NuțăE.,A., (2021). Etica șiconfidențialitatea în procesul therapeutic. https://monitorulpsihologiei.

com/etica-
si-confidentialitatea-in-procesul-terapeutic/

Etica și confidențialitatea în procesul

terapeutic
9 oct. 2021

Etica și confidențialitatea în procesul terapeutic

Nuță Elena Alexandra

De ce este importantă etica în procesul terapeutic și de ce este important ca

psihoterapeuții să respecte standardele etice?

În primul rând, psihoterapia reprezintă un proces prin care psihoterapeutul

pune la dispoziția clienților care întâmpină anumite dificultăți serviciile sale în
schimbul unei sume de bani. În acest proces, serviciile sunt oferite în
beneficiul clienților și pentru a proteja clientul, pentru a face un bine. Etica
face parte din profesia psihoterapeutului, este avizată de asociații la nivel
național și/sau internațional, fiind transpusă în principii și standarde care
alcătuiesc anumite coduri (Ciorbea, 2015). Totodată, codurile etice în profesia
de psiholog/psihoterapeut au rolul de a informa și de a câștiga încrederea
oamenilor, a publicului larg în vederea formării unei imagini clare asupra
psihologiei și psihoterapiei și a modului în care psihologii și psihoterapeuții își
desfășoară activitatea. În plus, etica, principiile și standardele sale
influențează conduita psihologilor și psihoterapeuților astfel încât să fie
adoptate comportamente adecvate și dezirabile, pe de o parte, iar pe de altă
parte, să fie împiedicate sau pedepsite, trase la răspundere comportamentele
neadecvate, inacceptabile sau indezirabile în acord cu normele (Ciorbea,
2015).

Referitor la principiile etice, au fost alese patru principii conform EFPA (2005),
și anume: respectarea drepturilor și demnității unei persoane, competența,
responsabilitatea și integritatea. De asemenea, fiecare principiu din cele patru
menționate cuprinde mai multe aspecte. Astfel, confidențialitatea împreună cu
consimțământul informat și libertatea de consimțământ, alături de respectul
general și autodeterminare fac parte din principiul respectării drepturilor și
demnității persoanelor. Totodată, conștientizarea etică este inclusă la
principiul competenței (EFPA, 2005).În ceea ce privește confidențialitatea,
psihoterapeutul are sarcina de a proteja clientul prin păstrarea
confidențialității, oferirea de asistență în ceea ce privește drepturile clienților,
protejarea informațiilor și datelor oferite de către clienți prin limitarea divulgării,
evitarea divulgării accidentale, cererea permisiunii pentru înregistrări audio-
video, respectând codul etic și drepturile clientului (BPS, 2009; EFPA, 2005).
De asemenea, încă din prima ședință este necesar ca terapeutul să informeze
clienții despre confidențialitate și despre dreptul acestora la consimțământ
informat. Astfel, încă din prima ședință, clienții trebuie informați despre
procedurile și activitățile profesionale desfășurate în timpul și pe parcursul
procesului terapeutic, despre clarificarea procedurilor de evidență și păstrare
a rapoartelor, datelor și informațiilor, fiind necesar ca fiecare client să-și dea
acordul de a se implica în acest proces înainte de începerea propriu-zisă și pe
parcursul desfășurării ședințelor (EFPA, 2005; Mitrofan, 2018). Dreptul la
consimțământ informat oferă clienților informarea necesară înainte de
începerea procesului terapeutic astfel încât clientul să ia o decizie informată
referitor la începerea terapiei (Mitrofan, 2005). Acesta reprezintă o modalitate
de a forma și dezvolta proceduri în vederea informării clienților despre
drepturile lor în terapie, care poate stimula clientul să fie mai activ și implicat
în procesul terapeutic sau poate amplifica potențialul uman și dorința de a
ajunge la versiunea dorită, îndeplinind astfel scopul terapiei (Mitrofan, 2018).

În alegerea informată și luarea deciziei de a începe și continua sau de a

întrerupe și renunța procesul terapeutic, există anumite aspecte importante
care ar putea determina sau influența clientul în vederea alegerii sale. Printre
aceste aspecte se pot afla beneficiile și riscurile terapiei, scopurile terapiei,
confidențialitatea și limitele sale, responsabilitățile clientului și ale terapeutului,
durata terapiei, serviciile care sunt la dispoziția clientului, costurile terapiei în
balanță cu statutul financiar al clientului (Mitrofan, 2005).

Conștientizarea etică din cadrul principiului competență se referă la

cunoașterea eticii profesionale, a principiilor etice, familiarizarea cu Codul etic,
cu deontologia profesiei, precum și dezvoltarea profesională, integrarea eticii
și aplicarea principiilor sale în practica profesională (BPS, 2009; EFPA, 2005).
Acest principiu presupune o documentare solidă asupra eticii, o cunoaștere
aprofundată a principiilor etice, o dezvoltare continuă a profesiei în vederea
integrării acestor standarde etice în practica profesională a psihoterapeutului.
De asemenea, acesta implică și respectarea celorlalte principii etice în
vederea promovării și desfășurării profesiei de psihoterapeut în bune condiții,
cu o bună cunoaștere și dedicare, în acord cu principiile etice, cu respectarea
clienților și a drepturilor acestora. Respectarea acestora face din profesia de
psihoterapeut o profesie nobilă, în ajutorul oamenilor și a dezvoltării acestora,
a atingerii potențialului maxim și dezvoltării personale. În plus, respectarea
eticii profesionale împiedică realizarea unor acte sau activități care sunt
împotriva oferirii de asistență clienților, abuzului în serviciu, încălcării normelor
și standardelor. O bună cunoaștere a acestora face parte din procesul
terapeutic și reprezintă profesionalismul psihoterapeutului. Aceste principii
etice pot consolida bazele unei relații terapeutice autentice, aceasta
reprezentând unul dintre cei mai importanți factori care duc la succesul și
atingerea scopurilor procesului terapeutic (Mitrofan, 2005).
Pe de altă parte, sunt anumite practici care sunt considerate greșite din
perspectivă etică, iar încălcarea principiilor etice atrage de la sine anumite
consecințe pe plan profesional. Astfel de practici nerecomandate cuprind
acțiuni care implică activități sexuale cu clienții sau cu supervizorii, acțiuni
legate de aspecte economice (ex. afaceri cu clientul), alte practici care privesc
încălcarea confidențialității și acțiuni referitoare la competență (Mitrofan,
2005).

Dar ce se întâmplă în cazul în care în procesul terapeutic sunt implicați copii

minori? Ce se întâmplă cu confidențialitatea în terapia de grup? În aceste
situații specifice, în acord cu Codul etic, psihoterapeutul ce face și cum
procedează?

În cazul în care sunt implicați minori în procesul terapeutic, este necesar ca

psihoterapeuții să sublinieze limitele confidențialității și să protejeze
informațiile sau interesele acestora (EFPA, 2005; Mitrofan, 2018). De
asemenea, pentru începerea procesului terapeutic, este necesar acordul din
partea unei terțe părți, care în cazul de față al copiilor sub vârsta de 18 ani,
este reprezentată de un părinte sau tutore. Chiar și în aceste cazuri, este
nevoie ca interesele minorului să fie respectate și protejate (Mitrofan, 2018).

În terapia de grup, este necesar să se discute cu clienții și chiar să semneze

un contract care vizează confidențialitatea celorlalți participanți astfel încât să
nu se scrie, discute, înregistreze ceea ce se discută, pentru ca aspectele din
cadrul grupului terapeutic să nu ajungă cunoscute în afara grupului. În plus,
terapeutul trebuie să asigure și să garanteze confidențialitatea din partea sa
pentru fiecare membru al grupului și să aducă în discuție limitele
confidențialității în cadrul terapiei de grup (Mitrofan, 2018).

În concluzie, etica și confidențialitatea reprezintă aspecte deosebit de

importante în procesul terapeutic, constituie elemente de bază în consolidarea
relației terapeutice și influențează într-un mod semnificativ rezultatele terapiei.

Referințe bibliografice

Ciorbea, I. (2015). Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și

practice. București: Editura Trei.

European Federation of Psychologists Associations. (2005). Meta-Code of

Ethics. European Federation of Psychologists Associations.

Mitrofan, I. (2005). Orientarea experiențială în psihoterapie. București: Editura

SPER.

Mitrofan, I. (2018). Psihoterapie (repere teoretice, metodologice și

aplicative). București: Editura SPER.
The British Psychological Society. (2009). Code of Ethics and Conduct.
Guidance published by the Ethics Committee of the British Psychological
Society. The British Psychological Society.