1.

DREAPTA LUI SIMSON

TEOREMA 1

Proiecțiile unui punct M de pe cercul circumscris ∆ABC pe laturile acestuia sunt coliniare.

Demonstrație:

Fie A’, B’, C’ proiecțiile lui M pe laturile BC, AC, respectiv AB. (figura)

În patrulaterul MC’AB’, m(∢AB’M)=m(∢AC’M)=90° (unghiuri opuse și suplementare), deci

patrulaterul MC’AB’ este inscriptibil ⇒ m(∢AB’C’)=m(∢C’MA).①

A, B, C’ sunt coliniare, deci m(∢C’AM)+m(∢BAM)=180°⇒ m(∢C’AM)=180°-m(∢BAM). ②

Deoarece A, B, C și M sunt puncte pe cercul circumscris ∆ ABC ⇒ ABCM este patrulater

inscriptibil și m(∢BAM)+m(∢BCM)=180°⇒ m(∢BCM)=180°-m(∢BAM). ③

Din ②și③ ⇒ m(∢C’AM)= m(∢BCM), în ∆C’AM avem m(C’MA)=90°-m(∢C’AM) și în

∆MA’C, m(∢A’MC)=90°-m(∢BCM) ⇒m(∢A’MC)=m(∢C’MA) și din relația ① ⇒
m(∢AB’C’)=m(∢A’MC). ④

Patrulaterul MB’A’C este și el inscriptibil deoarece m(∢MA’C)=m(∢CB’M)=90° (unghiuri

formate de laturi opuse cu cele două diagonale) ⇒ m(∢A’B’C)=m(∢A’MC)④
Din ③ și ④ ⇒ m(∢A’B’C)= m(∢AB’C’), adică unghiurile AB’C’ și A’B’C sunt opuse la vârf,
de unde rezultă că punctele A’, B’, C’ sunt coliniare.

Observație:

Dreapta care conține punctele A’, B’, C’ se numește dreapta lui Simson a punctului M în
raport cu ∆ABC, iar punctul M se numește polul dreptei lui Simson. ∎

RECIPROCA TEOREMEI 1

Dacă M este un punct situat în exteriorul ∆ABC și proiecțiile A’, B’, C’ ale punctului M pe
dreptele BC, AC, respectiv AB sunt coliniare, atunci punctul M se află pe cercul circumscris
triunghiului ABC.

Demonstrație:

Deoarece punctele A’, B’ și C’ sunt

coliniare ⇒ m(∢AB’C’)=M(∢A’B’C). ①

AB’MC’ este patrulater inscriptibil

( datorită unghiurilor opuse
suplementare m(∢AB’M) = m(∢AC’M) =
90°). Din ∆MAC’, dreptunghic cu
m(∢AC’M)=90°, ⇒ m(∢AB’C’) =
m(∢AMC’) = 90° - m(∢MAC’) iar din
∆MA’C, dreptunghic cu m(∢MA’C)=90°,
⇒ m(∢A’B’C) = m(∢A’MC) = 90° -
m(∢A’CM).② Rezultă așadar din ① și
② că m(∢C’AM) =
m(∢A’CM)=m(∢BCM), deci m(∢BAM)=180°-m(∢BCM) ⇒ ABCM este patrulater
inscriptibil deci punctele A, B, C și M se află pe același cerc.∎

TEOREMA 2
 Perpendiculara coborâtă dintr-un punct M
situat pe cercul circumscris ∆ABC
intersectează din nou cercul în puncul M’.
Dreapta lui Simson a punctului M în raport cu
∆ABC este paralelă cu AM’.

Demonstrație:

Unghiurile MA’C și M’MC sunt egale deoarece

sunt unghiuri pe cercul circumscris ∆ABC și
subîntind același arc, respectiv ^
M ' C .①

A’B’MC este patrulater inscriptibil

(m(∢MA’C)=m(∢CB’M)=90°) ⇒
m(∢A’B’C)=m(∢M’MC).②

Din ① și ② ⇒ ∢M’AC = ∢ A’B’C și sunt unghiuri corespondente epnstru secanta AC ⇒

AM’∥C’A’ .∎

TEOREMA 3 (TEOREMA LUI STEINER)

Dreapta lui Simson a unui punct M în raport cu ∆ABC trece prin mijlocul segmentului
determinat de punctul M și ortocentrul H al ∆ABC .

Demonstrație:

Fie A’C’ dreapta lui Simson a punctului M.

Înălțimea AHa (AHa⊥BC) intersectează din
nou cercul circumscris ∆ABC în punctul A 1 iar
MA’ intersectează același cerc în punctul M’.

Fie {P}=MA1∩BC, {S}=AM’∩BC și

{L}=MP∩A’C’ . Se știe că A1 este simetricul lui
H față de latura BC, MM’∥AA 1 (AA1⊥BC și
MM’⊥BC) ⇒
 ∢ A 1 AM ’=∢ A1 MM ’
}
∢ AA 1 M =∢ A1 MM ' ( alterne interne )
⇒∢ A1 AM ’=∢ AA 1 M ①

Din ∆AHaA’ avem m(∢ASP)=90°-m(∢HaAS) ②, iar din ∆HaA1P: m(∢HaPA1)=90°-

m(∢HaA1P)=m(∢MPS)③.
Din ①, ② și ③ ⇒ ∢MPS=∢ASP, dar din teorema 2 ⇒ A’C’∥AS, adică ∢ASP = ∢LA’P, deci
∢MPS = ∢LA’P ⇒ ∆LPA’ este isoscel ⇒ '
LP=L A'
∆ P A M dreptunghic în A ' }
⇒ LP=LM .

Am arătat că L este mijlocul segmentului MP iar din faptul că HP∥AM’∥A’C’ ⇒ dreapta lui
Simson trece prin mijlocul segmentului HM.
APLICAȚIE 1
În ∆ABC, H este ortocentrul și D – un punct pe cercul circumscris triunghiului. D 1, D2, D3
sunt simetricele punctului D față de BC, AC, respectiv AB. DH intersectează dreapta lui
Simson a punctului D în raport cu ∆ABC în punctul F. Demonstrați că:
a) D2D3=2∙PM, unde
{P}=DD2∩AC și
{M}=DD3∩AB;
b) D1, D2, D3 și H sunt
coliniare.
Soluție:
a) Fie dS – dreapta ui
Simson a punctului D
în raport cu ∆ABC cu
M, N, P ∊ dS (DN⊥BC,
DM⊥AB și DP⊥AC).
D1, D2, D3 sunt simetricele
punctului D față de laturile
triunghiului, deci:

}
M este mijlocul lui D D3
P este mijlocul lui D D2
⇒

MP este linie mijlocie în ∆DD3D2 ⇒ MP∥ D2D3 și D2D3=2∙PM .

b) DH∩dS = {F} și din teorema 3 rezultă că F este mijlocul segmentului DH ⇒

}
DF=FH
DN =N D 1 ⇒ H∊D2D3 .
MP ∥ D2 D3
 APLICAȚIE 2
Fie M un punct pe cercul
circumscris ∆ABC, iar A’, B’, C’ –
punctele în care dreapta lui
Simson – dS – a punctului M
intersectează laturile BC, CA,
respectiv AB. Să se arate că
simetricele vîrfurilor A, B, C, în
raport cu mijloacele segmentelor
B’C’, C’A’, respectiv A’B’ aparțin
unei drepte perpenduculare pe
dreapta ds.
Soluție:
Fie A’’, B’’ și C’’ simetricele
punctelor A, B și C față de
mijloacele segmentelor BC, CA,
respectiv AB. Notăm cu P
intersecția diagonalelor
patrulaterului AB’A’’C’ și vom
avea:
AP=PA’’ (din construcție) și B’P=PC’ ( din construcție) ⇒ AB’A’’C’ este paralelogram ⇒

}
' ' ''
A C ∥ B A ⇒ B' A ' ' ⊥ M C ' ①
A C' ⊥ M C'

}
' ' ''
A B ∥C A ⇒ C' A ' ' ⊥ M B ' ②
A B' ⊥ M B'
Din ① și ② ⇒A’’ este ortocentru în ∆MB’C’ ⇒MA’’⊥B’C’ ⟺ MA’’⊥ d S .
Analog se arată că MB’’⊥dS și MC’’⊥dS ,
deci punctele A’’,B’’ și C’’ sunt coliniare.
APLICAȚIA 3
Să se arate că mijlocul segmentului
determinat de ortocentrul unui triunghi
și un punct M aflat pe cercul
circumscris triunghiului aparține
cercului lui Euler a triunghiului.
Soluție:
În ∆ABC, fie A’C’ – dreapta lui Simson a
punctului M în raport cu ∆ABC, H –
ortocentrul, O - centrul cercului
circumscris ∆ABC, O9 – centrul cercului lui Euler (mijlocul segmentului OH) și X – mijlocul
segmentului HM.
Din teorema lui Steiner rezultă că punctul X aparține dreptei lui Simson a punctului M în
raport cu ∆ABC ⇒ XO9 este linie mijlocie în ∆HOM, deci XO9 = 1/2∙OM, adică este egal cu
raza cercului lui Euler a triunghiului ABC.