PORTOFOLIU

DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

NUME ELEV: STANCIU ROBERTA - SARA

Pagina 1 din 7
I. TIPURI DE VERBE:

1. Verbul predicativ - verbul care alcătuiește de unul singur

predicatul.

Exemple: a) Eu am citit.

b) Eu citesc.
Predicatul nominal este format din verbul copulativ.
Exemplu: Ana este frumoasă.

2. Verbul nepredicativ - nu are înțeles de sine stătător. Acesta nu

poate spune singur ceva despre subiect, ci doar împreună cu alte
cuvinte.
Exemplu: A fost sărac până să câștige la loto.

Verbele nepredicative sunt de două feluri:

2.1. Verbe auxiliare (ajutătoare) - ajută la formarea modurilor, a
timpurilor compuse și a diatezei pasive.

Verbe auxiliare sunt: a fi, a avea, a vrea (a voi).

2.2. Verbele copulative - formează predicatul nominal împreună cu o
altă parte de vorbire, cu funcția sintactică de nume predicativ. Verbul
copulativ are rolul unui instrument gramatical, face legătura între
predicatul nominal și subiect, fiind purtător de categorii gramaticale
(mod, timp, diateză, persoană, număr).

3. Verbele personale - au forme pentru toate persoanele și admit un

subiect cu care se acordă în persoană și număr (se conjugă la toate
persoanele – singular și plural).

Pagina 2 din 7
II. CATEGORIILE GRAMATICALE ALE VERBULUI:
1. Conjugările verbelor

În funcție de sunetul sau grupul de sunete care alcătuiesc terminația

verbului la infinitiv, verbele pot fi:

a) de conjugarea I;
b) de conjugarea a II-a;
c) de conjugarea a III-a;
d) de conjugarea a IV-a.

2. Modul

Modul este forma pe care o ia verbul.

Prin mod se arată cum consideră vorbitorul acțiunea, respectiv reală
(merg), realizabilă (să merg), dorită sau condiționată (aș merge),
poruncită (mergi).

Modurile verbului se împart în două categorii:

a) moduri personale;
b) moduri nepersonale.

Pagina 3 din 7
Modurile predicative / personale Modurile nepredicative / nepersonale

Indicativ Infinitiv
Conjunctiv Gerunziu
Conditional optativ Participiu
Imperativ Supin

3. Timpul

Timpul este categoria gramaticală specifică verbului care exprimă

momentul în care se îndeplinește acțiunea.

Prin forma verbului acțiunea este indicată ca petrecându-se în prezent,

trecut sau viitor.

Modul indicativ:

- prezent;
- viitor;
- viitor anterior;
- imperfect;
- perfect compus;
- perfect simplu;
- mai mult ca perfect.

Pagina 4 din 7
 4. Diateza

Diatezele sunt formele pe care le iau verbele pentru a arăta raportul

dintre acțiunea pe care o exprimă și subiectul gramatical.

Verbul are trei diateze:

a) Activă;
b) Pasivă;
c) Reflexivă.

a) Diateza activă - subiectul face acțiunea.

Exemplu: Tata curață garajul.

b) Diateza pasivă - verbul nu face acțiunea, acesta suportă acțiunea

facută de complementul de agent. Complementul de agent face
acțiunea.
Exemplu: Garajul este curățat de către tata.
c) Diateza reflexivă - se construiește cu ajutorul pronumelui reflexiv.
Pronumele reflexiv are formă doar la dativ și acuzativ la persoana a
doua, singular și plural.

Acuzativ Dativ
Pe sine Sieși
Se Își
S Și

Exemplu: Diana se gandește la vacanță.

La alte persoane se imprumută formele în acuzativ și dativ de la

pronumele personal.

Pagina 5 din 7
III. FUNCȚIILE SINTACTICE:

Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ

Cine? Ai cui? Cui? Pe cine?
Ce? Ale cui? Ce?
Despre cine? Ai cui?

1. Substantivele la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine

are însușirea exprimată de predicat. Acestea pot avea funcția sintactică
de subiect, nume predicativ, atribut apozițional şi pot fi articulate sau
nearticulate.
Exemplu: Inelele erau purtate de Ana.

Pagina 6 din 7
2. Substantivele la cazul genitiv determină un substantive – de cele mai
multe ori,pot avea funcția sintatică de atribut substantival genitival,
atribut substantival prepozițional, atribut substantival apozițional, nume
predicativ, complement circumstanțial de timp, complement
circumstanțial de mod, complement circustanțial de loc, complement
circumstanțial de scop și pot fi articulate sau nearticulate.

Exemplu: Inelele fetei erau negre.

3. Substantivele la cazul dativ determină un verb – de cele mai multe

ori, pot avea funcția sintactică de atribut substantival prepozițional,
atribut apozițional, nume predicativ, complement indirect, complement
circumstanțial de mod, complement circumstanțial de cauză și pot fi
articulate sau nearticulate.

Exemplu: Mama îi dă copilului o carte.

4. Substantivele la cazul acuzativ pot avea funcția sintactică
de complement direct, complement indirect, complement de
agent, atribut substantival prepozițional, nume predicativ, complement
circumstanțial de loc, complement circumstanțial de timp, complement
circumstanțial de mod, complement circumstanțial de scop și pot fi
articulate sau nearticulate.

Exemplu: Mama îl vede pe băiat.

Pagina 7 din 7