cu LEGERI : PROBLEM E MATEMATICA FIZICA SERIE MIRCEA GANGA ECUATII $I INECUATII EXPONENTIALE SI LOGARITMICE { preterit ' x+y-6., y>0 { log, (2-yy>0 log, ,2x-2) >0Exponential and logarithmical Equations and Inequations The work "Exponential and Logarithmical Equations and Inequations” is meant for high-school pupils, being, at the same time, very useful to teachers of mathematics, This selection of exercises is extremely varied and interesting, enabling pupils to improve and widen the knowledge they acquire during class; for the maths teachers it means a methodical way of dealing with the chapter on exponential and logarithmical equations and inequations, both in class and in additional actitivities outside classes. ‘The work is divided in two parts. The first part comprises about one hundred exercises (their key included). It is centered on the main types of exponential and logarithmical equations and inequations and debates on them. ‘The second part of the work contains sets of exercises which are given to be solved. To every set of exercises in this part there is a correspondent in the first part, namely one or several solved problems, of the same type and form. ‘Contents Preface Part one. Solyed exercises A.Exponential equations and inequations B. Logarithmical equation and inequations Part two. Exercises to be solved C. Exponential equations and inequations D. Logarithmical equations and inequationsMIRCEA GANGA ECUATII SI INECUATII EXPONENTIALE SI LOGARITMICE Seria Culegeri de probleme de matematica si . . fizica w Editura Tehnic& Bucuresti, 1994Prefata Materialul conginut in aceasté carte (aproximativ 1500 probleme) a fost selectat si ordonat in urma muncii din mai multi ani. Am gasit ca este util atit pentru elev ctt si pentru profesor st aibt o prezentare sistematicé a principalelor probleme ce se referd la ecuafii, inecuafii exponentiale si logaritmice. . Lucrarea este formaté din doud parti. Prima parte congine circa o suté de probleme rezolvate, Aici sint incluse principalele tipuri de ecuafii, inecuajit exponentiale si logaritmice, discutii de ecuafti, inecuagii exponensiale si logaritmice, sisteme de ecuatii exponengiale si logaritmice. Parcurgerea problemelor rezolvate (de la cele mai simple pin la cele mai complicate - gradul de dificultate al lucririi fiind mediu) va ajuta cititorul sé poatd rezolva problemele propuse din partea a doua a lucrarii. Fiecare tip de problem& rezolvaté isi are corespondent un set de probleme propuse. De aceea recomanddm elevilor sd siudieze cu multé atengie prima parte a lucrdrii si dupd aceea sé rezolve problemele propuse. La marea majoritate a problemelor propuse sint date rdspunsuri. Acolo unde am considerat cd se utilizeazé tehnici mai speciale, mai pugin cunoscute de elevi de la orele de clas, am indicat acele elemente care ajuid la rezolvarea exercifiilor. AUTORUL Ploiesti, noiembrie 1993CUPRINS Partea intti. Probleme gi exercifii rezolvate A. Ecuafii si inecuafil exponentiale covteeeeeeeeees : 7 Ecuafii exponentiale care sc rezolvi prin descompunere in factor) sau prin substinugii fue een nig ne nee eae . 9 Ecuafi omogene .. 01.1... " Ecuajii exponergiale cu solufie unic& CGF a on ane) Ecuaji de forma YONI =f) 0) ay Discugia ecuagiilor exponemtiale ce confin parametru vg Alte ecuajii ce congin exponengiale . cy Sisteme de ecuasii exponentiale . 15 Inecuafii exponensiale 16 B. Ecuatii si inecuatii legaritmice . 20 Ecuafii exponential logaritmice 7 2 Ecuatiilogaritmice ce conyin logaritmi in acceasi bazd Lt Ecuagii logaritmice ce congin logaritmi in baze diferite 2 Ecuafii logaritmice cu solugie unica . 23 Alte tipuri de ecuatii logaritmice 2B Sisteme de ecuagii logaritmice er 24 Discuria ecuagiilor logaritmice cu parametra 26 Tnecuafii logariumice . . ae 27 Discuyia inecuatiilor logaritmice cu parameuru 3 Sisteme de inecuasii logaritmice . 33 Partea a doua. Probleme i exerci{ii propus C. Ecuafii $i inecuatil exponentiale 35 substitugii wees eae 38 Ecuafii exponengiale cu solugie unicd 41 Discutia ecuagilor exponeafale (a € R) 8 Alte ecuafi ce conjin exponenyale . 4 Sisteme de ecuagii exponeniale 64 Inccuafii exponenyiale 70 Inecuajii exponenjiale omogene B Discutia inecuayilor exponentiale 6 D. Ecuafil s{inecuagit logaritmice ..,.... 2 Ecuagi logaritmice care conjin logaritmi in aceeasi bazi . Ecuagii logaritmice care congin logaritmi ta baze diferite Ecuapii logaritmice cu soluyie unica tees Alte ecuagii logarimice ., . . , = Discutia ecuapillor logaritmice cu parametru Sisteme de ecuapii logaritmice ...,.. Inccuatii logaritmice . . Discugia inecuagiilor logarit Bibliografic 6. eee cece eee e eee e cee. MSA. ECUATII $I INECUA TIl EXPONENT IALE 1. af =a*) ,g>0,a¥1 Indicafie. Din egalitate rezults fz)=g(x), iar solugile acestei din urma ecuatii sint solu- fille ecuatiei date. Exemple yer 3k. R. De aici 2x+1 = 2) P2512 225, R. Ecuatia se scrie echivalent 15*=15? sau x=4. 3) 5211_3,52*-1-550. R. Ecuatia se mai serie 5%-1(52-3)=550 sau 52°! =5? sau x=3/2. + eu solugia dubli x=-1. 2. a) =b,a>0,ae1 Indicagie. 2.1. Dack b <0, ecuatia este imposibil’. 2.2. Dac b>0, se logaritmeaz’ ambii membri intr-o bazA convenabila. Objinem , iar de aici solugiile ecuajiei date. ‘flx)=log bExemple nel, R, Logaritmnind in baza trei objinem x-1=Idg,2, adic x= 1 +1og2 =logy3 +1og32=log36. 2s a3. R. Ecuatie imposibill. 3) G*-1)G*+1)-0. R, De aici 3*-1-0 sau 3*+1=0.Prima ecuatie se scrie 3*=1-3° , adic8 x=0, iar a doua ecuayie este imposibils, 3. af af 5, a, > 0, al, iH1.2 Indicatie. 3.1. 60, ecuafia este imposibtd. ; 3.2, 6>0, Se logaritmeaz ambii membri intr-o baza convenabil4. Exemple 1) 21 gt leg R. Se logaritmeaza in baza zece si rezultd (x+1)lg24(-I)le3=le5 sau, x(Ig2+1g3)=Ig5-Ig2+1g3 sau xig6=Ig(15/2). De aici x=Ig(15/2V/g6. 2) 2h se R. Logaritmind in baza zece obtinem (2r-I)lg2+(x13)IgS=1g3 sau ¥(21g2 +1g5)=1g3+1g2-31g5 iar de aici x=1g(6/5*)/1g20. 3) Bak lg 27 R, Prin logaritmarea in baza zece rezultd x(1g2+1g3+1g5)=Ig7-1g3+2lg5 sau_x=1g(725/3)/1g30. 4, af =58, a,5>0, a, b41 Andicatie. Se logaritmeazd ambii membri ai ecuatici intr-o baz convenabild. Exemple 1) tl ageed R. Se logaritmeaza ecuafia gi se objine (<+1)lg3=(2x-1) lg5, iar de aici se objine ecuafia x(1g3 -21g5) = -Ig3 - 1g sau_xig(3/25)=Ig(1/15). De aici x= Ig(1/15)/1g(3/25). 2) hag, R. Logaritmind obtinem (x2-1)1g3 = (x?-3)Ig7, iar de aici x7(1g3-1g7)=1g3-31g7 sau x71g(3/7)=1g(3/7?) sau x2 = 1g(3/7?yig(3/7) cu solugiile x= + 1g(3/7\/Ig(3/7) « 5. @ fie af” 5 a) oh, 4,b,>0,0,,#1,i=1,2. Indicate. Se logaitmeant abi membt a ecuatici, Exemple 1)3%*1 2x3 ghey Se, . Logaritmam in baza zece si avem: 1g3**! + 1g52*73 = 173%! « 1p115® sau(x41) Ig3 +(2x-3)1g5 = (3x-1)1g7 + Sxigl 1 sau xlg{3-25/(79+119)] = - 1g(3 53-7) x(1g3 +21g5 -31e7 -Slg11) = -123-3le5 - Ie7, sau = ~1g359-7)/1g(75/(73-119]. x? Pay gta 2-2 2) S* (12% t=! “an, R. Se logaritmeaza in baza zece si se obfine x7 tgs +(r?~1)1g(1/2) = (+1) 1g3 +(22-2)1g1/7), x?[1g5+1g(1/2)~1g3~1g(1/7)] = Ig(1/2)+1g3-21g(1/7), x7 1g(5-71(2°3)) = Ig(B-49/2) sau x? = 1g(147/2)/1g(35/6) cu solutiile x= + VIg@47/2y/1g@5/6) . 6. c.a™+c,a%) +c, = 0, a>0, ar. Indicatie. Ecuatiile de acest tip se rezolvii prin substitutie. Se noteazd a//=y si se - objine ecuatia de gradul 2 in y, cyy2*cgy+cs = 0 cu solut _ 2 = yii = 1,2 au solutii daca yp0. Exemple 152% 3-3.25-3447 20, R. Se aduce ecuatia la forma 5-25%/8 -96/23* +7 =0. Se noteazd 23” ~y si se obtine ecuatia Dy Yq Ecuatiile | Sy2456y=768=0 cu solujiile y; = -96/5,y =8. Cum y,>0, numai ecuatia23*=8 are solutia 2x=1. Deci ecuatia data are soluia x=1. 2) a¥ s2t*1 =< 80. R. Ecuatia se scrie echivalent 2*+2-2"-80=0. Se noteazd 2*=y si se obtine ecua- tiay?+2y-80=0 cu solujiile yj=10, y>-8. Cum y2-8>0 numai ecuatia 2°=8 are solutia 23. 3) 82*_gGx+3) 4 12.=0, R. Se pune ecuagia sub forma echivalent (pentru x40) 8°" -88!" + 12-0 si se noteazd 8", Bcuatia y? -By +12 =0 are solutiile y, ~6,¥ =2, iar ecuatia data este echivalentii glee, cu ecuatiile gs! =2, care au solufiile x1 =logg2,x9 =3, Acestea sint soluiile ecuatiei date. 7. Ecuatii exponenfiale care se rezolva prin descompuncre in factori sau prin substitutii Exemple 1) 51*2% 461 **=304 150"R. Ecuntia se scrie echivalent 5-25" +6-6" -6*25* -30=0 sau5(25* ~6) -6"(25* -6) -9 sau ined (25* -6)(5 -6*) =0. De aici se obsin ecuatiile 25* -6 =0,5 -6"=0 cu solutiile 1 “logys6,x9 =logg5. Deci ecuatia data are solutiile x1,x). 2) Aa +a) +B(q* 6a) +C=0, a>0,4,B,C E R. Indicatie. Se noteazi a* +a~ a +a ~r , iar de aici prin ridicare Ia patrat se obtine =y?~2. Ecuatia dati devine o ecuatie de gradul doi in yetc. Dacd eouatia are forma A(a™ +a~*) +B(a*-a"*)+C=0, atunci se noteazt =Y, care prin ridicare la pitrat di a™¥ +q~2* =y?+2et6. Dacd ccuatia are forma A(a**+a~**)+B(a*+a“)+C=0, se noteard a*+a"*=y si prin ridicare la cub se obfine a +a“ ay3 ~Byete, Sa observa cd ecuajia a* +a*=y are solutii pentru y22, deoarece x +I/x >2 pentru x>0. Exemplu. 9(9* +97) -3(3" +3) -72-9, R Semen 743 =y, ide ai F243 cu solutiile y, 2, Qu amin coxa di dae 9(y? -2) - 3y -72=0 = 10/3, y= -3.Tinind seam& c& y22, numai ccuatia 3*+3°*=10/3 are solutii. Pentru rezolvarea acestei ecuaii se noteazd 3* =z>0 $i se objine ecuatia in 2322 10z+1=0 eu solutile : 21 =3,29 =1/3. Avem de rezolvat ecuagiile: #¥ = 3" = 1/3 ou solugiile xy =1,)=-1, Deci ecuatia dati are solutiile x, =lx=-1. 8. cy seal egal ng, 5h +4, 5%, 44/6", a,b>0,a,b#1,0,€Ri-Tk,d,eRy Tj Indicagie, in ecuatiile exponentiale ce cont indicat s grupam intr-un membru termenii iar in celalalt membru termenii ce au in ci Exemple 1) Se ose age age gee gee? in exponentiale cu baze diferite, axb, este ce cuprind exponen iale de aceeasi bazi (a), ‘omponent.a lor exponentiale eu aceeas.i bazi (8), R. Ecuatia se mai serie $* +5:5* +255? =3* +39 .9.3t sau 5*(1 +5 +25) =34(1 +3 +9)sau 315" =13-3* adiea (5/3)* =13/31. De aici x=1g(13/31)/1g(5/3) care re 2) 284241 49x12 49813 a9, R. Ecuatia se serie echivalent 2° +22 +4.2* +82" -30, prezint solutia ecuatici date, lo2*(1 +2 +4 +8) =30, 2-15 =30,2* =2,x=1. Solusia ecuatiei date este x=1. 3) 3010 -6* *) 44-10"! =5¢ 10H ge Hy, R. Aducem ecuatia succesiv la formele echivalente: 310% 44-10% “5-108! 23. 125. 6° 1 10% 1(3-10 64-102 -5) =6* "(3.69 +5), 425-108"! =653.6"!, (5/3)! =653/425, (x-1)1g(5/3) =19(653/425), x =1g(653/255y'1g(5/3). 9, e,a™ +¢,b™ =c,, a,b>0,0,b #1, ab =1 Indicayie. Din ab=1 rezulté b=Ia, iar ecuatia devine oa) +e9(V/a™) =c3, Notind a) =y>0, objinem o ecuatie de gradul 2in yey? ~eyy +0) =0 cu solutiile y, y9. Revenind la substitutie se objin ecuatiile exponen- file af) ay Exemplu Wie wave ah -2¥6 Toto. R. Si observim ci ¥5+2V¥6 5-2/6 Weave) «1 5=2/6 “=10. ponem (W526) =» gi othinem —ecuayia y?-10y +1 =0cu solusiile: 5-26 =1/(5 +2V6) =(5 +276)! yy =5 -2V6 Reveni it yy =5-26 =1/( 5 +276) =(5 +276)“ y9 - Revenim la substitutie si rezolvam ecuatiile (6 Ve \ (5-26) ", x \s +26 } =5+2¥6 cu solutiile x,=-2, 9-2. Acestea sint solugile ecuatiei date 2 ete. Ecuatia devine 10. Ecuafii omogene de forma: ca) +c,a7™ +c5(a,2,) =0, a; >0, a,#1, 1,2. AIndicajie. Pentru a rezolva astfel de ceuafii se recomand’ impartirea ambilor membri ai ecuatiei prin 4;"", eind se obfine ecuatia echivalent ep(aylayyY sey(aylay¥ +c2 =0, care este de tipul 6. Se poate imparti ecuatia prin (a)27/") cind obtinem: eylaylany seq(ay/ayy +c5-0, care este 0 ecuntie de tipul 9. Exemple1) 3:16* +3736* =26-81", R. Ecuatia se scrie echivalent 342% +37 62 =269%*, ; 3(4/9)7* +37-(4/9)" -26 =0. Punem (4/9)* =y>0 si obtinem ecuatia 3»? +37y -26 =o cu solufiile y; -2/3,y) =-13. Ecuatia data este echivalenta cu ecuatiile (4/9)* =2/3,(4/9)* =-13, ; ae . . Prima ecuafic are solutia x=1/2, iar a doua ecuatie este imposibild. Deci ecuatia data are solutia x=1/2, 2) 328? 168-9 4 4.457 63K 5 5 gk? 460-9. R. Se aduce ecuatia ta forma ' 5k? 3x4 dae? e324, 4 ge? a3x-4 3 3 15 3 2 2aay-4 . imparjind ambii membri prin 15*°*2%~* si notind y=(3/5)° *2*~4 obtinem ecuatia 3 +4/15 =31(Sy), care are numai o rédacini pozitivi y=1. Ecuajia datd este echivalenta 2 eu (3/5)" 3-4 ecuatia data are sok 3) 27% +12* -2-8%, R. Se imparte ccuatia prin 8 si se objine (3/2)°* +(3/2 -2. Fie (3/2)* =y>0. Se obtine ecuajia y+y-2=0 sau (y-1)Q7+y+2)-0 cu singura solutie real JF. Deci (3/2¥* =1 =(3/2)°. De aici x=0. Ecuatia data are solutia x=0. 5). De aici x?+3x-4=0 cu solutiile xj =—4,x)=1. Asadar je -43 1. 11. Ecuatii exponentiale cu solutie unica Indicatie. Rezolvarea acestor ecuatii const in a le aduce la forma fizi=c, unde f este strict monotoné, iar ¢ este 0 constanté si observind c& ecuatia are o solutie xp. Daca feste strict crescdtoare, atunci pentru x>xq rezultd 1G) >fixq)=C, cea ce arata ca nici o valoare x mai mare decit xp nu poate fi o radacin a ecuatiei Ax)=c, Analog dacé r0, atunci objinem ecuatia g(x) =g)(x). 4°) Daca flx)=0, atunci egalitatea are loc pentru g1(x)>0,g9(x)>0. 2 Exemplu (x2 +x-57)* ‘3 =? +x-57)!™, R. Analizaim cazurile: 1°) x2 4x-57=1, adicd x? +x~-58=0 ou solutiile xj,» =(-14y233 )/2. 2 Eouatia devine 13% *3=1'%, adica 1=1. Deci x -(-14/233 V2 sint solutit ale ecuatiei date. 2°) x24x-57=-1, adicd x? +x-56=0 cu solufiile x3 =-8,x4=7. 2, ; —_ Ecuatia data se scrie (-1)°* *3=(-1)'°* (9. Aceastd egalitate se verificd de acele valori ale lui x pentru care 3x3 si 10x sint intregi. Valoarea x3=-8 nu verified (*), iar x4=7 0 verificd si deci este ridacind si pentru ecuatia data. 3°) Dac x2 +x -57>0,x2 42-5741 , atunci din ecuatie rezulté 3x? +3 =10r, cu solutiile 5 =3,x5-1/3. Pentru x-3, ecuafia devine (-45)°0-(-45)°, adevarati. Pentru x=1/3, ecuatia se scrie (419-57) !93-(4/9-57)! , egalitate care nu are sens (un numir negativ este ridicat la o putere fractionara). Deci numai x=3 verificd ecuatia. 2 4°) Daca x? +x -57 =0, atunci ecuatia devine 0% *3=0!*. Aceasta egalitate se verifica 2 a) de acele valori ale lui x pentru care 3° +320, 10x>0. Din ecuatia x“ +x-57=0 rezulta (-14/225-)2 ny g. Singura valoare ce verticd cole doull inegalitii estex(a +2092. in concluzie solutiile ecuatiei date sint: V2 )2;(-1 +239); 3:7 13. Diseugia ccuatiilor exponentiale ce contin parametru Exemplu Sa se determine toate valorile lui a pentru care ecuatia 4*-a:2*-a+3=0 are o singura solutie. R. Notind 2° =y>0, ecuatia devine y?-ay-a+3 =. Ecuatia dat are o singurd solutie dac& si numai dacd ecuatia in y are o singurd ridacind pozitiva. Conditiile ce se impun sint: (D>0 <0, unde D este discriminantul ecuatiei in y, iar P este produsul rédacinilor acestei ecuatii, Sistemul de conditii este: (a-2) (a+6)>0 3-a<0, cu solujia @>3. De asemenea D=0 avem @ € {-6,2}. Numai pentru 2 rezult x-0, Deci a € {2} U Gye), 14. Alte ecuafii ce contin exponentiale Exemple 1) Si se rezolve ecuatia 8 -x2% +23 x =0. R. Se pune ecuatia sub forma 8-1-2 +8/2*-x=0. Notim 2*=y>0 si ecuatia se serie ay? y{x-8)-8=0 cu solutiile y =8/2,y9 =-1. Revenind la substituyie avem de rezolvat ecuafiile 2° =8/x,2"=-1. Prima ecuatie are solutia unicd x=2, iar a doua ‘ecuatie este imposibila. 2) Sa se rezolve ecuatia 2cos?[(x? +xy/6) =2%42*, R. Avem inegalit tile: 2cos*[(x * +2)/6] <2, 2° +232. Deci egalitatea are loc daca cos” [(x2+x)/6]=1 br, Din a doua ecuatie se objine x=0. x 3) Sk se rezolve ecuatia (1 5)" 23 5)", R. Nottim (1 4/5)" 1 4-2 1 27 NB, Ww + ‘Analog se rezolva ecuatia (1 +y3)* +2*~"(2 4/5) 4) Sa se rezolve ecuatia x?2**! yglt-1|+2_,2.)e-3|+4 yox 1 R. Se analizeaz cazurile: 1°) 323. Se objine ecuajia x7Q**! 42*-! -y29¥*1 49*-1, adevarata pentru orice x23. 2°) x<3. Ecuafia se aduce la forma 2°~'(4x 2-1) =25¥(4x2-1) cu solutiile 31 =3,32 =-V/2.x5 =1/2. Cum x3 se retin valorile x9 =-1/2, x5 =1/2 in coneluzie multimea de solujii a ecuatiei este [3,c0)l) {1/2}. 5) Sa se determine multimea {xe[0,n/3};25°* 4gc087x 9/4 R. Aplicind inegalitatea mediilor membrului sting se deduce cA este mai mare sau egal cu 24. Avem egalitate pentra x=n/3. 15. Sisteme de ecuafii exponentiale Exemple y 2-P=12 (328, A. Prin inmulfirea, membru cu membru, a celor dowd ecuatii se objine ecuatia 6* *” =6°, iar de aici x+y =3. Imp&rjind, membru cu membru, cele dou’ ecuatii rezulta (23° ¥=2/3. De aici x-y=1. Din x +y=3,x-y=1 rezulté x=2, y=1, care este solutie a sistemului dat. Altfel se logaritmeaza ambele ecuatii in aceeasi baz. 2 257* +257” =30 2st =5y5. : R. Notim @=25%,6 =25 si objinem sistemul 2452 ay -5 a =5 a3=-5 a a” +b~ =30 iile: 2 4 asf, CSE | bays | bn-3i | bs=V5s | 4 ‘evenind la substitugie gasim’ solutiile: (1/2; 1/4), (1/4; 1/2), bg ye eeldel Dy xey=6y>0. 2 = R. Din y>0 gi prima ecuafie rezultd y=1, sau y#l, x7 47x +12=0. De aici x= -3,x=-4, Deci sistemul dat este echivalent cu reuniunea sistemelor>0 >0 z 3 tt care au solufiile: (5;1), (-3;9), (-4;10). { x+y=6, x+p=6, " 4) Sa se determine valorile lui a pentru care sistemul Bla peppers, . . 20 bel" 4 are o singurit solutie, .aeR . ¥p) unica soluie a sistemului, Se observa cA si (-x9; Yq) este solujie a . Deci trebuie ca xy=-r9, ceea ce di x9~0. Sistemul devine: in a doua ecuafie yy~1 sau yp=1 cind se objin pentru a valorile: a-2, a0. Cazul a=0. Sistemul se serie: 2b le ix [ay ex? jin ecuatia a doua a sistemuluj rezulta |x|, |y|<1. Deci 2/*l 4 |x| >1+x22y+x?, Aver egalitate daci este egalitate peste tot, adicd dacd 2!*l 21, |x| =x2,y=1. Acest lucru este adevarat dacd x-0, )=1. Cazul a-2. Sistemul are forma: 2 Lape] =pex2s2 xray observam ca solutic. care are solutia (0, -1), S& ardtém c& nu mai are alte solugii. Dar =1, y=0 verificd sistemul si deci pentru a=2 sistemul are mai mult de o 16. Inecuatii exponentiale Indicatie. in rezolvarea inecuatiilor exponentiale se utilizeaz’ monotonia funcyiei exponentiale f(x) =a *,a>O,a#l. Daca a € (0, 1), functia exponentiala este strict descrescitoare, iar pentru a>1 functia este strict crescatoare (FR — (0, «)). Ideile de lucru de la tipurile de ccuafii exponentiale sint utile si la acest paragraf. Exemple 1) 24 <32 R. Se aduce inecuatia ta forma 2“*<25. Cum exponentiala de bazA 2>1 este strict crescdtoare rezulta 4x5, adic& x<5/4. 2) 23)? <(ga7y¥ 2, 16-R. Inecuatia se maj scrie: (2/3)? “** < (2/3) 2), Deoarece funetia exponentials cu baza 2/3 <1 este strict descrescatoure rezultd 2-2x23(x-2), inecuatie ce are soluia x S 8/5, 3) 5:2V¥ -32¥8-! csg, R. Si observim c& x > 0. Inecuatia se mai serie 5:2Y* -3.2¥" 256 sau 72V* <112 san 2¥¥ <16 sau inca 2¥¥ <4 ceea ce di Yr <4, adicd x < 16. Cum x 2 0 rezultd x € (0, 16]. 4) 23 2238-1 4738-2 3938-3 C199, R. Se scrie inecuatia sub forma 23% +23%/2 +23%/4 423%/¢ < 120 sau 8.2* 44.2% 4229 123% <960 sau 15.2°*<960, 23° <64,8"<82, adicd x <2. Deci multimea de solutii a inecuatiei este x € (2, 2). 5) 5¥-3* *T a a(gt ol 3x72) R. Sa observam ca inecuatia contine exponentiale cu baze diferite. Ca si la ecuatiile exponentiale se grupeaz4 intr-un membru termenii ce conjin baza 5, iar in celalalt membru termenii ce contin baza 3 si inecuafia devine succesiv: S¥ 25% 133841 29% 2, 8-165 2) 33-293 -2), 3.571 295.5°-2, aa s* Fogt3 sau (5/3321, adicd x-3 20, x23 Deci multimea de solutii a inecuatiei este x © (3, «0. 6) 24/(1 -25*)< 145-6). R. Se impun condijiile 1-25 #0, 5-60, Notam 5~*=y gi inecuatia devine: 24M(1 ~y2)< /(p-6) sau (y? +24y -145)(1 -y7)(-6)S0. Aceasta ultima inecuatie are ca solutii y € [-29; -1) U (1, 5) U [6, ©). Cum y > 0 retinem y € (1, 5), adical<5 <5 ceea ce da x € (-I, 0) siy 2 6, adicd x < -logs6. Deci multimea de solutii pentru inecuatie este (-2, -log.6] U (-1, 0). 7) (Inecuatie omogend) 4% -2-57*<10*. R. Se impart ambii membri prin 52 > 0 si se obtine inecuatia (2/5) -(2/5)* -2<0.Se noteazd (2/5)* = y > 0 gi se objine 7 - y - 2 <0 cu solutia y © (-1, 2). De mai sus @ > 0) avem y e (0, 2). De aici 0 < (2/5)* <2. Prima inecuatie are loc pentru orice x R. iar a doua inccuatic pentru x > logy52. Deei multimea de solujit a inecuatiei este (log>,52, ©). 8) (Inecuatii de forma ma? +ma * +p>0) 25*<6:5* -5. R. Se aduce inecuatia la forma 52° -6-5"+5<0 gi se noteazd 5* = y > 0, obtinind inecuatia y?-6y +5<0 cu solujiile y © (1, 5). De aici 1 < S* <5 se obfine x€ 0,1).9) Yor -3**2 33K 9, R. Radicalul existé daca 9* -3**?>0, adica 3°G* -9)20, ceea ce di x 2 2. Pentru x > 2, membrul drept devine 3% - 9 > 0. Cum ambii membri sint pozitivi (pentru x > 2) se objine (prin ridicare 1a patrat); 32* -9.3*>3"* -18.3* +81 sau 3% > 9 cea ce da x > 2, Deci multimea de solujii a inecuatiei este x € (2, «). 10) (x2 4x+1)*<1, . R. Si observam cli x7 4x+1>0 pentru orice x € R. Inecuatia devine: (x2 4x +1 <(e2 ex #1), : a Se analizeaza cazurile: 1°) O 0. Deci avem de rezolvat sistemul de inecuatii: x>0 x7 4x41>0 xParel1, adicd x © (0, -1) U (O, &). Din (1) rezulté x < 0. Asadar x < - 1 reprezint& multimea de solufii a inecuatiei in acest caz. in concluzie multimea de solutii a inecuatiei date este x € (-2, -1). 11) 2*211 -x. R. Se aduce inecuatia la forma 2*+x211 si se considera functia f: R > R, flx) =x +2, care este strict crescdtoare (suma de funcjii strict crescdtoare). Se vede ci x = 3 este solutie a ccuatici Ax)=11. Dacd x 2 3, atunci f(x)>/{3) = multimea de solujii a inecuatiei date, , - Deci x € [3, «) este y*3348-3 Play -1=0. R. Din ecuatia a doua rezulta y=1-2**! 12) Sa se rezolve sistemul + Cu aceasta prima inecuatie se serie (1-2**1)2.<3-4% -3 sau (2° -2)?<0. De aici 2* - Asadar solutia sistemului este (1; -3), 13) Discutia unei inecuatii exponentiale Sa se determine valorile lui a © R pentru care inecuatia 2 2 4°" 42(2a41)2*° +42 2, adicd x = 1, iar de mai sus y ~3>0, are loc oricare ar fi x real, 2 R. Notim 2 =1>0 si inecuatia devine: ¢2 Problema este echivalenté cu a determina pi +2(2a +1) 4a2-3>0 (#), arametrul @ pentru care inecuatia (*) are loc oricare ar fir > 0. 18Se disting cazurile: : 1°) Daca discriminantul D este negativ, atunci inecuatia (*) are loc pentru orice ¢ real, deci si pentru ¢> 0. Aver D=16(a+1)<0, dacd a <-1. 2°) Deci daci D este pozitiv, atunci (*) are loc pentru orice 1 > 0 dacd raidacinile trinomului (in 1) sint situate la stinga lui zero. Sistemul de condifii este: D>o -Qa +1)0 (ty +t9<0) 4a? -320 (1)20) Solutia acestui sistem este a> 3/2. Jn concluzie multimea de valori pentru a este (-00, -1) U [V3 2,00).B. ECUATII $I INECUATII LOGARITMICE 17. log, ftz)=a,a € BR : phair impun condifiile de existent. f(x) > 0,80) > 0,80) # 1. Ecuatia este echivalent cu /{x)=(g()]?- Din rezolvarea acestei ecuatll uaa acele valori care verified sistemul de conditii de mai sus sint solufii pentru ecuatia . Exemplu log, , )(r?-3x+1)=1. . x2-3x+1>0,241>0,x+141. In acest caz ecuatia este +1, care are solujiile x1 =0,x2=4. Se observa c& impuse si deci nu este solufie a ecuatiei date. R. Se impun condi echivalenti cu ecuatia x? -3x+1 1=0 nu verifick ultima din condigi Singura solutie este x = 4, 18. log, Ax) ~log, g(x),a>0,a +1. . Indicatie. Se impun condifiile de existent ffx) >0,g(x)>0. Utilizind injectivitatea functiei logaritmice rezultd fix) =g(x), ale c&rei solufii vor fi solufii pentru ecuafia dati dacd verifict relajiile fx) > 0, g(x) > 0. 2+ Exemplu 1og1/5 z sloeus || - R. Scimpuncondittile (2 +x)/10 > 0,2/(r +1) > 0. Dinecuatie rezulti(2+x)/10 =2/(¢+1) cu radacinile x; 6, X) = 3. Valoarea 2X, = -6 nu verificd nici una din ‘inecuafiile din condijie si deci nu este solujie a ecuatiei date, Valoarea x = 3 verificind sistemul de inecuafii este solujie a ecuatiei date. Observatie. Atragem atentia ulilizarii formulelor logaritmice de mai jos in rezolvarea ecuatiilor logaritmice. 1) log f@oI? =2log fix), dact flx) > 0; 2) logl foo]? =2log(-fla)), dack fx) < 0; 3) log f(x)g (x)] = log fix) +logg(x), daca fix) > 0, g(x) > 0; 4) logt f(x)g (x)] =log(-f()) +log(-g(x)), dacd Ax) < 0, g(x) < 0; 5) logl f(x)/g(x)] =log f(x) -logg (x), dacd fix) > 0, g(x) > 0; 9) logt £(x)/a(@)] =log{ -f)) -log(-g(x)), daca fix) < 0, g(x) < 0, Pentru a jlustta folosirea incorect# a formulelor 1), 2) prezentiim exemplul urmiator, Sa se rezolve ccuatia logy(x+2)? = 6, . utilizind formal formula 1) rezulté log,(x+2) = 3 cu unica solugie x = 6. Gum ecuatia dati nu este echivalent4 cu cea objinuid utilizind 1), exist pericolul pierderii unor solu, Aici x = -10, Rezolvarea corectd a ecuatiei trebuia si decurga astfel. Se impune x 7¢ -2 si se rezolva ecuatia in dou cazuri.” 201°)x < -2. Bouatia se serie loga(-x-2) = 3, ia de aici x = -10 & (-00, -2) gi deci este solutie a ecuatiei date; . 2°)x > -2. Ecuatia se reduce echivatent la log(x+2) = 3, cux = 6 E (-2, ow), de asemenea solujie a ecuafiei date. fn concluzie ecuatia are solufiile * = -10, x = 6. Deci pentru rezolvarea unor astfel de ecuatii «= recqmanda urmtoarea schema: 1) Se determina domeniul de existeng’ al ccuatiei (mai sus x # -2); 2) Se imparte domeniul de definijie in dou multimi A, B (A este partea din domeniul de Gefinitie tn care ambii membri ai formulelor utilizate exist’ (mai sus A = (-2, ©), B = Gm, -2)); 3) Se rezolvi ecuatia pe A (x 4) Se rezolvi ccuatia pe B (x 5) Se face reuniunea soluiilor de 1a 3) si 4), 19. log 9G) =log,.y h(x). Indicazie, Pentru existenta ecuatiei se impun conditiile £2) > 0,802) > 0, g(x) # Ih(x) > 0. Din ecuatie rezulti ffx) A(x) ale cirei solujii vor fi solupi pentru ecuatia dati dac verific% sistemul de conditii impus. Exemplu. logy .4(x?-1) =log, ,4(5-2). AR. Bevatia exist’ dack x?-1>0,x+4>0,x+451,5-x>0. In aceste conditii ecuatia datd este echivalemt4 cu ecuatia x?-1-5—x, care are soluiiile x1 = ~3,x2=2. Valoarea -3 nu verificd relatiax + 4 ~ 1 si deci nu este solugie a ecuajiei date. Valoarea i . 2 verificind sistemul de condijii este solujie a ecuatiei date. 2 20. log, log, f(x) =c, a,b>0, a,b+1. Indicagie. Se impun condifiile f(x) > 0,log, f(x) > 0 etc. Exemplu logy 3logy/p(x+ 1) = -1. R. Se pun condijiile x # 1 > 0, logyp(r+1) > 0. Din ecuatie rezulty logypa+1) = 3 > 0, iar de aici x + 1 = (1/2)3 > 0, cu solutiax = 1/8-1 = -7/8. 21. Ecuatii exponential-logaritmice Exempla log3(9-2")=3-x. 5 R. Se impune conditia 9 - 2% > 0. Ecuafia devine 9 - 2 = 23 sau 9 - 2% = 8/2%, Se cu solutiile yy = 1, yy = 8, Se 8 rezult& soluiile x, = 0, x2=3. Noteazd 2* = y > 0 gi se objine ecuaia observa ch 9-y, > 0,9-y, > 0. Din 2 22. Ecuatii logaritmice ce contin logaritmi in aceeagi baza i Indicatie, Se pun condijiile de existenfi ale logaritmilor. Utilizind proprietatile ‘ogaritmilor se aduce ecuatia la forma logg/tx) =b, etc. : 2Exemple » Hlogs(x+5) +logs/x=F = Hlogs(2x +1). R. Pentru existenta logaritmilor se impun condijiile x +5 >0,x-3 > 0,2x+1 >0. Ecuatia se scrie succesiv logsyx+5 +logsVx°3 -logsy2x+1 sau logs/(x +5)(x-3) =logs/2x*1 . De aici avem yx+5yx-3)-V2x+1 sau x742e-15=2x+1, adicd 2 = 16 cu solupiile xj = -4,x)=4. | Numai x = 4 este solujie a ecuatiei, valoarea x = -4 nu verificd relatia x -3 > 0. 2) logy =i] 1m 3x-7 3x-1 R. Condijiile de existent’ pentru logaritmi sint (2) ~ 1) > 0, (3x - 7) Gx-1) > 0,x ¥ 1x #13 (*). Se aduce ecuatia Ia forma: x-2 3x-7 x-2 3x-7 . i - 5 =k de aici logy [5] logy2 tors [27 sau loa lon =] iar i (© -2)2(¢-1) =x -7)/3x-1) ecuatie are soluyiile xy ~4/3,x) =3. Numai x = 3 verifica sistemul de condijii (*) si deci este solusia ecuatiei date. 23. Ecuatii logaritmice ce confin logaritmi in baze diferite Indicagie. Se impan condisii de existen{& ale logaritmilor. Se adue logaritmii in aceeasi baz utilizind formula logy = (log-a)/(log,), de trecere de la baza b la baza c, dupi care se procedeazii ca la tipul precedent de ecuatii, Exemple Y Blogyx+log px +logyax=9. R. Se impune conditia x > 0. Se aduc logaritmii in baza doi, objinindu-se Dogar + logge) /(logay2) + logyx)/(ogz(1/2)) =9, 2logox + 2loggr ~logox=9 sau 3logax =9, loggx=3. De aici x = 8 este solutie a ecuatici date. 2) (log, (-2)/(logn,2) + (loga,2)ogy 2(22)) =0 ecuatia “R. Se impun condijiile: x > 0, 4yx 1,241 Si se aduc logaritmii in baza doi objinind ecuatia (1 +loggx)(2+2~ogox)=1 sau dup’ unele caleule log x = 2. De aici x = 4, Aceast4 valoare verific& sistemul de condifii si deci este solujie a ecuatiei date, ’ 24, 5+ clog, fi) +... cloak fx) =0,a>0,a¢1 Andicajie. Se impune conditia SG) > 0. Se noteazi loggfix) co +cyy+...+c4y*=0 etc. Exemple =Y $i se rezolvA ecuatia 221) Ig2x-4lgx +3 =0. R. Condijia de existent a ecuatiei este x > 0. Nottm Ig x = y si avom couatia y? -4y +3=0 cu solujiile y; =1,y9=3. Ecuatiile Igx = 1, Igx = 3 au solujiilex, = 10, X= 1000 si evident x1, 22 > 0. Deci solufiile ecuatiei date sint x, = 10, x. = 1000. 2) [+ lpr ~ DVL ~1e%e- D+ UE = gee Y= 1, R. Se impun condijiile x - 1 > 0, 1 - Ig’(x-l) # O gi se noteazH Ig(x-l) = y objinind ecuajia (1 +y)/(1 -y2)+ L/L -y)=1 sau 2/(L-y) = ] cuy = -1. Dar in conditie y # -1. Deci ecuatia dati nu are solutii 3) logax(3/2) +logee=1 R. Se impun condijiile x > 0, x # 1/3 Se trec logaritmii in baza trei si objinem ecuatia log3(3/xV/logs(3x) *logSr=1 sau (1 ~1og32)/(1 +1oggx) +logzx= 1. Notind loggx = y se objine ecuatia y ( + y - 2) = 0 cu solujiile yy = 0, yz = -2, yz = 1. Revenind la substitujic se rezolvi ecuatiile log3x=0, log3x = ~2,logyx=1, care au solutiile x, -1,x) =1/9,x3~3. Toate aceste valori valideazi cerintele x > 0, x # 1/3 si deci sint solufii ale ecuatiei date. 25. Ecuatii logaritmice cu solutie uni Exemple 1) loggx=3-x. R. Se aduce ccuatia la forma x + logx = 3 si se observa cA funcjiile fx) =x, 9(2) = loggx,x > 0 sint strict crescitoare. Deci functia A(x) = f(x) + g(x) este strict cresc&toarc. Cum x = 2 verifict ecuatia, aceasta valoare este solujic a ecuatici date. Si aritim c4 ecuajia nu mai are alte solujii in afara acesteia. Fie x > 2. Atunci fix) > f(2) 3. Deci nici o valoare x > 2 nu este solujia ccuatici. Analog x < 2 implic& | adio& nici o valoare x < 2 nu este solufie a ecuatici date. Se) 0 se aplici Ig ambilor membri ai ecuajici si-sc objine (1- lex) lge=-2. Notim lex = 1 si objinem ecuatia r- 2 = -2 cu solusiile ty = -1, 42 = 2. Revenind la substituic se rezolva ecuatiile Igx = -1, Igx = 2 cu solufiile x, = 1/10>0, x9 = 100 > 0. Acestea sint solufiile ecuatiei date. 3) $l glex-l alert] _slee-1 R. Scricm ecuatia sub forma (x > 0) SH15 41) =3!™—1(1 49) sau 5ek-2 sau (5/3)! ~2 <1 =(5/3). De aici Igx - 2 = Ocux = 100 > 0. Deci x = 100 este solufia ecuatiei date, 4) y2-log,9 =-Viz) Noga. R. Se impun conditiile 2-log,9 & 0,logyx #0,x >0,x% 1. Se aduce log,9 in baza trei si couatia devine 2 -2ilogyx =-12 Nogsx iar de aici notind logyx = t obtinem ccuatia VO- Dit =-V6r, care prin ridicare la pitrat d& 2 - 1 - 6 = 0 cu rdicinile ty = -2, f2=3. Se paseste cd numai 1 = -2 verified ecuajia in t. De aici logyx=-2, adicd x = 1/9 Valoarea x = 1/9 reprezinti solugia ecuatiei date, lex -2 27. Sisteme de ecuatii logaritmice Exemple 5) te R. Conditiile de existenti ale logaritmilor sint x > 0, y > 0, x,y = 1. Se noteazd logyt= 1 si prima ecuatie a sistemului devine ¢?-24+1=0, adicd r= 1 si de aici logyx=1 da x = y. Cu aceasta a doua ecuatie a sistemului devine x2 +x-12=0 cu ridacinile 4X; =3,x) = -4. Rejinem x = 3 pentru care y = 3. Deci solujia sistemului dat este x = 3, y = 3. Joga(x -2y) + log3(3x +2y) =3 ” yah cay 3, R. Conditile de existent ale logaritmilor sin x-2y >0,3%+2y> 0, Eeuatia exponen: “yb \6 - 23 Vial a sistemului scrisa sub forma (y2)"”'* (a) any -y 46 = 6 - 2y sau x= Ecuatia logaritmicl a sistemului se mai scric logy(t -2))(x +29) sau (x ~2y)(3x +2y) =27. Sistemul devine y. 24x=-y {ie-2y ox + 2y) = 27 Solugia ce verific& condigiile impuse la inceput este x = 3, y = 9 | Barge + Y-togs c=») = 1 ry =2. R. Conditiile de existent ale logaritmilor sint x+y > 0,x-y > 0. In prima couatie se aduc logaritmii in aceeasi baz% (doi) si se obfine ecuatia Din a doua ecuatie a sistemului rezulti x + y = 2/(x - y) si deci prima ecuatie a , : loga(x~ sistemului are forma logy [S] = 1820) 1 sat de aici x -y = 1, Deci sistemul se xy] og3 reduce la rezolvarea sistemului xty=2 {rye 1, cu soluia (3/2; 1/2). . Solusia sisternului dat este x = 3/2, y = 1/2. 4) { yx OB 52 logay « logy(y - 32) = 1. R. Conditiile de existent’ ale logaritmilor sint x > 0, y > 0, y 4 1, y - 3x > 0. Logaritmind prima ecuafie a sistemului fn baza y rezulté logy += [3] logy. Aici punind . logyx=1 avem ecuatia t?- x]1o ou solufile ry = 1/2, f = 2. Dack log,x = 172, atunci x2 = y, iar din log, 2 reaultd x = y*. Deci prima ecuasie a sistemului este echivalenti cu reuniunca ecuatiilor x? = y,x = y. A doua ecuatie a sistemului se scrie loggy 1084039 | 1 iar de aici y - 3x = Topay Sistemul dat esté echivalent 2u reuniunea sistemelor x=y { ye {y-32=4; yoora4 - Primul sistem nu are solugii reale in timp ce al doilea sistem are solugiile (4; Avind in vedere condifiile puse la inceput se refine numai solutiax = 4, y -) xt. yt = In (yx) {a2 Bry + 2% = 9. R. Se scrie prima ecuatie sub forma x? +Inx=y?+Iny. Se observicd ; FO, ©) = Rf) = 2 + Inx este strict crescditonre si deci injectiva. Din prima ecuatie & = y, iar dina doua x2 = 9. Deci solupiile sistemului x 6), C1; DD. 16.28. Discutia ecuatiilor logaritmice cu parametru Exemple / 1) S&.se determine valorile lui a pentru care ecuatia 2lg (x + 3) = Ig(ax) are o singuri radicin& real’, R. Ecuajia data este echivalentd cu sistemul e330 ax>0 (#) (+3)? =ar | . a Ecuatia da are o singurd r&dicin§ dacd acest sistem are o singuré ridicin’. Ecuatia din sistem este x?-(a-6)x+9=0, care are rid&cini reale dack (a-6)°-36 =a? -12a>0, adic a€ ( - © O}L[12, 00). Dack a = 0, atunci in (*) nu se verified a doua relate. Dack a = 12, atunci x = 3 si verified (*). Dac a © (- 60,0) U (12, e»), atunci couatia are ridicinile | ~6+¥0? - 12a)/2, Deci trebuie ca > 3 > {x S -3 sau {zy <3, unde x, =(@-6+Ya?-12a)/2, x =(a-6-Ya?-12a)2. Deci se pune problema pozitiei r&dicinilor ecuatiilor de gradul doi in raport cu (-3). De mai sus avem: x) + 3 > 0, x2 +3 5 0, De aici (x, + 3) (x +3) < O sau 21%) 7 3(4) +42) +90. Utilizind relattile lui Viéte pentru ecuajia de gradul doi in x Tezult 9+3(a -6) +9 SO, adic a < 0. Cuma < Osaua > 12 se deduce a < 0, Devi gi in acest caz ccuajia are o singurd ridacing, In concluzie daca < 0, a = 12, ecuafia dati are o singurd ridicin’, 2) S& se determine vatorile parametrului real a astfel incit ecuatia 1g(ax) =2ig(x-+ 1) s& aibs © singurk ridicin’. . R. Ecuayia dat are o singurd ridacini dack si numai dac& sistemul ax>0 x+1>0 (ay ax=(7+1)* are o singuré ridacin3. Ecuajia sistemului se scrie x7 +(2-a)x-+1=0 si are solusii reale dack (2 - a)2-4 = 0, adic a € © o, 0] U. [4, ~). In aceste conditii ecuatia sistemului are solutile x1=(a-2+¥a2—4a v2, xy =(a-2-Va?-aa y2. Pentru a = O nu are loc inegalitatea ax > 0. Pentru a < O din relajiile lui Vidte xx = 1,41 +X =a -~2 <0 reaulté ck ambele 26rédacini sint negative. Din (*) rezulta x1 +1=(a+¥a?-4a y2>0 siar, > 0, [o2-an ) . a t1=(a-Va*-4a /2<0 si ay < 0, ceea ce arat ci ecuatia dat& are solutia uni- Ax. Pentru ¢ > 4 din xyx2=1,x, +x) -a-2>2 reault ci ambele radicini ale ecuatiei x7+(2-a)e+1=0 sint pozitive si au loc telajiile din (*). Aceasta inseamni c4 ecuatia dai are dou’ ridicini in fine dact a = 4 sistemul (*) are unica solutie x = 1. in concluzie ecuafia datd are o singur4 ridacin’ dack a < 0 sia=4, 29. Inecuatii logaritmice Indicagie. Ca si la rezolvarea inecuatiilor exponentiale in rezolvarea inecuaiilor logaritmice se utilizeaz’ monotonia functici logaritmice f(x) -logg%. Dacia > 1, atunci f este strict crescdtoare, iar pentru 0 < a < 1, f este strict descrescatoare, . in plus la aceste inegalitt4i se impun condijiile de existensS ale logaritmilor. Exemple (1+2x) 1) logy [3] <1 R. Se scrie inecuatia sub forma logy [SI 0 1+x#0 (1 +201 4x) <3 vind sistemul de inecuafii rezultX x © (-00, -2) U (-L/2, 0). Aceast& multime este multimea de solufii a inecuatiei date. 2) loge (4* -5:2* +6) <2. R. Inecuajia devine (echivalent) log,(4*-52"+6) 0 5H +6 <4, Rezolvind acest sistem se obtine multimea de solujii a inecuafiei date. Se giseste ¥ & (logy(5 -V17 )- 1, 1Nlogy3,loga(5 +V17 )-1). 3) logs (1 -2x) > logs(5x -2). R, Aceasti inecuagie este echivalenti cu sistemul 271-2r>0 Sx-2>0 ce are solutia x © (2/5, 3/7]. 1-2r 3 5x-2, Deci muljimea de solujii a inecuafici date este x € (2/5, 3/7]. 4) 1ogy 3(3x +4) > logy a(x? +2). R. Inecuatia este echivalenti cu sistemul ar+4>0 x742>0 (am utilizat monotonia functiei logaritmice cu bazi subunitars) 3x+4. 0,x +2 > 0, care dau x > 2. In acest caz inecuatia se scrie echivalent Jog) 3@-2) < logy 3 | saux- 2 > S/ (x + 2), inecuajie ce are ca solutii [an xE(-3,-2)U(3, ©). Dar x > 2 si prin urmare multimea de solujii a inecuatici este x > 3. 2's 6) logy alogs E - | <0. GP +x 1 2, R. Inecuajia are sens dack CP >0 si wl ] >0,x # 1, Prin rezolvarea acestui sistem se objine x > 1. (ax) Inecuatia dat’ este echivalent& cu logg [s2-9| D1=logg6 sau (x? +xy/e-1)>6 cu solufia x€(1,2)G, ). Cum x > I se deduce cA muljimea de solutii a inecuajiei este x€(1,2)LJ(3, 00). Observatie. Inccuatia dat& este echivalenté cu sistemul 2? +2) >0 @-1) xed 43) ] 6 loge GIy 2 tons | 2222] »1. 281) logy (1 +108; -loggx) < 1. R. Se impun conditiile x > 0, 1 +logy/9x ~logor > 0. Inecuajia dat este echivalenti cu sistemul - . OS} + low or - lopgx < 2 0< 1-210, - 2 loggr < 2 {xo ai {e359 sau AUG > losye > 112 3>x>18 veo sau {ese De aici x € (1/3, 3) este mulsimea de solutii a inecuatiei date. 8) log, (2x ~3) > logy (24-62). R. Se disting dou’ cazuri in rezolvarea problemei: 1°)x-2 > 1, cind inecuagia este echivalenti cu sistemul de inecuatii x-2>1 2-3 >0 24-& >0 2x - 3 > 24 - 6x (baza logaritmului supraunitara). Rezolvind acest sistem rezulti.x € (27/8,4) = 5}. 2°)0 < x-2 <1, cind inecuajia este echivalenth cu sistemul: O0 24-@ >0 , 2x - 3 < 24 - Gx (baza logaritmului subunitar’), ce are solujia x € (2, 3) = Sy. in final mulimea de solusii.a inecuafiei date este S = Sy U Sy. 9) logix-1)?-logya(e-) > 5. R. Inecuatia se mai scrie: 4logy | x-1| *ogy(x-1)>5. Se impune condijia x-1>0 si deci |x - 1] =x - 1. Acum notim logy(x - 1) = y si inecuasia devine 4y° + y-5>000 solujia y € (-c2, -5/4) U (1, ©). De aici y < -5/4 sau y > 1, adic’ 4, 7 loga(x - 1) < 5/4 sau loga(x - 1) > 1, care danx <1 + 1/22 si respectiv x > 3. Lanislue, os), care este multimea de solufii a Cum x > 1 se deduce +€ ( inecuajiei date. 10°) (1g2x -3lgx +3)/(ige-1) <1. R. Se notea4 Igx = y, x > 0, lex solujia y <1, iar de aici Igx < 1 di este multimea de solugii a ineeuatiel cate, oe > Oe ici x > 0. Se adue Bese oun edie 1 > 0, #4? - 9 = 93% - 1) > O. De aici x 2 FI < 3. logaritmii in baza trei si inecuafia este 1og3(3*~ 112 +1oa3@°- 1 yeti Se noteazit loga(3¥ - 1) =y si se obfine inecuatia 2 + y) < cu sotutia i inceuafia devine (y? ~3y+3/Q- 1) <1 cu - 0 $i inccuafia devine (y* ~3y + ie Jo. Cum x > 0 se deduce x € (0, 10), care 293 < logy(3* - 1) < 1, care d& 10g4(28/27) < x < logg4. Aceasta este mulsimea de solugii a inecuagiei date 12) log,(2x) = flog,(2x) . R. Se aduce inecuajia la forma echivalent’ 1+10g,2 < iog,2*3. Se impun conditiile de existengix > 0, x # 1, log,2 + 3 = 0. Notim log,2 = y si inecuayia se scrie l+y< yy+3. Se disting urmitoarele cazuri in rezolvarea acestei inecuafii 1°)1+y<0,y +3 =, adici y € [-3, -1). In acest caz membrul sting fiind un numar negativ este mai mic decit membrul drept, care este un numér pozitiv. Din -3< y<- 1 se deduce -3 < log,2 < -1, inecuagie dubli ce se rezolva in subcazurile: 1.1) 0 < x < 1, Inecuapia se serielog.x 3 =-3 Slog,2271, Gisim x€(1/2, VYA=5). 1.2) x > 1. Imecuatia este log,x > < log,2 < log,x"!, care dix € BD. 2°)1+y >= 0.y +3 > 0, adict y 2 -1. Ridicind ambii membri Ia p&trat rezulet y? + y-2 <0 cusolujia-2 < y <1. Diny 2-1gi-2 1, atunci din logx! < log,2 < lone rezultix'! < 2 < x, adict x € [2, 2) = fn final mulyinea de solugi a inecuayiei date este x€S, US, US,= (0,1/72)UL2, &). 13) logy y-1 #7 -) <1. R. Domeniul de definitie al logaritmului rezult& din sistemul x7-1>0 |x-1| #0, adicd x € (-09, -1) U (1, 0) - {2}. |x-1| #1 disting cazurile: 1°) 0 < |x-1] < 1, cind inecuatia este echivalenti cu x2-1 > |x- 1]. Rezolvind acest sistem de condijii remulté 1 < x < 2. 2°) |x-1| > 1, Inecuatia este echivalenta cu sistemul x-1<-1sau Ie- 1 >1 x E (-0, -1) U (1, ) - {2} e-1<|x-1| Solugia acestui sistem este -2 0. Logaritmind in baza 1/2 rezult inecuajia.log,2,x 2 3logy9x. Se noteazi logy ax = y si inecuatia devine y? - 3y > 0. De aici y€ (~c0,0] [J (3,00) sau revenind la substitujie avem logy 9x < 0 sau log, ox 2 3, cu solutilex > 1 si respectiv x S$ 1/8. Cum x > 0 gisim ci multimea de solufii a inecuaiei date este x€(0,1/8]U[1,). 2 15) 81-3, R. Se analizeaz4 cazurile: 1°) x > O. Se logaritmeaz& inegalitatea in baza doi si rezultd 2loger +3logyx+1<0 cu solugia x € [1/2,1/Y2]. . 2°) Dac& x < 0, atunci se noteaz’ log) yx? - 3 = n, iar de aici x2 = (1/2)"*3, adick x= -(1/2) 92, @& < 0), unde n € Z. Pentru n = 0 rezului x=-(1/2)/2, 29 = 1. < 2 si inecuatia nu are loc. Pentru 2 = 1 avem logy 9x?-3=1,x=-(1/2)2,[-(1/2)7]!< 1, adic& inecuatia nu se verifica. Analog se aratX si pentru cazurile n = 2. = -(1/2), [-(1/2)!}"! =-2 <0 $i ineouatia mu se verificd. Pentru n = -2, x=-1//2,(-L/y2)"?=2 = 2, cind inecuatia este verificat’. Pentru n = 3, ~4,... inecuapia nu se verificd. Multimea de solugii pentru inecuafia dat este [1/2, 1/72] { -1/¥2}. - Pentru n = -1,logy ox? - 2. 16 x81 3 <9 ; R. Ca la problema precedent se analizeazX cazurile: 1°) x > 0. Se objine x E (0, U2 [2 ,0) 2°) x < 0. Se pune logygx?-3=n, de unde x=-(1/2)"*3)2. Se verifick inecuatia Pentru n € Z. Deci mulfimea finala de soluyii pentru inecuarie este: O,V2IU Hy2 02) {-(12) 432; n © Z}. 208 -. 17 B-2 8? 93-4, R. Se logaritmeazi in baza doi si rezultl logy(8 ~x) < 3x4. Se impune 8-x>0, adict x < 8. Se observil o% funciia ftx) =log3(8-x) este 0 functic strict descrescdtoare (find il i ~~ i cAtoare), xe Compunerea functiilor x + 8 - x (strict descrescitoare), x logyx (strict crest (ere ‘caesctoare) fn timp ce funcfia g(x) =" 3x-4 este strict crescdtoare, Pentru x = 4 31remulti fix) 0,x2- 1 # 1. Solufia inccuatiei se deduce din tabelul de mai jos. Hog ate? —1) |: Multimea de solugii a inecuafiei este x E(- 00, - 2)U (-¥2,-1)Y(¥2) U2, =). x R, Inecuagia este echivalent& cu sistemul de condiii ‘ (3 -2x)(1-x) >0 : 1-x20 1 > loga[(3 -2x)/(1 -] 2 0. ‘ima inecuafie are ca multime de solujiix € (7 & , 1) U (3/2, 0). Ultima inecuatie este echivalenti cu 2 > (3 -2x)/(1-x) 21 si are ca multime de solutii x € (2, 0), In final muljimea de solufii a inecuatiei date este (2, 0»). loge +xloest 19) |logy 7% <1 20) 25 330. R. Pentru x > 0, ineouatia se scrie echivalent (5*°ES)O8S* , HOB — 59 2 (SOB IORSE , FOES <9 (,2)IPESK TORS 5 Notim x'°8* -y gi inecuatia devine y* + y- 30 <0 cu solutia y € [- 6,5]. Cum y > Orenltiy€ ©,5). - Din x8 <5 recut logex <1 cux € (1/5, 5). Mulfimea de solupi a inecuayiei date este (1/5, 5]. 2p, x8 4 16¢ 18" < 17, R. Se impune condiyia x > 0. Se noteazs x!" =y > 0 gi inccuatia devine y+16ly 0 are solujia.x > 0, x x 1, iar inecuafia lope <4 are solujia x € (1/4, 4). In final mulsimea de solusii a inecuagiei date este (1/4, 4) -{1}. 30. Discufia inecuatiilor logarimtice cu parametru Exemplu 1) loggt + log,(¢ -2) > 1, a parametru real R. Conditiile de existent’ pentru logaritmi sint x > 0, x-2 > 0,a > 0,a x I. Se analizeaz4 dou’ cazuti: 1°)0 I sau x (x - 2) < a sau x? - 2r-a <0. De aici rezulti i-yl+a 2 adic 2 1. Dim inecuatia logaritmica rezulti x? - 2x - a > 0. Cum x > 2 se deduce solutiax>1+yl+a. Deci daci 0 < a < 1, atunci x€(2,1+y¥1 +a , iar dack @ > 1, atunci xE(1+¥1+a,0). 2) x!8at*! Gy, a parametmu real. R. Conditiile de existengf pentra inecuagie sint x > 0,a > 0,4 # 1. Se analizeaz4 cazurile: 1°)0 1, Procedind la fel reaulil inecuajia log2x>2, eu solujia 0a¥?, fin concluzie dack 0 1 inecuatia are solugia x€(0,1/a¥? )(J(a¥? co) 31. Sisteme de inecuatii logaritmice Exemple b logy, (2-9) > 0 Jog4.y (2x - 2) > 0. R. Conditile de existent ale logaritmilor sint 2-x > 0,2-x #1,2-y>0, 4-y >0,4-y #1, &-2 > 0. Deaicix € (1,2) siy < 2, Deci 2-x € (0,1), 4-y>2. ; Sistemul dat este echivalent cu sistemul 331 1 I 0. Inecuafia sistemului este echivalenté cu Zloggx 2 logay sau jinind seama de exprimarea lui logyy (din prima ecuajie) avem 4log3t ~4logyx +L 0 sau inc& (2loggx-.1)* <0, iar de aici logyx = 1/2 cu Pentru x=y2 se objine y = 2. Deci solusia sistemului este (v2 ;2).C. ECUATII SI INECUAT Il EXPONENTIALE 1. a =a"), a>0,a 41. Sa se rezolve ecuati “7G sisal 253-4, 2 02 O55 -s0e-|,6F Cor omy 20164 ral O25" =0,001 (103 2; 5) (@74y* ~!(4/3)""*=9716; 6 (0,6%(25/99""-!2= 27/1253; . 3 1D JX yao,125!= =4y; 8) (0,47! = (6,25) 5; 9) 32*- 1 53x +2 -(9/5)52*.33*, (14 (4-# 792 2B ny (1/8279 24 R12) 5471 = ISPs 27% -D# ag2e- 2, R. 1) 7/5; 2) 3; 3) 3; 4) ~ 35 1; 5) 4 VIS V2; 6) 3; - 5/2; 7) 3; -1/5; 8) 11/13; 9) -3; 10) 1; 4; 11) 0; 5/2; 12) 1/2. 1 i852 _pl0e732. 9) a8 242, 3) (1/642) * = TPB; 4) (3/2) 41 2g! “1823, 1 shigs -21g2 __ 5) 111811258) 9.497 5 (2i3y"(9/89 =27764; T) WET VE eghE*T 8) 27-25. 6/9) (3/7)F-7 =(713)*-3; toy 18H. 1g! +2187, 11) 2*5* =0, 1410775 Fry -anyay Gry Y(a13* 9/16; 14y (157 2-2-4 24; 15) VFA «16 40,2594 16) 2°! 5*-1 0,001. 102845; 17) 182%.2~28.gt 1 23*-1, pg at.gt/e* 1) 36; 19) 29% =512%; Dror +108 lout; 21) 93y'* 9125)" +2x-11 2 (5/3)9; 22) 7!- It] 49; 23) 3268 * ED) 29,251.28 IVE -3), gy VF #290 #1 219 sav 1; 2 _4y- 25) 84-05-8175. 355 4) -1; 5) 0,04; 6) 3; 7) 0,5; 8) -1; 7; 9) 1; 10) 7; 11) 1; 5; 12) 15) 24; 16) -3; 17) 1; 2; 18) -logy6; 2; 19) -1; 1; 20) -1; 21) -1/2; 2; 22) B; 23) 10; 24) 9; 25) -1; 5. » © =b,a>0,a41. Sj se rezolye ecuayiile: I) 215 Q) FG 3" an, @ "lI, 5) 38 F 27; 6) 7 2 1ST gy 10-425, 9) VEE os, 10) 123, fe) 3. a," af” 5 ,a,>0,0,¢1,i=1,2. Sa se rezolve ecuafiile: 1) 212 350-1. 9 2t08. ge Lag, 3) gen Lge gBe-1 2, gy pe gt 2ge-3 5) 11° *2431-x 23% SF =1; 7) tai hst-re 10; 8) 117-143? 2,2 2 9) BFE ge? 22 6.49) 587-1 gl ~ 4. a -58°), a>0, 5>0,a, 541 Bt Lagh-2, gy 2741 gx? 1, 3 s* 5) 5*> 203 5 | px 3. 10% - 2 g3x +1. 7) 23x 2. 56x +3, 8) 11> 2_ = 13245, 9) PETE a 13**5; gy 5X1 agit 5, GN gy gS a7eetl, 5. afi a BEM EE”, a, b,>0, ab, #1, i=1, 2, a se rezolve ecuafiile: 1) GISy aay"! = aang |; 2) a EE agdty pare, 3) G/S/S)I SFB TT, gy 23.9544 gl -2r ge, 5) caayestleuay lam! ®; 6 38g? 1 getgt?-2, 7) (UByea™ = 513-7; By (4/5)! “32/3/83 _ (Hg PeGysye +1, ONT 4 5 6.G2: 19) 52-3 AE-| gk +24 3e, 6. a) sea 46,-0,a>0, 041. Sa se rezolve ecua{iile: . 1) 15.2% *141522-* = 135; 2) 4872998712459, 3) 13**-6-13" +5=0; 4) (1/3)? * +3*~3 299 + ¥(1/9)4 * 55) get a gt tl, 1 63% 320) A 36aoapnrnne © 4°-92% +80; (7) 4-334 -2_1 20; 8) 3-892 41 9) PEN 2246. 19) 348 4526 4320, 11) 4% 42"*! =80; 12) 45-2 16-1008 5 13) ght ge. gt? +29, gq) 2D 12.242), 18) 47°12 7.9724; 16) 9*1 438218 <0; 17) 16° 2a 154% +4: . 2 2 18) 25% +5-**1=50; 19) AV327-2r 49 <9 gV 3t?-2e 320) 10! **° - 10! -*" =99, 21) (1/4)5* -(1/8)F"" = 128; 22) 641-23 3!" 412-0; 23) FEU? 93-419, 4) gle? 392 O00? 4729; 2 25) 357-1 7.581 20,2; 26) 9-1 -363%7-343-0; MEN sea? 60:8) 4°712_90°77 820 29) 9-1 3637-3439; 39) 385 43610110 gg, Pa Ver swonnsah SY V2 5 QF TNE-2 6: GD) (ayaa H+ /5y a4; 33) 72 #7 291; 34) 5-4-5 D2, 35) 29158281; 36) 641-23 +3 19-0; 37) 39°12 49 =g12t- 12, 94x, ponnancl — Gy ashFA -s®-3 2500; 9) gl*?*3 agli 40) 2*-3 -5 6623-3 -0; at) 518° 51-2? 2) BX? 7 gk? 4213 2g, 43) 22H gt 216, R. 1) -1, 2; 2) -1, 15 3) 0, 1ogy35; 4) 6; 5) logs(6 +733 )-1; 6) 0; 3; 7) 2; 8) 2; 10g325; 9) 1; 10) 0; 0,25; 11) 3; 12) 3; 1; 13) -1; 2/3; N4) -1; 18) -2; 16) 0; 17) 1; 18) -1: 19) -13; 1; 20) -1; 1; 21) -4/3; 22) 3; loge8; 23) 1 £1 -loga(2 -¥3) 324) ~1t 1 -10g9G -/2) i 25) 0; 26) -1; 12f2; -y2 ; 27) 2, 5; 28) -1; 1; 29) +1; 42; 30) 20; 31) 3/2; 32) log, wR! 33) Se ajunge prin Vogaritmarea in baza 7 la ax + 2 - Ratt 4 = 1og73; dierini- nantul ccuatici este (a - 2)%; 34) Se scrie ecuajin sub forma $*1/5 - 4 = 50°12 sise noteazd 5 O-N)2 — y. 35) 4; 1ogs(81/5); 36)3; 3loga6; 37) 1; 38) 7; 39) £1; 40) 4/3; (10g324)/3; 41) 1: 42) (-1+ 13 )/6; 43) 1. 377. Ecuatii ce se rezolva prin descompunere in factori sau prin substitu fii. Sa se rezolve ecuajiile: Te 1) 2t-281 92h sort yyeo; GY” 2-2-40,5)%-O5y'+1=0; 3) 51 #2 661922394 150%; 4) 2° +0,5)*-3 60,5) = 1G 23°! a1 gh eat ?l; 6) x%—x F=3(1 4x); 7) 33% *349- Yap GR \e—9*, 9) 2278-28 +2)=28" 2; 10) x 61390 -108x 2 =32; MW) x*~ 62 eye* 42320; 12) Wrol?-3 a¥e?-3 yaa v1 ohP-3 soap, 13) Lal DED) 41 qh WEE~3) 992 jqQ® DED, 14) gh 498 16 <6F +8412", R. 1) loga(1 + /5)-1; 2) 05 3) logy56; loggs; 4) Aylogal(V17 -1)/2); 5) -1; 0; 6) -1; 2; 2% =y, 0-9)? + 97 + Bly +9) = 0, x = 2; 8) 0; 1/1 - 10833); 9) 1/2; 10) 1s 11) 2; 1; 12) 2; 9; 13) 1. I.) 841% g4-VX_ 54.01 -549-Ur 101; 2y 5 495% 4975-3 457% = 64, ermowel 3) Ve213)™ -Y¥ar2)6* Werp* -¥G2* }=3:G)272-3 49. ~2¥-2727* <8: 5 28-82% — 62 1/281) 21; 6) 31-8312 49.9% a 6, ~t P¥- 18/3 - G* +613")=2; 8) 47-7 _qI-v gg, 9) 909" #9) -3(3" +3) =72; 10) 2° - R. 1) -15 0,5; 0,5; 1; 2) 0; logs3; 3) — 82) __, 4) 0; 5) 1; 6) togy(2+ 5); «| Us(v5 +1) ~1g2) z 8) logy(3+2y2); 9) -1; 1; 10) -1; 2. 8 ew ey 4+ ea ag BO 4g doe), Sa se rezolve ecu: 1) 5**1 45% =750; 2) 2F-2°~ 5) 272 age 53) Hoh a6; ay 222k Log 687; 6) 9**243%=19; 7) 21 52-1. 199, 388) 34% 43.484! 44Ft2 26; 9) gt! gat aah tl apa; 10) 3°71 +3*-2+38-3 3159; (a) 7812-7 - 14-7"! 427% =48; 12) 43°12 «5.3*—-7.90 11 240; 13) 5Et1 45% 45%"! = 155; 14) 382.92 -Ng.g2e-2_ 4; yg) ge“ g2e-2 9dr 4315: 16) 271 42" -2 498-3 g96; a7) 242k 11-212 42k 13 30; 18) 381 43%-2 438-3 gt 4 ge 5 98-6 364; 19) 28 4288-1 94-2 .94k-3 ok 431, 20) Bak oF Raggi tl Datel, ay SF est TH get at age tl get; GEG UD gD De -1 93) ae gto T gt Pag ed oe, + 2A) PE 695% a 52 4 g43X; 95) Gt -7E4 12 2743/2 92-1 26) 1198-24 1398-20 338 yy3R“L a7) 5g? Ug M2 9% 4.3%? 81; 28) 6 +6F baat age tl a pt2; ayy gt _gx-2agted gt +3; 30) Fob aeapel gt Lagtel ogt°2, gy) age lat Past Pa gst 3; 32) PD gt 28-6 Be 5 gt BS OM ot ast gat, 34) 18-4 +2.9% =3645 71-32 "5; 35) 3.2% 429% =2k 83 43-2; 36) PV A3 2 aff G9 RED, 37) 3498 11981 pte P5gtel, 38) 25% *! 4h *2)5 -5**2/3 =3.4* 1; 39) (107 6° *2) +4108?! =5(108! 46-4); 40) 4F gk VR gE AMZ 92-1, gy gk 7x12 _e472_g2e-1, 42) 41.9% 44° Ql*=210. R. 1) 3; 2) 2; 3) 1; 4) 3; 5) Ly 60; 7) 1; 8) 1/2; 9) 2; 10) 8; 11) 0; 12) log2; 13) 2; 14) 1; 15) 3; 16) 10; 17) 1; 18) 6; 19) 1; 20) -1/2; 21) 1g(13/31)/1g(5/3); 22) 3/2; 23) 2 + 1g(7/57)/1g(7/2); 24) 0; 25) logs, s(9/78); 26) 2/3; 27) 3; 28) 0; 29) -0,4369; 30) 2,896; 31) 4; 32) 2; logg(2/B1); 33) 1; 34) logy (25/126); 35) 1g(45/17)/1g(3/2); 36) 1ogs(6 + 33 );37) logy 5/9(7/8); 38) logs 4(237/100); 39) 1g(653/255)/e(5/3); 40) 3/2; 41) 3/2. 9. ca +¢,b%) =c,,a,b>0,a,b#1, ab=1. 1 Weave) W5=a76 J «10; 2 [a +ye}° 28 sb? aya), WEB) MBB) asa ove) oe -Vi5Y <0; 395) (sF- Vive 5/2 +7 \'-r: Waal eve 25: " a 2 ay n lena} (aaa) =3105 8) [2 oV5PO aay} ean %» (pra). “Va ) =34; 10) Wael (Wie a) -12y0 woth 6-2/2)" 6 «2/2)*=34;12) (i. Ag Ts Weaae) =14; eee 14 (7+ a) (7 -yas} =194; 15) (7 +4y3)" +7 -4/3)' 4; 16) (49+ 10/24) +(49 - 10/24)" =98; CD boi) a8) 248 bol sale; 19) (6-V55)*-6-yas "255; 20) bo+y3)"+0-5)*=52: 21) (3 «ya)" «(3 =a)" 198: 22) (s«ya)* -(3- ya)" - 1407: [P| fe) 28) se RM) -2; 2; 2) 1314 V2; 3) -2; 2; 4) 2:2; 5) 105-6: 0; 6) Slog, |g 2 Slog, | gl); n 8 8) +8; 9) -4; 4; 10) 0; -5,419; 2) 1) -2 5 13) 15 <1; 14) 2; -2; 18) 1/2; -1/2; 16) 15-1; 17) 1; 18) 2; -2; 19) 1; 20) 3; -3; 21) 3; -3; 22) 3; 23) 4; -1; 24) 1. 10. cae” +e,0;” +e(a,0,y = 14,>0,4,+1,=1,2, Sa se rezolve ecuatiile: 1))4.2% - 6% 18378) 9 +4 =(5/2)6*; 3) BP O9 4580-5 a tela Ge-9. 4) 4° 6-29"; 5) 24k 425t*1 = 15.408; 6) 16 +36" =281"; 7) aglls_ gsr _psiix, 8) 8 +18" =2.27%, 43% 99% =5 672, 10) 74° -914¥ «249%? 20, AN) 3-16 +36%=2-81%; 12) 8% 418% =2.07"," 69! _ 136" .6qlt_o, 14) 16-58% +64" <0; 15) 27° 412-29; 16) 63-136" +6.22* -9, 17) # +6 =9%; 18) 91-361" 474612919) 22092 Gk _ a g2t + 0; 20) 281*-36* +3-16*: 21) 4 +5**! 26.10%; 29) Pl 56443920: 857 318% - 12% +3038 9, 24) 8-220" +350 =6125"; 25) 8" -4.20" +5508 -2.125" <9 40R122) 4 logag2: 3) -4; 1; 4) 0; 8) low 45; -1; 6) 0: 7) toe yn 9) 4; 10) 1; -1; 0; 11) 1/2; 12) 0; 13) -1; 1; 14) 1; log)3; 15) 0; 16) 1; -1; 17) logays((V5 - 19/2); 18) 0,585; 19) -2; 26) 0,5; 21) 0; llogy/55: 22) 0; -1; 23) 0; logy /23: 24) logy/52; 25) 0; logyis2. (7/5); 8) 0; 11. Sa se rezolve ecuatiile: I (Ecuatii exponentiale cu solutie unicd) rman oo OM) Mam) <0 » Virgie) Novel close Bx 26x20; 5) Feat astoGt; 6) 51-20 ety, 1) 8 Fax 42; 8) V4 Sk-a34, 9) ga gher: rere O) FF =P; 11) 3X gg, 12) 6*-2* =32; 3 3 13) Y2x+2* - o,3*~ar =VO.2F -2e 43 +3x; 14) 9.7% +1 =26, 15) 6 +5* 61/2, 16) 2-3-1, 17) (inty* +(costy*=1; 18) 5 a12V¥ = 13/7 ; 19) [C1 +a?/Q2a)}¥ [C1 -a? (2a) = 1,0 >0; 20) 117-2342; 2a) pie, Bat _ 1.2 +0? =a7, a,b >0,a,b,¢% 1; 22) (2x72 = 16,x>0; 23) 47791 19%" 07516, 1 >0; 24) HF -5* 4 2 2982, . 25) 32*-1-79-2t 5 vEN, 26) (13) + (1/29 = 13/365 27) (1/5)* + 1/4y* = 13/36; 28) 5¥+4%=9; 29) 4°45*=189; 30) 3 +5*1 234; 31) Baa 41: 142 +3*-36; 33) 2° 43% sgt a9: 34) % +5*=29; 35) 3% +5*=2; 36) 3¥ +4 45% =50; 37) # +9 62.6% =25%; 38) 4 +68 42/24" = 10%; 39) 45% + 2y20" =9%, 4 SF 01 =a 2205 x > 0; a % 138 28 s2Vigt 12> 0; 3-27 41 22 3 x>0; 43) 2% 432 44% 21, 44) BH egtgt tl apt g2e sl soars iggt, 3 a 45) 2 43? +5 P17 L138. 46) 48 .905%; mel Gy 345° 28, 48) 2°41 29 -6¢-1, 49) P* +23=33*; 50) 3**1.4295 -48; 51) 243" 412 -5%; 52) 2F +3 +118 = 59; §3) 32° 4 42¥ oy) 62k, Sa) 23-2, 4g gx, 55) 3°71 4482 4552-5413. 56) (1 +23 =(1 42 +45F; 57) HF role 1g. alBe 4 6 58) 9 49! 284: 59) 2 YF a2VF 20 ; 60) (ak +a Mx? +1)=25 61) WR=3 =2V¥ ~2; 62) 3843"? =29"VF ; 63) (4k +9" VF #414) = 15775 64) 108 + 11F 4 12" = 13% 4 14, R.A) 2; 2) 2; 3) 25 ) 2; 8) 3; 6) S®=(1 42 sau SH -4¥2 = 1,x=2; 7) 5; 8) 3; 9) 1s 10) 1; 11) 2; 12) 2; 13) 0; 14) 1; 15) 2; 16) 2; 17) 2; 18) 4; 19) 2; 20) 3; 21) Se serie membrul drept ca a'°&™ si se imparte ecuatia prin el; 22) 2; 23) 2; 24) 2; 25) 2; 26) 2; 27) 1; 28) 1; 29) 3; 30) 1; 31) 3; 32) 3; 33) 1; 34) 2; 35) 0; 36) 2; 37) 1; 38) 2; 39) 2; 40) 2; 41) 2; 42) 2; 43) 1; 44) 1; 45) 4; 46) Se aduce ecuaia Ia forma =5*{1 ~(4/5)"]. Membrul drept este produs de functii pozitive strict cresc&toare pentru x > 0. Dac&x < 0, egalitatea este imposibili. Unica solutie este x = 2; 47) Se pune y = x/3 si ecuagia este 3 + 5) = 8. Dacd y < 0, membrul sting al ccuatiei este strict mai mare dectt 3, iar membrul drept este subunitar. Deci y > 0. Se gaseste unica solutie y = 1, adick x = 3; 48) 3; 49) 1; 50) 5; 51) 2; 52) 1; 53) 1; 54) 2; $5) 1; 56) Se aduce ecuatia la forma (1/3)* + (2/3) =(14+2% +4*)". Se gaseste x = 0; 57) Dacd x <0, atunci 9 < 1, 9!" < 1 si 18 < 2, fals. Pentru x > 0, inegalitatea mediilor & 9 =(2% +9! > or > Yo? 9. Avemegalitate in inegalitatedacd 9* = 91, adick pentru x = I/x, adici x = + 1. Cumz > 0, se refine x = 1; 58)x = 2;x = 1/2; 59) Trebuie ca x = O. Inegalitatea intre media aritmetic’ si cea geometric di 2 4 aa EAE 2 Ve. 22 7 2201 a i Ve =224¥. avem egalitate in inegalitatea mediilor 12 4, dact a= yx, adic’ x = x. Se glsese x, = 0, x) = 1; 60) 0; 61) 4; 62)x=0,x = 1; 63) x = 2, x = 1/2; 64) Se impart ambii membri prin 13° si rezulea ‘foe = (10/13)F + (11/13 + 12/13) = 1 + 14/13)". x = 2 este solutie, Pentrux < 2 rezulta g(x) 2. . II (Ecuatii exponentiale diverse) 1 5¥-98 7D 109; 2) 100 * DEE +4) 2.49 * NG +2) _ gl -* 3) (4/3¥ = 2x2 46x-95 4) xPOEOH gDIX-3/ Ze qZalte3] Hy otel, 3 iy 5) at! eal¥¥ -a+1,a€Na22; 6) 2 +44 : TL + 3 = 8 sin 75° R. 1) Se impart ambii membri prin 4 +5 si se aduce ecuatin la forma[S-2!/(! De -2 =, De aici 52! * = 1 sau x-2 = 0. 2, Se objin solujiile x1 = -1/g5, x) = 2; 2) Numerele 10°" *7*, 4224. ~ 2 to *5, 10-2) stot termenii succesivi ai unei progresii geometrice; 3) @; 4) -1/2; 1/2; x > 3; 8) 1; 6) 0; 7) 1/2. 12. (fe) =e]. Si se rezolve ecua( 2 CD (x - 29 ¥ =(x~2)!2; BY (e427 92 2 34 -4)98; 3) 2 +4573 Gay 57/108, 4) Gg 3 DA 26-9: 8) oD FeL: £9) 0? 3) Fe 4 yh TH ehh on, 8) eV! = cree 9 Ver =x, 10) (2 - 2x93 #1 2 (2 _py2H/3, » (577 -2aceogyt ly 12) OP on IK eras? 13) Vera ayer; 14) @2-x-1y” - 16) (2 -4y 43) 2 gx+3. R. 1) -3; 1; 2; 3; 4; 2) 4/3; 513; 2; 3) (14233 9/2; 7; 3; (-1+229 V2; 4) 35.4; 11; 5) 05 1; 6) 2; 2405; 1; 7) -3; 1: 0 15) (x2 4xyF tl 2:2 ag?t 13. Discuyia ecuayiilor exponentiale (¢ ¢ R) CS val -212!4l 44-0; 2) 34°"2 27 =-asa4?~?; 3) fapz*-2) +1 =1-2; L @ 4 -4a2% +2a+2=0; 8) 9 1*-7-497 18-71-20) 4-200 +1)! +q3 0 7) 2% +a%a-1)5* -a5=0; 8) Ya¥-62F +1 =2-a; 9) %-(2a +1)3* +a(a+1)=0; 10) 25° -(3a+1)S*¥-a+1=0; It) a4* -(a? +24 1)2" +a+1=0; 12) 16-24" +1-a2-0; 13) @81" ~(a7,+1)9* +1 =0; 14) 9 - Gas 1)3* +20? +2a=0; 15) 25% -(a+1)$* +a -0; 16) (a@-1)4*-4 2% +a+2 RL) @ pentru a > 1; 0 pentru a = 1; +logi2(1 +¥1=a) pentru a < 1; 2) & pentru a<3,0>21; ra G7] +2 pentru 3 < a < 27; 3) logya pentu0 1, 4) logy(2a+¥4a?-2a-2) penn a < -1; 1 penta = 1; ogg (2a + V4a?-2a-2 pentru a > 1; @ in rest; $) 3” |*-2| -yE(0,1] pentru orice x real. Problema se reduce la pozitia rédicinilor ecuajici de gradul doi y? - 4y - a = 0 fat de valorile 0 si 1; pentru a = -3 reaulii y = 1, adiet x = 2; f(0) = -a, fll) = -a 3 gi ecuafia in y are o ridacin in (0,1) dack OYU) < 0, adie& pentru a € (-3, 0) cind se 43objine y=2-Ya+a,, iar x=2+10g3(2-/4ea); trinomul in y are minim pentru y = 2 si deci dac& are dou’ r&dicini reale, atunci una este strict mai mare decit doi si prin urmare trinomul nu poate avea dou’ radacini in (0, 1]; 6) logga; 2logya dack a > 0; 2log)|a| pentru a < 0; @ pentru a = 0; 7) 2ogs|a], 3logs|a| dack a < 0; 2logsa pentru a > 0; @ pentru a = 0; 14. Alte ecuatii ce contin exponentiale. Si se rezolve ecuafiile: BP Ds ye Byak eee 12% =6-2e; 3) (+9 Fr4rF*3 -16 =05 4) x24 228-1 gk! Bal + -sine2; 6) 31 si | =| cosx| ; @ reos(x/3) -2 +2"; 8) 8-12 +23 -*-x x2 =x(3-x) +2(2*- 1); 10) S8 se rezolve in raport cu x ecuatia: x23) 4321123249, 2252-1 unde yay a) Se se determine numarul de ridcini distinct; b) Sa se aleagi cea mai mick dintre cle. 2 11) a/b 4%?) 22/fab ya,b> 1; 12) 4sitral8) , 4e097(TH/4) «52 424 43, R. 1) (x? + 1x =x+1/x gi cum membral sting este pozitiv rezulti aumitorul x este la fel. Decix + I/x = 2 pentru x > 0. Membral sting este cel mult doi pentru.x > 1. Se obtine x=h 2) Se pune 2" = y. Se abtine x = 1; 3) 3; 4) Se pune y = x - 1 si apoi ca la 2). Se objine x=1; 5) B; 6) 0; 7) 0; 8) Se aduce ecuafia la forma x = 8. De aici x > 0. Se giseste x = 2, unica solujie deoarece funcia fix) = x2¥, x > 0 este strict crescitoare; 9) Se aduce ecuatia la forma (x - 2)2* = (x - 2) (1 - x). Se gisesc solupiile:x, = 0, Ay = 2; 10) a) 2; b) 1. 13) x2 «(22% -Tyx+4* -724 +6=0; 14) x2-+(29*-15)x +9" 15.38 +14 =0; 15) $2 + (3x -7)5* +2x? - 13x +6=0. R13) Se rezolva ca ecuatie de gradul doi in x gi rezulth x =-2*+1,x=-2* +6 cu solutiile unice x = si respectiv x = 2; 14) 0; 2; 15) Notind y = 5‘, se obsin ecuatiile 5¥=-x+6,5*=-2x+1 cu solupii unice x = 1 si respectiv 0. st 3 16) % +4" +2564 3-16" R. Se aplic succesiv inegalitatea mediilor (geometric si aritmetic’) si se obyine 3 - 5 4 59,4: 3 3 28) 2284 932 a g.9k) +24 +92)3 5 3972x432 _3.94x? 3.16" Avemegalitatein 5 sot inegalitate daci 2* -22*° -232, adict x = 17) SA se arate c& ecuatia +2" +3*%+4"=77 nu are solugii in multimea numerelor naturale. R.?, y © N are ultima cifci 7,9,3 sau 1 in timp ce din tabelul de mai jos 44