OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

SECȚIUNEA A. Limba și literatura română

ETAPA pe SCOALA – dec 2019
Clasa a VIII-a
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timp de lucru: 60 min.
SUBIECTUL I 50p
Citeşte cu atenţie textele de mai jos:
Când ți-ai pornit clădirea altarului visat. 
Vezi ca, furat de iazme, să nu te fi înșelat. 
De vreme ce-ai să umbli prin suflete-n cuvinte, 
Te legi de la-nceputuri, visând, cu jurăminte. 
Dezgropi pe om din beznă, faci stelele să cânte. 
Să n-ai deșertăciune, nici har să te-nspăimânte. 
Cu tainele nu-ncape de-a gluma să te joci: 
Câte cuvinte-n carte, atâtea-s și găoci. 
Așteaptă alte zmalțuri, mai proaspete, și vor 
O scânteiere nouă și dinlăuntrul lor.
Un blestem te-mpresoară din veac in veac, dar tu 
Ii ești dator clădirii s-asculți de el, sau nu. 
Altarul ca să fie și pietrele să ție 
Cer inima și viața zidite-n temelie.
(Tudor Arghezi –Poetului necunoscut)
găoci-coajă tare,aici sensuri
iazme-închipuiri
Redactează o compunere, de 250-300 de cuvinte, în care să prezinţi relația dintre poet și creaţie , aşa cum se reflectă
artistic în poezia lui Tudor Arghezi –Poetului necunoscut
În compunerea ta, trebuie:
- să explici relaţia dintre titlu şi text; 8 p
- să prezinţi rolul persoanei a doua în text; 7p
- să explici corespondenţa dintre forma grafică a poeziei şi ideile transmise; 5p
- să interpretezi semnificaţia a trei figuri de stil/ a trei cuvinte cu sens figurat; 15p
- să evidenţiezi mesajul textului. 15 p
SUBIECTUL AL II-LEA - Elemente de construcţie a comunicării (40 de puncte)
1. Precizează numă rul de litere şi numă rul de sunete din fiecare dintre cuvintele urmă toare: ce-
ai ,găoci. 4
puncte
2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor subliniate din enunţul: Un blestem,
mpresoară,. 4 puncte
3. Transcrie, din seria urmă toare, numai cuvintele care diftong și hiat, precizează -le: O scânteiere nouă
și dinlăuntrul lor. 4 puncte
4. Transcrie două cuvinte cu forme neliterare.Precizează formele actuale . 4 puncte
5..Motivează rolul semnelor de punctuație din secvența: Să n-ai deșertăciune, nici har să
te-nspăimânte.  4 puncte
6. Alcă tuieşte două enunţuri în care să foloseşti expresii/locuţiuni care să conţină urmă toarele cuvinte:
suflet, inima. 4 puncte
7. Precizează valorile morfologice ale cuvintelor subliniate fi , de vreme ce . 4 puncte
8. Alcă tuiește enunțuri în care substantivul carte să fie, pe râ nd, nume predicativ și atribut
substantival prepozițional. 4 puncte
9. Precizează funcţia sintactică a cuvâ ntului subliniat din enunţul urmă tor: Un blestem te-mpresoară
din veac in veac şi realizează expansiunea/ extinderea funcției sintactice a acestuia. Precizează felul
subordonatei obținute. 4 puncte
10. Construiește o frază alcă tuită din trei propoziții în care verbul a rămâne să fie regent pentru două
propoziții subordonate predicative, aflate în raport de coordonare copulativă . 4 puncte
7.
8.Transcrie propoziția subordonată , precizâ nd felul ei și valoarea morfologică a termenului regent: Și-mi pare-n vis că
trec mereu pe străzi. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea – Elemente de construcţie a comunicării 40 de puncte

1. Scrie numărul de sunete din cuvintele: geamurile, deschise, harnice, vechi. 4 puncte

2. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: Numai tăcuta ploaie pe trotuare / Scutură
noaptea florile de tei. 4 puncte
3. Selectează, din secvența dată, patru cuvinte care conţin diftong: Aureola poetică pe care o poartă teiul, de cele
mai multe ori, este o continuare a unui vechi cult precreştin al arborilor sacri.
4 puncte
4. Numește câte un sinonim contextual pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în cele două texte: înmiresmate,
să reazim, vechi, a aspirat. 4 puncte
5. Motivează rolul semnelor de punctuație din secvența: Creația eminesciană, care a aspirat marile simboluri
arhetipale de obârşie populară, ne dezvăluie mai multe ipostaze. 4 puncte
6. Notează cazul cuvintelor subliniate din versurile: Dar cântul meu îl intonează ploaia, / Eu merg tăcut prin
somnul tuturor. 4 puncte
7. Precizează ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate din versurile: Ochii umbriți ai celor care dorm/Îi simt cum
se deschid la mine-n suflet,/De palmele lor mari și ostenite. 4 puncte
8. Menționează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: Din cele mai vechi timpuri, lemnul de tei a
fost materialul preferat din care meşterii populari au confecționat linguri, vase şi alte obiecte de uz casnic, având
și funcții ceremonial-cultice. 4 puncte
9.Transcrie propoziția subordonată, precizând felul ei și valoarea morfologică a termenului regent: Și-mi pare-n
vis că trec mereu pe străzi. 4 puncte
10. Construiește o frază alcătuită din trei propoziții în care verbul a ieși să fie regent pentru două propoziții
subordonate predicative, aflate în raport de coordonare disjunctivă. 4 puncte

1.Sinonime: beznă = întuneric; deşertăciune = zădărnicie, nimicnicie; taine  =

secrete; scânteiere = lumină

2. Semnele de punctuaţie din ultima strofă:

- prima virgulă coordonează adversativ două propoziţii;

- a doua virgulă marchează coordonarea disjunctivă, a doua propoziţie, eliptică de predicat,

începând cu "sau";

- punctul marchează încheierea frazei (enunţului)

3. Omonimia cuvântului “cer”: *Un cer albastru-vineţiu se întrevede printre nori. *Aş vrea să-

i cer mamei un cadou mai special.

4. Rima împerecheată, măsura de 13-14 silabe

5. Utilizarea persoanei a II-a pronominale şi verbale: Verbele şi pronumele la persoana a II a

atestă adresarea directă a eului liric către poetul necunoscut, către poetul-simbol al artistului,
definind lirismul subiectiv.

6. Motivul visului, tema condiţiei poetului/artistului în lume

7. Semnificaţia unei figuri de stil din prima strofă: Metafora “altarului visat” ilustrează aspiraţia
oricărui poet de a realiza o operă unică, ideală prin valoare artistică, prezenţa substantivului "altar"
conferind creaţiei valenţe sacre.

8. Comentarea ultimei strofe: Poezia „Poetului necunoscut” este o artă poetică a lui Tudor
Arghezi, prin care se evidenţiază atotputernicia cuvântului în Univers. În concepţia lirică a poetului,
cuvântul este omnipotent şi încărcat cu forţă creatoare pentru revigorare spirituală:„ai să umbli
prin suflete-n cuvinte”. Prin metafora blestemului -„s-asculţi de el (blestemul)”-, eul liric
sugerează ideea că patima creaţiei este înrădăcinată în fiinţa poetului, fiind atras structural şi în
mod decisiv de puterea cuvântului care  „leagă şi dezleagă” orice. Harul artistic are origini divine,
este statornicit "din veac în veac" în inima poetului şi constituie pentru el viaţa însăşi. Prin lirismul
subiectiv, reprezentat de adresarea directă (pronume la persoana a II a ) autorul dă poeziei un
ton sentenţios, dar şi prevenitor despre condiţia artistului în lume. Prozodia se înscrie în
modernism: versurile sunt inegale,  măsura este variabilă, iar rima împerecheată.

9. Titlul „Poetului necunoscut” certifică faptul că această creaţie lirică este o artă poetică, fiind
totodată o adresare directă către oricare împătimit al scrisului, sugerat de epitetul "necunoscut".
Titlul are şi nuanţă sentenţioasă, eul liric dă sfaturi unui interlocutor imaginar, care ar putea fi propriul
eu creator, propria nelinişte provocată de atotputernicia Cuvântului.

10. Expresivitatea poeziei este dată de folosirea verbelor la conjunctiv şi viitor, care exprimă patima
creaţiei şi o proiectează într-un timp nedefinit, neidentificat, permanentizând-o, iar imperativul „să n-ai
deşertăciune”, la forma negativă, dă poeziei un ton familiar, stabilind o legătură intimă între generaţii de
poeţi, prin condiţia comună pe care o au artiştii în Univers.