Ce este benchmarking-ul

Luarea unei decizii legate de lansarea unui start-up sau de extinderea gamei de produse a
unei companii este mult mai simpla atunci cand se bazeaza pe informatii concrete din
piata. Iar daca te raportezi la liderii din domeniu, poti gasi noi idei si strategii de
dezvoltare, principiul fiind ca nu trebuie sa inventezi roata, ci doar sa o faci sa mearga mai
bine.
Benchmarking-ul este o metoda care ii ajuta pe manageri sa ia decizii si sa aleaga strategia pe
care o vor aplica in companie. Pentru a putea lua deciziile corecte, managerii colecteaza
informatii despre concurenti si despre tendintele din piata, astfel avand suficiente date care sa ii
ajute.
Conceptul de baza in benchmarking se refera la a face ceea ce fac ceilalti, dar mai bine. Conform
principiilor din benchmarking, este de preferat sa nu inventezi tu roata, ci sa o faci sa functioneze
mai bine.
Metoda exista in SUA inca din anii ‘80, dar in Romania a inceput sa fie utilizata mai mult abia in
ultimii doi - trei ani si inca nu s-a raspandit foarte mult. Cel mai des, studiile de benchmarking
sunt folosite in afacerile din comert, in imobiliare, in industria software si high-tech.
Cand folosesti benchmarking-ul
Cea mai comuna utilizare a acestei metode ar trebui sa fie inaintea lansarii unui start-up sau
inainte de a incepe lucrul la un nou proiect din cadrul companiei. Insa, chiar daca cei interesati sa
inceapa o afacere ar trebui sa realizeze un studiu de benchmarking, multi nu fac asta si iau
deciziile doar pe baza instinctului.
Unii oameni de afaceri fac studii de piata, dar acestea sunt foarte diferite de benchmarking.
Studiile de piata doar aduna parti ale informatiei existente, dar nu se focuseaza pe concurentii tai
si pe tendintele din piata, asa cum este in cazul benchmarking-ului.
Benchmarking-ul mai poate fi utilizat si atunci cand esti interesat sa iti duci compania sau
serviciile la un nivel superior, dar nu esti foarte sigur de ceea ce poti sa faci si de ceea ce trebuie
sa faci. In aceasta situatie, metoda se potriveste perfect pentru ca iti da posibilitatea sa colectezi
o gama larga de informatii care te ajuta sa gasesti noi idei si sa dezvolti conceptele potrivite
proiectelor tale.
De exemplu, noi facem asta pentru toti clientii pe care ii avem din domeniul imobiliar. Cand un
developer este interesat sa achizitioneze un anumit teren sau dupa ce cumpara un lot si vrea sa
dezvolte un proiect, noi utilizam benchmarking-ul pentru a colecta informatiile care sa il ajute sa
inteleaga mai bine zona respectiva si sa ia decizia corecta.

Cum faci benchmarking

Din cate stiu eu, in Romania exista doua situatii. Companiile pentru care benchmarking-ul este
foarte important angajeaza o firma specializata spre care externalizeaza acest serviciu. Restul
firmelor au manageri din interior care mai fac mici verificari ale informatiilor din piata sau mai
citesc articole iar apoi fac un brainstorming si iau deciziile.
In ceea ce priveste perioada de timp pe care o iau in calcul studiile, in cazul nostru, rapoartele de
benchmarking sunt facute pe un proiect sau pe un produs, nu pe un trimiestru sau pe un an. De
asemenea, noi indicam in studiu si tendinte relevante din alte tari, ceea ce le ofera managerilor
un alt punct de vedere.
Sa nu uitam insa ca benchmarking-ul inseamna doar colectarea de informatii legate de produsul
tau si de compania ta. Deciziile legate de folosirea acestora sunt luate de managerii sau
proprietarii firmelor. Raportul poate doar sa ii asiste in gasirea de idei si in stabilirea unei directii.
Creativitatea oamenilor din companie este cea care sta la bazele strategiei. Astfel, daca solutia
pe care au ales-o nu functioneaza conform asteptarilor, acest lucru tine de management, nu de
informatiile din studiu. Singura problema a unui raport de acest fel apare atunci cand studiul nu
acopera piata in totalitate si nu ofera suficiente date.