Leon Nelly-Ioana

SPR III

Accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati

Locomotorii

Termenul de politica publica nu cunoaste o dimensiune unica, neavand o definitie concreta ne

putem referi la politica publica ca fiind un set de trasaturi care formeaza concepte.
Termenul de politica determina faptu ca exista o autoritate care care are capacitatea de a
intia,forma,implementa si promova (pentru implementare si formare vorbim de instituti si
autoritati diferite).
Caracterul public se refera la beneficiarii respectivei politici(cetatenii).
Discutia despre accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati la spatiul public poate fi una
interminabila. Din care se pot desprinde mai multe idei distincte atat pe plan national cat si
international. Conturand cadrul legislatiei si perioada in care aceasta era propusa si mai apoi
intrata in vigoare, politici publice au fost parte din planul de aderare la Uniunea Europeana si
conditiile pe care un actor statal trebuie sa le indeplineasca pentru a putea fi inclus in
organizatia suprastatala.
Astfel vizam o Romanie care in drumul sau construieste un cadru legislativ optim pentru
scopul dorit insa aceste implementari de politici publice au fost duse la bun sfarsit? Si-au
atins obictivele precizate?Au fost in ajutorul acestor persoane?Au eliminat discriminarea?Au
dus integrarea lor in societate?

ACCESIBILITATEA:
In acest context ma voi referi la accesbilitate ca posibilitatea de acces la viata
publica(mijloace de transport in comun ,institutii publice,la sanatate ,educatie ,propria
lecuinta).
Cadrul legislativ international,Referitor in prima faza la accesibilitea acestora:
“Curtea Europeană a Drepturilor Omului conform căreia art. 14 din Convenţie (dreptul de a
nu fi discriminat) este încălcat nu doar atunci când statele tratează în mod diferit persoane
aflate în situaţii analoage, fără a avea o justificare obiectivă şi rezonabilă, dar şi atunci când
statele, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, eşuează în a trata diferit persoanele ale căror
situaţii sunt semnificativ diferite.”1

1
Thlimmenos c. Grecia, Aplicaţia nr. 34369/97, Decizie din 06.04.2000, alin. 44.

Page 1
Leon Nelly-Ioana
SPR III

Cadrul legislativ national , referitor la accesibilitate:

In Romania privind legea 448/2006 intelegem ca accesibilitatea se refera la:” ansamblul de
măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic, precum şi a mediului informaţional şi
comunicaţional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esenţial de exercitare a
drepturilor şi de îndeplinire a obligaţiilor persoanelor cu handicap în societate”2
Aceasta lege ofera un intreg capitol referitor la ideea centrala acestui proiect.
În România, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice si
datelor publicate de acesta atesta faptul ca trăiau 752.931 persoane cu dizabilități. Din total,
23,2% erau persoane cu dizabilitate fizică, 19,7%.
Accesibilitatea locuintei:
Inca din anul 2000 exista un „Normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului
urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap”, indicativ NP 051 – 2000 revizuit
în 2012 3.
In ceea ce priveste implementarea acestora exista anexe clare care arata cu ar trebui
construite si care sunt actorii principali care participa la implementarea si functionarea
acestora.
Atunci cand vorbim de date statistice ne refirm la o constatare a ceea ce se intampla pe
“teren”. Insa dealungul timpului nu au existat prea multe studii facute pe accesibilitate fie ea
chiar si in mediul public.In mare parte studiul despre cum sunt desfasurate si duse la bun
sfarsit implementarile sunt facute si publicate de ONG-uri,desi acestea ar trebui sa vina din
partea statului. Ba mai mult, esxista chiar cai de control si de sanctiuni aplicabile insa există
prea puține date furnizate despre accesibilizarea mediului fizic în general.
Realitatea ne arata ca desi legea exista ,vedem in fiecare zi rampe mult prea abrupte
impracticabile care nu detin rampele speciale ,blocuri cu patru etaje care nu au lifturi,borduri
mult prea inalte sau guri de canal instabile.
Accesibilitatea transportului in comun:
,,Pentru a facilita accesul neingradit al persoanelor cu handicap la transport si calatorie ,
pana la 31 decembrie 2010 , autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia masuri
pentru : a)adaptarea tuturor mijloacelor de transport in comun aflate in circulatie ,b)adaptarea

2
Art. 1, din Legea nr. 448/2006
3
Ordin 189/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice Normativ privind adaptarea clădirilor civile și spațiului
urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051/2012 – Revizuire NP 051/2000,
disponibil la: http://socialtrend.ro/normativ-privind-adaptarea-cladirilor-civile-si-spatiului-urban-la-nevoile-
individuale-ale-persoanelor-cuhandicap-np-051-2012-revizuire-np-051-2000

Page 2
Leon Nelly-Ioana
SPR III

tuturor statiilor mijloacelor de transport in comun conform prevederilor legale , inclusiv

marcarea prin pavaj tactil spatiilor de acces spre usa de intrare in mijlocul de transport” 4
O mare parte din mijloacele de transport in comun s-au conformat acestei legi intrucat sunt
echipate corespunzator marea majoritate a acestora .
Privind Regia Autonoma de Transport Bucuresti Autobuze si Troleibuze , ca o persoana cu
dizabilitati sa poata beneficia de o calatorie, acea persoana trebuie sa apese pe butonul special
amplasat pe autobuz astfel conducatorul trebuie sa coboare , sa puna rampa cu mana (in cazul
in care nu exista o rampa actionata hidraulic) si sa ajute acea persoana sa urce ,astfel
beneficiind de calatorie , insa problema este una de fond deoarece doar 60 la suta dintre
autobuze si troleibuze au podeaua coborata sau rampa de acces.
Potrivit Regiei Autonome de Transport Bucuresti Tramvaie , acestea trebuie sa intocmeasca
urmatoarele :,,b) adaptarea tuturor staţiilor mijloacelor de transport în comun conform
prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spaţiilor de acces spre uşa de intrare
în mijlocul de transport;c) montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor
persoanelor cu handicap vizual şi auditiv în mijloacele de transport public;d) imprimarea cu
caractere mari şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor mijloacelor de transport în
comun.”5
In cazul in care in statia de tramvai nu exista refugiu , o persoana intr-un fotoliu rulant
nu are sanse sa poata calatori cu acel tramvai deoarece nu sunt dotate cu o rampa astfel incat
distanta de la sol la platforma este una foarte mare.
Insa pe mai multe linii au fost puse tramvaie care au tronsonul din mijloc coborat
astfel oferind o accesabilitate mult mai mare persoanelor cu dizabilitati .
Intrucat taxiurile din Romania sunt mijloace de transport , autoritatea a abrogat legi si pentru
acestea :,, (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, toţi operatorii
de taxi au obligaţia să asigure cel puţin o maşină adaptată transportului persoanelor cu
handicap care utilizează fotoliul rulant.(3) Constituie discriminare refuzul conducătorului de
taxi de a asigura transportul persoanei cu handicap şi a dispozitivului de mers.” 6
Un mijloc de transport destul de controversat , companiile de taxiuri in mare parte
asigura minimul unei masini pentru transportul unei persoane cu dizabilitati insa multe dintre
acestea nu sunt informate conform acestei legi astfel creandu-se incidente si conflicte.

4
Art.64, Legea 448/2006
5
Art.64, Legea 448/2006
6
Art.64, Legea 448/2006

Page 3
Leon Nelly-Ioana
SPR III

Căile Ferate Române prevad urmatoarele : ,,a) să adapteze cel puţin un vagon şi staţiile
principale de tren, pentru a permite accesul persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul
rulant”.7
Accesul persoanelor cu dizabilitati in vagonul de tren se face urmand cativa pasi : in primul
rand achizitionarea biletului de tren cu gratuitatea aferenta , mai apoi trebuie intocmita o
cerere cu maxim 48 de ore inainte ca persoana sa se urce in tren adresand in aceasta cerere
nevoile cat si detaliile necesare, insa acestia pot face acest lucru prin in-lineul CFR sau direct
de la casa de bilete a Cailor Ferate Romane.

Accesibilitate pe campul muncii:

Persoanele cu dizabilitati au dretul la accesarea pietii muncii prin sustinere si orientare
in cariera.Integrarea socio-profesionala a persoanelor cu dizabilitati ar trebui sa fie
preocuparea Agentiilor Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, care sprijina dezvoltarea
capacitatii de ocupare, cresterea sanselor de gasire a unui loc de munca, prevenirea tuturor
formelor de discriminare precum si reducerea somajului in randul persoanelor cu dizabilitati.
Insa situatia este total contrara iar pe piata muncii nu observam mult prea des persoane
cu dizabilitati, sute din astfel de persoane, reprezentanţi şi susţinători ai lor au participat la un
protest în faţa Ministerului Muncii, impotriva OUG 60 care trimitea sute dintre ei in somaj.
O data cu acest protest putem intelege mai bine cum le sunt ingradinte multe dintre
drepturile fundamentale si cum sunt supuse discriminarii zi de zi.
Nevoile lor speciale nu ar trebuii sa fie o piedica in desfasurarea vietii perfect normale.
Accesul la educatie:
Multe din unitatile de invatamant din Romania au lipsuri majore privind copiii sau tinerii
inclusiv adultii cu dizabilitati cand vine vorba de educatia acestora . In urma unei verificari
ale unitatilor de invatamant s-au constatat : ,,4.306 unități de învățământ (1.666, adică
38,69% în mediul urban și 2.604, adică 57,35% în mediul rural), cu 78 unități private. Dintre
acestea, 868 au copii cu dizabilități înscriși și 268 sunt “unități de învățământ adaptate, în
care învață copii/tineri cu handicap”.16 Conform raportului, 27,33% nu dețineau rampă de
acces, iar 24,92% dețineau o rampă neconformă cu standardul de construire pentru ca să
poată fi folosită în condiții adecvate și de siguranță. De asemenea, 85,9% nu dețin grupuri
sanitare adaptate nevoilor utilizatorilor de fotolii rulante. În 147 de unități verificate erau

7
Art.64, Legea 448/2006

Page 4
Leon Nelly-Ioana
SPR III

necesare manuale adaptate copiilor cu deficiențe de vedere, acestea existând doar în

19,72%.”8
O prima problema principala este probabilitatea unei persoane cu dizabilitati sa
ajunga in clasa unde urmeaza sa beneficieze de sistemului naţional de educaţie, coordonat de
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului datorita rampelor de acces neconforme cu
standardul de construire pentru folosirea in conditii de siguranta .
Cea de-a doua problema majora este faptul ca unitatile de invatamat nu sunt structurate
corespunzator pentru a mentine un cadru didactic optim si efectiv pentru persoanele cu
dizabilitati asa cum arata si raportul mai sus prezentat , existand doar 19,72% manuale
adaptate copiilor cu deficiente de vedere , insa problemele nu se termina aici datorita cadrelor
didactice nepregatite astfel creandu-se abuzuri chiar in serviciu ,dar majoritatea cazurilor sunt
izolate .
O a treia problema considerenta este pragul pe care un copil cu dizabilitati trebuie sa il
depaseasca atunci cand trece de poarta unei scoli , datorita presiunilor parintilor la accesarea
programului de invatamant pentru copiii acestora ,evenimentul avand repercursiuni la nivelul
copiiilor intrucat cazurile de bullying si discriminare isi fac aparitia in perioada de imediata
acomodare transformandu-se intr-un impact foarte puternic asupra conceptiei acestora despre
propria persoana in societatea actuala , datorita faptului ca un copil fara dizabilitati nu este
obisnuit cu astfel de situatii in care un alt copil este intr-un fotoliu rulant ,cazurile de
discriminare uneori izolate isi fac aparitia .
Alta problema majora este etajarea sau rampele deficitare ca numar in cadrul unitatilor
de invatamant . Desi se respecta legea doar pe jumatate intrucat se amplaseaza o rampa la
intrarea in unitate ,accesul la nivelele urmatoare este unul deficitar deoarece in majoritatea
unitatilor nu exista elevator sau un alt mijloc de parcurgere mai usoara a distantei dorite .
Majoritatea oamenilor se simt inconfortabil in preajma persoanelor cu dizabilitati , deoarece
nu stiu cum sa reactioneze in prezenta acestora si nu din cauza dizabilitatii propriu-zise.
Trebuie inteles faptul ca o persoana cu dizabilitati este ca oricare alta persoana , cu aceleasi
aspiratii interioare,temeri,simtiri ,trairi si bineinteles nevoi. Cu totii tintim spre obiective
asemanatoare, exista insa o diferenta si anume ca unele persoane ma mai multe limitari , sau
alte limitari vis-a-vis de alte persoane.

8
Raport ANPIS citat în Aurelia Alexa, Mediafax, “ANPIS: 85% din școli nu au grupuri sanitare adaptate
nevoilor persoanelor cu
handicap locomotor” în Business Magazin, 18.01.2018, la: http://www.businessmagazin.ro/actualitate/anpis-85-
din-scoli-nu-augrupuri-sanitare-adaptate-nevoilor-persoanelor-cu-handicap-locomotor-13729361

Page 5
Leon Nelly-Ioana
SPR III

Obiective:
Obiectivele pe care mi le propun prin acest proiect sunt:
-dezinstitutionalizare in ceea ce priveste usurarea in birocratie si scoaterea persoanelor cu
dizabilitati din institutiile”speciale”.
-protectia persoanelor, evaluarea /reevaluarea a cazurilor de handicap grav ce nu permit
deplasarea la la sediilor Directiilor Generale de Asistenta Sociala.
-combaterea discriminarii :fiind cea mai sensibila parte a obiectivelor deoarece persoanele
care se considera “normale” si este gasita cel mai adesea in estichetele atribuite persoanelor
cu dizabilitati.
-integrarea social“Persoanele cu handicap, în întelesul prezentei legi, sunt acele persoane
carora, datorita unor afectiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitatile de a
desfasura în mod normal activitati cotidiene, necesitând masuri de protectie în sprijinul
recuperarii, integrarii si incluziunii sociale.”9 Ma voi referii la integrare ca la acceptarea si
includerea persoanelor cu dizabilitati in tot structurile vietii sociale.

Optiunile si analiza acestora:

ACTORII IMPLICATI:
-Guvernul
-Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
-Primaria Generala a Capitaale, cele locale si de sector
-Directia Generala Protectia Persoanelor cu Handicap(DGPPH)
-Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului(DGASPC)
-Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM)
-Alţi furnizori publici de servicii sociale
-ONG
-Angajatorii
Si nu in ultimul rand la nivel restrans
-Asociatiile de locatari
Pentru a vorbi despre o abilitate sau o dizabilitate trebuie conturate aceste aspecte care difera
intr-o maniera foarte fina una de cealalta . Cand o persoana face bine si fara un efort major un
lucru , spre exemplu sa se joace un joc al copilariei : sotronul , sa sara coarda sau orice alta
9
Art 2. Legea 448/2006

Page 6
Leon Nelly-Ioana
SPR III

activitate , se spune despre acesta ca are o abilitate ,iar despre cei care nu pot face aceleasi
lucruri in aceeasi maniera se spune ca nu au acceasi abilitate sau ca prezinta o dizabilitate .
Spre exemplu timiditatea este o dizabilitate ce poate fi inlocuita usor prin curaj sau siguranta ,
insa aceasta se poate invinge .
In aceeasi maniera se intampla si in cazul celor cu dezabilitati , care fac lucruri ca tine , insa
mai lent ,nu la fel de bine sau de usor deoarece cunoasterea transforma . Cunoastere ce poate
din nestiinta o respingem dar ne poate aduce mult mai aproape de adevar , totodata aceasta ne
transforma si ne induce prejudecatile intr-un mod mai simplu sau chiar le anuleaza ,astfel
reactiile inconstient agresive se diminueaza treptat dar sigur.
Informarea:
Este nevoie de sensibilizarea opiniei publice despre schimbarea paradigmei, de la excluderea
persoanelor cu dizabilităţi la includerea lor.
Promovarea oamenilor cu dezabilitati in societate se face prin diferite proiecte la care acestia
iau parte pe parcursul vietii inca de la varste fragede datorita adaptabilitatii in cazul anumitor
parsoane la increderea in sine , stimularea simtului civic pentru ca societatea sa inteleaga
mult mai bine despre ce este vorba si sa poata veni in ajutorul acestor persoane voluntar.
Se fac remarcate proiecte precum : ,,Transforma dizabilitatea in abilitate”,dezvoltat de
asociatia de sprijin a copiilor handicapati fizic din Romania (ASCHF-R), ,,E normal sa nu
stie toate lumea cu ce se mananca dizabilitatea”.
Principalele bariere ale integrarii acestor persoane se depasesc in cadrul programelor si
proiectelor de genul celor mentionate mai sus astfel incat societatea sa se dezvolte sanatos si
in mod constant acceptandu-ne pe fiecare cu abilitatile si dizabilitatile pe care le formam sau
le avem .
Putem forma focus grupuri in care sa prelevam date pentru a observa receptivitatea oamenilor
atunci cand o persoana cu dizabilitati vizibile ar povesti o zi din viata ei ori ar trebui sa
inteprinda impreuna o activitate sau ar trebui sa munceasca la un proiect comun . Dupa
folosirea acestor focus grupuri ptem incerca genul acesta de exercitiu atat in scoli cat si in
diverse companii.
Pregatirea tuturor persoanelor in institutie.De la cadrele didactice pana la medici ,organe
ale legii ,angajatori ,cat si angajati ai companiilor de transport public si nu numai.
Din cele mentionate mai sus , s-a subliniat faptul ca principalele bariere sunt : transportul in
comun privind nepregatirea corespunzatoare atat a mijloacelor cat si a oamenilor care ar
trebui sa le conduca intr-un mod responsabil . O rezolvare poate consta in faptul ca cei care

Page 7
Leon Nelly-Ioana
SPR III

conduc mijloacele de transport pot organiza sau pot cere reorganizarea programul de traseu
pe care trebuie sa il parcurga intr-o zi de munca cat si orele de oprire in statie care ar putea
intarzia astfel orele principale de ajuns in statii datorita situatiilor speciale de ajutor a
persoanelor cu dizabilitati ,astfel cuprinzand toate aspectele ce tin de pregatirea lor in cazuri
de genul , de la coborarea rampei speciale fie aceasta manuala sau hidraulica pana la
asigurarea persoanei in mijlocul de transport . O alta rezolvare consta in amplasarea refugiilor
in statiie de tramvai cat si alte mijloace de transport dotatea corespunzator.
O alta optiune subliniata a fost cea a cadrelor didactice datorita lipsei accesibilitatii la
programa scolara a persoanelor cu dizabilitati, s-ar putea inlocui profesorul de sprijin cu o
instruire mult mai statornica al cadrelor din scolile de stat
Si nu in ultimul rand evaluarea mult mai frecventa si efectuarea unor studii pentru a se putea
observa daca implementarile din lege dau roade sau nu , asa s-ar putea stopa neregulile in
ceea ce priveste sanctiunile neefectuate .Aceste studii ar trebui facute exclusiv de autoritatile
statului pentru ca acestea sa poata interveni in dezvoltarea mult mai benefica a politicilor
publice deja existene.
Persoanele cu dizabilitati primesc o indemnizatie pe luna la care se va adauga si salariul lunar
nepierzand aceasta indemnizatie pentru handicap si nici indemnizatia de insotitor in urma
semnarii unui contract de munca. Drepturile sunt egale iar persoanele cu dizabilitati primesc
salariul exact ca si persoanele care nu au acest statut, insa impozitul . un punct slab este
pensia , persoanele care au cotizat in conditii de dizabilitate preexistent calitatii de asigurat
vor avea reducere varstelor standard de pensie , bineinteles in urma gradului de handicap.

Recomandari de politici:
O noua recomandare de politica publica ar putea fi ca problematica dezabilitatii sa nu mai fie
tratata doar din perspectiva medicala deoarece aceasta determina influente negative si
abordari cu tenta caritabila , asupra politicilor publice sociale , iar asta ingradeste viziunea
privind integrarea sociala dar si cea profesionala cat si traiul independent al persoanelor cu
dizabilitati .
In politicile publice actuale este folosit mult prea des termenul de ,,handicap” ,iar aceste
exprimari pentru dezvoltarea cadrului legislativ au provocat carente in ceea ce priveste
incluziunea sociala .

Page 8
Leon Nelly-Ioana
SPR III

Asadar , terminologia politicilor publice ar trebui reformulata pentru a nu provoca

discriminari inca din stadiul de proiect al acestora.
O alta recomandare pentru politice publice este asigurarea accesului persoanelor cu
dizabilitati care sa formeze egalitatea cu ceilalti atat la nivel psihic cat si la nivel fizic.
Nu in ultimul rand promovarea egalitatii de sansa pentru persoanele cu dizabilitati ar putea fi
facuta prin elaborarea unui mic ghid de comportament pentru intalnirile neprevazute cu
aceste situatii.
Ghid (acest ghid nu ar trebuii sa fie obligatoriu insa el ar trebuii sa existe la locul de munca
sau in scoli,pentru a ne familiariza mai usor cu abordarea unei situatii, si pentru discriminare
prin nestiinta sau nepasare)
1.Sa te comporti natural si cu respect asa cum tu iti doresti sa fi tratat .
2.Pastreaza intotdeauna contactul vizual , nimanui nu ii este placut sa ii privesti defectele .
3.Incurajeaza persoana sa isi exprime punctul de vedere si opiniile, asa cum tu iti doresti ca
oamenii sa te asculte asa isi doreste toata lumea.
4.Asigura-te ca accesul ii este comod si se poate descurca singur .
5.Respecta spatiul personal.
6.Evita sa pui intrebari nepotrivite . Exemplu :,,De ce nu poti sa mergi?”, ,,Ce s-a intamplat
cu tine?”
7.Menţionează deficienţa unei persoane numai dacă aceasta este esenţială pentru conversaţie,
ori în cazul în care persoana aduce în discuţie subiectul sau indică faptul că ar vrea să discute
despre asta.
8.Când descrii o persoană cu dizabilităţi, accentul ar trebui să cadă mai degrabă pe
individualitatea persoanei, decât pe deficienţele acesteia. Nu defini omul după deficienţele
avute.
9..Nu ocupa locurile special amenajate in autobuz ,in parcari ,in alte spatii rezervate si
destinate utizilarii persoanelor cu dizabilitati.
10.Lasa-i libertatea de a alege cadrul in care doreste sa isi desfasoare activitatile.
11.Implica persoana cu dizabilitati in cadrul conversatiei sau in diversitatea activitatilor , nu o
lasa pe dinafara pentru ca esti stanjenit sau pentru ca iti este teama ca se va simti stanjenita.
12.Invita acea persoana asa cum ai invita orice alta persoana si las-o sa decida daca doreste sa
ia parte sau nu .

Page 9
Leon Nelly-Ioana
SPR III

13. Nu ridiculiza pe cineva din cauza deficienţelor -acesta este un comportament opresiv şi
nu ar trebui să fie tolerat. În acelaşi timp,o atitudine de superioritate sau care arată un fals
entuziasm este,de asemenea, înjositoare.

Concluzii:

Nevoia de schimbare radicala isi face simtita prezenta intrucat este nevoie de o noua
paradigma , se evidentiaza starea de fapt privind lipsa de accesibilizare in Romania ,care
practic nu mai poate continua. Este nevoie de o buna implementare a legii si totodata
sanctiuni disuasive si adecvate cand legea nu este aplicata, de vointa politica pentru
conceperea si impementarea politicii publice adecvate pentru persoanele cu dizabilitati.
Intr-un mod concret este nevoie de stabilirea atributiilor institutiilor publice care prevad
accesibilizarea ,mecanismele de control , cheltuielile finantate necesare accesibilizarii si
totodata sanctionarea disuasiva si adecvata a lipsei acesteia.
Trebuie luate in consultare masurile suplimentare vis-a-vis de cele prevazute in lege ,atat
incurajarea cat si participarea activa si sustinuta a persoanelor dezavantajate in toate
procesele si deciziile care le privesc. Accesabilitatea spatiului public pe teritoriu Romaniei nu
a reprezentat si nu reprezinta o prioritate pentru romani cat si pentru autoritatile
romane ,condamnand astfel persoanele cu dizabilitati . Maniera prin care autoritatile au
asigurat respectarea legii face parte mai degraba dintr-o cultura a ilegalitatii , datorita faptului
ca legea nu este implementata si nu se respecta sanctionarile adecvate in cadrul nerespectarii
legilor.
Lipsa unui sistem educational care ar putea promova incluziunea copiilor cu dizabilitati in
mod particulat care se combat cu prejudecata si discriminarea nu a fost prielnica. Toate
acestea din cauza unei administratii putin preocupata sa isi deserveasca cetatenii la acelasi
nivel , fara preocupare cand sunt vulnerabili , indiferent de diferente.
Timpul nu are rabdare , nicidecum persoanele cu dizabilitati nu pot astepta in continuare , o
prima urgenta de agenda publica in Romania ar trebui sa fie accesibilizarea ,iar discriminarea
persoanelor cu dizabilitati trebuie sa se opreasca!

Page
10
Leon Nelly-Ioana
SPR III

Bibliografie:
1. Legea 448/2006
2.Ordin 189/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice Normativ privind adaptarea
clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap,
indicativ NP 051/2012 – Revizuire NP 051/2000, disponibil la
3. http://www.mmuncii.ro
4.http://www.businessmagazin.ro/actualitate/anpis-85-din-scoli-nu-augrupuri-sanitare-
adaptate-nevoilor- persoanelor-cu-handicap-locomotor-13729361
5. http://www.ms.ro
6. http://www.combat.info.ro
7. http://onphr.ro
8. http://motivatie.md
9. http://dgas.ro

Page
11