. Cizme de cauciue. Cel mai important i uneori singurul mod de prevenire a contamingrii, a diseminarii agentilor microbieni. Mainile se vor spat la intrarea in serviciu si la pardsirea locului de munci; la intrarea gi la iegirea din salonul de bolnavi; inainte si dupa examinarea fiecirui bolnav; ‘nainte si dupa aplicarea unui tratament; dupa scoaterea minusilor de protectie; dupa scoaterea mistii folosita la locul de munci; ‘nainte de prepararea gi distribuirea alimentelor si a medicamentelor administrate per os; ~ dup’ folosirea batistei; ~ dupa folosirea toaletei; ~ dupa trecerea mainii prin par; + dupa activititi administrative, gospodaresti. Cum se spalii mainite? + indepartarea bijuteriilor (inele, britari), ceasurilor; + unghii ingrijte, tiate scurt; ~ utilizare de apa curenta si sipun pentru spilarea obisnuita; - in cazuri de urgenti este permis utilizarea de antiseptice ca inlocuitor al spalatului, dar nu ca rutin; ~ in uncle situatii spAlarea este completata de dezinfeotia mainilor (dupa manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagiosi si a celor cu imunodepresie sever; dupa efectuarea toaletei bolnavului la intemnare si in spital; dup manipularea si transportul cadavrelor);, Stergerea, uscarea este obligatorie ~ cu hirtie absorbanta; - prosop de unica intrebuintare; ~ uscdtor electric pentru main, Eee ‘OAMMR— FILIALA BUCURESTI-= CURS PENTRU INFIRMIERE - © Prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expune profesional 1. Expunerea profesionala prin inoculri percutante: intepare sau taiere; contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate: contaminarea mucoaselor, in timpul: ‘manipulirii de produse biologice potential contaminate; ‘manipulirii instrumentarului si a altor materiale sanitare, utilizarea in activitati care au dus la contaminarea cu prod biologice potential infectate > prin intermediut instrumentelor ascutite; materialului moale; suprafefelor, altor materiale utilizate in activitatea din unit sanitare; reziduurilor din activitatea medicala, 2. Metode de prevenire @) Obiecte ascusite: colectarea imediat dupa utilizare in coi rezistente la infepare si taiere, amplasate la indemind si corespunzator, pentru: = distrugere; = evitarea recapisonirii, indoirii, ruperii acelor utilizate. 1) Lenjerie: ~ manipularea lenjeriei contaminate cu singe gi alte produse bola potential contaminate cat mai putin posibil; = sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in = special destinate; = colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in corespunzitor; + evitarea pistririi lor indelungate, inainte de prelucrare; = asigurarea ‘unui ciclu corect si complet de prelu decontaminare; = curdtare si decontaminare: folosirea minusilor la indepés urmelor de singe, alte lichide biologice sau fesuturi; decontaminarea cu substanfe clorigene; indepartarea cu hirtie absorbanta care se colectez ccontainere sau saci de plastic marcate; = dezinfectie cu solutie germicida ©) Reciduuri infectante. 7 OAMMR ~ FILIALA BUCURESTI -= neutralizare prin ardere sau autoclavare 7 ‘colectare - recipiente impermeable, marcate pentru diferentierea clara prin culoare gi etichetare @ Igiena personala: = spalarea mainilor ; = spilarea altor parfi ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate; ~ * evitarea activititilor cu rise de expunere in caz de existenta de leziuni cutanate, de prezenta unui deficit imunitar, de graviditate; @) Asistenfa de urgenta, principii: © chiar si in situafit de urgen{a se vor asigura cele necesare respectari principiilor precautiunilor universale. 3. Atitudinea in cazul expunerilor profesionale cu produse biologice care fac obiectul precautiunilor universale a) Inoculare percutand, intepatura, tiietura: spiilarea la jet de apa curenta timp de 5 minute; > aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spalarea cu ap si spun sau detergent b) Expunerea mucoaselor: ~ clitirea gurii cu apa curentt; =~ clitirea mucoaselor oculare cu apa curenta sau ser fiziologic. ©) Raportarea evenimentului: = medicului personalului imediat dupa expunere; « jnregistrarea datelor de identificare a pacientului ~ sursa (dacd este posibili identificarea); = jnregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus: = momentul si felul expunerii, = primul ajutor. 4, Medicul personalului decide: ~ asupra personalului; - asupra pacientului. = consiliere si consimtémént protestare; > testare privind statutul imunitar i infectios (HBV, HIV, HCV) in dinamica; ~ urmirire clinica, profilaxie, tratament complicatii ale expunerii. ee _ OAMMR— FILIALA BUCURESTI:(CURS PENTRU INFIRMIERE - B. Noxele profesionale ale activitatii medico sanitare ingrijirea bolnavilor este o activitate complex ce este supusi pericolelor. Afectiunile de care suferi bolnavii cit si aparatura si materialele cu care se lucreaza pot avea repercusiuni grave sau chiar fatale, asupra personalului. Personalul de ingrijire trebuie si constiemtizeze gi si isi asume riscurile, in momentul in care se dedicd meseriei alese. Volumul si intensitatea riscului pot fi ins reduse printr-un comportament corect la Jocul de mune, precum i printr-o serie de masuri de protectie, menite si evite efectele ditunaitoare ale muncii cu bolnavul. Cauzele generale ce pot produce de accidente yi boli profesionale ia munca medico sanitarl sunt: umezeala, curentul electric, explozia gazelor sub presiune, efortul fizie incorect dozat, actiunea substanfelor toxice, caustice, corozive si inflamabile, a) Umezeala poate fi considerat’ nox profesionala, _actiondnd asupra personalului care se ocupa cu igiena, imbiierea bolnavilor si curajenia saloanelor, cabinete de consultatii si a altor unexe aferente ale spafiului de spitalizare, Umezeala apare ca nox profesional in toate unitajile spitalicesti la spalatorii, indiferent de dotarea tehnologica de care dispune. ‘Munca in mediu umed provoaci! lezarea tegumentelor mainii, ceea ce favorizeazi formarea eczemelor sia infectiilor locale. Dacd umezelii i se suprapune gio temperaturi mai joas’, acesta va favoriza imbolniivires articulatiilor, a muschilor gi, in general, a aparatului locomotor. b) Curentul electric prezinti pericol de electrocutare. Energia clectrica se utilizeazi pe scara larga atat pentru diagnostic cat si pentra tratament. intrefinerea curenti a spatiilor de spitalizare, a anexelor cat si anumite metode de tratament se face cu aparate electrice, care, utilizate incorect sau in stare defect poate da nastere la accidente grave sau chiar fatale, ©) Explozia gazelor este deasemenea posibilé. Pericolul este mai mare in blocul operator, in sectia de anestezie si terapie intensiva, fizioterapie, unde se Iucreazi cu oxigen, bioxid de carbon, aer comprimat, bai carbogazoase si aerosoli. sau diferite substanfe anestezice generale in butelii. in oficiul alimentar, pentru reincilzirea hranei bolnavilor se utilizeazd i butelii metalice cu gaz lichefiat, care, mAnuite sau depozitate necorespunziitor, sau sunt lisate deschise, pot prezenta pericolul exploziei gazelor. 7 OAMMR — FILIALA BUCURESTI -- CURS PENTRU INFIRMIERE - d) Substantele toxice, caustice, corosive, precum si ceie inflamabite prin depozitare, etichetare, manuire, transport incorect, spilarea recipientelor incomplet golite, reprezinté surse posibile de accidente si imbolnaviri profesionale. Orice substanf’ utilizatd in spitale pentru dezinfectie, dezinsectie, gi intrefinere curent, materiale folosite pentru exploriri fumetionale ca gi medicamentele trebuie considerate toxice si periculoase pentru organismul ‘uman, Folosirea acestor substanfe necesita o atenfie deosebita, intrucat ele pot pitrunde in organism nu numai pe cale digestiva, ci si prin inhalare sau prin piele. ) Efortul incorect dozat constituie, deasemenea, 0 noxi profesionala frecventa in activitatea de ingrijire a bolnavilor. Ridicarea sau schimblrile de pozitic a pacientilor imobilizati in pat, transportul acestora cu targa sau cAruciorul necesiti. 0 tehnici corecti, pentru a nu se produce vatémari ale sistemului locomotor al personalului (febri muscular’, discopatii, intinderi de ligamente). Pericolele aparute prin actiunea noxelor profesionale, pot fi evitate prin masuri de protectie adecvate. Dintre acestea o important deosebiti revine echipamentului de protectie. Acest echipament trebuie menfinut totdeauna in stare impecabilé. Folosirea echipamentului de protecfie este obligatorie, acesta constituind uniforma de serviciu. C. imbracAmintea de protectie si tinuta infirmierei la Jocul de munca Echipamentul de protectie al infirmierei se compune dintr-un halat, ‘inchis in fati cu nasturi sau bluz& gi fusta de aceeasi culoare. in unele institufii se adopt un cod de culori specific pentru fiecare categorie de personal medical. Pe cap va purta 0 boneti confectionati din panzit sau din material de unica folosinfd, care trebuie si acopere bine parul. in secfiile de nou niscufi, sugari, in caz de epidemii aerogene in toate secfiile, va purta in ‘mod obligatoriu masci de protectie. Se va avea griji ca masca si fie aplicata corect, incat si acopere nu numai gura ci si nasul, Pantofii au deasemenea o importanta deosebitd, acestia trebuie sa fie confeetionati dintr-un material care nu produce zgomot. Pantofii trebuie si fie cu talpa joasi. incdlamintea va fi confectionata dintr-un material usor, de preferat pénzi sau piele perforate, pentru a asigura o bund ventilatie picioarelor. In cazul in care infirmiera trebuie sa intre in timpul servieiului la bolnavii care prezinté un pericol deosebit de infectie, atunci, peste 7 OAMMR — FILIALA BUCURESTI - a(CURS PENTRU INFIRMIERE - ‘uniforma’ de servieiu, va imbrica un al doilea halat, care il va dezbriica imediat la pardsirea salonului sau sectiei respective. jn timpul iernii, cind trebuie s4 pirdseasci incinta pavilionului, infirmiera va purta peste echipamentul de protectie un halat gros. Cu acest hhalat nu va intra niciodata in saloane, utilizindu-l numai pentru circulatia intre pavilioane, in curtea spitalului. iin serviciile de radiologie, in timpul expunerii la raze Roentgen (sprijinirea bolnavilor adinamici, imobilizarea copiilor mici ete.) se va purta in mod obligatoriu, un sort de cauciuc imbibat cu saruri de plumb. Hainele de strada, in timpul serviciului, se pastreazd in dulapuri strict individuale, asezate in filtrul de personal. Hainele de ora, nu vor fi pastrate niciodati in acelasi dulap cu cele de protectic. Echipamentul de protectie trebuie si fie intodeauna perfect curat Durata maxima de purtare a unui echipament nu poate depasi doua - trei zile, si trebuie schimbat ori de cate ori este nevoie. Halatul, bluza, fista, boneta trebuie si fie croite pe misura infirmierei. “Important ~ bijuteriile sau alte podoabe se pastreaz’ in cutii securizate pana la iesirea din turd ee ____ TOAMMR — FILIALA BUCURESTICURS PENTRU INFIRMIERE. CAP. 1.3. COMUNICAREA SI ATITUDINEA FATA DE ECHIPA MEDICALA SI PACIENT A. Comunicarea Definitia si elementele procesului de comunicare Exista foarte multe definitii ale comunicarii in functie de abordarea cercetatorilor in domeniu +" Comunicarea este un proces in care oamenii isi impartigesc informatii, idei si sentimente” ( Hibels Wever ) * “ Comunicarea este procesul prin care 0 parte mu emitator transmite informatii - mesaj, unei alte parti numita - receptor” ( R.Baron ), ©“ Comunicarea reprezinta ansamblul proceselor prin care se efectueazii schimburi de informatii si de semnificatii intre persoane aflate intr-o situatie sociala dati“ (1.C. Abrie) Comunicarea poate fi definita ca transmiterea unui mesaj dintr-un Joc in altul si poate fi reprezentata astfel: ~ OAMMR — FILIALA BUCURESTI-~ CURS PENTRU INFIRMIERE - > Emitdétorul: reprezinti un individ, un grup sau o institutie care detine 0 informatie, doreste si 0 transmit’, giseste receptorul, se sigur cd acesta injelege informatia gi transmite mesajul. > Receptorul: reprezinta un individ, un grup sau o institutie cSrora le este adresat mesajul sau care intr in posesia lui in mod intémplitor, accentul pundindu-se pe interactiunea dintre emititor si receptor. > Mesajul: reprezinta informatia in sine si cuprinde datele care vor fi transmise > Feedback-ul: include toate mesajele verbale si nonverbale pe care o persoand le transmite in mod constient sau inconstient, ca rispuns la comunicarea altei persoane. > Canalul (de comunicare): reprezinta calea care permite éifuzarea mesajului. Procesele de comunicare se bazeazi pe fenomene de interactiune gi sunt determinate de acestea. Orice comunicare reprezinta un fenomen dinamic intre doi sau mai multi actori sociali. Scopul comunieaii ~ siatentionam; si informam; - sh explicim; ~ sideseriem; ~ si convingem; - ete; Functiile comunicdri sunt: = de informare; - de motivare; + de control; = de exprimare a sentimentelor; = de objinere de informati Principiile comuni > Nu putem sé nu comunicém: CChiar dacd ne propunem sé nu discutdm cu cineva ii vom comunica tolusi prin comportament i atitudine un mesa}. > — Comunicarea este un proces ireversibil: Nimic din comunicare nu este static, componentele sunt interrelationate, fiecare dintre noi reactioneazi ca un intreg in procesul de “OAMMR — FILTALA BUCURESTI= CURS PENTRU INFIRMIERE - comunicare, Exemplu: Nu putem reactiona doar la nivel intelectual atunci cand suntem in conflict cu cineva, ci ne implicam si emotional > — Comunicarea este un proces continuu: Exemplu: Un cursant este apatic in timpul unui curs si in acelasi ip ectorul nu este destul de pregatit pentru a face cursul suficient de atractiy, care moment ar putea fi inceputul comunicdrii? Lectia plictisitoare il face pe cursant apatic sau apatia lui il face si nu se implice? > Comunicarea implicd 0 dimensiune a continutului si 0 dimensiune a relagionai Exempla: “Programul ineepe la ora 07.00, ~ poate fi spus ca 0 simpla informatie, ca 0 comanda dacd este adresati de sef subalternului, ate > — Comunicarea este 0 suma de factori verbali si nonverbali care pot fi in armonie sau nu. > Comunicarea este simetricit si complementari: Simetrica — se dezvolté cind dot oameni se aseamana, avand astfel un start bun pentru comunicare. ‘Complementaritatea pozitiva ~ se dezvolta cind doi oameni au un comportament diferit dar pot dezvolta o interactiune in direetia unei bune comunicati Complementaritatea rigidé ~ inabilitatea de a relafiona de aici lips ‘nei comuniciri sau chiar declansarea unui conflict. Tipuri de comunicare Dupa criteriul partenerilor comunicarea poate fi: > Intrapersonala - in gi cdtre sine. jin comunicarea intrapersonald suntem influentati de perceptia celorlalfi in ceea ce ne priveste, dar si de modul in care interpretdim aceasta perceptic. Comunicarea intrapersonalii trebuie sa se bazeze pe o atitudine pozitiva fat de propria persoand — gindire pozitiva. Persoanele care au o atitudine negativi fati de propria persoand ~ gindire negativa, comunic& in mod inevitabil aceste sentimente spre ceilalti sieste posibil ca acestia si dezvolte sentimente similare. OAMMR— FILTALA BUPENTRU INFIRMIERE eu cate pereepi tu ‘Fig. 1 Comunicarea intrapersonala (Painigoara LO.) > Interpersonalit ~ intre oameni. Este procesul prin care 0 informatii, ganduri si sentimente altei per comunicare se realizeazi prin: = simboluri verbale: = gesturi; = expresii afective: = atitudine; - simboluri vizuale. Progesul se declanseaz’ cind un stimul declanseaz’ individului un sind si acesta se decide si-1 impartageascl eu altoineva: persoani (emifator) transmite soane (receptor). Aceasta(CURS PENTRU INFIRMIERE. FEED - BACK STIMUL Se PERSOANA A. PERSOANA B a Fig. 2 Comunicarea interpersonal Decodarea gi interpretarea mesajului genereaza un rispuns printr-un mecanism de feed-back. Comunicarea nu se bazeaz numai pe exprimare verbal, Gesturile, mimica, pozitia corpului, tacerea sunt moduri de comunicare care atesti natura unei legituri sociale dorite sau existente, ‘Comunicarea se realizeazi pe trei niveluri: = verbal - se realizeazi prin rostirea i desciftarea cuvantului, adici prin graiul articulat si prin injelesurile transmise cu ajutorul cuvintelor unei limbi; = paraverbal - se face prin intermedia! timbrului voi, a tonalitati, a inflexiunilor, a pauzelor dintre cuvinte si prin manifestirile sonore fara confinut verbal: rasul, oftatul, geamitul, fipitul ete; = nonverbal (limbajul corpului) - se referd la postura corpului, fizionomie, mimicd, gestic8, privire si distanfe, Este important de retinut c& semnificatia gesturilor poate diferi de la o cultura la alta Din aceasta nivelul logic, deci cel al cuvintelor, reprezint& doar 7 % din procesul de comunicare, 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire, etc.) si 55 % la nivelul nonverbal (expresie facial, pozitia, miscarea, imbricémintea). Dacd intre aceste niveluri nu exist contradictii comunicarea poate fi eficace, dar daci exist contradictii mesajul transmis mu va avea efectul scontat. Dupa statutul interlocutorilor comunicarea pote fi ~ vertical; = orizontala, = OAMMR— FILIALA BUCURESTI -> Social: > neplaniticata; > lejera; } tlsface ambele persoane implicate > Profesio > Precis directionata; > mai putin lejeri: ~ bine directionata; are objective bine precizate: > analizaté pe informetii are ca scop cunoasterea ft pentru si despre pacient; nevoilor pacientului; factori care influentewza comunicaren > Factori biologici: ‘mn etitatea organelor de sim ( vaz, ‘acta ) implicate in recepri ‘UZ, miros, gust, sensibilitate ionarea stimulilor di lin mediul extern; influenteaza abilitatea d Prin gandire, imaginatic, memorie. acitatea de orientare temporospatiali + Inteligenga — & infelegere a stimulilor receptati, ~ starea mentalg — Prin caps Statusul emotional — reflectat de expresia fetei, de debitul verbal, de dorinta de a comunica > Factori sociati 7 nivel de instructic, cultura, statut social stead altates ~ determing individul sa fi jan M8 d€ 4 comunica, de a se firma gi de sy jur, ie increzator sau nu in abili legaturi cu cei din Ch Pine yan ~ anturajul (familie, » Prieteni) — permite individului s& se exprime gi SH stabileased legituri atective Yariabile care atecteazt comunicarea > Variabile generale Natura mesajutu OFM FICTATA BOCTR Bi. 5. we el= CURS PENTRU INFIRMIERE ~ ~ _ mesajele scurte, clare gi precise pot fi transmise fird dificuitate si nu dau nastere la interpretari deformate ~ _ mesajele lungi, complexe sau ambigue pot genera erori sau greseli de interpretare * Contextul mesajului: ~ _scoaterea din context a unui mesaj poate crea difieultati de intelegere si acceptare * Alegerea momentului: = disconfortul fizic (oboseald, durerea, ete.) pot afecta negativ smesajuls - 0 stare emotional intens& negativa (doliu, tristete, aflarea unui diagnostic grav) — impiedica comunicarea, * Alegerea canalului de comunicare: ~ gisirca unui canal de comunicare va avea in vedere preferintele personule, argumentele refinute din discufii anterioare, ete > — Variabile nonverbate: Distanfele spatiale in comunicare: Exista 4 tipuri de distante: distanja intima, distanfa personala, distanta socialé distanta publica © Distanta intima - aga numita distanta "comp la corp" - maximum 15 - 40 cm este distanta la care vocea are un rol minor, La aceasta distant& acceptim numai persoanele foarte apropiate: parteneri, paring, frai/ surori, copii ° Distanta personal - distanta "familiara" - 45-75 cm, pana la maxim 125 cm ~ este distenta in care vocea este familiara, normal. La aceasti distant acceptim persoanele familiare noud-prieteni, colegi, cunoscuti * —_Distanta sociala - 125-210 om - distanfa pe care o impunem persoanele noi pe care le cunoastem, cu partenerii de afaceri, ete, La aceasta distant vocea este pling, distinct, mai intensé. + Distanfa publica - pind la 7.50 m. - spatiul in care acceptim orice persoami necunoscutd. La aceasté distané comunicarea este formalizata, gesturile sunt stereotipe. ‘Componentele comunicarii non-verbale: * Mimica-privirea - deschisi sau evitat, fix sau mobil; Zimbetul sau grimasele, miscarea sprancenelor, etc. Contactul vizual este fosrte important in comunicare: s-a demonstrat A nu putem mentine contactul vizual cu o persoand necunoscuta mai mult de 0.7 s (media este de 0.4 s). De asemenea s-a demonstrat ci intr-o= CURS PENTRU INFIRMIERE - conversatie aproximativ 50-60% din timp comunicarca este sustinuti de contaete vizuale intre cei 2 (sau mai multi) parteneri * Gestica - migcarea mainilor, bitutul din picior, privitul repetat la cceas, aranjatea ritmic’ a parului ete. Gesturile por fi ~ _ obisnuite (ex: ridicarea degetelor de citre elevi ednd vor sa rispunda, ridicarea mainii cind wei si opresti un taxi, gestul de "la revedere", etc,); -__gesturi simbolice (ex: gesturile folosite in interiorul unor ‘gruputi si a céror semnificatie este cunoscuta numai de acestea). + Posturd -pozitia corpului: povitie relaxati, deschisi, ocupand tot spatiul in care stim indica increderea in propria persoand; utilizarea numai a unui colt de scaun, mainile stranse la piept si cu picioarele incrucisate indica inchidere, teama, neincredere in propria persoana: + Atitudinea — poate {i relaxatd, gravi, serioasi, inchisi, respingitoare, deschisa, ezitanta ete, + Vestimentatia — in special culorile, accesoriile, modelul hainelor, lungimea sunt tori atajia indicatori ai sistemelor personale de valor: stil extravagant, clasie sau sport. Variabile verbale: = mirimea gi structura mesajuluis - vocabularul; + viteza transmiterii mesajului Nevoi fundamentale in comunicare Exist 6 nevoi relationale fundamentale care reprezinta obiectivele oricdirui proces de comunicare: > Nevoia dea spune Este nevoia de a transmite informatii celor din jurul nostru, Permanent simjim nevoia si spunem ceva, si aritim, sa explicdm, etc. Daca simtim nevoia si spunem ceva semnificativ pentru noi gi nu o facem, transmiterea informatie’ se ve realiza involuntar, inconstient, intr-un mod mascat. (2x: prin stiri de tensiune, anxietate, agresivitate, sau chiar somatizari in caval unui mesaj negativ refulat) Dar cum si ce spunem? Comunicarea se realizeaza: ~ 10 % prin cuvinte. Mesajul verbal trebuie sa fie: clar, simplu, usor de urmiarit, sé utilizeze un yocabular adecvat persoanei cu care vorbim: ~ 30% prin tonul voeii (variatii ale inaltimii sunetelor, taria lor - ~ )AMDIR — FILIALA BUCURESTI = =(CURS PENTRU INFIRMIERE. $$$ CERSPENTRUANFIRMIERE = rapiditatea vorbirii, calitatea voeit); ~ 30 % se realizeaza prin expresia privirii si a fetei (un zambet, 0 incruntare, contactul vizual direct sau evitarea acestuia, durata contactului vizual, ete.); ~ 30 % se realizeaza prin expresia intregului corp - gesturi (migcar ale méinilor care sustin mesajul), pozitia corpului, orientarea acestuia fat de interlocutor, proximitatea, contactul corporal; Deci mintea si corpul reprezint& un sistem complex prin care comunicdm - ele trebuie si se sustina una pe alta. > — Nevoia de a fi ascultat, auzit, inteles Teste efectuate cu privire la ascultare au demonstrat ca © persoanth isi poate aminti numai 50% din ceea ce a ascultat (daci este chestionata imediat) si numai 25% dupa 2 luni Fenomene pot perturba comunicarea: a) blocajul; b) —bruigjul; ©) filtrarea informatieis 4) distorsiunea informatie’ 8) Blocajul - reprecinti intreruperea completa. a procesului comunicational din cauze fizice, materiale sau cauze psihologice (persoani inabordabila). Efecte psihologice care rezultd fn urma blocajului ~ _intr-o relatie directa (fata in fata) - stare de jend accentueazi reactia de indepartare; - relatie la distanfi ~ genereazi stari de anxietate, agresivitate, team, ete ~ limita extrema a blocajului in comunicare ( de ordin patologie ) este autismul (imposibilitatea morbida de a comunica). 4) Bruiajul - reprezinta perturbarea mesajului, La receptor informafia transmisd ajunge partial sau modificata. Infelegerea unui mesaj presupune potrivirea informatiei primite in tiparele mentale existente (in harta mentali a interlocutorului). Mesajul Ce doresti sa imi comunici itil Ce imi spui de fape Ce ingoleg eu Cerotin ew Ce accept ew | lanal (Coam ingeles eu ca doreai saimi comunici Mesaja = OAMMR— FILTALA BUCURESTI aI~ CURS PENTRU INFIRMIERE - ©) Filtrarea informatie’ — reprezinti transmiterea voluntara si recepfionarea unei pirti a informafiei, Filtrarea informatiei este intotdeauna vyoluntara. Bfectele negative in cazul filtrarii informatiei sunt: ~ nu se transmite exact ce trebuie; ~ amplificarea/ diminuarea semnificatiei unor informatii; ~ influentea7 randamentul muncii; d) Distorsiunea informatie’ — reprezinta degradarea involuntara a informatiei in cursul transmiterii de la receptor - emitator, cand informatia are de parcurs mai multe verigi intermediare. > Nevoia de a fi recunoscut in orice schimb informational intre dou’ sau mai multe persoane, apare nevoia de a fi recunoscut; nevoia ea celalalt sa constientizeze prezenta mea, valoarea informatiei pe care o transmit, etc. > Nevoiu dea fi apreciat Este sentimentul cd suntem importanti pentru persoanele cu care stabilim relatii de comunicare. ‘Vedem intotdeauna ceea ce nu a flicut ceilalti, nu si ceea ce au fieut. Aceste pirti negative, racesc relatiile, slabese increderea in forfele proprii, ‘in capacitatea noastra de a realiza ceva. Ex: Un angajat duce la bun sfirsit un proiect foarte important pentru firma, Obtine primi, care nici micar nu este oferité direct de sef, ci ii este oferita odati cu salariul de la contabilitate, El nu va simti aprecierea pentru ceea ce a fiicut. Uneori un simpli "Bravo", spus cu sinceritate, face mai mult decat orice prima. > — Nevoia dea influenta Reprezinté reactia de a schimba atitudini, opinii, credinje, comportamente. Mijloace pentru imbunitatirea capacititii de a influenta: © Clarificafi obiectivele Dac& stii clar care este rezultatul la care vrei sa ajungi transmifénd un mesaj, sustindnd 0 conversatie, et., iti va fi mult mai usor sd obtii ceea ce vrei. . Structureazé-ti gandirea. in acest fel ifi va fi mult mai usor si urmezi pagii necesari pentru a ajunge la obicctivul stabili . Pregateste-te si influentezi. Atrage cit mai multe informatii cu privire la tema conversatiei. Stringe cét mai multe informatii cu privire la interlocutorul tu: afld cum gandeste, giseste puncte comune pentru a putea initia conversatia, etc. . Asigura-ti timpul necesar pentru conversafie. inci de la OAMMR 32inceputul conversatiei asiguri-te cA ai timp s& parcurgi etapele stabilite pentru atingerea obiectivelor propuse. . Argumenteazé. —Prezint conversatici. © Recapiuuleazié. Din cand in cand in timpul conversatiei recapituleaz’ concluziile intermediare la care ai ajuns. Asta te va ajuta si stii permanent unde te afli si cat mai ai de parcurs pani la atingerea obiectivului final, . Foloseste mijloace vizuale. Asiguri reamintirea de cite interlocutor a unei cantititi mai mari de informatie Studie au ardtat ca ne amintim: 20 % din ceva ce auzim 30 % din ceea ce vedem 50 % din ceea ce vedem si auzim 70 % din informatia despre care s-a discutat (presupune implicarea ambilor parteneri) 90 % din ceea ce aplicam, exersam. cu claritate _obiectivele » Neyvoia de intimitate Fiecare avem "spafiul nostru secret". De asemenea avem partea noastri de intimitate "in doi” - acea parte pe care o putem impartasi numai cu partenerul si care nu va fi transmisd niciodata mai departe de relatia de cuplu, Empatia Empatia este conditia necesara si suficienta care faciliteaza comunicarea, Empatia presupune acceptarea ideilor, sentimentelor, credinfelor celuilalt, chiar dac& acestea sunt diferite de propriile modele de referinta. Empatia presupune a te pune in postura celuilalt, #ird insd a pierde contactul cu propria persoani. Raspunsuri empatice Raspunsuri non empatice Creaica OAsiE Te sim Poate c8 Din punctul thu de vedere. MO intreb daca. DupAtine... [Nu stiu daca am injeles bine dar... Daca as fi fn tocul tu... ‘Nu sunt sigur ca am inteles bine dar fi se pare e8 . Corecteazi-ma te rog daca greyese dar. andes e. E posibil ca. FILIATA BUC Poate ca tu glindesti c. S77 33CURS PENTRU INFIRMIER] imi pui cd. Am impresia cd we si pul a Este vorba de ascultarea activa (empatic) daca receptorul: ~ este pregatit sf asculte. Acest lucru se poate transmite atat verbal (am la dispozitie un sfert de ora numai_ pentru dumneavoastra, vi ascult) edt si monverbal (adoptarea unci posturi corespunzitoare, deschise: centrarea atentiei pe celalalt, ate.) + menfine contactul vizual cu interlocutorul, ineuviinjeaz’, manifesta interes, confirma prin misciri ale capului faptul c& a inteles mesajul, mentine o pozitie deschisi, interlocutorului; = pune intrebéri pentru a-si confirma infelegerea corecti a ‘mesajului dar nu intrerupe interlocutorul decdt atunci edd acest lueru este posibil: + parafrazeaza ceva ce spune interlocutorul; - _ evit distragerile; = se centreazd pe continut; cfntireste faptele evidente; nu judecd, nu evalueaz pind nu injelege in totalitate, Bariere in comunicare in timpul transmiterii informatiilor Barierele in comunicare reprezinta tot cea ce interfereaza cu procesul in sine, Bariere pot exista atat pentru emifator cat si pentru receptor gi pot fi verbale si nonverbale, Ex: Vorbitul prea repede, utiliziind propozitii incomplete, argouri sau cuvinte dificil de inteles sau expriméri ambigue, determina o intelegere greoaie a mesajului, Folosirca de cuvinte insultatoare, vorbitul “ de sus”, vorbitul cu o voce furioasé si ostili, pot genera ascultatorului o atitudine defensivi care si aibi ca rezultat neintelegerca mesajului. O atitudine detasata, atenfie distrasi de zgomotele sau activitatile din jur pot conduce la o infelegere fragmentata a mesajului, Factorii care perturba comunicarea sunt denumifi factori de distorsiune. imbunatitirea capacitatii de comunicare ~ prin parafrazare: reluarea a ceea ce a spus altcineva, cu propriile cuvintes - rezumarea: adunarea principalelor idei ale vorbitorului; = intrebirile: provocarea interlocutorului sa abordeze gi si rezolve probleme, OMIM = FILTATA BUCURESTI“. 7CURS PENTRU INFIRMIERE. Aspecte legate de pacientii cu probleme speciale de comunicatii Persoauele care au suferit o pierdere sau o alterare a unuia sau mai multora dintre cele 5 simfuri (auz, viz, miros, gust, sims tactil) comunica mai greu si mai pujin cu lumea din jur asa cum si persoanele din jur ‘comunica cu mai mare dificultate cu acestia. Independenta in satisfacerea nevoii de a comunica determina gi satisfacerea celorlalte nevoi fundamentale, in masura in care fiecare dintre acestea impune un schimb de mesaje. ‘Afectarea capacititii de a comunica (dependema in sat acestei nevoi) are influenge insemnate fn satisfacerea celorlaite nevoi Sareina celui care ingrijeste pacientii cu probleme de comunicare este sf giseasci alternative sau solufii pentru diminuarea dependentei, facilitand comunicarea si minimalizand impactul pe care aceasta problemi il creeaza. Asistarea pacientilor cu auzul alterat Cele mai intalnite probleme in practica medicali, respectiv in ingrijirea pacientilor, sunt legate de asistarea pacientilor cu alterarea auzului. Surditatea este un handicap fizic care are consecinte sociale si afeetive, Se cunose dowd feluri de surditate: = care afecteaz’ individul din nastere - care a fost dobandita in urma unor afectiuni sau accidente. Persoanele care suferi de acest handicap au tendinta de a se izola, de a masca acest handicap prin diverse tertipuri: se fac c& nu inteleg, spun timpul “da” in conversafiile de grup. Vor fi observati toti pacientii avuti in grija, astfel, un pacient dezorientat sau confuz, care nu este capabil si infeleaga sau ste auda poate si sufere de surditate. data identificat un astfel de pacient: + convinge-] si poarte aparatul auditiv si asigurd-te ed bateriile sunt functionale; = potejeaz proteza auditiva impotriva distrugerilor accidentale; = ajutdel si curete partile componente ale aparatului auditiv; Comunicarea cu un pacient hipoacuzic impune reguli clare: = comunicati cu pacientul fafa in fad; = _utilizati expresii faciale, gesturi gi atingeri atunci cand doriti sa comunicati; = vorbifi intr-o maniera normal, fara sa strigati; ~OAMMR — FILIALA BUCURESTI -~ nu méncati sau mestecati in timp ce vorbiti; reduceti zgomotele din inciperea in care purtati discutia; - identificati momentele cind persoana hipoacuzicd nu poate intelege prea bine ce i se comunicd, pentru boinava; = nu vorbifi din alta inc&pere; ~ asigurati-va de atentia pacientului inainte de a incepe si vorbitis - daca persoana hipoacuzica are dificulta{i in a injelege mesajul gisitio alta modalitate de al transmite (transcrie{i mesajul pe o hartie). Asistarea pacientilor eu yizul alterat © persoand poate avea simul vazului afectat sau este oarba. Se ‘cunose doui feluri de orbire: ~ care afvcteazé individul din nastere - care a fost dobindita tn urma unor afvetiuni (ex: diabetul poate afecta nervul optic datorita diminuacii vascularizarii, in acest caz orbirea este cronica gi ireversibila) sau Vor fi idemtificati pacientii cu diminuarea vederii, 0 data identificai ~ _asigurati-vii cd pacientul poarta ochelari coreetori. nu asezati suprafata lentilelor direct pe suprafofe dure pentru a nu le provoca 2 + mobilierul din salon va fi asezat tot timpul la fel, respectiindu-se astfel topografia locului ~ se previn accidentarile; ~ Ia servirea mesei indicati pacientului unde se aflt farfuria si ce confine ~ asistati-t in timpul mesei. - cind se deplaseaza apucaji pacientul de brat, conducdnd-ul permanent. Comunicarea cu un pacient cate nu poate vedea sau este or, impune reguli clare: ~ ttebuie si-i vorbim ca unei persoane normale; = comunicatii traseele parcurse cu lux de amanunte; + descrieti barierele arhitecturale (ugi, mobilier, sciri, ete.) ce urmeazi a fi depasite; = comunicati verbal si prin atingeri cu pacientul. Asistarea pacientilor cu dificultati de vorbire Persoanele care suferi de diverse afectiuni, de exemplu: etac cerebral, sclerozi in plagi, boala Parkinson intimpind dificultiqi ts pronunfarea cuvintelor, ceea ce le produce o frustrare extrem de mare, pentru cA nu se pot face infeles ~ asiguraticle un climat de siguranta si incredere; ~OAMMR — FILIALA BUCURESTI - 3= CURS PENTRU INFIRMIERE - - eliminati eventualele bariere de comunicare (2gomote, neatentie, multe persoane in jur); = asigurafi cd ati imteles ce va solic’ = privitii atent, ingelegeti si din privir B. indatoriri fata de colegi, asistente medicale si medici in cadrul echipei de ingrijire, infirmiera are relafii de subordonare fata de asistenti medicali, medici si relatie de colaborare cu celelalte infirmiere si brancardieri. Infirmiers va rispunde prompt Ja solicitérile personalutai medical in subordinea carora se afla si rispunde de indeplinirea prompta si corectd a sareinilor de munca fird a le comenta. Raspunde de calitatea activititii desfigurate, de respectarea normelor de protectie a muncii, precum si a normelor etice si deontologice. Infirmiera respect regulamentul de functionare a sectici si respecta confidentialitatea tuturor aspectelor legate de locul de munca indiferent de natura accstora, isi desffigoari activitatea numai sub indrumarea si supravegherea asistentului medical. Spiritul de echipa: ~ infirmiera nu luczeaz& singurd, colaboreazd cu asistentele medicale in acelasi scop: binele bolnavului si bunul mers al spitalului; Principiile echipei spitalices = ajutorul intre membri echipei; inlesnirea sarcinilor. Disciplina: = fiecare formatie are regulile sale proprii. = infirmiera trebuie sf munceascd fara s& critice, fird sii compare gi sa respecte consemnele. Exactitatea ~ fat de regulament, pentru muncé si ingrijire respectand orarul impus. Punctualitatea este 0 regul. Respectul fata de profesiune. Printr-o activitate corecti, cinstitd, tinutd corespunzitoare, atitudine naturalé, infirmiera cdstiga inerederea bolnavului, cdstigi’ respectul personalului si stima colectivului. Este obligatoriu sa nu povesteascd ceea ce vede, ce aude, ce a aflat in cursul indeplinirii atributiilor sale, Atitudinea fata de un bolnav in agonie: = infirmiera il ajuta cu bunitate si delicatete; = ilcurata dac& se murdareste; = iiumezeste buzele; — MR FILIALA BUCURESTI= CURS PENTRU INFIRMIERE - ~ nu il las singur, in special daca familia lipseste; aseazii un paravan pentru a izola muribundul (aspectul, horetitul, migcirile sale ar putea speria pe vecinii de salon) . Legea nr. 46 din 21.01.2003 privind drepturile pacientului, Monitorul Oficial nr. 51 din 29.01.2003 CAPITOLUL 1 - Dispozitii generale Art, LJn sensul prezentei legi: a) prin pacient se infelege persoana sinitoasi sau bolnava can utilizeaza serviciile de sindtate; b) prin discriminare se infelege distinctia care se face intre persoary aflate in situafii similare pe baza rasei, sexului, varstei, apartenentei etnice originii nationale sau sociale, religiei, optiunilor politice sau antipat personale; ©) prin ingrijiri de sanatate se injelege serviciile medicale, servici comunitare 5 serviciile conexe actului medical; ¢) prin interventie medicali se intelege orice examinare, tratament alt act medical in scop de diagnostie preventiv, terapeutic ori de reabilitare; 2) prin ingrijiri terminale se injelege ingrijrile acordate unui paci cu mijloacele de tratament disponibile, atunci cind nu mai este posibi imbunitatirea prognozei fatale a starii de boall, precum si ingrijirile acord: ‘in apropierea decesului. Art. 2. Paciontii au dreptul la ingrijiti medicale de cea mai ina calitate de care societatea dispune, in conformitate cu resursele uma: tinanciare si materiale. Art. 3. Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, nici o discriminare, CAPITOLUL II - Dreptul pacientului la informatia medicalé Art. 4. Paciontul are dreptul de a fi informat cu privire la servic medicale disponibile, precum sila modul de a le utili Art. 5. (1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitati statutului profesional al furnizorilor de servieii de sanatate. (2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor obiceiurilor pe care trebuie si le respecte pe durata spitalizarii, Art. 6 Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale Sindtate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiec’ proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asuy = OAMMR — FILTATA BUCURESTI-CURS PENTRU INFIRMIERE - ncefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandirilor medicaie, precum 31 cu privire la date despre diagnostic si prognostic. ‘An. 7. Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinya. ‘Art. 8, Informafiile se aduc la cunostint@ pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romané, informatiile i se aduc la cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cluta 0 alta forma de comunicare. ‘Art, 9, Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat side a alege o alta persoani care si fie informati in locul sau. ‘Am, 10, Rudele gi prietenii pacientului pot fi informatii despre evolutia investigatiilor, diagnostic 51 tratament, cu acordul pacientulu. “Art. 11, Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine 0 alté opinie medical ‘Art. 12. Pacientul are dreptul s@ solicite si s& primeasea, la externare, ‘un rezumat seris al investigafiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii. CAPITOLUL III - Consimtimantul pacientului privind interventia medicala ‘An. 13. Pacientul are dreptul sa refuuze sau sa opreascl o interventic medicala asumandu-si, in scris, rispunderea pentru decizia sa; consecintele refixzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului ‘Ast. 14. Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara 9 interventie medicala de urgent, personalul medical are dreptul si deduea ‘acordul pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia ‘Art. 15. in cazul in care pacientul necesita o interventie medical de urgent, consimtaméntul reprezentantului legal nu mai este nevesar. ‘Art, 16. In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul trebuie si fie implicat in procesul de luare a deeiziei atat eat permite capacitatea lui de intelegere. ‘Act, 17. (1) in cazul in care furnizorii de servicii medicale considera cca interventia este in interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza si isi dea consimtamantul, decizia este declinati unei comisii de arbitraj de specialitate. (2) Comisia de arbitraj este constituiti din 3 medici pentru pacientii internafiin spitale gi din 2 mediei pentru pacientii din ambulator. ‘Art, 18. Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pistrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in ____ TATA BUCURESTI 39= CURS PENTRU INFIRMIERE vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord. Art, 19, Consimgiméntul pacientului este obligatoriu in cazul participirii sale in invijimantul medical clinic si le cercetarea stiintifiea. Nu pot fi folosite pentru cercetare stiintifiea persoanele care nu sunt capabile si isi. exprime voinfa, cu exceptia obtinerii consimfimantului de la reprezentantul legal si dacd cercetarea este ficuta si in interesul pacientului, ‘Art, 20, Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicaki firi consimfémantul sau, cu exceptia cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului si evitirii suspectarii unei culpe medicale CAPITOLUL IV - Dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientului Art, 21, Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personae sunt confidentiale chiar si dupa decesul acestuia, Art. 22. Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul igi di consimriméntul explicit sau daci legea 0 cere in ‘mod expres. ‘Art. 23. in cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditati, implicati in tratamentul pacientului, acordarea consimtiméntului nu mai este obligatorie. ‘Art, 24. Pacientul are acces la datele medicale personale. Art. 25. (1) Orice amestec in viata privatd, familial a pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor in care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate si numai cu consimfimantul pacientului. (2) Sunt considerate exceptii cazurile in care pacientul reprezinta pericol pentru sine sau pentru sénatatea public. CAPITOLUL V - Drepturile pacientului in domeniul reproducerii Art. 26. Dreptul femeii la viata prevaleazé in cazul in care sarcina reprezint un factor de rise major si imediat pentru viata mamei, Art. 27. Pacientul are dreptul la informatii, educatie si servicii necesare dezvoltarii unei vieti sexuale normale si si eproducerii, fara nici o discriminare. Art. 28. (1) Dreptul femei garantat, cu exceptia cazului prevazut la art. 26. (2) Pacientul, prin serviciile de sinitate, are dreptul si aleagi cele mai sigure metode privind siindtatea reproducerii de a hotari daci si aiba sau nu copii este ‘OAMMR ~ FILIALA BUCURESTICURS PENTRU INFIRMIERE. $$ ERSPENTRUINEIRMIERE= (3) Orice paciemt are dreptul la metode de planificare familialé eficiente gi lipsite de riscuri CAPITOLUL VE - Drepturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale Art. 29. (1) in cazul in care furnizorii sunt obligati sa recurga la selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile {in numar limitat, selectarea se face numai pe baze criteriilor medicale (2) Criteriile medicale privind selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament se elaboreazi de catre Ministerul Séndtitii si Familie’ in termen de 30 de zile de la data intrdrii in vigoare a prezentei legi si se aduc La ‘cunostinfa publicului, Art, 30. (1) Interventiile medicaie supra pacientului se pot efectua numai daca exista conditiile de dotare necesare si personal acreditat. (2) Se excepteazi de la prevederile alin. (1) cazurile de urgenta apirute in situatii extreme. Art, 31. Pacientul are dreptul la ingrijri terminale pentru a putea muri in demnitate. Art. 32, Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material si de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, in misura posibilitijilor, mediul de ingrijire si tratament va fi creat cit mai aproape de cel familial Art, 33. Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de catre un medic acreditat din afara spitalului. Art. 34, (1) Personalul medical sau nemedieal din unitafile senitare nu are dreptul si supuni pacientul nici unei forme de presiune pentru al determina pe acesta si il recompenseze altfel decit prevad reglementirile de plata legale din cadrul unitafii respective. ) Pacientul poate oferi engajailor sau unitatii unde a fost ingrfit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea leg. Art, 35. (1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea stiri sale de sdnditate sau pana la vindecare, (2) Cominuitatea ingrijirilor se asiguri prin colaborarea i parteneriatul dintre diferitele unitati medicale publice gi nepublice, spitalicesti si ambulatorii, de specialitate sau de medicina generali, oferite de medici, cadve medii sau de alt personal califieat. Dupa extemare pacientii au dreptul 1a serviciile comunitare disponibile. Art. 36. Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urgenti, de asistenja stomatologicé de urgenti si de servicii farmaceutice, in program cominuu. «OAM FILTALA BUCURESTI.URS PENTRU INFIRMIERE $$$ SERSENTRUINFIRMERE CAPITOLUL VII- Sanctiuni Art, 37. Nerespectarea de citre personalul medico-sanitar conlidenyialitiii datelor despre pacient ia confidentialitaqii actului medical, Procum si a celorlalte drepturi ale pacientului previzute in prezenta lege atrage, dup§ caz, rispunderea disciplinara, contraventionalé sau penala, conform prevederilor legale CAPITOLUL VII - Dispozitii tranzitorii si finale Att, 38. (I) Autoritajle sanitare dau publictarii, anual, rapoarte asupra respectirii drepturilor pacientului, in care se compari situatiile din siferite regiuni ale rail, precum si situatia existenta cu una optima. (2) Fumizorii de servicii medicale sunt obligati s& afiseze la loc vizibil standardele proprii in conformitate cu normele de aplicare a lei. de 90 de zile de ta data intratii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Sinatatii si Familiei claboreazi normele de aplicare « ‘acestela, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea | Art. 59, Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicdri ‘in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. 40. La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 78, 108 si 124 din Legea 3/1978 privind asigurarea sanatétii populatiei, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 julie 1978, precum si orice alte dispozi= CURS PENTRU INFIRMIERE - CAP. 4. PREVENIREA INFECTHLOR NOSOCOMIALE Inféctia nosocomiala este infectia dobandita de pacient in cursul spitalizirii pentru o alti afectiune (contaminarea bacterian’ anterioari interndrii cu. manifestare clinicd intraspitaliceascd nu reprezinta o infectie nosocomial), cel mai adesea manifestata clinic pe parcursul interndrii actuale, dar posibil si dupi extemnare. Rata acestor infectii in patologia infectioasi generali este de 5 — 20 % (incidenta maxim’, de 28 — 30 %, in serviciile de reanimare), fiind responsabile de 70% din decesele inregistrate in serviciile de chirurgie general. Infectia nosocomiala determina consecinte importante att in plan medical, cit si in plan economic (sanitar si nu numai): infectii respiratorii grave la cei intubati mai multe zile, complicatii postoperatorii tardive (peritonite postoperatorii tardive, abcese intraperitoneale, granuloame de corp strain etc.), posibile interventii chirurgicale ulterioare, prelungirea duratei de spitalizare, incapacitate temporard, prelungita sau definitiva de muncd etc Prevenirea infectiilor nosocomiale presupune in primul rand respectares riguroast a principiilor de asepsie si antisepsie, utilizare de compartimente (sili operatorii, sali de pansamente si instrumentar, saloane, ete.) total separate pentru pacientii septici si aseptici, asigurarea circuitelor corespunzatoare (rufé murdarc, rufe curate, vizitatori, personal medical, alimente, etc.), respectarea principiilor de igiena individuala gi colectiva, Un rol deosebit in prevenirea infectiilor nosocomiale il are infirmiera prin actiuni de curatare si dezinfectie. Curitarea este etapa preliminari obligatorie, permanent yi sistematic’ in cadrul oricarei activititi sau proceduri de indephrtare a murdariei (materie organic’ si anorganicd) de pe suprafefe (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizéndu-se agent fizici si/sau chimici, care se efectueazi in unitatile sanitare de orice tip, astfel incdt activitatea medicala si se desfiisoare in conditii optime de securitate; Curdijenia reprezinti rezultatul aplicarii corecte a unui program de curtiare,= CURS PENTRU INFIRMIERE. Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaz macro sau microscopic materii organice ori anorganice se definese ca suprafefe si objecte murdare. Curitarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curdtat, Detergentul — dezinfectant este produsul care include in compozitia sa, substanfe care curaja si substanfe care dezinfecteaza. Produsul are deci actiune dubla: curdti gi dezinfecteuza; In utilizarea produselor folosite in activitatea de curdtare se respecta a a unmitoarele reguli fundamentale: 3 8) respectarea tuturor recomandarilor producitorului; a b) respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor in vigoare: = ) este interzis amestecul produselor; 6) este interzisa pastrarea produselor de curdjare in ambaiaje alimentare; = ©) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special = destinate, etichetate cu identificarea produsului. = Urmirirea si controlul programului de curitare revin. personalului unititii sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlut infectillor nosocomiale din unitate. = Depozitarea produselor 5i a ustensilelor folosite la efectuarea curatirii se face respectindu-se urmitoarel: = a) in unitatea sanitar’, la nivel central, trebuie si existe spatii special destinate depozitarii produselor gi ustensilelor aflate in stoc, folosite in procesul de efectuare a curitirii; b) spatiile trebuie si asigure mentinerea calitifii inifiale @ produselor| pana la utilizare; | ©) spatiile de depozitare trebuie si indeplineascd urmAtoarele conditii = ~ pavimentul si perefii trebuie si fic impermeabili si usor de curitat; = ~ zona de depozitare trebuie si permita aranjarea in ordine « materialelor de curiare si aecesul usor la acestea; = + trebuie sa existe aerisire naturala; a + twobuie si existe iluminat corespunzitor; ~ gradul de umiditate sa fie optim pastriri calitatii produsetor; 4) in fiecare sectie sau compartiment trebuie si existe inctiperi special destinate depozitarii produselor si ustensilelor utilizate pemru efectuares curitari, aflate in rula, si pentru pregatirca activitigii propriu-zise: ©) incaperile de depozitare de pe sectii, respectiv compartimente, trebuie si indeplineasca urmatoarele conditii: ~ pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curitat; + trebuie sa existe aerisire natural ‘OAMMR ~ FILTALA BUCURESTI. 44(CURS PENTRU INFIRMIERE. = trebuie si existe iluminat corespunzator; © locul de organizare a activitaji, sursa de apa si suprafaja zonei de depocitare trebuie sf permité aranjarea in ordine a materialelor de intretinere; ~ trebuie sa existe chiuvetd cu apa potabilé rece si cald, dotata pentru na personatului care efectueazi curifarea, conform prevederilor legislatiei in vigoare; = trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia si spalarea ustensilelor folosite la efectuarea curatari; dezinfectia, spalarea si uscerea materialului moule folosit la curitiri se pot face utilizindu-se masini de splat cu useator sau masini de spalat si usedtoare; ~ trebuie si existe suport uscdtor pentru manusile de menaj, mopurile, periile gi alte ustensile; ” ttebuie si existe pubela si saci colectori de unicd folosinta pentre deseuri, conform legislatiei in vigoate (saci negri — gunoi menajer; saci ‘galbeni reziduuri contaminate solide ~ esi, tampoane, lenjerie contaminatas recipiente de plastic dur, recistent, de culoare galbend, cu sige de pericol biologic, folosite la depozitarea obiectelor infepatoare si_tietoare contaminate) intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face vilnic, dupa fiecare operajiune de curdtare si la sfirsitul zilei de Iucru; ustensilele utilizate se spall, se curitd, se dezinfecteaza si se usucb. Personalul care executa operatiunile de curditare si dezinfectie a materialului de curdtare trebuie sa poarte m&nusi de menaj sau ménusi de latex nesterile. 2. Dezinfectia este procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizindu-se agenti fiziei si/sau chimici, Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curitare. Se face exceptie de la aceasta regula atunci cand pe suportul respectiv sunt prezente materii organice, in orice activitate de dezinfectie se aplic’ misurile de protectic a ‘muncii, conform prevederilor legislatiei in vigoare, pentru a prevent accidentele si intoxicatiile Metode de dezinfectie: 4a) Decinfectia prin mijloace ficice Decinfectia prin edldurit umeda se utilizeaz’ numai in cazul spalirii automatizate a lenjeriei sia veselei, cu conditia atingerli unei temperaturi de peste 90 grade C. Dezinjectia cu raze wltvaviolete este indicata in dezinfectia suprafefelor netede gi a acrului in boxe de laborator, sili de operat alte spatit nchise, pentru completarca mAsurilor de curdtare si dezinfectie chimicé,