NR. 4 7 MARTI, 22 IUNIE 2010 Be TA CIGASUL-DE MAMU S Ci ON TI |Concursul se va desfisura pe o durata de 26 de siiptdméni in perivuda 1 iunie = 23 nuiembrie 2010. dn cadrul concursului vor fi oferite cinci excursii a cite trei persoane in Africa (15 excursii tip safari). MECANISMUL CONCURSULUI SI CONDITILE DE PARTICIPARE plicla OP 33, CP 80, Bucuresti, pentru concursul ,Rahan te trimite in Safari”. eISEXCURSID sete > un plic ce confine un pliant cu de: sium abtibild cu primul talon de pai in numirul 2al revistei ,Rahai” Dun album pentru colectionarea de abjibilduri cu Rahan gi un abtibildd Colectioneaza cele 26 de cartoane numerotate de La 1 la 26 si trimite-le inte-un { mncepind cu 1iunie 2010, pachetul compusin VRahan’, in care vei gasi urmatoarele: . ¥ ferea pe scurt a mecanismului de concurs pare la concurs. = Ee eamerele 3-26 ale revistei ,Rahan”” cite en abtibild in fiecare numar rele 10,20 gi 25 ale revis Id cu Joker, ce poate inlocu utiliza mai mult de 3 cartoane tip Joker, spediazs toate cele 26 de alo Rohan, 1AOP 33, CP 80 Bucuresti p Alt pi, dar organizatorl cancursulu suport see poste de expec smal penta plc frit gratuit mprewna cu primal rumdeal reise Kahan i Mentioneaza pe pli sau in intrirul acest ite toatedatele de cota tnume, preume, rede ent bin nomial dette) tei stomat tin safari "a face prin tragere la sot. Dupa exagere pliculuicgtgstor ; 3 verifcares condiilor de_patipare, vor Banunjate in slaral gAdevieul” mumele " Adev: Siete: carlin erence plu earns ladecavcs Se prog holding iti tpn sel ene eats ea nes Sig otifcate p re “Denumint CCL EXCURSH A CATE TRE) PERSOANE FECARE Citeste regulamentul complet al concursul ee -TCT LUITANAKA aaa POPULATIA MASAI? , ac LNG a (Ung = VBA DIN NUMARUL URMATOR Mu VO{CARE it NEDUMERISE PE RAMAN NU INCETASE... sr. ead vescoreau sehesit_ [BARBATO. CARE, SINGUR, FARA MOTIV, RADEA UB LUNA. RASUE LUI biG RUNZELE ASCUNDEAU 0 LASTINA UNDE SE SCUPUNDA IMEDIAT: NU EXISTA NIC DE | CARE SH'SE AGATE RAHAN NU YA PUTEA SCAPA NICIODATA SINGUR DIN ACEASTA ,MOCIRLA- CARE-INGHITE"!|DAR UN NOR ACOPER! DEODATA ASETELEIGETARK REPEDE., REPEDE!! =| cu TOATE EFORTURILE SALE DISPERATE FUL LUI CRAG SE NDA FAR SCKPARE CNEESTITU.?. UNDE SUNT N'Thk.? lle ERA SI TMPUL! RAHAN NU AR FL VRUT SA AJUNGE ASTFEL PE .TARAMUL UABRELOR™) MULTUMESC, FRATE! -MULTOMESCE TELEPCHINEA PARASTT CAR BLAGESTEA SUNT URMELE UASATE DE ,PATRU-MAINI* ELE TREBUIE SA NE TEKEN. i cuLcAsE wieu. TOVARKS LA KWAN, FIUC Lu! CRAO i SARL ACESTUIATN AUTOR. - ao GHEARA boi corar sieies om | LUI RAHAN ESTE LA ALE VOASTRE, ‘PIE! PATATE"IMG-A Fi scum % DE TRISTETEA DE A-L UCIDE CHAE WO! TSI PE: =TANAKA, oll iw | ACEASTANoaPre, cdo Dark easut tiva TULBURAT SOMNUL ALOR WOSTRI. BAIAT, TRIBUL A orheAr sks pund capa a B | SA peuzlo SuLTAD I ZB0R CEREA THOEAANARE CLUTOARE DOAR FLL CRAG ERA CAPABILDE 0 ASEMENEA FAPTH DE CAND ESTE TANAKA ASA? RAMAN YREA SA STi Mle 5 c tAcioercanorTy Sky % TANAKA SGAHOR AY TREBUT SA WPRESONASE viuiOR. Y SSADOASTTASELI OME, CE SA NANPLAT EXACT ACEA OAPTE 2 NOWAK AFLAT ficoDAt Toru aicepu ‘URWA CU MULTA YREKE, IN ZIVA NOIL-AM GASHT PE ; TANAKA, ZAPACIT LANGA CADA- ‘YRUL TATALUI SAU, URMELE ARATA CA GAHOR FUSESE SUGRUMAT Di UN PATRUHANT.. DAR TANAKA NU PUTU SA ADEVEREASCA. TLEACURILE YRAWITO- 151 PIERDUSE DARUL VORBIRI ARULUI N-AU REUSIT SA UCIDA “= BESTIA-CARE-MACINA-INTLE* . PUSESE STAPAMRE PEEL | ee ve { ey i ma cae NOAPTE, TANAKA SE DUCE LAIMTREGUL TR, FURS, SE RAAN PaFEISPEE OnESCBT 9 we vA YA LASA PRE FUL LULCRAC SH FURATI VIATA / LEU TANAKAI Ip pc. RZ PoATE Ch .PAe-DE-FOC* ARE THR-DEe i DREPTATE... NU LE YOM LUA NO! YIETILE... Foc* FIARELE YOR AYEA GRIK DE ASTA! vA WRI LEGATI( DE ACEST COPACH oath CU ELI / = sama isiNCORDA TOT isons AEABRHTREVLUDSPARISRA Mea ‘ Sri (DE MULT. TANAKA PAREA CURNDATNR-INYS. -_FAGEVA, TANAKAL WCEARCA SA-T] SLABESTI LEGATURILE..t ‘ASCULTAI CRED ChEXTRAORDINARA, RAMAN REUSt SARASTOARNE GORILA,, PUNAND-0 LA PANANT.. SKS SCOATACUTTUL. NCEPU 0 LUPTA CORP LA cORP Sa Oc LN TANAKA. TAR EU, TAMARA, RG eipeaa, Feet s1aduoeu Ni TE CAINNOAPTEA © Svan Pe rari acu posorkup Iw CARE TATA S-A -ACEASTA LUPTAT CU sPATRU-UPA KOR, CONTINUARE, aR clu LUNA S-A INTORS PE CER, «= PATRU-MAINI" DISPARUSEY ) TATA ERA intins tA Phada, IDESPRINZANDU-SE DIN STRANSOA- REA GORILE!, RANAN SE REPEL SPRE TANARUL VANATOR... TU AU PUTEAI YEDEA ,PE intuwertc, cA, =PATRU-xAtMI” I ‘STRANGULA PE GAHOR.L 7 Se cREDE YwovaT DE AGARTEA taTiLUL SHULAGEASTA ESTE AMUNTREA TRAGICA, CE, ‘i BANTUE SPreTUL = SUPLETUL TAU W-S1VA REGAS! LISTER itd CAND WU-]) YEI ‘eAzsuuA TATA[SOVAIND, ADOLESCENTUL LUX DAR MOLSTRUL SE RIDICA BRUSC, [St USE wiv SPRE COASTE, DE UNDE TASNEA UN SUYOIDE SANGE.. $ISE una sreRucea Dw ou, paw TAA IKANU AAIRADEA... PRIIREA SA, CARE] SE MUTA DE LA CUTIT LA GORI, DE LA) GORA LA CUTT, SE LWPEZEA,eXzpuulupo-pi tarht, Al UCES ORIBILA AMINTTES | CARE TEBANTUAL 1 AVINVINS TU INSUTI ,BESTIA-CARE-ITI- AACINA-KINTILE"H TU HU YEI MAL FURA SOKNUL ‘ALOR TAIL Pe ALT TANAKA Tl SAPOIE ARMA LUI ARAN... TANAKA SAMAKA NU MAI RASUNK IN LUAINA LUNI A CARE IDEREGLASE AAT DE RMP SPIRITUL ERA INVINSAL SOSIREA LOR SAT, A DOUA rstiewaente $e... 7 Daa AVEC, reurchelsese Vi ccREzAND iw icTORA TATUM SH, TANAKA SE REWISCERET A TUBURAT UTE cca none, PeoeABPEATV ‘A SE PEDEPS, | TANAKA! ADIO FRATILOR!pee C acer eh Tito he Come L em Cercle) amenintatoare, pentru ca moartea Boe oe) Ja tot pasul, poporul masai gi-a creat, ca sa se apere si Pa Soria) cas Tee CB brea vee rane Rashi protejat, invincibil, Peay ms Pcaow aco beri mec ttc Cr) i individuala nu poate exista si se transforma in forta colectiva. aor{a masailora atins apogeul in secolal al XDelea. Razboinini de veche traditie, temui de vecini Jor kikuyu, luo siembu, ei domneau nestingheriti peste Africa de Est, Neavand simul comerfului sau al agriculturi, isi sporenu septelul prin razii, In urma incursiunilor, nny luau nici prizonier, nici sclav ‘Guvernului britanic-a fost foarte grew s&-i administreze sub o Carta Regala, Dar dou’ cauze vor concura pentru suprimarea aceste formidabile puteri razboinice Autoritatile coloniale Iau straimutat pe masai ca si puna capa luptelor lor intestine si -au grupatintr-o singurd, imensi rezervate la sud de Nairobi ‘Atunci au fost decimati de epicdemiile succesive de holera si variola. Pesta ovina era, de asemenea, ucigitoare din pricina rolului esenfialjucat de vite in organizarea social gi economia. Mediu! inconjurdtor se dovedea strac sinatura de cele mai multe ori ostila gi prea putin generoasd. Pe acele platouri inalte cod doar cincizeci de centimetri de apa pe an, fat de Franta, unde media este ‘mai mare cu I metru. Mereu in cautarea ppsunilor, poporul masai a fost constrans Ja migratii periodice. Spre deosebire de vvecinii lor, agricultorii kikuy, populatia masai nu se integreaz intr-0 societate de tip european, rezistind cu indarjire atractilor si seducti' lumii moderne. Modul lor de viata este refractar ordinit stabilite, Mandru, poporul m mane credincios lutinsugi. In toate stadiile vieti lor, birbati i femeile duco existent total diferentiats __.@ Delainitiere la razboi Copiliria unui biiat masai nu este deloc de invidiat. Munceste mult, fiind obligat Sse achite de tot felul de corvoade domestice. Pazeste gi supravegheaza vitele, mulge caprele, spala vasele si cari ap, uneori de la mare departare. Joacd rolul de tap ispasitor si datoria lui este si se supund Sise supune. Téngrul nu are dreptul 88 vorbeascd unui moran (razboinic), cecat daci aceasta is-a adresat primo Numai moranii au voie s& aiba parul lung, Acesta este impletit in codite, tunse cu seu de oaie, pind la obtinerea tunei coafuri pang la umeri, care va tine sase siptimani. Pe masur ce cresc, ei capats dreptul dea vana pasiiri, ale cdror pene sunt destinate sa infrumuseteze podoabele de rzboi, Pot chiar s& se joace gi si danseze cu moranil, cat sisi le intretina armele. Laibon (cipetenia tribului) decide ziua in care adolescentiitrebuie si suporte cireumcizia, adicd si iast lin copilare gi sa intre in fumea barbatilor. La paisprezece ani, ii plinisese satul, eu capul ras, ca si-si construiasca propria manyatta (coliba din balega uscata de vaca). Vor tri acolo singuri timp de opt ani. in aceasta perioada de initiere, invata si apere teritoriul tribului, traditile, istoria poporului lor, cantecele si dansuril. ‘poi, dupa ce au dobsandit fort fizicd si au posibilitatea de a-si apara semenii,18 ajung Ja etapa-cheie a vietii lor: devin ricboinici, moran De la razboi la viata linistita Moranti vaneaza de pla a i protejeze vitele, nu ca s esau hraneased, Nu manned nici peste, nici pasiri, nici reptile. Vanatoarea de lei este un ritual unde fiecare concureaza ca sé-si arate curajul si forta. Dar si ca sa poarte pe cap 0 podoaba din coama animalului Armele rizboinicilor, dintr-un metal slefuit si ingrijit, steiluces Femeile masai se impodobesc cu un mare iumar de bijuterii, la gat, pe brate, pe picioare: bratari si coliere de perle multicolore sau din metal stralucitor, cercei in forma de inele. Totul pentru frumusetea lor! Marimea gaurii lobului urechii si numarul lor depinde de gustul fiecdreia. Isi agata acolo lintisoare. Un profesionist le pune aceste bijuterii gi numai el va avea dreptul sa le dea jos. argintul. Masaii folosesc un amestec de pimant rosu pulverizat si de grisime animals in scopuri cosmetice. Pe timp de razboi, acest artificiu e menit si inspaimante dugmanul, iar pe timp de pace, constituie un puternic element de sedui Un rizboinic nu poseda decat un scut, o lance, o sabie si cateva sageti otravite ca si omoare elefanti, hipopotami si rinoceri. Nu are voie si aiba vite. Nu are voie sa fumeze, i bea alcool sau si faci vreun exces, Existenta lui este consacrath in intregime vanatori si trebuie fie oricind gata de lupta. Tatal lui il hraneste. Poate sé aibi relatii cu femeile care vin in colibele moranilor, Dupa 14-20 de ani petrecuti in randurile moranilor, are in sfargit dreptul si se casdtoreascd. La sfarsitul perioadei rézboinice a vietil sale, moramd devine un ,batrin” gi poate si aiba turme, Are dreptul si bea gi si fumeze gi e scutit de orice corvoada pané la sfargitul zilelor. Nu mai poarti scut, nici sabie, folosind totusi osabie scurtd si cu maner de lemn. fa parte la viafa publica siti ajutdé ocazional pe tineri sé-si adune turmele. igi petrece restul anilor odihnin- du-se si amintindu-si de vremurile bune gi de ispravile de altadata, Paradisul tinerelor Spre deosebite de a baietilor copilaria fetitelor este o incantare. ‘Au timp si cinte, si dau se faci frumoase. Sunt scutite de orice sarcina simu gatesc. Femeile masai sunt foarte frumoase, iar fata lor are trdsituri perfecte. Nu se fardeaza, isi rad capul si se dedau tuturor cochetariilor imaginabile. Cand un moran se poate cdsitori, igi alege tinerele care ii plac siti plateste tatalui. O femeie pretuieste aproximatiy trei vaci, dous oi gi un bou. Dar poate sé refuze propunerea In momentul tranzactie, birbatul Je aduce miere femeilor din clanul viiloare! sale soi. Apoi mierea este oferita celor in varsta din clan, care 0 vor bea amestecat cu un fel de bere (aceasta fiind bautura lor preferata). in Ziua casitoriei, fra nicio ceremonie, animalele sunt predate si fata pleaciean ERE Cree co ee -u soful ei. Devenind femeie, nu va putea si mai vind singurd in familia ei, © Declinul batranetii Prima sotie igi construieste casa in dreapta celei principale. A dawa ocupa partea stanga. Un barbat foarte bogat poate sé aibi si doudzeci de sotii, dar media este de cinci. Ele se ‘ocupii doar de copii side bucat Ajunse lao varst la care nu mai pot sa aiba copii, viaja femeiloria © alta intorsaturd. E viemea muncii nemiloase, Ele aduna lemnele ne alimentelor gi con: In cursul deplasitrilor tribului, ele transport’ poveri enorme. Pot si duck greutai de treizeci de kilograme cu 0 sare gatirii jese satele usurinf’ uimitoare. in colibe, asigur’ chiar veghea de noapte. Munca lor este platita gi au hrana asiguratd de comunitate. Astfel, sfarsitul viefii se in truda si suferinta, Femeile masai, care au fost atat de frumoase, se transforma in siluete palide, zbarcite, aduse de spate, ofilite. @ Un popor de pastori Pe un teritoriu imens, masaii rit&ces permanent in edutarea anor paguni pentru vitele lor Fiecare familie are propriul septel de boi-zebu. Din vremur Indepartate, boul este singura lor hrandi simoneda cle schimb. Masaii au avut intotdeauna un mare dispret fat de agricultori si mestesugar. Fafa zilnick este concentrat’ asupra colibelor dispuse injurul unui farcde vite comun. Noaptea, isi ackiposte vacile i vite, ca i evite atacurile ale Ieilor. Vitei sunt indepartati de mame din cauza mustelor $a altor parazi care ‘ar omorl in cazde contaminare. Toate vitele sunt marcate pentra evitarea conflictelor in caz de pierdere sau de furt. De dou’ oi pe 2i, dimineata si seara, femeile mulg vacile,iarin restul zilei, vitele pasc linistite. Sunt pazite de tun copil de cinei-sase ani Daca un leu, ohiend sau un leopard se aventureazi prea aproape, vitele apard singure. Ataca in masa ca alunge sau s& ucida intrusul, fara menajamente. Vitele sunt exploatate comercial intre triburi. Pe vremuri, septelul servea drept troc: carnea, laptele, pielea erau s cereale, tutun si mie timp de foamete Continuare in pagina 41Wate : IDE YNSMA DE IDES, PE ORE RL PEARL ABATE ST [enid,trotosea arc. =DO-DINTI® EPREA KARE! me \ RAHAN NU-L VA PUTEA inuNGHIA i INA PRNTRE CRENG RAHA 2 cOLTDE TET A HAMUTUL CARE ATA PAHAN NU YA.NAI YEDEA NICI SOARELE, ICI LUNA. SEA DUCE PE .TARAMUL WPRELOR"! RARANIL ZAR PE VANATORUL CARE, ALATLAO DSTANTADE TREZECIDE PAS, ARUNCA OA pou: ‘COPACUL CAzU BRUSC (GU UN 2GOuoT PUTERNIC DE CRENG), ACOPERINDU-L PE RAHAN CU FRUNZISUL LU. DARNONSTRUL SE opRiaRusC, LausiND SPRE CER UN AUGET inrioekroR. 0 SULITA, LUNGA DAR SOLIDA, | SE INFIPSESE INTRE COASTEL RAMAN Ty MULTUMESTE. PENTRU AJUTOR, FRATE! o00000H1| hogeriuou-s reea pores ACESTUVANAORNEONOSOUT, | NONSTRUL PORN GREDIPE ‘URUELE SALE. BARBATUL RAC | SPRE EL CA SIH. PROVOACE St | Bul seme ADU 7—TEn ‘AJUTAT PE RAMAN, RAWANTE YA AJUTAN TL YOK PUNELA PAMANT VANATORUL, CARE TOCA AJUNSESE fAl.a PROURICEA DEASA, AR Fi PUTUT SK |DISPARA TN DESIS. DAR ASTEPTA CA IMAKUTUL SK AWNGK APROAPE DE EL JPENTRU A O RUPE IAR LA FUGA! | RAKAMA ITeues! veel she. ATRAGI PE ,DOL-DINTIY utR-0 Corsi ‘OMUL WTRA ACU inre-vn coun, 2 AGNI VA ALERGIND GY ACAIATEREO TUPNADEBANENSBh ovrko curd, aw |CEL MARE CAZU iit |GROAPA ACOPERITA WA) F ACEL CovoR DE MAI UITE LA MONSTRU, wATORU. DISPARU iN DESIS. OWE STRGITLE CARE RASINAUII APROPIERE AEA LEcATURK CUFUGA LUE DAR DE CE ‘UN VANATOR ATAT DE CURAJOS AR FUG! DE PROPRIUL TRIB? EU SUNT RAHAN, FULL ‘CRAG! TAR RAHAN NU ‘ATUNCL in cursé un chnisiveu ae FR, ER AAT DE PICIOARE.. ih CNEEST. TUPDE CE TE PETERTORW. NosTRU? 23‘TRIBUL YA CUNOASTE. DIN NOU FOAMEA! OARE DE CE ROMORAT RAHAN ACEST DOLDNTT" PE CARE Nok i. CRUTAM DE Lunt INTREGI? 1 FICUT-0 WW vauliog cursos cu PIRUL DE Foc, cARUA SRAAN KIT MACAR NU |-A TUM ncuRAND, PE TERTORUN MEABRIT ASTRUNU YAMA NUN DODNTT RIBULUI PRIVEAU {WWARMURITI NONSTRUL IWFPT in TARUSI, PE FUNDUL Ci RAHAM LAR UCIS DAGK AR Fl PUTUT! DAR NU RAHAN L-AATRAS IN ACEASTA CURSK. APCANEL. TI cy seco AMIE IA throm em DEZLEGATIL PE TRAHAN!PAA AINTE PENTRU A-S} SALVA VATA! NU-L -ASCULTA, BAKO! ACEEA BAHO it cRepes TRIBUL E SUPARAT PE HO-NAK CA AUCIS UN ,DO!-DINTT"2 Pvc wme ner ‘STIUT RAHAN CAHO-NAK ‘ARE PARUL DE FOC DACA NU #( L-AR FL YAZUT? TAR RAHAN MU PUTEA CUNOASTE LOCUL ACESTEI CAPCANE! | serv teewun LeuseRi pe PENTRU CK HO-NAK SLA PIERDUT INTILE! ESTE AL PATRULEA “DOV-DINTI PE CARE i ‘OnoARK FARA ROST, WyAy De ATUNCI, MUL cu PARUL DE FOC VANA DOAR PENTRU EL. HAL nei, io. NAK NU VANEAZA! SL CAD Done! ay TAR CARNEA WAMUTILOR PE CARE Il OROARA PUREZESTE ACO, IN CAPCANE SAU IN MLASTIN ‘DACK NU OPRIM ACEST |WKCEL, NU VA MAI RAMANE ic! UN ,DOL-DITI" Wh VATA TW AVOTINPUL RKU. IAR FOANEA NE VA RAPUNE TRBUL! DE ZLE TTREGIIL CHUM PE HO-NAK! DIN PACATE, E UN YANATOR ISCUSIT. “A REUSIT MERE SK NE SCAPES SURAHANE UW VANATOR ISCUST. DAR NUESTE DE ACORD CU PURTAREA WU HO-NAKL.“AUN ORDIN AL LUI BAKO, CATIVA OANENI iL PRINSERA DE ALES. ORITILASA PRETIOSULCUTIFLUL | BAHO, OR! PORNEA PE. * | URNELE ONULUP CARE LA’ IR | sant vat epg. © SH WARK cUTTUL if ° kg e 3". f ScaPhpewrRD hme Pe ToT VAiTOR ON TRB. DAR PE RAAN NU-L CUNOASTEI > RAHAN VA PORMI IN CAUTAREA LUI NCA DI ACEASTA NOAPTEL it Gksesmy, Te YEIPUTEA APROPIA DE EL FARK SA! TREZESTI NEINCREDEREAI Bb PECUNOSCATORY ACK PED» nll “DACA VEIREUSI FEAEILE SI COPIl NOSTRIITI YOR FiPALWELE ASPRE ALE SEFULUI MANGAIAD usoR PARUL COPILORLUL RAKAN JINTELEGEA SENTINENTELE ACELOR VANATORI |AMENINTATLDE FOANETE, [DAR SK LEPREDEA UN OW FARA AJUTORUL CARUIA AR Fi AJUNS PE ,TARAMULUL IUMBRELOR... OARE SU ACKN-ARR FosT CUTITL DE FILDES, CU SIGURANTA -AR \ DEPARTE DE CAPCANS, Gs} IRMELE LUI HO-NAK. IN CIUDA TWTUNERICULU, AKAN STA SRIA URIKA UNUL ANIMAL SAU UNUI OM OAR PIPKND PRAANTUL. GGASIT ALT .DOL-DINTI MERGE PE URMELE LuRAUL. CEL WARE SCLIPEA IN| SOARE pa CAND it ZAR. WU CRLEA in FOC YARFURILE SULITELOR, (AR PARUL LU JAVEA CULOAREA FLACARILOR, ERA CHIAR HO-NAK. LUCIGASUL DE MAAUTI BARBATUL SE RIDICA BRUSC IN PICIOARE. RAWANTA PROWIS Lui BAKO SK TE ADUCK IKAPO}, HO-AK NU A YRUT SAL AJUTE PE -RAHAN, CLDOAR SAL ACEASTAIDEE 1) USURA SARCINA -FIULUI YREWURIL ‘SALBATICE. NU-L OBSERVASE, CuO ZIINURAA, ‘SUB COPACUL DEZRADACINAT. TE. Ze STAAL CARE! VAR ZARB WCh FUueGA SE RDICARil ESTE) EL DUSMANUL ATMEL AK URWARESC DE LUNE TTREGit Ml-AU DEVENTT DUSwANH SI PENTRU CR AWAM ASCULTA DE BAHO, APR? SK APUCE OALTA an ‘SULTA. CE1DOIBARBATI SE ROSTOGOURAPE ALULNAWOLOS.. SE AUZRK STRIGATE DE BUCURI, IR COPII Lu saxo TASNIRK DW PRDURKCE. i "TE-AW URWARIT, RAHAN! VOIAM SA VEDEM CUM Al ‘S-L PRINZ! PE ae SUUTAVANToRLA SUE PELAURECHLE RLU CRA CARE SEASTEPTALA ACEASTAREACTE. HO-NAK VA ALA CK RAHAN ESTE bs AI AGIL DECAT UN DO} DTI LUPTA CoRP La coRP it TuPINSE PE CEI DOI /BARBATI CHIAR IN APA RAULUI, DIN FERICIRE PUTIN ADANCK. HO-NAK ERA LA FEL DE ROBUST CAto wOMENT, ft Down PERAHAN, TINANDU-1 CAPUL SUB APA. DOREA Si-TEACK RA! DAR DACA TIDAL ASCULTARE LU| BAHO, copii URAAREAD LUPTA co niGRIUORARE. OARE TEMUTUL HO-WAK iL VA INECA PE RAMAN... SSTRANSOARE, SPRNININDU-SE Sj PE SPATE... PICIOARELE LU} Pi ZVACNIRA, CATAPULTANDU-L PE} tiv curain cae |CE! DO! BARBAT) SE RIDICAU, JSE AUZIRA |MUGETELE UNU} 0-0 |MAKUTUL Tl ATACA Pe cop URAINCLESTA Ci CARE SE REPEZI“SHULGAND SULITA InFiPTAIN PAMANT, HO-NAK, CU UN CURAY NEMAIVAZUT, SE PREGATEA SA-1 ASA N CALE WONSTRULUIL SURI LO CRADIL VATU PE. YANArORUL TRANTIT LA PRAANT DISPARAND INTRE LABELE URIASE ALE MAMUTULUL. MANUTULIL ATACA ACUI PE RAHAR, CARE! SE INARMASE CU UNA DINTRE SULTELE LUL CURAIOASA DVERSHNE ‘A LUI HO-NAK LE PERAISE: COPILOR LUI BAHO SKE REFOGIEZE in PADURICE,SULITA LANSATA CU VIOLENTA ea WT pees rari es g DELPEA : 2 ‘CARE AVU MPRESIA ChE ACOPERIT DE 0 AVALANSA DE PAR. CEVA APUCK CU BRUTAUTATE DE WULOC, AR CERUL REAPARU. INSFACATDE TEOMPA, VAZU SPINA BP REAURASA LUI .DO-DWTT.. iL 2ARi $1PEHO-NAK, CARE SE DEUETICEA. APO, PEISAIUL SE asTURKA.| RAHAN VAZU CK SE APLA DOAR LA CATA PASI DE FOO CARE HO-NAK 5 CRUSE VARFURLE |SULITELOR. UTMA DATE SULTE RAWASESE PE FO, AR LEANUL DURINCEPEA SA SE APRINDA. _ 3 RANA o APUCK ATuKC! CAND Ey PAMANTUL TREMURAN SPATELE LU M es LICURASA DE MAMUTUL ATACA DEPARTE, ‘CAND NONSTRUL AJUNSE LANG EL, RAMAN SARIINTR-O PARTE. NU-LYEI ‘SURPRINDE PE RAHAN DEDOUA oR, .DOI- Dt]DONTULUI ARDEA CA }0 TORTA. MUGIND DE FRIC 51 DE DURERE, AAMUTUL OLWALA FUGA SPRE PADURE. BRUSC, 0 FLACARK SE IDICA, AISTUIND COASTELE ANWALULUL. EA INAINTA SSPRE SIRA SPINARI, ACO- CCUPRINZANDU-| $| LABELE, uit DOLDINTI NOVA AJUNGE DEPARTE! (WGI ce ype sA HO-NAK, ‘SPU, HO-NAK? NURASE Sh OMOARE CNC! .DOL-DNTT, UAR ACESTA ERA AL, CINCILEA!PENTRU Ch, $I iw uewk cu ch- ° NA ae ~ —[ HO-NAK NU MAL pean ARE NICI SOTIE SI DO-DNT2 Te if NICI COPIIE MASACRATI CUTOTI DEO TURKADE ,DOI- own Tu? ce Se DuceAu Yh RAUL HO-NAK A JURAT CA-t va ekzauna ouowinp cite IN UN ,DOV-DINTI" PENTRU SECARE DINTRE CEI PE. a ARE (l UBEAL "BAN SOCOTESTE Ch SG, POATE Ch ARE t-vascuns acest NCLE TRBULUE UA DREPTATE. DAR Luca wu RANARe AR FL YREBUT SELCEA CE I-A PROMIS Be, FIUL Wi CRAG SE TRBULUL. LADD Pepe ra vi | uta 2ausn 4 S moms. acon = DP 9640.1 YEN OIDEE, aD al ayn }SOARELE COBORA IN SPATELE MUNTILOR INDEPARTAT, CAND RAMAN $1 UCIGASUL-DE-WAMUTI" AJUNSERA Tu SAT AICIERA 0 MARE AGITATIE, RAVAN SA [ 5 ; FINE “TINUT PRONISIUNEA, Av DISPARUT NCA DE BAWO. IL ADUCE PE NOAPTEA TRECUTA! NIMEN! NU LE-A PUTUT DA DE URMAt DAR CE Al? CHUL LU AKAN SENTRA,PAHAWA EVEN SI PRIVIREA LUI ERA G 1a ‘SARAMAT DE P PACESTE DOUA CADAYRE 1D ( SUNTALE FILOR (ee REACTIONAT SI HO-NAK, BAHO! DAR WU YA FINEVOIE SK FAC! ASTALDE CEA MINTIT, RAWAL SSENTIMENTUL CARE L-ATNPINS PE HO-NAK SA QNOARE .DOL-DINTI"E IN SCURT TIMP, KAIK S} LOOK HPOVESTIRA MOARTEA CELUI DE~AL |CINCILEA MANUT, MOARTE CARE |ADUCEA In CELE Dik URNA PACEA) ii SLADTEA UA HOA FIULLUICEAO RKAASE PRWTRE ACESTI ‘VANATORIPANK A DOUA ZI DE DIMINEATA CAND, DORAN DE No ORZONTURL, PORN LADROL. NU INANTE DE A-1SALUTA PENTRU ULTIMA DATA PEBAHO $1 HO-NAK FP DARRANANA |WINTTT DOAR PE JUMATATEL FARA HO-NAK, NU TI-Al AL YAZUTNICIODATA cOPIL NOAPTE LAR EL PUAcUT Lui CRAG ig) DOREA ATAT DE MULT CA CEI CARE MERG Tw PICIOARE” SK'SE IWTELEAGAL RAMAN SE BUCURA DE ACEL MOMENT AL upkcke.tinuare din pagina 19 © Laibon: 0 capetenie necontestata in fruntea fiecdrui sat este numita ‘© cpetenie. Aceasta se numeste Ieibon, iar rolul siu este sa revolve ncinfelegerile si si-gi conduc oamenii la lupta. Este, in general, mai in varsta decat rizboinici, are o mare experienga si asigura coeziunea grupului, De aceea, este garantal supravietuiri tribului Laibor are sirolul de judecator, rogliind conflictele individuale care aut nevoie de un mediator, El exercitd indeosebi o puteze de persuasiune asupra morauilor, Dar intrucét nu ‘mai exist motive pentru declangarea izhoaielor, structurile globale ale acestei societatiierarhizate slabese lined mai au loc uneori raiduri pentru vite, dar animalele salbatice dispar sau sunt din ce in ce mai protejate Masaii nu formeaz un trib, ci oadunare de triburi, provenite din cinei clanutri originare. Pentru favorizarea exogamiei, clanurile s-au subdivizat. Fiecare partea a adoptat un nume propriu, un semn distinetiv pentru marcarea vitelor, si fiecare are un laibor. Zeul ploii Cu crestetul ineumunat de zapada, Kilimanjaro domina teritoriul masailor. Acolo igi are salasuil Ngai, zeul unic si creatorul poporului masai. Ngai e bbun si aduce ploaia pentru ca iarba binecuvantata si. poata ereste si hréni vitele, Ngai inseamna ,necunoscut”, de neinfeles’, dar intruchipeaza puterea divind mai presus de cea a ‘oamenilor. Omul ace capacitatea si {mite aceasts putere pe pamant si liber serveste ca mediator intre divinitate si masa. Dupa moarte, nu mai e rnimic—mu existé cultul strimogilor calla alte popoare din Africa. Doar copii perpetaeaz numele. Pe vremuri, muribunzi si defunetii erau abandonatiin afara colibelor, ca si nuvi contamineze pe celal In vremurile primordiale, in cer trdiau patra 2ei: un negra foarte bun, unalb bun, un albastrii nici bun, nici ru, siun rogu foarte rau, Intr-0 2i, zeul negru a hotarat si coboare pe pamant casi devin’ un.om sisi creeze pe masai. El trsiesteretras pe muntele Kenya, Ceilalti zei,vazind cat e de singur, i-au trimis drept tovaras un copil. Copilul a crescut. i au capatat anobiceiul s3 se plimbe. intr-o zi, au intalnit tribul populafiei Kikuyu din care si-au ales femei. Dar zeul rosu nua fost de acord si, ca Si-i pedepseascé, nu a mai lisat ploaia s4 cada din cer. Raurile au secat, copacii si iarba s-au uscat, vitele au murit gia venit foametea, Intr-0 zi, copilul, barbat acum, a plecat. Oamenii au intrebat: = Dar unde e copill? zile a revenit cu ploaia. Si nu se va mai ‘intoarce niciodata la 2 Dupa cea inceput si ploua, toti zeti au porit si se certe i azi a rimas doar ‘unuk: zeul alb. Zeul negru si copilul sunt pari tuturor masailor. Zeul negru apartine de Casa Regal, este strmogul laibonilor, Copilul a perpetuat rasa. Populatiile dorobbo, kikuyu si wakam au fost gisite pe pamant si nu au zei. Aceasta legend, care spune cum a fost adusi ploaia pe pimant, explici de ce in limbajul masai ,2eu" si ,ploaie” sunt sinonime. .@ Se hranesc cu lapte sicu sange Masaii nu consum& carne. ci lapte (moran bea pana la doi ltri de lapte 2). Neavnd sare, compenseazi aceasta carenta band sange de bou amestecat cu lapte, in caz de slabiciune sau boal. Metoda prelevarii singelui ‘este ingeniaasi:infasoara o curea in jurul animalului, ca un garou. Vena jugulard, odatd gasiti, este incizats cu sfigeatd mica avand la capat 0 bbucatica de lemn, ca si nu patrunds pprea adanc. Dupi ce a dat in jur de doi litri de singe, boul este eliberat Hemoragia inceteaz imediat dupa scoaterea garoulut. Sangele este astiel tun bun remediu contra dizenteriei, maladie frecventi in acel locuri. Hrana masailor depinde in totalitate de vitele or. Importanfa animalelor a influentat toate aspectele vietii sociale si teligioase. Boul, ajutor pretios al omului, respectat, simbolizeaz’ ccalmul si forta pasnica. Animal sacru, celeste ucis in ritualuri sacrificiale care au la loc la nasteri sau cireumcizii. El 42 devine moneda vie cind formeaza Suflatul in corn lcm Omer Cobh ats transmisa din generatie i ba} generatie de razboinicii masai — Kenya.dota tinerei mirese. Sapte sute de fraze descrit: vacile in limba masai Sate din balega de vaca Satele de colibe sunt intotdeauna situate pe un platou care domin cimpia, ca si le fie asigurata protectia. Laibon decide momentul muti, Pleacd cu unul-doi fosti razboinici ca sa giseasca alt loc, care, odati ales, este marcat cu tin cere de pietre. Colibele formeaza astiel un cere cu un diametru de 20-50 de metri Noaptea, deschizaturile sunt astupate cut maracini. Mobilierul ¢ inexistent: masaii dorm pe jos gi gatesc intr-un colt, in vase de pamant. Vatra e formaté din pietre adunate la un loc. Inaceste adaposturi, unghiurile, colfurile si usile sunt rotunjite, Nu existi ferestre, iar intrarea e inalta de aproape tn metru si lata de 60 de centimetri. Impletitura de lemn eare fine loc de acoperig este acoperita cu balega de vaca, deseori reinnoita deoorece se erapa fa soare, In sezonul ploilor, peste acoperis sunt agezate piel de animale, care protejeaza foarte bine, Atunci cand migreaz, masaii Iasi totul cum este 3i parasesc satul. Adaposturile pot fi utile edlitorilor, care pot ramane acolo cat au nevoie, Acestia lasd totul asa cum au gasit Satul e parasit cand e prea murdar. Dupa o epidemie, este ars. © Tribul pierdut Exist saisprezece triburi masa. Un biirbat dintr-un trib se duce Intotdeauna si-gi ia o femeie din alt trib. Exogamia favorizeazs legaturile care asigura unitatea ‘masailor in caz de rizboi. Cultura lor este o urzeala stransa care ti fereste de civilizatia moderns, pe care o dispretuiesc. Societatea lor se poate astfe! perpetua, chiar dac& prezentul nu seamana intru totul u trecutul. Acest popor evolueaza integrand ceea ce considerd a-i fi folositor, pastrandu-si in acelagi timp identitatea. Pericolul nu mai vine de pe celalalt versant al lui Kilimanjaro, dinspre ,Bwana” cu pusti cu repetitie, ci de la mediul inconjurator. Vitele, tot mai numeroase, au nevoie de pasuni din imensa rezervatie si provoaca un dezechilibru ecologic. Celelalte erbivore, printre care elefantii, aproape ci nu mai gisese iasbi. Societatea masailor e in perivol; _tribul pierdut al lui luda” (regat format dup moartea lui Solomon in Orientul Mijlociu) riscd si dispara foarte repede acd nu se va ocupa de agricultura. Aceste vite, pe care zeul Ngai le-a creat pentru ei, ar putea si-i ducé la pierzanie dacé nu vor mai gisiiarba sacra“!Dansurile si distractiile sunt frecvente. Au putine instrumente muzicale si cintecele vorbesc doar de razboi side turme. Cantarefii sunt razboinici sau tineri; femeile participa rareori. Melopeea incepe invariabil cu nota cea mai inalta, ca sa coboare, fiird modulatie si gradat, spre cele mai joase, pe cinci-sase note. Cadenta se reia cu 0 monotonie ciudata. Cantecele de razboi sunt diferite, pentru cé scopul lor este sd stimuleze luptatorii. _ © Ojustitie intransigenta Structurile societatii masailor sunt ficute in aga fel incat disciplina este garantia sigurantei colective. Toti se considera in mod natural egali. Nu mint si nu fura prin traditie. Actul ‘cel mai grav este furtul vitelor. Pe ‘yremuri, dacd un om fura una saut ‘mai muite vaci, plitea foarte scump prejudiciul cauzat:i se lua tot ce avea. Astazi, furtul unué taur se plateste cu noua vaci si patra oi pagubitului Sanctiunea pentru omucidere este fixat’ la 49 de oi, Trebuie remarcat c& cifra 9figureaza intotdeauna in suma ce trebuie plitité. Este cifra magica ce simbolizeaza cele noua orificii ale conpului. Pentru un barbat asasinat, ‘ucigagul plateste pana la M49 sau 249 de ‘oi Pretul femeilor nua fost niciodata fixat pentru ci, traditional, nicio femeie nua fost vreodatl asasinati sau uc’ nici pe timp de rzboi, nici pe timp de pace. Toate amenzile au fost fixate de intemeietorul tribului:e pretul singelui Daca un copii, ined necircumecis, este ucis, nu se pliteste nimic. Dacd in cursul unei inedierari, un babat se alge cu un membru rupt, adversarul hui trebuie sa pliteasci: — opt vaci pentru un picior, — opt vaci pentru un brat; —ovacé pentru-un dinte; — dou vaci pentru doi dinti ete: ‘Toate acestea ii descutrajeaza pe cei devine un om in afara legit, bunurile sale sunt confiscate gi este alungat din trib.uN MORMATT RAGUSIT IL ANUNTA ICA ACEST MOMENT SOSISE, {= COAMA-LUNGAT* LARATACA, RAHAN NoAR AYEA FORTA Si-1 REZISTE! LUI RAHAN THERA FOAME... HERA FRIG... [HERA FRICA... DE LA BASIRTUL SOAREL, CASK SCAPE DE PLOAA PUTERICE, SE ASCUNSESE IN ACEL ADAPOSI. $I STIA CA, MAIDEVREME SAU MAI} TARZIU, 0 FIARA SALBATICA VAINTRA ACOLO.APoLS| LEGA DE AANA CAPATUL UNE LIANE. ACEL OBSTA- COL FIRAY NU AYEA SAOPREASCA LEUL, TUNETUL SE DAR FUL LU CRs wu VAZU LNA REAPIRAND, ms LA PAwANT DE OBOSEALA, AU AUZIFIARA ASTEAPTA COME LUNGA? DECE MU ATACR? VEST PERICOLUL. [CUPA, FUGEA, DISPAREA in DESIS.. lo scuTueAvgk puTERNICK =z = = AINCHEIETURY MAIN DAR UIMIREA T. INCREMENT, CEUL,INTREZARIT 0‘2081, PORNI LA YANATOARE... PE PANANTUL JILAY $1 NOROIOS URNE- LE SE ZAREAU CU USURINTA... DAR URNELE DIN FATA REFUGIULUI ii ARATAU CA NU VISASE. TAR URNELE SE OPRIRA BRUSCLA WARGNEA UNUILAG WARE. CUNOSCAND FRICA FIARELOR FATA DE APA, RAHAN ERA VIAIT LA GANDUL CA ACEASTA AR FI TRAVERSAT LAGUL. TONS, AWAN TREBUIE SA CRECUNOASCA ACEST LU CRY, PENTRU CA URMEL Ny SE TOR! DAR, PE CELALALT y REGKSI URWELE LEULU, [ClDESCOPER! A TRECUT PE Alc‘DAR BUCURIA LU) SE DOVEDI A FI FOARTE ‘ScURTA. BRUSC, TARIUN CORP, .PUIDE OM” A MUR! UCIS DE .COAMA-LUNGE DAR WU . (Ws ,PUIDE OW"? ICORPUL SFASIAT ERA AL ESTE UN OM RICE JUNI ADULT, DAR DE 0 |STATURA FOARTE ICA. VORBEA vwEoR DESPRE ACEST! PIGAET" CARE Wy (7 PULTE DE SULTE WiC 1 SUBT se nese in svRUE LLif | NTE : FORMAND UN CERC 7 YANATOR! ATAT DE PPIGMEI| APARURA DIN TOATE |APROAPE PERFECT! IDEWANATICIL-AR FI PARTILE, MPRESIONATI DE PUTUT OWORIPE RATHAN, ARIMEA LUI RAKAN, El ACK AR Fi VRUT! OARE CCERCETARA CU 0 ANUNITA TEAWA, ° DAR FARA URA.. DAR TOT! .CE| CARE AERGIIN PICIOARE” SUNT [FRAT wi a SSF” IN DEPARTARE SE AUZI (GBF | UN RAGET, AR PIGHEN iS! SwULSERA SUUTELE DW Phan S10 ARDELA ANOTIMPUL FRUNZELOR YER2I, .COAMELE-LUNGI" NE ATACA VANATORI SINGURL, 7 InnoPTLe cu Lund CHAR ST / sieeATioR NOSTRLE Pu, ACESTE ANMALE-DEWOW HOWWARESC PE VARFURILE CCOLINELOR, INGROZIND CU \\ PAGETELE Loe FEMENE $I ESTE TEAMA SIAR YREA SI PRRASEASCA ACEST TERI- ToRIU PAM ASTAGI MAM iivo rane) DIN PADUIATAT DE, BOGATE In VANAT ~ PENTRU cA SUNT CU NE- PUTINTA DE PRINS!\VANATORN SE INTOARSERA in PZORII IL GASIRA PE ‘SCURT TU, FARASK FL FIULYREWURILOR GIST FARA. PAU SALBATICE ASCUNS ey [APE MALL LACULUL, TA PE FRAT WASPERACCA AIVINELE \urricner sivink sh-sjporo. sch a cum ca SE RIDICA USOR, RAHAN ZARI CAPUL UNE] FIARE. (0 CLIPA MAI TARZIU, INOTA Up APA, CU CUTITULDE 3 ff FLoEs inree DWT. y CAND AJUNSE FOARTE J APROAPE DE FIARA, YAZU UN LUCRU DE NECREZUT.‘CCEA CE SE PREGATEA SA OWOARE MU ERA 0 FIARK SALBATICK... C1UN OWes UN OK ASCUNS SUB FUL Lut CRAG iL SCOASE PE BARBAT LAWAL, ATUNGI SE AUZLUN RAGET. CE TE ASCUNZI SUB PIELEA UNE! = COAME-LUNGI"!UERAZENTRO PRIRA OARK CAND FL YREWURILOR SALBATICEINERUNTA 0 -FOMNL-LONGIC, RAWAN GTIACA PRIMA {OWTUER TREBUMA SK EE WORTALK. B| ASCULTAND ORDINUL, ANIMALUL HSA. LAMA DE FLDES A CUTHTULI STRALUGL, TASNIND DIN TEACA DE ,

You might also like

• Samael Aun Weor - Pistis Sophia Dezvaluita

  

  Document406 pages

  Samael Aun Weor - Pistis Sophia Dezvaluita

  Plutoneru

  100% (7)
• Rahan - 05.vrajitoarea Cu Ochi Verzi

  

  Document68 pages

  Rahan - 05.vrajitoarea Cu Ochi Verzi

  Plutoneru

  No ratings yet
• Rahan - 02.copilaria Lui Rahan

  

  Document68 pages

  Rahan - 02.copilaria Lui Rahan

  Plutoneru

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• P. D. Ouspensky - A Patra Cale

  

  Document526 pages

  P. D. Ouspensky - A Patra Cale

  Plutoneru

  100% (1)