CUPRINS:

GESTIUNEA RISCULUI DE ACCIDENTE ECOLOGIC................................3

Introducere:............................................................................................................3
Identificarea riscurilor ecologice............................................................................4
Definirea domeniului factorial al riscurilor ecologice...........................................5
1.Surse de risc.....................................................................................................5
2.Factorii de risc..................................................................................................7
3. Efectele riscurilor ecologice............................................................................8
4. Factorii de mediu...........................................................................................11
Relevanta financiara a riscurilor ecologice..........................................................13
Gestionarea riscurilor ecologice...........................................................................14
Concluzie:.............................................................................................................15
Bibliografie :........................................................................................................16
 GESTIUNEA RISCULUI DE ACCIDENTE
ECOLOGIC

Introducere:
Dezvoltarea economica accelerata care a caracterizat secolul XX, a avut pe langa efectele
benefice pe care le-a produs industrializarea asupra evoluTiei umane, si efecte negative asupra
sanatatii oamenilor si a mediului inconjurator. Aceste evolutii continua si in prezent punand mari
semne de intrebare asupra capacitatii noastre ca specie de a le controla.

Riscul reprezinta posibilitatea de materializare a unui eveniment care va induce un impact

asupra anumitor obiective. Riscul poate fi generat de un eveniment, o actiune sau absenta
uneiactiuni, consecintele posibile variind de la cele benefice la cele catastrofale. Riscul de mediu
se poate manifesta sub forma stresorilor (factorilor de risc) generati de activitatea (sau
inactivitatea)umana si poate genera efecte adverse asupra mediului, precum si degradarea sau
pierderea durabilitatii.

Sectorul economic poate deveni si el subiect al riscului. Pentru subiectii economici riscul
reprezenta posibilitatea de a se produce un eveniment, in general defavorabil, cu consecinte
asupra performantelor: costului, calitatii sau a duratei de executie.

Riscul ecologic este privit ca un fenomen care provine din circumstante pentru care
decidentul este in masura sa identifice evolutii/evenimente ecologice posibile si chiar
probabilitatea producerii acestora. Chiar daca probabilitatea estimata pentru materializarea
efectiva a unui anumit factor generator de risc ecologic este ridicata, decidentul nu poate fi sigur
daca acel eveniment este cel care se va produce cu certitudine si nu un altul; este posibil chiar
sa se produca un fenomen ecologic a carui probabilitate sa fie apreciata la un nivel redus sau
chiar un eveniment neprevazut.

Probabilitatea de producere a unui accident major se calculeaza cu urmatoarea formula:

Ni,s = Ni,s* + nf + np + no

unde: Ni,s numarul probabil; Ni,s * numarul mediu de probabilitate pentru instalatie sau

substanta; nf parametrul de corectie ce se refera la sistemul de securitate prevazut; np parametru

de corectie referitor la directia vantului catre aria populata; no parametru de corectie referitor la
organizarea si managementul securitatii
Conform IAEA (International Atomic Energy Agency) fiecare substanTa poluanta are un numar
de referinTa Convertind numarul de probabilitate calculat in probabilitate conform IAEA,
rezulta ca pentru valoarea X probabilitatea de producere a evenimentului este de 3 x 10 -
7
 eveniment/an ( Figura 1).

Figura 1: Probabilitatea de producere a unui eveniment

Evaluarea stiintifica (sau obiectiva) a riscului bazata pe o combinatie a probabilitatii si

gravitatii recunoaste intotdeauna existenta unui grad mic de incertitudine.

Riscul ecologic este un concept multidimensional al carui nivel nu poate fi redus la un

singur element, la o cifra. Important este sa se determine un nivel acceptabil al riscului ecologic
pe care decidentul este dispus sa si-l asume. Nivelul acceptabil al riscului ecologic se refera la
riscul 'maxim' pe care decidentul este dispus sa si-l asume. Nu exista un nivel acceptabil unic, ci
acesta este diferit in funcTie de condiTiile concrete ale fiecarei activitaTi economice sau de
atitudinea faTa de riscul ecologic al decidentului.

Abordarea factoriala a riscurilor ecologice ajuta decidentul in a lua decizia financiara cea

mai buna pentru diminuarea sau eliminarea riscurilor ecologice.

Identificarea riscurilor ecologice

În această secțiune, se va discuta despre diferitele tipuri de riscuri ecologice și
modalitățile de identificare a acestora. Riscurile ecologice pot include poluarea aerului, apei și
solului, degradarea habitatelor naturale, pierderea biodiversității, schimbările climatice și
dezastrele naturale. Identificarea riscurilor poate implica evaluarea stării mediului, monitorizarea
factorilor de stres, analiza impactului activităților umane și identificarea zonelor vulnerabile.
Identificarea factorilor de risc inlesneste evaluarea impactului riscurilor ecologice, prilej cu care
sunt evidentiate pragurile, limitele critice sau intervalele critice a caror depasire duce la
modificari ale mediului inconjurator.

Definirea domeniului factorial al riscurilor ecologice

În această secțiune, se va discuta despre diferitele tipuri de riscuri ecologice și
modalitățile de identificare a acestora. Riscurile ecologice pot include poluarea aerului, apei și
solului, degradarea habitatelor naturale, pierderea biodiversității, schimbările climatice și
dezastrele naturale. Identificarea riscurilor poate implica evaluarea stării mediului, monitorizarea
factorilor de stres, analiza impactului activităților umane și identificarea zonelor vulnerabile.

Constituind externalizari ale efectelor poluarii in factorii de mediu (aer, apa, sol, subsol,
biodiversitate), riscurile ecologice reprezinta expresia unor pericole, a unor esecuri, adesea
mortale, ale activitatii umane, generatoare de poluare. Adesea riscurile odata declansate pot fi
ireversibile pentru om, pentru specia umana, in acest - daca incertitudinea este precumpanitoare
in domeniul considerat.

Riscurile ecologice pot fi abordate din urmatoarele perspective:

 surse de risc;
 factori de risc; fluxuri de risc;
 efectele riscurilor ecologice;
 factorii de mediu.

1.Surse de risc

Toate activitatile umane sunt potenTiale surse de risc, dar dintre acestea cele mai
relevante tipuri si surse sunt:
  Emisiile continue in aer, apa si pe sol provenite de la industrie si de la activitatile
associate acesteia;
 Evacuarile accidentale ale substantelor periculoase provenite din instalatiile industriale;
 Emisiile rezultate in urma exploatarilor sistemelor de transport (care constituie surse
continue de emisii);

Activitati agricole care afecteaza sanatatea oamenilor si mediul: imprastierea de

ingrasaminte, insecticide si ierbicide care contamineaza solul, apele subterne si cele de suprafata.
Activitatile agricole pot consuma mari cantitati de apa, ducand la aridizarea si eroziunea solului;

Urbanizarea si infrastructura asociata acesteia sunt o sursa de perpetuare a mediului si

generatoare de poluare.

Sursele naturale de accidente sunt: cutremurele, furtunile, inundatiile, eruptiile. Toate

aceste surse naturale se pot suprapune peste sursele de risc produse de catre om. Surse de risc
produse de catre om urmatoarele cinci categorii: industria, agricultura, transporturile, utilitatile,
menajele (IND;AGR;TR;UT;MEN).

Daca insumam riscurile celor cinci surse vom obtine marimea RT.

RT = ∑ ( IND + AGR + TR + UT + MEN)

Cunoscand riscul total rezultat din insumarea celor cinci surse de risc, putem determina
coeficientul total de risc pe componentele acestuia.

CTR = RT = ∑ ( IND + AGR + TR + UT + MEN )

FM = ∑ (AP + SL + SB + AR +BIOD)

unde: FM = factori de mediu; AP = factorul de mediu apa; SL = factorul de mediu sol;

SB = factorul de mediu subsol; AR = factorul de mediu aer; BIOD = factorul de mediu

biodiversitate.

Sunt activitati economice al caror efecte au proportii de dezastre: poluarea apelor pana la
nivelul de 'pustiire biologica', poluarea aerului sinergic cu Pb si SO2, poluarea apelor freatice,
eroziunea solului, fenomenul de desertificare a unor zone din Tara unde, la factorii naturali
(seceta prelungita) se adauga si activitatile antropice care prin deforestare, desfiintarea perdelelor
de protectie accentueaza ireversibilitatea fenomenului.
2.Factorii de risc

Exprimat ca probabilitate, riscul poate fi previzibil si astfel evitat sau minimizat. In acest
scop au fost identificati urmatorii factori de risc (tabelul nr.1).
Sursa: Visan Sanda, Angelescu Anca, Alpopi Cristina, 2000, Mediul inconjurator : poluare si
protectie , Editura Economica,Ed. a 2-a, Bucuresti.

3. Efectele riscurilor ecologice

Riscurile depind de amplitudinea efectelor de poluare si semnifica depasirea unor plafoane de

poluare dincolo de care valoarea factorului de risc afecteaza ecosistemele umane.

Astfel, se pot evidentia doua aspecte ale riscurilor:

 riscuri care produc efecte pe termen scurt, care vor fi suportate in special la nivelul
ecosistemelor, generand un anumit comportament din partea decidentilor, comportament
concretizat prin actiuni de finantare. Prin aceste actiuni de finantare se
incearca diminuarea efectelor poluarii in scopul protejarii ecosistemelor umane.
Aceasta categorie de riscuri include riscurile asteptate si asumate de catre om.
 riscuri care produc efecte pe termen lung, sunt generate de modificari in profunzime, pe
o durata de timp foarte mare, cu efecte greu de estimat. Datorita complexitaTii estimarii
 acestor riscuri, ele fiind insuficient sau denaturat percepute, comportamentul
decidenTilor depinde adesea de puterea acestora de a gandi in perspectiva Aceste riscuri
implica strategii, politici instrumente si finanTari conjugate, altfel spus, un efort comun al
tuturor indivizilor din ecosistemul uman.

Riscuri care produc efecte pe termen lung sunt urmatoarele:

 Riscul producerii efectului de sera ca urmare a existentei dioxidului de carbon,

CH4, NOX, freonilor, care permit radiatiei solare sa strabata atmosfera,
sa ajunga pe Pamant, dar nu mai permit reintoarcerea energiei termice in spatiul
cosmic. Emisiile depasesc astazi posibilitatile naturale de epurare a atmosferei,
deci an de an continutul lor este tot mai mare. Consecintele efectului de sera s-ar
concretiza in topirea ghetarilor, crestere nivelului apelor marilor si oceanelor cu 1-
2 m, inundatii, schimbari climaterice (in regimul precipitatilor, al vanturilor),
deplasarea zonelor climaterice si de vegetatie.
 Riscul degradarii stratului de ozon ca urmare a existentei freonilor care au timpi
mari de injumatatire, de zeci si sute de ani, ceea ce le mareste stabilitatea in timp,
acumularea in atmosfera si actiunea de distrugere a ozonului. Consecintele
degradarii staratului de ozon se concretizeaza prin cresterea fluxului de radiatii
ultraviolete ceea ce duce la cresterea frecventei bolilor de ochi si a cancerelor de
piele la om, la scaderea recoltelor de plante, afectand astfel indirect si fauna.
 Riscul aparitiilor ploilor acide ca urmare a existentei oxizilor de sulf prezenti in
concentratie mare in atmosfera. Aceste ploi au o suma de efecte negative: distrug
vegetatia, in special padurile de conifere, prin distrugere directa a clorofilei;
suprafertilizeaza solul, plantele crescand foarte repede, prematur; acidifierea
lacurilor, care duce la disparitia pestilor; dizolvarea sarurilor de calciu si
magneziu din sol, producand carente in aceste elemente, acidifierea solului si
carente in nutritia plantelor.

In cazul in care insumam toate riscurile care produc efecte pe termen scurt care
afecteaza factorii de mediu, vom obtine o marime care reprezinta deteriorarea totala, marime
care dimensioneaza volumul riscurilor asumate.

Rts = RTts ; ∑ Rtl = RTtl

unde: Rts = suma riscurilor cu efecte pe termen scurt;

RTts = riscul total pe termen scurt;

∑ Rtl = suma riscurilor cu efecte pe termen lung;

RTtl = riscul total pe termen scurt.

Pentru a da o dimensiune riscurilor totale care pot afecta mediul se insumeaza riscurile totale cu
efecte pe termen lung cu riscurile totale cu efecte pe termen scurt.

RT = ∑ Rts + ∑ Rtl = RTts + RTtl

Evident acesta dimensiune nu poate fi stabilita cu exactitate deoarece in categoria riscurilor cu

efecte pe termen lung intervin elemente necunoscute si deci neprevazute.

Riscurile care produc efecte pe termen lung vor fi considerate un element de multiplicare a
riscurilor. Estimand un coeficient prospectiv ale riscurilor cu efecte pe termen lung vom obtine:

CRT = ITRT

FM

unde: CRT= coeficient prospectiv al riscurilor;

ITRT = impactul total al riscurilor;

FM = factorii de mediu (subsol, sol, aer, apa, biodiversitate).

Impactului total al riscurilor pentru fiecare factor de mediu i se poate acorda diferite note
de bonitate. Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu folosesc la realizarea
grafica a unei diagrame ce reprezinta o metoda de simulare a efectelor activitatilor umane asupra
mediului. Valorile pe care impactului total le poate lua se afla in intervalul [1,10], la valoarea 1
riscurile cu efecte pe termen scurt identificandu-se cu riscurile cu efecte pe termen lung, iar la
valoarea 10, putem vorbi de riscuri catastrofale.

Ca reactie de raspuns la efectele riscurilor ecologice, ecosistemele umane induc un

ansamblu de fluxuri reactive, grupate in:

Fluxuri de informare, fluxuri care asigura cunoasterea efectelor riscurilor ecologice si a

dimensiunilor acestora. Aceste fluxuri asigura informarea subiectilor economici asupra surselor,
factorilor si efectelor riscurilor ecologice;

Fluxuri punitive, vizeaza agentii economici care ar trebui sa reconstruiasca tehnologiile;

Fluxuri reglative, prin care se incearca sa se construiasca un praxis coerent pentru inlaturarea
efectelor riscurilor ecologice cat si pentru reducerea acestora sub plafoanele stabilite;
Fluxurile de finantare, asigurate de sursele de finantare, vizand in special factorii de risc, dar si
eliminarea efectelor acestora.

4. Factorii de mediu

Factorii de mediu constituie interfata pragmatica a impactului riscurilor ecologice asupra

sistemelor umane.

Impactul riscurilor ecologice asupra factorilor de mediu, se poate scrie astfel:

IRT = ∑IF

unde: IRT = impactul riscului total; IF = impactul fluxului de risc

Evident, se poate exprima impactul fiecarui factor de risc asupra tuturor factorilor de
mediu, impactul tuturor factorilor de risc asupra unui factor de mediu sau impactul fiecarui factor
de risc asupra fiecarui factori de mediu, prin intermediul ratelor si al coeficientului de impact
(RIR si CIR).

RIRi = IFi

∑IFi

unde: RIRi = rata de impact a unui factor de risc asupra tuturor factorilor de mediu;

i = factori de risc din industrie, agricultura, transport, menaje, utilitati.

Pentru a exprima impactul tuturor factorilor de risc asupra unui factor de mediu folosim formula:

RIRj = Ifj ∑IFj

unde: j = factori de mediu: apa, aer sol, subsol, biodiversitate

CIRij = RIRi RIRj

5. Fluxuri de riscuri

Sursele de riscuri genereaza, prin factorii de risc, fluxuri de riscuri care afecteaza in mod
specific de diferentiat zonele delimitative.

Fluxurile de riscuri reprezinta realizarea poluarii, activizand formele de poluare, afectand

ecosistemele umane si pe cele naturale.
 Se disting cinci grupe de fluxuri de riscuri: combustive, generate intr-o forma sau alta
prin arderi; prelucrative, de regula din surse industriale; extractive; consumative, generate in
parte de activitatea menajera; erozive, generate de agricultura si nu numai. Nocive, producatoare
de noxe sunt fluxurile combustive, care pot fi caracterizate adesea, ca forme ale factorilor de risc
chimic, termic, radioactiv si chiar fonic. Fluxurile erozive, preiau adesea, efectele celorlalte
fluxuri, afectand puternic biosistemele naturale, factorii de mediu, precum solul (agricultura fiind
o sursa directa a acestor fluxuri).

Fluxurile de poluare, prin efectele asociate poluantilor, induc riscuri de poluare

diferentiate pe factori de mediu in functie de factorii de risc. Se poate construi in acest sens o
matrice cuprinzand factorii de risc si factorii de mediu, la intersectia celor doua dimensiuni
evidentiindu-se riscurile ecologice (Tabelul nr. 2).

Tabel 2. Matricea riscurilor ecologice

Sursa: date prelucrate de autor

Astfel, riscurile pot fi delimitate in cinci grupe:

 -riscuri climaterice  ( R31, R32, R33, R34, R35 ) - sunt riscurile care vizeaza factorul de
mediu aer, circuitele naturale ale acestuia in natura. Aceasta grupa de riscuri
caracterizeaza toate modificarile periculoase pentru om, ce se pot produce in
atmosfera prin activitatile ecosistemelor umane;
 -riscuri acvatice ( R41, R41, R43, R44, R45 ) - sunt riscurile care vizeaza factorul apa,
riscurile fiind diferentiate cu remanenta diversificata
 -riscuri pedologice ( R21, R22, R23, R24, R25 ) - sunt riscurile care vizeaza factorul sol,
denaturalizarea fertilitaTii solului, prin vectori diferiti de poluare, indeosebi substantele
artificiale utilizate, eroziunile, modificarile hidrometrice ale solurilor etc;
 -riscuri petrografice ( R11, R12, R13, R14, R15 ) - sunt riscurile care vizeaza scoarta
terestra transformata sau afectata de actiuni ale oamenilor. Sunt riscuri cu mare grad de
periculozitate, putand genera riscuri totale pentru specia umana. Un cutremur rezonator
 poate genera toate efectele si fluxurile poluante posibile, cel putin prin impactul
distrugator asupra ecosistemelor umane.
 -riscurile biologice ( R51, R52, R53, R54, R55 ) - sunt riscurile care vizeaza diversitatea
biocenozelor si ecosistemelor naturale, capacitatile de sustinere a acestora (biotopurile).
Nocivitatea diferitelor substante chimice si biologice este binecunoscuta. Efectele asupra
organismului uman sunt directe si indirecte. Sistemele ecologice sunt si ele supuse
riscului. Disparitia unei specii poate produce dereglarea intregului lant trofic si in final
poate duce chiar la disparitia speciei umane.

Reteaua de relatii care face conexiunea surselor de riscuri cu riscurile ecologice, permite
intr-o abordare mai extinsa evidentierea cele cinci factori esentiali de risc ai poluarii, relatiile
dintre acestea avand sens unic, de la surse spre riscuri. Aceste relatii se pot sintetiza intr-un
algoritm multiplicativ din care sa rezulte in final relatia duala intre sursele de risc si sursele de
finantare, intre risc si finantarea diminuarii riscului.

Relevanta financiara a riscurilor ecologice

Necesarul de finantare pentru acoperirea tuturor riscurilor ecologice, reprezinta un nivel de
finantare maximal, il vom nota cu NFRT si are forma:

NFRT = ∑FRts + ∑FRtl = ∑FFM +∑FFR

unde: FRts = finantarea riscurilor pe termen scurt;

FRtl = finantarea riscurilor pe termen lung

FFM = finantarea factorilor de mediu;

FER = finantarea efectelor riscurilor.

Diferenta dintre necesarul de finantare si finantarea asigurata constituie o marime pe care am

notat-o cu ∆F astfel incat: ∆F = NFRT - FSF

NFRT- reprezinta necesarul de finantare relevat informational;

FSF- reprezinta finanTarea realizata cu sursele de finantare existente

Necesarul de finantare relevat de catre subiectii economici este inclus in necesarul totalul
de finantare. Facand diferenta dintre finantarea asigurata de sursele de finantare (SF) si necesarul
de finantare relevat de subiectii economici si raportand aceasta diferenta la necesarul de finantare
vom obtine deficitul de finantare:
 FSF - NFRT

DEF= -----------

NFRT

NFRT- reprezinta necesarul de finantare relevat informational VT.

Astfel, putem determina rata de finantare extinsa (RFE), prin urmatorul raport:

FSF     FSF RFE= -- sau RFE = ----VT NFRT

Pentru sursele de finantare si sursele de risc rata de finantare extinsa se poate calcula
astfel:

RFE= ∑FSF ∑FRT

Aceasta rata exprima acea parte din riscul total pentru care sunt alocate surse de finantare
in scopul prevenirii si eliminarii riscurilor ecologice.

Gestionarea riscurilor ecologice

În această secțiune, se va explora modul în care riscurile ecologice pot fi gestionate și

reduse. Gestionarea riscului ecologic poate implica implementarea de politici și reglementări
adecvate, adoptarea unor practici sustenabile, promovarea energiilor regenerabile și a conservării
resurselor naturale, precum și pregătirea și răspunsul la situații de urgență. Se vor discuta, de
asemenea, implicarea autorităților, a comunităților și a sectorului privat în gestionarea riscurilor
ecologice.
Gestionarea riscurilor ecologice reprezintă un proces continuu și planificat prin care se
identifică, se evaluează și se gestionează amenințările și impactul asupra mediului înconjurător.
Scopul principal al gestionării riscurilor ecologice este de a proteja și de a conserva ecosistemele
și resursele naturale, precum și de a minimiza impactul negativ asupra sănătății umane.
Gestionarea riscurilor ecologice:
1. Identificarea riscurilor: Primul pas în gestionarea riscurilor ecologice este identificarea și
evaluarea amenințărilor potențiale pentru mediul înconjurător. Aceasta poate include
analiza activităților umane, identificarea surselor de poluare și evaluarea potențialelor
dezastre naturale sau accidente ecologice.
2. Evaluarea riscurilor: După identificarea riscurilor, este necesară o evaluare detaliată a
acestora. Aceasta implică analizarea probabilității de producere a unui eveniment sau a
 unei situații de risc, precum și evaluarea gradului de impact asupra mediului și
comunității. Evaluarea riscurilor poate fi realizată prin intermediul studiilor de impact
asupra mediului, a analizelor de risc și a altor instrumente specifice.
3. Planificarea și implementarea măsurilor preventive: Pe baza evaluării riscurilor, se
dezvoltă planuri și strategii pentru a preveni sau a minimiza impactul negativ asupra
mediului. Aceste măsuri preventive pot include implementarea unor politici și
reglementări stricte, adoptarea unor tehnologii mai curate și sustenabile, precum și
promovarea educației și conștientizării ecologice.
4. Răspunsul la situații de urgență: În cazul apariției unor evenimente sau accidente
ecologice, este important să existe un plan de răspuns la situații de urgență bine stabilit.
Acesta implică mobilizarea rapidă a resurselor și a capacităților pentru a minimiza
impactul și a limita extinderea daunelor asupra mediului.
5. Monitorizarea și revizuirea constantă: Gestionarea riscurilor ecologice este un proces
continuu, iar monitorizarea și revizuirea constantă a măsurilor luate sunt esențiale. Prin
monitorizare, se poate evalua eficacitatea măsurilor preventive și se pot identifica noi
riscuri sau schimbări în mediul înconjurător, permițând astfel ajustarea strategiilor de
gestionare a riscurilor.
6. Colaborarea și implicarea părților interesate: Gestionarea riscurilor ecologice implică
adesea colaborarea și implicarea activă a diferitelor părți interesate, cum ar fi guvernele,
organizațiile non-guvernamentale, sectorul privat și comunitățile locale. Prin colaborare,
se pot obține rezultate mai eficiente și durabile în ceea ce privește protecția mediului și
gestionarea riscurilor ecologice.
În concluzie, gestionarea riscurilor ecologice reprezintă un proces complex și
interdisciplinar, care necesită implicarea și cooperarea diferitelor părți interesate. Prin
identificarea, evaluarea și gestionarea adecvată a riscurilor ecologice, putem proteja mediul
înconjurător și asigura un viitor sustenabil pentru generațiile viitoare.

Concluzie:

Gestiunea riscului ecologic reprezintă o componentă esențială în promovarea dezvoltării

durabile și a protecției mediului înconjurător. Prin identificarea, evaluarea și gestionarea
riscurilor ecologice, putem contribui la reducerea impactului negativ asupra ecosistemelor și la
asigurarea unui viitor mai bun pentru generațiile viitoare. Eforturile individuale și colective sunt
necesare pentru a aborda aceste provocări și pentru a construi o societate mai ecologică și mai
rezistentă la schimbări.
Bibliografie :

1. https://www.consultia.ro/wp-content/uploads/2019/10/ghid-39.pdf
2. https://biblioteca.regielive.ro/referate/management/riscul-ecologic-232408.html
3. https://agroexpert.md/rus/agromenedzhment/riscurile-hazardurilor-naturale-si-impactul-
lor-asupra-agriculturii-republicii-moldova
4. https://ro.scribd.com/doc/148118479/Factorii-de-Risc-Ecologic
5. https://ro.scribd.com/doc/148118479/Factorii-de-Risc-Ecologic