ln |eh,,:l"c'. tr",\Arr t;,*.

r,t Ambutisata

in fis. 97 este Drezentate succesiunea fazelor procesului de execulie a

(iieche si cirlis) oentru confecfii' lndoirea se executl cu ajutorul
"no"ilor
a"i"".it"I au sieciatd (exteftibile sau altfel) 9i al poansoanelor I
de incloire rle ""nstrucaiE'
forml simpli. 3
|a-u"i""""

ru*ffi^
h're 4!
20. Procesn I de arnhul.isarr'
Ambutisarea reprezinth un proces de tranltortnare a unui'setnifabricat
nlan intr-o tiesi civ[ de orice .[orm[ (sau de modificare iu continuare a
ii-*.irn oi acisteia). cu aiutorul matiitelor de anrbutisare.
ln fig. 100 este prezentatl schema ambutisirii unei piese cilindrice

-\
affi,,-,,,., dintr-un Jemifabricat 'plan gi succesiunea deplasirii metalului in procesul
de ambutisare. Deplasirea riretalului se catactetizeazl, prin micaora.rea dia-
\@F=24 l:u
)-t \ 14 metrului exterior all flangei gi deplasarea elementelor (7
tului. oe mIsurE ce creste adincimea ambutlserll -5) ale semifabrica-
i iu'procesul de amiutisare, partea inelari a semifabricatuhti ,(D-dl
I'ig. 98. MotriFJpentrr r:tsrrcirea picsclor lhtc se transiormi intr-un cilindru cu diametrul d 9i inillimea i. Cum 1a acest
gen de tleformare volumul metalului nu se modifici, rezulti ci, 1a ambuti-

8-B

+ -l! $---H---.s

Iig. 99. Matlit{ pertru lnaloirea pe muchie a pieselor

ali11 benzi irguste Fis. 100. succesiun*u"u?ff;iil,i:"rurui in proces11l

in fig. 98 este prezentate schematic o matriti pentru risucirea - intoar- sarea completi a cilindrului, inillimea /r a piesei va fi mai mare decit 1[]i
io ',90; o pieielor plane. Rlsucirea se apiic8 la executarea diferitelor rrrea D a oirtii inelare a semifabricatulu i.
"nton ugoare 9i rigide ln c6ns6cil1i, arnbutisarea are 1oc pe seama delormaJiilor plastice, care
' rle plrghii din table larrrinate,
tilnrri
se produc prin dlpiasarea pe inlllirre a uuei cantittrli insemnate de material.
ln fle, 99 estc l)rezeutat6 o matritl pentru indoirea pe muchie a lrieselor 'Din ionsiderilii geometrice rezulti cl volumul rle metal deplasat se
rllrr liiiir,i lrr,{uste. Semifabricatelc se'e;az[, cltc nnn.-sart^irr pachet il caua--
iirl zl li rtni'utrlllse cu aiutorul uttor bicuri rebotabile. Irrdoirea se executi"L poate e:*piima cu Jormula
iii'riothminttc trofllate i ll cu ploco de hrdolrc 2, Cttevn opritoore lateralc
lmitdlcf dcforitarca bcnzll tn rcnu trenrvcrral,

144 fehtnlogiat 5tangirii 5i nutriSarii la rcce
. in cazul unor tleformlri mari, ceea ce corespunde unei ambutisiri
adinci, la semifabricatele de grosime micl pot apare cute gi onclulalii, ca
urmare a materialului depiasat in excedent.
in cazul deformErilor mai mici, la semifabricate de grosime relativ
mare nu se produce ferlomenul de aparilie a c telor, tlatoriti faptului cii
volurnul cle rnetal deplasat este mic.
Pentru prevenirea aparifiei cutelor, se utilizeazi, clispozitive speciale
care preseazi semifabricatul pe placa de ambutisare. t
Prin ambutisare se executi o cantitate mare de piese cave, de forme
foarte diferite, care se deosebesc unele de alte1e atlt prin conturul in plan,
clt 9i prin forma peretilor laterali.
Dupi forma geometricE, piesele cave se pot implrri in trei grulre:
1. piese de revolufie;
2. piese in Iormi de cutii:
3. piese complexe cu lorme asimetrice.
Fiecare d.intre aceste grupe se poate subimpirri in subgrupe, dupi diverse
criterii. Astfel, dupi forma generatoarei piesele pot fi cilindrice, conice,
in trepte, concav-couvexe etc.
Irl(. !01. SolicitArile rnul element alin sehifabricat (a)
9i schema
cutelor (D) la ambutisare
Elo,borarea procesului tehnologic Ai a calculelor tehnologice necesare
dlfer[ hr functie de forma pieselor.
I.c ttnhutisorc are loc o delormare plasticl complexi, ln timpul c5rei
un ol6ru€nt cllrr semifebricetul l)lan .I (fig. l0I, a) i;i modifici dimensiunile
(ro rlungqto hr rllrecllc ratllnllt qi se scurteazl in direc]ie tangen]iali) 9i
l
T
i
I
Ambutisarea 145
ocupi poziria 11, dupl care se transforml lntr-un element al pereteiui late-
ral a1 piesei cave.
Practica a demonstrat, cb procesul de ambutisare adinci nu tncepe cu
delormarea plastici a flangei, ci cr o ambutisare locald., carc se produce pe
muchiile active ale poansoflului gi pllcii de ambutisare.
Ambutisarea locall se produce pe seama sublierii materialului, ceea
ce conduce la apari;ia aga-nu-mitei ,,secliuni periculoase" in apropierea racor-
dbrilor de la fundul piesei. In acest mod, are 1oc o ecruisare a semifabrica-
tului in zonele deformate. Numai dupi aceasta incepe deformarea flangei
semifabricatului, care este insoliti de mipcorarea diametrului exterior ti de
deplasarea marginilor acestuia spre centru (v. fig. 100).
- Condifia care determinE momentul de incepere a deformatiei plastice
a flangei se expriml (cu luarea ln considerare a semnului) cu relalia:
or+ o':1'15 05'
Pentru elementul 1, 1a lnceput, clnd acesta se gise;te in apropierea
rnarginii exterioare a Ilan;ei (v. fig. 101, a), solicitarea de compresiune tan-
genfiali este preponderentS, urmeazi apoi cea de alungire radiald, solici-
tarea care produce ingrogarea materialului fiind cea mai mic[.
Ca rezultat a1 solicitirii de compresiuue tangenliala, la ambutisarea
rnaterialelor subliri se produce cu uturin e fenomenul de pierdere a stabili-
tdlii flanqei, care are ca urmare aparifia ondulaliilor. I-.a materialele tle gro-
sime mai mare, la aceleagi tlimensiuni ale sernifabricatului qi ale piesei,
aparilia ondulatiilor este lmpiedicatl de stabilitatea mai mare a flangei.
I7a deplasarea elementului spre muchia activi a pl5cii de ambutisare,
se produce o solicitare de lntindere radial5, in timp ce compresiunea tangen-
!ia15 se micgoreaz| beptat.I-,a trecerea elementului pestt muchia activl a
plicii de ambutisare, solicitarea devine mai complexe, datoritb apariliei
unei solicitdri suplimentare de lncovoiere spariaH. Dup[ aceasta, elementul
considerat al semifabricatului trece pe peretele vertical curbiliniu, unde
suferi o mici intindere axiali de-a lu.ngul generatoarei, protluclndu-se astfel
o ugoari
'Fundulsubliere a materialului.
li piesei este supus 1a o alungird phni neinsemnatiL (l-2%1,
precum qi la o micqorare neesenliald a grosimii (2-3%l, care pot fi ptactic
neglijate.
Experienlele arati" cd" solicitarea perelilor cilindrici ln jocul dintre
lorfiarii placl gi poanson, ca $i la racordarea acestora cu fundul piesei, se continui
ln tot timpul cursei de lucru, fiind lnsoliti de o micgorare continui a grosi-
rnii materialulu i
in fig. 101, 6 este prezentate schema de aparilie a ondnlaliilor (cutelor)
1a marginea flangei de ambutisat.
Sub acliunea eforturilor tangenfiale de compresiurre o, se produce
pierderea stabiliterii flanqei semifabticttulu i gi formareo urror cute <le fotttlt
orrdulattr (etapa 7).
ll lO * I'r"lrrri tl ln rlt.r.. l. r...

146 Icbaolosia ytanlar y matnl;rii la ree
I-,a aplicarea priu qoc a sarcinii asupra semiJabricatului, ondulaliile
formate produc deformarea elastici a inelului de apisare, mirind astfel
spafiile dintre inel qi placa de ambutisare. Acliunea in continuare a solici-
tirii de compresiune tangenliali se rniregte ca urmale a micgoririi continue
a diametrului semilabricatului la ambutisare. Aceasta conduce la turtirea
ondulaliilor (etapa a 2-a), dnpd care are 1oc pierderea sta6ilitijii pirlii
plane a cutei care se incovoaie in sens invers (etapa a 3-a).
Ca urmare, se lormeaze o ondulalie mai mirunti, la care, in loc de o
cut5, au apirut trei (etapa a 4-a).
Procesul de aparilie a cutelor continu6 treptat, pine cind se folmeazi
o ondulalie nirunt[ stabi16. in func;ie de gradul de stabilitate al flantei
semifabricatului, care se caracter izeazir prin raportul
s gi gradul de tlefor-
mare 1(: Ld la inceput apare un anumit numir de ondulalii pe circomfe-
rirr!5.
I,a o deformalie mici la semifabricatele cu o anizotropie insemnati a
proprietelilor mecanice, de obicei, se formeazi patru ondulatii pecircum-
ferinla semifabricatului, pe cind Ia cele izotrope gi cvasiizotrope, la defor-
malii mari de obicei apare un numir impar de ondulalii, care depincle de
parauretrii geometrici ai pieselor de ambutisat.
in procesul de continuare a ambutisirii numeruI de ondulalii se tri-
pleazi putindu-se modifica in urmitoarea propo4ie:
5-15*45-135;
7-21---63-189 q.a.m.d.
La o grosime suficient de mare a semifabricatului nu se mai produce
ondtlarea, deoarecc flanga nu mai pierdc stabilitatea in procesul de ambu-
tisare.
Locul cel mai periculos al piesei este zona de trecere de ia iund la peleri
datoriti micgoririi lnsemnate a grosimii materialului ln acest 1oc, unde
aclioneazi eforturi mari de lntindere.
in cazul unor deformiri mari sau al fotmirii cutelor la semifabricate,
tensiunile tle intindere ln secliunea periculoasi depigesc rezistenla mate-
lialului, provoclnd ruperetr lundului.
. Condilia de plasticitate in zona periculoasS, in funclie de care se stabi-
leqte gradul de deformare la atnbutisare, se exprimi cu relalia
o"((l,l-1,2) o,.
Solulin rlc haz.ri, ralionallt, pcntnt stabilirea sau lmbun6telitea proce-
$ului (l(,rlrl)ulrisnrc constll ttt cro teu cclor ntai favotnbile cotldilii de defo[-
rttorc rttrtolttlui (hrl)[ cunl ttrnultzir:
i', li
14t
l)
nricaorarea rezisten{ei la deIormare a flangei;
. 2)_ micqorarea eJorturilor de intindere in secliunea periculoasd pentru
iurpiedicarea ruperii gi a cregterii rezistenfei metilului ii aceastd sec-triune;
_ _ 31 rn.icgorarea e.torturilor de cornpresiune tangenriale in Ilanga s'upusi
delormirii sau md.rirea stabilitilii aceiteia in scopul evitIrii aparifiei oirdu-
la1ii1or.
. .Ca_ urmare a asiguri.rii condiliilor indicate, se ajunge la creqterea adln-
cimii de ambutisare intr-o singurd. operafie, la imbrinatElirea piocesului de
ambutisare pentru piese de Jorm6 complicatd.
De menfionat, ci indicaliile amintite mai sus nu pot fi aplicate cu rezul-
tate bune pentru orice metode de ambutisare.
Din punct de vedere telpologic, metodele de ambutisare trebuie clasi-
ficate dupi starea de eforturi care acfioneazl" 1n porliunea semifabricatului,
supusS. delormhrii.
Forma geometrici a piesei in acest caz are un rol secundar.
Din acest punct de vedere se deosebesc trei metode de ambutisare:
. 1. -Ambutisarea. pieselor_ cave prin translormarea formei flangei plane
intr-o form6 cilindrici sau de cutie, datoriti creierii in flanqi a rinei^st[ri
plane de eforturi dupi schema compresiune-intindere (v. Iig. I0l). prin
aceastd. metodi se obfin piese cilindrice, ovale, in formi de cutie qialtele,
avtnd peregii verticali sau uior inclinafi.
2. Ambutisare_a.pieselor sJerice, curbe, cu forme complexe cu ajutorul
matairelor cu_ muclr,ii active de frinare. in acest caz, sub iielul cle piesiune
predomini eforturile gi delormafiile de intindere, iar ln cealaltE -parte
a
semi.fabricatului. supusS. deformirii, se creeazi o stare de eforturi d6 lntin-
dere pe doui direclii.
3. Ambutisarea ln matri!5 elasticd 9i ambutisarea cu {recare, la care se
creeazd o apisare asupra semifabricatului, avind ca urmare o micsorare
brusce a eforturilor de lntindere ln zona de solicitare gi ugurindu-se 'astfel
procesul de ambutisate.
_ fa.prima metodi condiliile de ambutisare sint mai avantajoase datorittr
reducerii la maximum a rezistenlei la deformare a flangei piane. Aceasta
se realizeazi folosind metale cu rezistenfi scizutl, semiiabricate recoapte,
1nc51zi'-_ea.,flanqei, ambutisarea fdri inei de apisare, precum gi ,ttilizirei
unor_ lubrifiar.r_f i. Ca urmare a aplicirii acestor misuri tehnologiie, se micgo-
reazd. eforturile de lntindere ln secliunea periculoasI gi se imbun6ti!6sc
condifiile de plasticitate, ceea ce permite ambutisarea ia o adincime inai
[1are,
I,a a doua metodd de ambutisare, cea mai mare parte a semifabricatului
nu se gesegte ln contact cu.plrfile active ale matrifei gi, in consecinfl, se
pot forma, cu destulS tgurinii, ondutalii gi cute. Peniru prevenirea 'aces-
tora este necesar sE se creeze o solicitare de intindere radiali, mirind inten-
.lionat rezistenfa metalului la deformare pe calea tragerii semifabricatului
printre muchiile speciale de ambutisare lde frinare).- ln acest mod, cresc
foarte mult eforturile de intindere in sectiunea oericuloasrl si se inrdutitesc
cordiriile de rezistenll ale metalulni. Pentru a optime'de
"reea "n,,di1ii
t0,
,4u leL"ologia stanpatii si mattiSiii la tece At,xbutisarct ,1gr'/
(- -_-__7-
deJormare gi a evita ruperile, trebuie asigurate condilii de rezisten A cores-
punzitoare ln secliunea periculoasl. Acest lucru este posibil numai utili-
zlnd metale cu rezisten![ gi plasticitate ridicate.
Autoru I a studiat qi a propus o metodi de ambutisare a semifabricatelor
de grosime mici din olel cu conli11ut scizut de carbon cilite qi revenite,
prin care s-au obfinut rcz,nltate pozitive [111].
Recoacerea sau lncilzirea semiJabricatelor cu scopul ridic[rii plastici- lj
tifii in acest caz nu pot fi aplicate, deoarece rluc 1a reducerea rezistenlei I
mecanice gi la cregterea pericolului de rupere. I
La a trela metode se asiguri condilii mai bune de ambutisare, deoarece l

rezisten a secfiunii periculoase permite sd se oblinl o deformare relativ

mare (vezi mai jos partea a treia;. t
In cortcluzie, pentru luetodele de ambutisare examinate este necesar ;L

sb se aleagi metalul corespunzdtot, cu diferite stdri sau prop etdli mecanice:

1a prima rnetodi de ambutisare se vor alege metale cu plasticitate ridicatl !
qi cu rezisten!5. scizutd (OI,C 10 in stare recoapti. sau normalizati); 1a
metoda a doua se vor alege metale cu rezistenli, plasticitate gi tenacitate I 7654321234507
ridicate (OLC l0 dupi un trataurent special, olel inoxidabil l0 TNC 180);
la a treia metoda se vor alege metale cu proprietiti mecanice scizute.
iu fig. 102 sint prezenlate schemele stirilor de tensiuni qi deformalii I
in diferite porfiuni ale piesei la ambutisarea obignuiti, Iolosind inel de ap6-
sare pentru prevenirea apariliei cutelor.

i I643Zt23466
i
I Irig. 103. Modilicarea Srosimii perelilor la amhtisareo
Pieselor ale diferite fofine

in cilindrice I6ri flaugd, sublierea perelilor

cazttl ambutis6rii pieselor
reprezintS.10-18%, iar ingrogarea la margine ajunge 1a 20-30'/. d'in gro-
simea inilia1i a materialului.
ln locul de racordare a fundului cu perefii, grosimea materialului se
micqoreazi cu cretterea gradului de deformare, a grosimii relative a semifa-
bricatului f, a plasticitelii metalului, a numirului de operafii de ambu-
tisare gi cu micqorarea razei de racordare a poansonului;;i matrilei. Pentru
piese cilindrice firE flan;i, grosimea aproximatir.S. Ia margine se determinl
IriS. 1{)2. Starca de telrsirfli ii delornurii la ambutisare {6 - ten_
siorr,e'c--derormati1:l;"lr'.u,f cu relalia
."'j.1"'ni""^tt'
r':r j/+,
Pertrtru r(!l)rezurt reo sugestivit t
caractertrltri solicitlrilor, prectrtn _9i iar pentru piese cu flangE
Ileutflr B lntturi rletcrtniuo ndrlureo occstora ln diferite portiuni, pc sentila-
htlcrt rl irrrctzll r, tclec do crxrrtlotrete rlreptunglrlulore i&u radiol-c irculare, t':tv x;,
 I ',i

150 Tehnologia stu4atii ti ,nan4;ri ld rec. fi1

in cate: S' este grosimea marginii piesei, ln mm; Rezultatele au lost obrinute la ambutisarea unor semifabricate din oie]
S in mm;
grosimea semiJabricatului, cu diametrul de 195 mm !i grosimea de I mrn, cu u1l poansofl cu fundul
D - diametrul semifabricatului, in mm; plat, avind diametrul tle i00mm, firi ungere. Din figuri se vede cd, in
d - diametrul (le ambutisare, in mm; iocul de trecere de la fundul la perelii piesei, se obfine o subtiere importatrti
Dr - diametrul flangei, ln rnm.
- fig. a materialului, ajungiud plni la rupere.
In -104 sint prezentate reztllateTe studiului privind modificarea ingrogarea materialului in partea superioari a piesei ambutisate nu
grosimii materialului ln cazul cregterii treptate a adincimii de ambutisare tlepigegte 10"/o din grosimea materialului.
12701. in fis. 104, D este prezentati ordinea de motlificare a gr.rsimii rnateria-
' +.t00"a lului la ambutisar", ,nii pi"." cilindrice cu flangi, pomind de la semifabti-
cate rlin olel cu diametrul de 210 m* 9i folosind un poanson semisleric cu
t0

0
2

)
ZI
{.noz
cliametrul'de 100 rnm, firi ungere. ln acest caz, este caracteristic Japtul
c6, ia lnceput, sublierea este mii mare in apropierea pirlii centrale a slerei
(curba 7),?upd caie aceasta se deplaseazi c6tre marginea slerei (curba l);
^I///
M/ in schimb ruperea se produce ln apropierea curburii superioare a piesei
I -/, 3
I at.,l"-, I
t
(curba 5).
in fig.104, c este prezentati modilicarea grosimii materialului pentru
!". aceeagi aributisare semii.leric6 ca gi in fig. I04, 6, dar cu ungerea semiJabri-
2-t7 ,,
3-26 catului pe ambele perfi. Dupd cum se vede din suPrapurerea tig. 104, b 9i c'
R 4"32 "" ungerea semifabricatutui piotluce o modiJicare importanti a procesul[i de
-30
anibutisare, ugurind alunecarea metalului pe poanson. Datoritd . ulSerii
t t
s-a realizat ambutisarea la adincimi mai mari, pe seama unei subrieri mai
\
-0
-4n1
25 50 75
\

t00 -3'b fio fr, nn accentuate a materialului.

l:u it/to/,r [! rov[1ln\u/, nn Sublietea maximd a materialului gi ruperea acestuia se produce in
partea centrali a sferei gi nu 1a margine. Ingrogarea flangei este ln acest caz
+.tla'/" netnsemnat6.
t0 i
Mai semnilicativA este studierea modilicirii relelei de cooldonate tn
I
deformalii logatitmicel.
intinderea tn direcfie radiali
a-

- -ta €r: .flrl -r

s,
E -2,
s irr care: zo este raza iniliali
a relelei pe semifabricat;
t\ / taza fina15 a aceleaqi relele dupi ambutisare.
-30 - (comprimarea) ln directie tangentiali
Scurtarea

-40 i R) nm
t,:l' 1
dod
:-h9'
Flg. 104. Modlficarea grosturii materialului la cre$terea treptati a adinci:iii ile ambutisaie in care do este diametrul initial al rerelei;
d * d.iametrui final a1 relelei.
tn fig. 104, a este prezentatlr modificarea grosimii relative a materia-
lulul ln dlfcrite locuri (raze irrifiale) ale semifabricatului, tn funclie de creq- I Deformatie logaritnrici este aceea la ctre lr1irimea dcfolrrl0.rlci €ste expriDlIrtll i lorlnll
tcrm tr6ptot[ a tdincimli de otnhutisare, lrentru cazul pieselor cilindrice logaritmici',r. Aceasta prezinti avartaj[], ln rapott cu dclorftntlo rcltrtlvtt, clt rrro ptontl(t!t{.r
cu ,lrn#, de 6It aditiv{,
 :fi
l

152 Tehnologia stanlirii si maninrii la rcce

Motlificarea grosimii materialului Tabelvl 4f

P.ooedecle priDeipalo dc &Irlbutistrrc
.":hi.
"so
S(hero dedbutiErc Domeniui d. utillare
. ln !i-p, 9? urmare a constanfei volumului metalului, se pot
acelagi
scrie urm6toarele relalii (cu luarea ln considerare a semnului);
AlDbutisarea IX- 7- poansot de Arnbutisare pulin adirc[
rifixarea(ap5- aftbutisare a nlateriahlui subtire
er-e1;f er:[ sarea de reti- Z* placi de am- $i adinc5 pentru ma-
rrere) a sefili- butisare teriale relativ groese
fabricatului ,- sel,lilabticat Pentru prima opeatie de
,dSl aobutisare cu S:
:(0,005... 0,03) D 9t
ro do So Pnmo onbult,tore
4:(0,52...0,85)D
A douo ombuli,totz I'efltflr a doua anrbutisare
in fig. 105 sint prezentate curbele de variarie a1e deformagiilor loga- 6i lmdloorele .
cu .S: (0,005 .0,011)D
ritmice (e, e; gi e6), ln rliferite puncte ale unei piese cilindrice ambutisite ti d,:(0,78... 0,90)dr
12571. La grosirnile urari se iatr
Din aceste curbe se vede, ca la racordarea Iundului 9i ceva mai sus, valorile mai hici
unde are loc sublierea materialului, solicitirile de intindere radiali sint 7- poanson de Anlbutisarea adlncl dlu
Ambutisatea cu ambutisare
fixarea sefti- mateiial relativ subllre
fabiicatului 2- elemeflt de Pefltru prlma ambutisarc
apesare (de fi- s:(0,001 . . . 0,020) D
xa!e) 9i d1:(0,15...0,6) D
,- placa de aln- Pefltru a aloua arnbutissre
s:(0,001 ... 0,02) D
ii d,:\0,73. . . 0,8)
4
Natd. I,a plesele cu ecfl-
ure sihple, pozilia pie-
selor active ele hatrl-
,ei este inversS

Ambutisare ,- poarson de Ambutisarea dubl6, pre.

iirversa arnbutisare cum 9i pentrlr atnbutl.
2- poanson -pla- sarea pieselor cave cu
cd de aflbu- pereri dulli
tisare
Fig. 105. Soiicitarea la ambutisarea cilindlice 3 plac6 de arn-
butisare
4- iopingetor
rnai mari decit cele de compresiune tangenlialh. ln regiunea unde se produce
iugrogarea materialului, soliciterile de compresiune tangenliali sint mai Decupare 9i ain- J- p.a,rso de Itoni.cliotr;rrea picsclor
mari decit cele de intindere radial6. 1)utisarccurlla- .rrrl,uti.a Irc cflve de,l irrt(rlshlnl in lcl
tritl combi, r.' plac5detEi|rc I ii ,rriilocii 1.r Pr(\r' cu
Dup[ cum se vede tlin fig. 105, la ambutisare are loc o deformare iu
volum ti nu ln plan, a;a um se consideri destul de des pentru a simplilica
relafiile maternatice, atunci clnd se face analiza procesului de ambulisare.
Neglijlud nrodificarea grosimii materialului 1a ambutisare, se introduce o
oroor€ inrlx)rtont[ la determinarea deformariei reale (plni la 2O-25'0/6).
I1atI

,WN, J- placi de utn- I

hutisare
1- poansor .1" I
decupare
5- poanson-placd I
de
I

ambrrtlsnrc
I
*irrrl)lt ti (hrl'lI ircliur('

Pet#icu duu; P,obod* /i clclrelrt d.

I

. _ _ fit tsbclul 47 nlut prezerrtote cele mai rdsplndite procedee de ambutisare, ' oclum noniwtri I

ludlchtdu.rl, gl rlorrrcrriul lor rlo lolosire. Acesie procedee se utilizeazd. pentru

xp.{sxrr I

7- extrector l
 ,'l' . l')

155
154 Tehnologia $tdfiai; fi tndtrilirii ld rc..

Ta.belltl 4r (contiruare) Tabelul 4E

Itroecdce spcci{le de arrt}ullsruo

DoDeuiul dc utiliare
Scle@ dc ambuti6are Donenitrl d€ utilizde

W
A6butisare 1- poansol de Codectionarea pieselor
succesivi din decupare mici (d<100 1r1m) de 7- placl tte ant- l,roduclia in s€rie gi serie
hafliln 2- poansoarre de tipul degetatelor, cepa- poansol de butis3re nrici a pieseloi ceve
arnbutisare celor, Iliturilor cave J-. Ioansol de din lDetale plastice sub-
J-. placi activi etc. il1 caarl arnbutisi- tiri (alun1iniu, aliajeie de
de
I inpirgitor iii adinci, banda se cres- J c:rdru de Iixa- alulllifliu, ofel inoxida-
J- eletuent de teazi, iar in cazul aln- l,il cu grosime pintr la
butistuii pieselor nici 1-1,5 ru

iW
apdsaie
anrb(tisarea dir1 bandi
intreagd
Alrbutisare cu I poanson {r- amlutisarea cu aath-
placi. activi ,- plac5 de arn- cime mic[ a piese-
Ambutisate cu Conleclionarea pieselor din carciuc tutisare diII lor alir alumiuiu $iSi
subrlelea lrla- fotrte adtuci (tuburi de duraluoi[iu lr1 pro-
J- cadru de Ii
'try@,
terialulul cartute, siloane,paharc ducria de serie 1uictr
geiea) etc.) ctl glosime lleufri- la presiune de 50-85
lolrnd a perelilor ti I element de kgl/cm'1
. f[ndului apes.Lre 6- ahbutisarea adlncd
adlncd
s-(0,2. . . 0,05) so J- $tifturi per- 'iale la
din orice materiale
Se recomarili ambutisa- tru aptsare presiuni ridicate
.te (pi-
!e:i simultana cu ,nai
multe itele (plici) do
qfv(vv ih-s
ni la 700 kgf/cm,)
tiagere
Ambutisare hi-
draulictr
dA 7 poanson
2- cadru de fi-
Co{Je.riotrarea pieselor
cave cu lormd corn-
9i
Nrst plexl ir producria

;m
ambutisarecu de
ambutisarea, din semifabricate in bucari sau din band5, a pieselor cave cauciuc ai li- J- dialraSm6 de serie tuicd, dirl metal
de tlilerite forme: cilindrice, coflice, sferice, dreptunghiulare etc. chid caucillc cu grosime mic5 (alu-
in tabelul 48 stnt prezentate procedeele speciale de ambutisare, pe tru 4- hustrde cflrtciuc rniniu, sliaje de alu-
,5- lichid lnirliu, olel inoxi(lebtl)
care se dI mai departe o descriere mai amlnuntitl.

ffi
a- mattiretea pe piese
hidiaulice
a lnatrirare feri presd

21 . Determinarea dirnensiunilor gi lormei

semifabricatelor la ambutisare

Iutrucit in procesul de deformare plastice volumul metalului rimiue

';lffidI
rMN-r
constant, rczt:Ild. c5. regula principale pentru determinarea dimensiunilor
sernifabricatelor la ambutisare se bazeazd. pe egalitatea volumelor semi-
N, 7- Coflfecfionarea pie$clot

M
matrild supe-
Iabricatului pi piesei finite. rioar6 (poan- cave de dinrelsiulrl lrxr-
la ambutisarea firi sublierea perefilor, modilicarea grosimii materia- care cu cEalere son) ri ln prcductia de serlq
lulul, de ohicei, se r,eglileazd qi, in consecin![, determinarea dimensiunilor (hatrile tur- 2- inel de placai 9i serie mictr, cu con-
rrcfllfohrlcotului se face din condifia de egalitate a suprafetei semifabrica- rate) .?- matrit?t itrfe- flllurotie comptex?L dltl
rioard (plactr lnllriiriu ti elllliele 8n-
ttrlul ryl plurti, cu luarea lrt considerare a adaosului pentro tundere. rctivtr) lc, r.r Iiroshre Pllltt lr
l,it tttttlrttl,isrlrtt (:u Irricfonu('u grrrsinrii perelilrr. rletertuinarea rlimetr- ll. , ullll gl dlr otr(l
rltttrllot ro Irtcc rlitr egalitatea volutuclor sem ilabr icatului qi f iesei. rnorh IInU ln I ,5 -- 2lrm
 156 Tebnologia rtantai; t; matit;bii ld rece Ambatisatea t sr'

Td belu l 4R (continuare) Tabel l 48 (contirluare)

Sclen,a dc aEbuliere Do{tniul de trtili,rr. Dohennrl d. utilizare

AEbutisare cu pla-
ci activ5
plumb
din
7- placl activ:r
2- perni de
,- coltainer
Corfecrio[area
mici de Ior!1I conici,
sclllisfeticI ti culLi, in
pieselor
Irormare electro-
,ragneticir N,
'-'-t
f--------1r
7- forn15
,- seoifabricat
.r- iraluctor (sole-
roid)
Formarea pieselor cu aallrl-
cime hica, gituilea qi
lxrgirea pieselor tubu-
la!e
productia de seric .si 1_ 4- piesi
selie ice

%'
ir.r practic5. se intilresc urmetoarele cazuri de ambutisare a pieselor de
AlDLutisare-tragere 7- taLlolt de ttu- Alrlutisare-Iorl alc prirr diferite couliguralii, care uecesitl dilerite metode pentru determinarea dimen-
pe calapod la pre- gere ttagere alir tabll suL- siunilor semif abricatului :
se hidraulice 2- dispozitiv de tite ale alufti4iu, dura- 1. ambutisarea pieselor de revolurie cu conJigurarie simpl[;
fixare lumifiiu, aliaje de lnag-
3- plugerul pre reziu, otel iroxidabit, 2. ambutisarea pieselor de revohllie cu configuratie complexe;
sei o1e1 carbofl, folosind 3. antbutiscrer pit.selor piralelipiped ice;
un calapod ale lemr sa1l 4. ambutisarea pieselor cu configuratie complexe, nesimetric5;
de metal h producti.L 5. ambutisarea cu subrierea materialului.
de serie n1ictr, la exo-
cutarea pieselor nrari Dimensiunilo semifabrieatelor penlru ambutisuea pieselor tle rcvolulie
de IorErE simpl5 ur configuralie sirnplir. Cazul examinat se refere Ia ambutisarea flri
subtierea materialului. in consecin!5., dimensiunile semifabricatelor se
detenninS din egalitatea supralefelor semifabricatului gi piesei finite cu
,- colltaiuer An )utisarea-fotmcrea luarea ln consideralie a adaosului pentru tunderea marginilor.
,- ilrcirclturd pieselol ftari de tiprrl
l:xplozivd {undrrrilor de rccipierr- Pettru cazul considerat, sernifabricatul are forme circulari, al c[rui
3 seDifahicat ,i, semisferelor, execu- diametru se determini cu relalia
1- tua&il' tate in serie icd l
Foarte eliciente este
butisarea aliajelot
a1rl-
greu,
D:t,1,3yF:1,13 W tmml,
deforirabile tunrlc f este supralatl piesci finite, in rnm2;
I/- suma suprafelelor diferitelor elemerte a1e piesei, in mm2.
_ Supralala piesei fir.rite se determini prirl insrmarea suptafelelor elemen-
telor^ geometrice simple care compun supra{a}a (cerc, cilindru. inel etc.).
In tabetul 49 sinl date formulele pentru determinarea suprafejelor de
Afilutisare ' for- 7- cadru fornri geornetric6 simplh.
nroreprin descit- 2- formd ltormarea enlbra[cloralc
ciri electlice ill 3 electrozi fornrl tubu1ar5, a pie- . Pentru a er.ita descompunerea suprafelei piesei in elemente cornponente,
in tabelul 50 sint date Jormulele penfuu calaularea cliametrului semifabri-
rrrcdtu lichid 1 senrifabricLrt sclor cu forlne in reliel
l,- plici do spri irr prodrlclja dc serie catelor.
ji" ln majoritatea cazloilor dupi ambutisare se executl tunderea margi-
uilor neregulate ale piesei sau flantei; ln acest scop, este necesar s[ fie pie-
v6zut un adaos corespunzltor de material.
Atunci clntl formulele utilizate nu iau in consideralie razele d.e racor-
dare 1a colluri (l-4, 13 16), se obfin ilimensiuni ceva mai mari ale seni-
fthricrtckrr si in conser:iufd adaosul pentm tundere poate slt ntr fie luzrt lrr
seatui.
lil lebnoi"sia aqarii y_natriarii la rict ___
Ta.bel.ttl.49
Afle supmlorolor goometrrloe slmple
scnlta
NJ.

1 Cerc tdh
7 Calottr sferici
4

Irel
2
i oa-ol
I nE sfejicl rdh

Cilindru

9 Sfert ale inel sferic coiver ! pnarya r,l

4 Con
"v !.q.!

l0 Slelt de inel sferic concav

ffi *4 -,, -l2 {rdz+2.28

L pna,,-s,r1
4
rr}.sau I

5 Truncht ile con "Iffib rr! @"+a,)

ll Flagmeut ale lnel slelic
x ldl+2 )hl, ]unde
1: !!a :9,s17 1n
180

d 'Ll n ldL-z /hl, !!/d.

0 ll!r! htarl
*rfJ ndr t2 lregment ile itrel sfellc h:LJ/|
-7--=N:l I
y: -\!
180
-g,1t17 7q !
;
ld| 'I ehrologia ttdntaii ti matrigtuii la rcci

Tdbel$t 50 Tabelul 50 (cofltiruarc)

Formule pcntru detemrlnnrea dlomctaulul semltebrlcatulul
Dia6ettul semilabriet ui -D
Diametrul eEif abricatului.D

V a:l+r;,a,+s A,tA- de

'( aat 4n
'l4+, 1irdn 8 /, + AA,hTEs- 4

V alt t1,i,n,+ a,t'

"l
d.i + 2 nrd.t+ 8 rs +4 dah +2 1 @D+ d)

V4+4 d,h+i7@ntt) l[ii12fiQl s]z +a q1 ,^'

y-,

I al.rz rrra-fa';"
VA+i;6+q)T4'.r,

ll - frallar.r tl ltl rllrri. la r0u.

 Tehrologia ttantar;i ti ?natrilarii ld rece

Dia etrut semitabricatului D

Lfu
W v
ffi
d,

{d+f d,h+2",!a"+A,)+4i-,+al-a!sa'
V@+4d,H-L44W
t2s
ffi
.bt
ffi
ffi
Y&Tzi@*atr+ta,n
164, Iehnologia ttddAii ti ndttil;ii la ftce t
---
t abelul 60 (contirlEare) !a ambutisarea metalelor tenace, precum gi a pieselor cu funct bombat. l
semisferic, se produce o subliere importanti u ?fil io;*;i'
care nu este luati tn considerafie ln foroulele-iteriuiutui
ain paraeiafl;le'' di:Zi(i.
ln acest caz, adaosul de tundere se poate omite .r; ;"[;;"";;-;lr,lrn". -,'
,. \l ambutisdrile
dlametrul.r:
la care nu este necesar5 o precizie mare Ia determiaarea
semltabricatului, calculul se face dupa dimensiunile exterioare
\\ ale plese1.
Hroarea JAcuti[ in acest caz.conduce la majorarea adaosului pentru
turrdere, care lnsE poate fi micgorat.
VATIA+4,t,h in cazul ambutislrii de precizie mai mare (IIr[ tunderea marsiniloi] _
precum gi ia ambutisarea pieseior mici sau a piesettr din maierial;A;';#J;
mar rnare d.e I mtn. calculele se fac dupl linia medie, luindu_se diametrul
de calcul al piesei de ambutisat

d:dert-5,
d in care d"r7 este diametrul exterior al piesei.

w1 V d+4 h,
l

rl'
- ln tabeluilgcfie,cte
*_i:"9-"::,ll
51 slnt date valorile ricomandate de autor pentru ad4osul
t-n4lfimea
lbsot_ute ei relativi u fGu'ro. fdr5 il;;F;
rar ln hbetul iz pentru piesele cu flang' cu lifime mare.

I
Tabel$l.51
Adausorl pontuu }etczarca marglnllor piosolor elllBdrice dld flaDrd, ln me l

l
Mnthee ailacului pentrir tnaltiriea retativ!
Irid+t* a'
2;5 -tt
10 I t,2 1,5
20 I 1,6 2,5
50 2 2,5 4
t6b 3,8 5 6
150 4 6,5 8
.2W 5 .a::, '
lla"7a947^ 250 6 7,5 I
10
u
300 7 8,5 10 r2

q
----a-----t t

Jvord, forfll$lolo l,ndlrllota 0q

Vq+4@+iil

rtrlIl[ rlllt ilota da a$tor palltrtl lntrlfhror tot6llt H o ptc8cl,

_ _ pye9terga relativ rnicl a suprafelei piesei, clatorittr lntin<lerii materia-
1ului 1a arabutisare, miregte tntrucitva id.o.rl de t""a."o
. Dimensiunilc semitabribatelor pontru ambutisarea ploselor do revolu-
tie eu eo-nligurafie eomplexi. lnacistcar, aeterminaiia'aiametrului seriri_
raorlcatutut se
fce pe- baza teoremei lui Guldin_pappus, dupE care subta-
JlIe ,nu.t cjr? de teaotulie, generat prin rotirea iu iurul exei a unei cirbe
de rorme oarecare, situatl ln acelati plan, este.cgald.o*
gimea generutoared gd traieotur. centruiazi aigreuula
btod*eal dinfuc .ttn-
iiiriltf,oa ccrcurui aiiiiii
I
 t6?
166 TchnoloS;a ttan,tlti; f; rndtifirii ld rece

Tabelul 52 in cele ce :utmeaze, este prezentate metoda grafo-analitici de determi-

Adosurt pontru rctezareo m{rglrrllor pioEelor eu llanii lal[, ln mnr nare a dimensiunilor semifabricatului pentru piese de lorml comp1en6.
d 1. I,inia conturului piesei (dup[ linia medie) se imparte ln intervale,
a.laoerlni peopadepentru diametrul telati! -j .t r,.rl"i d-e preferinfi segmente drepte gi segmente de cerc. Porliunile curbe se im-
part ln segmente mici care se pot asimila ca drepte.
Plnn l. 1 ,5 1,5-2 I 2 -2,5
25 1,6 1,4 t,2 1,0
50 2,s 2,0 1,8 1,6
100 3,0 2,5
r50 4,3 3,0 2,5
200 5,0 4,2 3,5
250 5,5 4,6 3,8 2,8
300 6 5 4 3

de centrul de greutate a1 generatoarei

F:2 rRsL,
in care: F este aria corpului de revolu$ie;
I lungimea generatoarei, ega16 cu lr*lr* "' {l'n, 1.n mni
R, - distanla de Ia axl pini la centrul de greutate al genera-
- toarei, in mm'
Diametrul semifabricatului se determinl cu lelaria
D:Vg-TE":]/sDtr,
lt czre: LRu : Zlv;
z distanla de 1a axi pini la centrul de greutate a1 Jiecirui
- element de lungime al generatoarei.
Se utilizeazi <lou[ metode pentru cleterminarea lungimii generatoarei Fig. 106, Ptocetleul grafic ale detetnifare a ali- Fig. 107. Pozilia cetr-
5i a centrului ei de greutate: gralici gi grafo-analitic5. Prima metoclS. di m.n-irnilor semitoLricatului trului de greutate a1

iezultate aproximative, cea de-a doua-mai precise. alcuhi de cerc

Metoda grafici de aflare a centrului de greutate a1 generatoarei este
ardtath" in fig. 106.
Generatoalea se lmparte in segmente (drepte sau curbe), pentru care 2. Centrul de greutate a1 JiecSrui segment se marcheazl cu un punct.
se af15 pe caie grafich centrul de greutate qi se traseaz5. apoi linii paralele Pentru segmentele de dreapti, centrul de greutate este situat 1a mijloc,
c1l axa, care sA treac6 prin aceste centte de greutate. iar pentru segmentele de cerc (arce) (fig. 107), pozilia centrului de greutate
Alituri de desen se coflstruiegte un poligon funicular, prin agezarea se aflE conform tabelului 53.
cap 1a cap a segmentelor, cu lungimile la aceeagi scarl (v. fig. 106, dreapta)
oaralele iu axt de rotatie si se traseazi raze dintr-un centru O, luat arbi- Tabelul 53
'trar numit pol. Apoi, si traseaz[ clrepte paralele cu razele (6'116; 7'\17etc,). Pozllia cctrfiulul de greutato al arcului de eero
'l
Intersecfia razelor extreme 6' gi 71' determini pozilia centmlui de greu- Distatrta ,:l plnt la axo verttcaE ry
tate S si valoarea R,.
Diametrul semifabricatului se tletermiui fie din relatia scrisi mai sus, Ientlu otce aldtuate

fie pe cale graficl (v, fig. 106, dreapta), pornintl de la relalia Iti.s. 107 , @t

l?2:2 RlL, 0,256 R 0,955 "R 0,988 R

ln caro J? eotc raza semiJabricatului, determinati de lungimea perpendi- 0,373 R 0,901 a 0,978 n
0,956 R
culatcl ln putlctul B (v, ftg, 106), pe dreapta AC, plnd' la interseclia cu
-cu tllametrul I
. 0,478
0,s37
R
R
0,827 R
0,6s7 j? 0,s0 B
scmlcorcul o8rl cu ,1,+2.ft,.
I
 I

{
169
16E Tehnologid. ttarrldtii ti iatrhAii la ftce )

Tabalul 64
Raza centmlui <le greutate a1 arcului va Ii: lui drrpd vnlonrco E1/
. -: pentru curbrlri convexe Itsteflnln{rofi dfurmctnrl{l semlta}rieflt

r:B*A; D D

pentru curburi concave

- r:B*4. 20 50 528 110 512
540
155
156
3 003
3 042
2l 55 544,5 111
tt2 568 t57 3 081
tn cate B este tlistan a dintre axa piesei qi centrul de curburl a1 portiunii 22 60,5 67 561
66 68 578 113 596 158 3 t20
resoective (v. fie. 107). 595 tt4 624 159 3161
'3. Se determ]inl hingimea porfiunilor generatoarei; pentru porliunile 69
3 200
70 612,5 115 160
drepte tlupi desen, iar pentru arce de cerc 1a fe1 ca la elementele cercului 25
26
7a
84,5 7L 630,5 I l6 642 161 3 240
sau dupA tabele [45]. 27 9l 72 645,5 tt7 7rl 162 3 280
3 32r
4. iungime.a podiunilor I gi razele centrelor ile greutate z se tnmulfesc 28 98 73 118 740
770
163
164 3 3e2
intre ele, se insumeazl gi se afld I05 74 684,5 119

lrlr:t rrr! I,rrr! ... -llnro. 30 tt2,5 75 703 120 800 165 a 403
31 t20 76 t2l 830 166 3 444
5. Dupl ce se obline suma, se determinS. tlin tabelul 54 diametrul
-semifabricatului. 128 77 741 122 860 167 3 486
3 528
necesar al Acest tabel este alcituit pe baza formulei 136 7a 760,5 123
124
89r 168
169 3 570
34 144,5 79 780
D:v{ttr 154 80 800 125 953 r70 a 412
36 t62 81 a20 126 984 171 3 655
t?t a2 840,5 t27 2 016 r72 3 698
38 180,5 83 861 t28 2 048 a 741
39 190 84 882 129 2 080 174 3 784

40 200 85 903 130 2 112 3 828

4L 2t0 86 924,3 131 2 t45 176 3 472
42 220,5 a7 946 132 2 178 t77 3 916
43 231 88 968 133 2 2t\ t7a 3 960
44 242 89 990 134 2 244 179 4 005

45 253 90 012,5 135 2 278 r80 4 050

264,5 9l 035 136 2 3t2 l8l 4 095
47 276 058 t37 2 346 182 4 140
48 285,5 93 081 138 2 380 la3 4186
49 300 94 104,5 r39 2 415 184 4 252

50 3t2,5 95 128 140 2 450 r85 4 278

51 325 96 t52 141 2 445 186 4 324
52 338 97 176 142 2.520 187 4 A7l
351 98 200 143 2 556 r88 4 4t8
54 3A,5 99 225 144 189 4 463

55 378 100 250 145 2 628 190 4 512

352 l0t 275 146 2 664 191 4 560
406 102 300 147 2 701 t92 4 608
Fig, lO8. Exemplu de calculul aliametrului semi-
420,s 103 148 2 7AA 193 4 656
f abricatulu i 58
to4 352 149 2 775 194 4 704
59 43s

Ettrnfta. Sd se calculeii dlornetrul semifabticatutui pentru qi:s? din-fi-q: 1,0-8-' 60 450 105 I 378 150 2 812 105 4 753
l.iriir.coutwoi"r lmpdtte ln segmente, se calculeazd sau se dctermlre din deser lut- 61 465 106 I 404 t51 2 850 r96 4 802
rr."., i"iitoie L1,.. t", 1..
t.."" ,,,,i,.,
,,,,i,..8q dcto;lnhtr centrele de gteutste
8q dcto-rhiDtr afld
segmentelor 9i se aJld
gteutate ale segmettelor G2 480,5 107 I 440 152 2 888 107 4 861
""iitoie lit"f,io t atre-lungimlle 496 108 I 458 153 2 928 108 4 900
ti*iltiijioiito'i
rtiijioiitoni rit"rii" aid?io rototlo, sc
axa"do rotollo, foce produsul dlntre
se face segmentelor ti
tuflSlmlle -segmentelor 9i dis- 1l

512 r09 I 485 154 2 084 tg0 d 960

iiairti iiatraor iU'groutetc plnf lo ni[ ,rti, Rctultotcle cdlc[lelor sc trec ln tnbelul 55' 64
I
y0 T"h,r"l"e'. St"d

Tabelul 54 (continls,aft) Isumlnd,seobtinerr/:llTl0.DintabelulS4sedeter,l1ir:'diametflllseftifabricatului

D -, -3uti mm.
'i,ri"i.a.
a. calculexpusd 9i formulele pentru calculul diametrului.sernifabricatului r
t.o to maierialului, ileoarece in maioritatea cazutiloi ambutisarea este
urmate"oosia"".r"
de ""blier6a
tunalerea marginilor retegulate ale piesei.
200 5 000 260 8 450 350 t5 312 500 31 250
5100 262
202
204 5 202 264
B 580
8 7r2
35s
360
15 753
16 200
505
510
31 878
32 512 in cazttl ambutisirii firi tunderea ulterioare a margi11i1or, diametrul
206 5 304 266 8 844 365 t6 653 515 33 153 semif;ri;;t111ui se calculeaze mai precis, cu luarea ln considerare a sub-
208 5 408 268 B 978 370 t7 tt2 520 33 800
lierii materialului pe baza Jormulei
210 5 512 270 I tt2 375 t7 574 525 34 453
D:]/8>,trq,
212 5 618 272 I 244 380 18 050 530 35 112 D:1,13[Fcr sau
214 5 724 274 I 384 385 18 528 535 35 778
2t6 s 832 276 I 522 390 19 012 540 36 450 ln care a este coeficientul mediu de subliere (0,9-1,0)'
,ta 5 940 274 I 660 39s 19 503 545 37 128
Dimensiunile si lorma semilabrieatelor pentru ambutisarea pieselor
220 6 050 280 9 800
I
400 20 000 550 a7 412 to.atiinineoiee [2i51. Ambutisarea pieseloi paralelipipedice (cutiilor)
222 6166
6 272
242
2a4 10
940
082 |
40s
410
20 503
21 012
555
560
38 503
39 200 i"r.erinle un proies c-omplex de matrilare la rece, avind in vedere c[ defor-
226 6 384 286 t0 224 415 2t 524 565 39 903 *l1i* d"-u ldngul perimetrului piesei este variabilS'.
228 6 48S 288 10 364 420 22 050 570 40 6t2 lu fie. 109 este reprezentatS. de.tormalia unei relele de coordonate rec-
230 6 612 250 10 512 425 22 574 575 41 328 t""n"Li"?'tir.rti pe iemifabricat. Din desen s" vede cd perelii laterali
232
234
6 715 10 658 430 23 112 580 42 050 ,r"-'.i"t .op"qi la o' intloire simpld, ci suJerb o delormalie mai complexd:
6 444 294 10 804 435 23 653 5d5 42 774
236 6 962 296 10 952 440 24 200 s90 43 512
238 7 080 298 tt 100 445 24 753 595 44 253

240 7 200 300 tt 250 450 25 312 600 45 000

7 320 305 11 628 455 25 878 610 46 5r2
244 7 442 310 \2 012 460 26 450 620 48 050
246 7 564 315 t2 403 465 27 024 630 49 612
244 7 688 320 12 800 470 27 612 640 51 200

250 7 8t2 325 13 203 475 28 203 650 52 412

252 7 938 330 r3 6t2 480 2a 800 660 s4 450
254 8 064 335 t4 024 485 29 403 670 58 112
256 8192 340 t4 450 490 30 012 680 57 800
258 a 320 345 14 478 495 30 628 690 59 512
Fig. 109. Detormarea lelelei d9 cog-rdgrate
reitangulare la ambutisarea Enei cutii
urghiulate 'lrept-
Tabelul 55
Dxemplu rle ealculul diamehului semilabricatul[i (Iig. 108)
i, compresiute (scurtare) de-a lungu1- perimetrului, alun-gire ln sens vertical
gi o-oarecare ingroqare a perefilor in partea superioar' a p1ese1'
Asa dar. odierea rispinditl, cl ambutisarea are loc numai la collurile
I 10 t15 1150 t5,7 59,6 935 .rl"r"i'i"-.""tlo""' 9i ci
iulata Ei
dreptunghiularl
:i'<1e secliune dreptti"et pere]ii drepfi sint supugi numai
c5. perefii
2 15,5 toz,5 r 609 8 15 56 840 ia o simpll indoire, iru cdrespunde realitelii..
20 89 I 780 2t 52,5 I r03 t" lfi"f"f SA .iitt tlate vdlorile aproximative ale tlelormaliei specifice
tlou t""gut perimetiului, . mdsurate. in doui. puncte: ln
,1 15,5 78 1 225 10 30 . 990
l0 ll d"
5
0 15,7
76
72,4 I
760
r37 12
5,2
14
16,6
7
86
98 mij ";;;;;t-G"
-ilt*oi marEinii
marsinii de sus a" per-etelui drept si pe marginea colplui
'si 5i co$ului de racor'
ntru"comparare, sint
d.aie. Pentru-comparare, si;t indicate
indicate 9i valorile defornraliei
defornra specifice la
l,l.r:li71O ambutisarea
ombutisarea pieselbr
p cilindrice tle aceeagi ln6$ime relativ[.
 1?3
Tchnologia ftdnlAtii fi matrif1ri; la ftce

Ta,belul t'/
ou
lrlrrrllo af)roxim:rrivo alc de(ormn!iilor s ,rn"rrrllo""" lniltirlea relslivi a ouliilor drephnghiul.u€ ambutisfl 1I
do eomprcsiuDe, ln %
inf-o singuri oPeraric (orcl OLC 10)
llrlfime. telalivir iL pertrtr srosimea .1n1;,6 I o sc il4brlcattrlui
lacordare l. colturi

z-t,5 t,0 -0,5 I o.r - o,'.

(ris.10r,6r 1,2-1,0 1,1 1,0 -0,9 0,9 -0,85

0,9--0,95
0,3
0,2 1,0-0,9 0,82 0,85-0,70 0,8 -0,7
H:B 0,15 0,9-0,75 0,8 -0,7 0,75 0,65 0,7 -0,6
H:0,5 R 0,10 0,8 0,6 0,7 -0,55 0,65 -0,5 0,6 -0,45
H:0,3 B 0,05 0,7-0,5 0,6 -0,45 0,5s -0,4 0,5 -0,35
0,5,0,4 0,35 0,4 -0,3 0,35-0,25
0,025 0,45 -
Valorile delorrnariilor sint date intre anumite limite, deoarece e1e rS - posibil[-
Noid. 1) h alare de mtuiflile t"*'nt-ii ' inellirrea de rubutisare
deplnd de raportu I rleoil]de de dinleusiuflilc dbsolute ale cutiilor dreplunghiulare' De creea' 'valorile
uraxime
B. rr)inime cutiile
i#i"l,"r? i"l"i:1" ""iiii. a" ain,""'iuni mici tB<lo0 mm) iar ccle Ia
ln consecin!5, dac5. deformalia pererilor drepli poate fi neglijatd in ari.
cazul cutiilor dreptuughiulare scunde (11:0,3 B) gi se poate considera cu 2) ?efltru diferite ll1ateliale, treb(ie s[ se faci' corec,iile necesate ln fudc'ie de
o oarecare eroare ce perelii slnt supu$i numai 1a o simp15 indoire, ln cazul plasticitotea acestoia. i6 l.abelul
cutiilor mai inalte ins[ (H>0,5 B), aceast[ defolmarie nu poate fi neglijati.
Din punct de vedere tehnologic, este absolut necesar si se JacI deose- Adrosul penlru retozarea lrlarginilor
ln outlllo dteptun[lriularo
bire lntre ambutisarea cutiilor cu pereli scunzi, care se oblin intr-o singur[
operalie qi ambutisarea cutiilor cu pereli inal|i, care se oblin in citeva ope- Nurlnrul de operatii Ad.osul de rctezare
raJii. Ca1cu1e1e tehnologice qi semifabricatele pentru acestea sint deosebite,
aga cum forma final5 a piesei ln primrl caz se obline prin ambutisarea
unui semifabricat p7an, iar in cazr'l a1 doilea, prin ambutisarea unei piese 1 {0,03-0,05)rro
(0,04.-0,06)I1o
r
2
cave de o anumiti formE . 0,08) rro
ln[ltimea relativi maxim[ a pieselor ambutisate lntr-o singur6 opera-
3 (0 ,0s
-
(0,06-0,10)1{o
4

lie clepinrle de lilimea B a cutiei, d.e raza de racorclare relativb, $ 1a colluri

semifabricatului d.epind,e in mare m6surS rle i'nd'ltimea rcl'atittd' f;- ;i de raza
gi la fund qi cle grosimea re1ativE, a semilabricatului j- . Valorile aproxima- gradul de
de racord,are relathd !g, a;a cum tle raportul acestora, depintle
tive a1e ln6llimii relative maxime sint date ln tabelul 57. perelii
I,a inlllimea 1l a cttiei se prevede adaosul pentru tunderea marginilor, impingere a metalului din porfiunile,de t1"91+1,". .a. co1lurilor tn spre
a1e cirui valori sint trecute in tabelul 58. lattraii. ccea ce are ca urmare mLrirea inhlfimii perefllor'
^-""'i",-i"*Eii" ."to*'t"i, st"t stabilite anumite zone (f ig' 110)' ln funclie
tnl{imea totald" a cutiei dreptunghiulare, care se ia in calctlele teh-
nologice, este ,1. .;;;i;;;iil" J""totlto. de mai sus ;i de dilerite giade de impinqsre.a
H:H o* LII o--(1+A)I10, metalului sire peretii laterali, pentru care se aplici anumite metode de
#;iil;;;;Ji;;ilifJ'icatutrii tzssl. ln acestiel' au fost stabilite limi-
in care I1o este in61limea cutiei pe deseu. ffi; d"-;i:ii;;;;- o--"toa"tot de cil".ri cunoscute 9i .de stabilire a foimei
" . Caleulul semifabriealolor ponl.m euliiltl dreptunghiularc ambutisatc semifatrdcatelor, pentru cazurile care 1lu erau studiate in literatura de
lntr-o singurl operalie. Metodele existente de calcu1 a1 semifabricatelor ""*C;;;i. (domeniile
soecialitate Iu si II ,1,
pentro ambutisarea cutiilor dreptunghiulare se referi la cazttti particulare, )-;i? i;d# inn$iirea ntaximi a cutiilor ambtttisate lntr-o
firl a indica limitele 1or de aplicare. singur[ operalie pentrr o grosirne relrtivl a semifabricatului ;] 1OO:Z
Se lntlmpli destul de des ci anumite metode de calcu1, aplicate intr-un
anumit caz, nu pot fi aplicate la piese similare cu a1t raport intre dimen- si s..
too:0.6.
siuui , Accn$to sc rlatoregte f opttll x i c[ maloda de cal,cul Si de stabil,ire a lonnei
 '\F .- q

115
t?4 Tebnoloe;d ttanlarii ii mdtildri; la rece

Deasupra acestor curbe afl[ domeniul ambutisdrii in mai

limiti se sarea acestor cutii se caracter lzeazl prirftt-o impingere importante a meta-
ruulte opeiatii (1"-1"), iar dedesubt domeniul ambutis5.rii intr-o sin- iiffi Fil:.ii;i ."p'"1"*iiil't"'uii, are ia urmare. creqte^rea in61-
- autor ln trei zone distincte: 11,; ""eu "e
in acest caz prin desfigurarea
gurd. operagie. Ultimul este impirlit de iirirri i"."tfl"il S"-1i"fii"ui"t
se stabilegte
;ilHt"l;f
----zoII cutiei, cu corectarea conturului'
l tt ambutisarea intr_o singurl opera]ie a cutiilor relativ
" "upriod"
inalte, cu raze maricle racordare, exprimate de daTiaV-rL>0'4'
1,0 Aceasta se

caract:erizeazit printr-o deplasare importantd a metalului de la co$uri

-to"a'""
.pil"i"i"ifilrt'"ra1i, ceea la cregterea apreciabila a innllimii
lor .
,.r'eret i
""
cazrrilor, in aceasti zon[,.este p-osibil sd se foloseascS,
"'"i'ri?riorit"tea '.utiiioi
,#il"rtlJr*, patmte, semifabricate de form6 circulari" iar
iH[i :;.1; ffi;;;sh';i;;;
"""tt"r' !"'i'tub'i""t" de 'rormi ovalE" cu doui laturi
irepte racordati la cele doui capete'
' iorr.L ha;urate pe fig. 110 rcprezittd" intervale de
trecere de 1a o zoni
la alta.
cutii.le scunde' c11-'ra4e, d'e
Lortobitirro Jofinei seruifabr ic&telor Pentru
'ioiiaii, ci
reLatia *"iii liiiu 1-lo)'. se.considerd
^conveiii-onal
","",i,ri'ii
;;;;;.;r;; ui"'io" 1a collriri, iar porliunile drepte sint supuse numal
1a indoire. "o-ti
Conliguralia semiJabricatului se ob-
tine oe c"alea' deslisuratei geometrice a
!I"*dot"lot cutiei'dreptunghiulare pe
o1anul de baz6, cu trasarea unui contur
iorrtiru, la coilurile desliluratei (iig'
111) .
'Calculul si trasarea conturului se-
mifabricatului se .fac in ord inea urmS-
- f2081:
toare
405 q25 43 rys. l.'Se determine lungimea I a pefiii
r1e incloit a peretilor, inClusiv racordarea
Fig. 110. Domeniul diJeritelor ca.alri de ambutisare a
fu iu"a, p" baza dimensiunilor cutiei:
cEtiiloi dreptunghiulare qi p[trate
L:H 10,57 ra.
II IIc, in funclie de gradul de lmpingere a metalului din zonele de racor- 2. Se determini raza R 1a collurile
dare la colluri spre perelii laterali ai cutiei. semifabricatului ca pentru ambutisarea
lt zora IIo intrb ambutisarea cutiilor scunde cu raze de racordare unui slert de pahar ailindric cu diame-
lclotiv lllici, exprimate de relalia 7ig < O,tZ. e""asti ambutisare se carac- trul d si lnilfimea H. Atunci ctntl raza Fis. II l.'lrasarea coDturlrlui serui{obrl'
lui pentru crLtiile dreptunghiularc
terlzerrzlt priutr-o irrpingere nelnsemnate a metalului de la co$uri spre la co$ este elah cu raza de racordare, caiu
scrrde, ambutisate lntr-o sfugut[ ope"
porotli htcrrlli ;i, hr corsecintil, Itrrl a rnodifica inil]imea pere]i1or. Sta- respectlv ru:rd:Y, $tie (zona IIa fig. 110)

hlllrbt ncm lftbrir:atultri trr acest ctz se face pe cale geometrici, desfigurind R4TH:''la4.
olonrontolc cutici in 1:larr.
'Lnttt IIn cuptinde ctttllle ut trrltltiure mlclt, dor ctt rtze tlc racordare ln cazul ln care razele z, 9i 14 sint diferite,
le eolfur'l tolnl,lv urati, eaprlnuttc ilc teloflr 0,17 < ,':ri "<(1,4. Ambuti- R -' I 4TIr uE:AN,z(i *AJFrl,l.
i
 \") '%, 'r.'l!
,{

176 Tebttologia tlanl,1ii fi ,tl.atriArii la rece

3. Se traseazl conturul semifabricatului cu trecere in trepte de la racor- 4. determini lilimea benzilor k6 9i h^, care se taie din p[r]i1e late-
Se
dare la perelii drepfi. rale drepte, desfigurate, pentru compensarea metalului, care se deplaseazl
4. Segmentele ab se impart ln jumitate ;i se traseaze tangentele la dir zona racordirilor la colfuri (fig. l12).
cercul de razd" R d,in aceste puncte.
5. Unghiurile dintre tangente gi perelii drepfi se racordeazi cu arce
de cerc de raz6. R.
I,a trasarea semifabricatului dupi aceastb nletodl pentru o cutie ambu-
tisati. cu pereli dreptunghiulari de in61!ime mici ;i raze de racordare
la colluri micd., de regulh nu este necesarl iunderea ulti:rioar[ a marginilor,
dFtoritd. faptului c5. metalul in exces (f/) este lmpins spre perelii laterali
qi co^mpenseazd. porliunile tdiate (-/) ale semifabiicatufui.
In cazul ambutishrii cutiilor, la care este necesarS. tunderea ulterioarS.
a _ marginilor flangei,^ dimensitrea I, a desf[guratei trebuie sI includl gi
adaosul de tundere. ln acest caz, rru este neiesari trasarea prea precisi a
conturului semifabricatului. Se poate :utlliza trL semifabricat dreptunghiular
cu co1lurile tiiate.
La d,elerninarca semifabricatelor fentru cul,iile cu raze d,e racoyd.are la
colluri relatiu m.ari (zona i16), este netesar si se aibi in vedere impingerea
metalului din zona collurilor spre perelii laterali ai cutiei gi creqterea ln[1-
I..ip]12.,-trasalcafolmeisemifablicatuluipeutluanbutisareacutiilolscundeculazelela-
limii acestora. ln aceit ."r, trasarea semifadricatilor decurg
"rl&lo1'gi iiolir*.iaeracoralareIacottuti(zorta.i,iig110);;1e-pertrucrtiipdtlate;b-pentru
in felul urmitor:
_ 1. Se determinl lungimea desfigurati I a pelelilor drepfi gi raza la
colluri R dupi formulele de mai sus. Dimensiunile ho S1 h6 se determinE din egalitatea su-praferei
2. Se traseaz5 un semifabricat cu trecere in trepte de la. racordare 1a -ad1ugPte,
perelii latera1i. eeali cu un sfert de cerc, cu supralala inliturati avind lilimea /16 9i lun-

3. Se determin5. o razd. mal mare Ia co1luri Rr:zR pentru compensarea {imea B-2 r (sart h o 9i A-2 r) , conform relatiilor:
uretalului presat spre pererii latera1i. Coeficientul r se determini cu formulal
no:j ,r , , hr:J u:;.
x-o,o74l'l'+o,ssz
td )
sau se aleg din tabelul 59 dupl dimensiunile relative aie cutiei. Coeficientul y se gS.seqte cu ajutorul nomogramelor AWF sau se ia
60, in fu"ilie-de dimensiunile relative ale cutiei'
"-- tabelulcoiect
din
'Iabelul5e i. S" are desilgurata, mh"rind. ruza pinb 1a R. 9i micgorind ln61-
Valoarca coetlalenlului,
limi1e cu k" Si h6.

i
Tabel l60
l vuloarefl coellclenlului Y
I

d Noflrul$ AWlr, D6tof[,]tloru|l !lhrox$hltlllor t0rrrlI ])l.lclLtclor pcntrrr anrbutisarea

llurlrrl rfu ftrnlt r.utlllor.

ll !irrrlalrr tt mrtrlllrer lr touo

 178 Iehnologia ttantaii ti rattifiii la rece Ambutisarea

6. Cu tlimensiunile oblinute pentru lungimea, lllimea 9i raza desf[- in care: Ds :2 Rr este diametrul semiJabricatului unei cutii convenlionale
suratei se traseazd. w cbntur liu cu arcele de cerc Ro qi R6 tangente la de dimensiuni B x B , determinat tlupi formula de
ir"i"tii tut"ruti si cercul de ra,zit, R,- mai sus;
' hceaistl metodi de trasare se itiltzeaze pentru cutii dreptunghiulare A-B intre centre.
- distanfa
cu dimensiunile relative !- :t ,S ' ' Z,O, I"trJimea semifabricatului oval se determini din condilia de cregtere
uniformd a inlllimii cutiei pe toate marginile, cu relalia
ln cazul ambutisirii cutiiior, la care ulterior marginile se tund, con-
turul semifabricatului se poate simplifica, admillnd o uSoari cre;tere a K: D s(B-2 rd) 1-lB+2lE *0,as va)l (A- B)
dimensiunilot acestuia. A-216
Pentru cwtiile d,at'itt i,nalte, ambwtisate i'ntr-o si,ltgwrd operalie;i cup nse
in zona II ". semifabricatul este de formS circulard'sau ova15. 9i prin urmare in majoritatea cazu:ilor R<L Si semifabricatul are form[ ovali. Raza
se ooat| rinunta 1a constructia qrafici a semi.tabricatulu i, determinindu-se
de racordare a semifabricatului cu partea lngustl a ovalului se determin[
cu formula R:0,5 K.
diniensiunile piin calcul pe bizaiondiliilor de egalitate a supra{efelor cutiei Trasarea semiJabricatului este arltati ln fig.
si semifabricitului. Peniru cutii petr;te cu lhJimea B ;i inillimea If, h 114.
6are ra"ele tle tacotrlare 1a colturi sint egale cu cele de racordare la lund
(fig. ItA), diametrul se tletermini cu relalia din lucrarea [108]
-
1t---
, D*:
- l/ :r:t,t3
[,l
l8244B(H-0.43r)-r.72r(H *0,33r) '

in care:este ini.llimea eu adaosul pentru tunderer

.f1
suprafala totale a cutiei petrate;
F
r -- raiele de racordare la colluri 9i la fuud considerate egale'
ln cazul clnd razele de racordare ia colluri 9i 1a fund nu slnt egale,
diametrul semifabricatului se calculeazS cu relatia

o":t,rstlP++s@*o,Wri2@105;;aVp'11,r-s'rsru)'
Criiiile dreptunghiulare
-din cu dimensiunile ,4xB se pot considera ca
fiinrl alcdtuite doua jumit5li de cutie petratE cu ldti:r,a B, unite cu
o oarte intemediari de dimensiuie A-8.ln acest caz, conturul semifabri-
cdtului este ovaI, format de doui semicetcuri ct raza R 9i din tloud linii Iiig. 113, FotEa seEilablicatului Irig. ll4. Dimcnsiurile 9i forba senri-
drepte paralele (Iig' 114). pe[tru o cutie pehati inalt5 cu fabricatului pertru o cutie dreptunghiu-
' Aceasti form6 este destul de precisi 9i Ioarte simp16, pentru a construi raze relati.yd nate de racotdare
la colruri IL, fie.
lar5 lnalt5 cu razl relativi mare de ra-
(zoba 110) cordare 1a colluli (zona iL, fig. llo)
ugor gtantele pentrr retezarea semifabricatului.
Semifabricatele tle formE elipticl, folosite uneori, complici Joarte mult diferenla axelor semifabricatului nu depigegte 3 o/o pentru cu0iile
gtanlei cle decupate gi nu atluc niciun avantaj ln plus la ambuti- _ .Daci
ruici;;i 5/" pentru cutiile de dimensiurri mcdii, le'pbate utiliza un
"*e"ogio senri-
-''--in
80re, Iahricat circular cu diametrul D-2.
cotrcordanfi cu principiul enunlat de construire a semifabricatului,
Irr cazul u:rei diferenfe mici irrtre dirnerrsiunile A si B (A <1,3 B) $i
centrul corctllui de tazd' Rx se gisegte la distanJa a de marginea ingustl /1<(),81J, liliurea K a semifabricatu ln i oval poate f i ldatn elalE crl 2?t r,,
o cutlol, Irtulfiimca semifabricrtului oval se determini cu relalia IJxetrplu de ambutisare a cutiilor cu raz[ frorc de racordirre
(zorro /I.),cste antbutisarea 1o prcs[ cn dublu efect a crlzilor rlin tabl[ tle
t. -Di-l-(A-.8],, ol:cl zi cotl dc 0,7 ruur (fig. I15),

|l.
 lrxft

180 Tehnologid ttaqal;; t; ndt taii La rcce

-
Parametrii de ambutisare: I-,utntl in considerare ambutisarea ilubl5 de la co$urile cutiei gi o oare
4:0,s8; 1- :O,gB; ' :0,54. care deplasare a materialului spre perelii lateraIi, se recomandl si se
B _H mireasci raza clesfiguratei R cu l0-20o/o; atunci clnrl razele tle 1a co$uri
Valoarea limiti de ambuti- slnt egale cu razele de racordare a luntlului cu perefii, aceasti raze se deter-
sare a cutiilor ilreptunghiulare mini cu formula
scunde trcbuie s[ fie verificatd R:(1,1 ' " r '2)1,12 rH.
dupl coeficienlii tle ambutisa-
re la collurile semifabricatului I,a prima gi ia a iloua opetalie, razele de racorilare Ia co$urile cutiilor
(v.pag. 233). trebuie s5. aib5. centrele deplasate (fig. 116).

Fig. ll5. Di1rlensiuflile gi fo na. semi-

fabricatului pelltrn o cada hatrilatx
Fig. 116. Ambutisarea cutiilor pltlste cu calibaarea ultelioara
Caleulul semilabrieatelor pentru outii lnalte..ale iormi pitratl qi dr.gp.t' a razelot cle racortlale la colturl
,i,rtorE to rmhn+isqroq il-mei
la ambutisarea
unohiularl.'oo".utii mrrllc opemlii'
in-mai multe ambutislrii in
oneratii. Domeniul ambutisi
multe'operalii
,loT-ronitu
nra"i (v. Iis.
fig. 110) poate
poate. fi trirpe$ita ln
ln' doui
ilond" zoue: I.o Si I"
zote'. Io
\mpdtiite A doua operalie (calibrarea) se execute prin ambutisare l6ri ap5.sare
cu iliferite valori ilo, gi razelor de racordare- relative, care influen-
leazi lorrnt
lorma gi "1"'ittatli--
si metoda de trasare a.
de- semifabricatulu i.
a semif3bricatului. de relinere a materialului 9i, din acest motiv, se recomandi, sE se prevadtr
feazd.
Zona Ir iste o zonE. de trecere Tttre Io Si 1". un mic joc intre pereli (D:4 . . 5S).
Zora I-o se referi la ambutisarea cutiilor pdtrate-gi dreptunghiulare Astfel, dacl b:0,43 (va,-raz), ini$imea cutiei 1a prima gi a tloua
ou pr". *.ii ttr
,--^ *uii tH<< ti 4 .. .'0,6)
(0,5' Flt r1ar.
o A\ Bl, cr raze
rlar cu taz.e de racordare mici., care
care sint operatie rimlne neschimbatl. Creqterea lnillimii cutiei la opera]ia a doua va Ji
nru,i ."u aoroape imposibil de ambutisat intr-o singuri operatie A doua
i-.'"+i"
Speralie sd face
""'r,"i ",,cu saoprl micsoririi
.-..,nrrl micgorlrii (calibr5rii)
(calibr5rii) racordlrilor la co$uri
colturi gi
Si LH:b_ ,48 (tar_rar) ,
la fund,
-
tnttuclt calibrarea relativ redusi a razeTor de racordare modifici tloar 7n care rTr gi 16, slnt razele de racordare a fundului cu perelii 1a prima gi
dimensiunile, nu gi forma cutiei, tnseamne c[ determinarea dimensiunilor
ri tt"t"riu semifabricatului se poate face pe calea desflgur6rii geometrice 1a a doua operafie.
i elementelor cutiei pe planul de ba;zd', ca 1i pentru cutiile d'ir. zona a ll-a' I,a ambutisarea ln mai multe operalii a cutiilor lnalte, ptrtrate sau
(v. itg, ll0). Metrxliixr <1-e calcul 5i de trasare a sern ifabricatu lu i a fost dati dreptunghiulare, avlnrl inllf imea relativd -f; > 0,65 ' . . 0 ,7 (zona I o, f.ig, 110) ,
inal rur (v, il,{. lll). semifabricatul are fonna circulatd salt oval[,
 'fchnolapia stafiatii si matrilitrii la ftce
782

Dimensiunile semiJabricatului se determini din egalitatea supraJerelor

elementelor cutiei cu suprafelele semifabricatului p1an, in acelagi mod ca
1a cutiile care intrE ?n zona fI".
Astfel, 1a cutiile pitrate, la care se considere razele de racordare la
fund egale cu cele de 1a col1uri, diametrul semifabricatului se calculeazi
cu formula

Ds:1,13 lnzJ_+ a 1n --o lsr)-L,72r (H10,33r). i

.|'

ln cazul considerat, If se ia cu adaos pentru tundere in intervalul de

,9
U O,OSA' ptna la O ,7H n,, ln care I1o este ln61limea cutiei luatl din desen'
I-,u a"Jbotisure" ln mai multe operalii a cutiilor -inalte, ca-1cu1ul semi-
t^trilut"fri iiiiatilirea lazelor tre6uie'fb.cute considerind laturile
'"f"'"iii" i arJptilitiulare
inguste
ca jumitnli ale unei cutii-p1trate, legate una"de
i" fdrte intermediara tZaSl. ln acest fe1,
conturul "se-mifabricatlllui Ya avea formi oval[ cu
"1t,
o razl. R6 dusl ln raport cu laturile mici 9i o razd
R,, d.usi in raporl cu laturile mari. Forma oval[
a lemifabricatului mai poate fi trasath cu ajuto-
r-u1 a ilou6 semicercuri de razi R:0,5K qi douE'
laturi patalele (Iig. 1U) .
A doua metodb de trasare a conturului este
mai oreferatS. deoarece este mai simpli, mai ales c
nentr'u constructia stantei de decupare. Determina- q
iea dimensiunilor sem ifabricatului oval de lungime
I si litime X se face cu ajutorul formulelor scrise
mai lnainte (p. 178 9i 179). \t
Raza de racordare R, 1a latura mare se poate
determ ina cu fotmula. <)

0,25 lLr + X,) - LRh

^'
K 2Rb
tr

lntr-o serie de cazuri, forma ova15 a semifa-

Flg. I17. FotDra semif a- bricatului poate fi simplifica.th. Astfel, pentru di-
Drlcatulul Dentru ambu_
cutll dleptun-
i"ru"t" -idi intre dim&rsiunile A 9i B , precum 9i
tldorca u,lel
ghtulus, ln rrral multe oentru cutii cu ir.lltimi relative mari, se poate
oDotottl iua uu semifabricat de formd circulari.

Dr.rlDllll l. Sd fic ilGtorrul[! iGrDlfobllcAtul ncc$i(r olu]nltl$hrll lrnei cutll pdtrflte

nrt"'
o*rn,f-tirii'.iiiorir'. ii x la iiii iit. tttl. ita, o;, unturtol ol'c l0 cu $loniurco dc 0'5
 ,ii

185
184 Tehnologid tttotAri; ti matti{Arii l'1 rcc

AdaosulperltruturdereseiaO,llJo:5mm. ln511iraea tota16 a cutieivafilJ:55mm, Din acest motiv, nu sint elaborate metode
deosebite de precizie tlimensionali.
lar irdltimes relativx L:t,22. precise de ialcul pentru aceste semifabricate.
'B I,a iflceput se determinb dimensiunile orientative de gabarit a1e semifa-
l]1 coflsecillrd, cutia se l4cadleazi l11 domeiliu1 ambulisdtii in mai multe operatii pe (fc bricatului, iuind ln considerare curburile gi adaosul tehnologic necesar
fig. 110), petrtd;a!e sernilabticatul ale foflnx circulara. Diametrul sernilabricatului se poete
calcula cu lorrrula (pentru presarea semifabricatului). Dimensiunile semifabricatulti se corec-

Ds:tJsV@:1,13I/2 o2E+i-80 (5s --r3) - s, 6 s6:

I

:1,13.106,7 ! 120 mln.

Exomplul2. Sd. se aletermite semifabricatul pentru amtutisarea urei cutii alreptun-

shiulare cu diEemiunile 45x80'50 mm ifig, I18, A). Material oLC I0 cu grosimea de
6,6 mm. Arlaosul pentru tundere se ia O,lIJo :5 fnm. iDellimea totxltr a clrtiei va fi 11:
:55 mm.
1I1co[secin 6, cutia se hcadreaza l11 domenitl ambutisirii ln mai multe operarii (7c pe
Ils. llO). Forma semilabricatului va Ii ovale.
" Caiculul selxifabricatrlui se face consialerlnal latulile 11tici ale cutiei drept iumxteri ale
u'1ei cutii pd.trate cu tlilnellsiullile 45x45 mft.
Diametrul se calculeaze cu aceeasi formula: ,s:120 mrr.
Raza ale tacoralale a ovalului eliptic ln raport cu laturile mict R6:0,5D6:60 mm'
Irungimea senif abricatului oval
L: Fig. 119. Sehi{atricatul pentru o u$e de autohobil
D s*(A- 8):120+ (80- 45):155 mm'

T,htimea semilablicatului oval

teaz[ 1a incercarea matrilei de ambutisare. Semifabricatele corectate servesc
K: D slB -2/) + lB +2 lH -0,43t)1@ - B) - ulterior drept gablon pentru construirea gtanrelor de retezare (decupate).
A-2r in fig. 119 este prezentat panoul exterior al, unei-ugi de automobil 9i
_ r20 (45-6)+145+2 (55-1,3)l (80-45) :13s semi.fabri6atul pentru acesta, oblinut prin metoda indicatl mai sus.
mm.
80*6 ln anumite cazuri, dimensiunile gi lorma semifabricatelor pentru ambu-
tisarea pieselor complicate gi cu configuralie asimetrici se determini prin
Raza tle tacortlale a sefliJabricatlrlui x:0,5f:67,5 mEr. una d.iritre urmitoarile metode: l) se imparte conturul piesei ln elemente;
Se calculeaza, pefltru cohpararie, raza de racordale a ovalului eliptic il1 raport cu 2t se d.etermind semifabricatele ri desfisuratele peltru fiecare element ln
latura mate Ra. plrte; 3) se construiegte un lin cu egalizarea pirlilor adlugate 9i
R,_ 0.25lLz*Kzt-LRt
__- _ I260
_ _a, mm. tdiate din semifabricat. "otliu,
x_, Rb ln industria de automobile, la proiectarea gtanJelor pentru piesele de
se ia un semifabrlcat oval cu tlimensiunile 155x135 mft. caroserie cu lorme spaliale compliiate,-din se 'ttiTlzeazi metoda modeldrii.
K
Rscofilaiea cv taza R-1:67,5 mm se lace targeat 1a muchiile cu lungimea de Folosind un model (scaia I :10) lemn sau din ghips de forma -piesei
2 de caroserie consitlerate, se pot stabili destul de precis pirlile cu deforma-
oblifut, este, in compararie cu unul de folmA eliptic5, foarte
20 !1I,1, Semifabiicatul astlel tiile cele mai mari, direcriiie probabile de curgeie a materialului, pozilia
siDplu
- pentru construirea gtanlei de decupare.
'p"-p"ii""ai"areaptasimiflbricatului;fosttrasatcortutulovaluluieliptic,cu aiutorul in sprliu cea mai avantajois6 pintru ambutisare, suprafala cea mai potrivittr
peniru apesare, necesitalea pievederii muchiilor de ambutisare de frinare,
,ezelor ho si R,. Portiunile halurate, reprezefliind difere'lrele i[tre cele dou5 meto'le
tr.*t" . iJ,"iirirticatului, sltrt'aeglija-bili ln rapott c11 tlimensiutrile semifatlicatului qi'
'le iorma ;i^ dime:rsiunile semifabricatului plan.
in consecinld, uu are sens si s" aleagisemi{abricatul oval eliptic, c'rre scumPegt€ constluirea ln fig. i20 este reprezentat un procedeu original de stabilire a Jormelor
ttarrel. intermediire 1a ambufisarea pieselor de configuralie foarte complicatl '
l)olortnlnnnru s{lmiftrbriollok)r Dontrlr snlbul islr]tll Piostllor orl lormll Acest procedeu constl in aceea cI, dupi modelul.piesei sau dupl matti]a
piesei finite, se conlecf ioneazi un mulaj rliir tifon lmbibat crt ceari (tig.l20,a) ,
or)tnnllttttl{l il uslnro1rloll. ln lnajoritatea coztlrilor, pc[tru piescle (:tlcorxlilii
-f,t"'tff^ri lorme 'Grosinrea
nrulajului este de 2-3 Inm,
.ii-il"i" ,icsel.r cBroi*r.ici rlc ntrtonrohll) iur rtrrt lrrr,rrsc
186 _ Tebnologia ttdnliri; ti rtatrharii la rece Ambutisarca

DupI r6cirea cerii, se scoate mulajul astfel oblinut, se lntinde gi pentru

ambutisarea intermediari i se d[ o formi mai putin reliefati (tie. 120, b). Fomulele peDtr{ iletermltrarea volumului fi a Npralerci lal€rsle a oorpurilor 0eometlleo
Dupe acest mulaj se confecrioneazd din ghips modelul matrilei intermediare.
Prin corijarea in continuare a mulajului, se ajtnge la forma initiali pentru Suprdfat! lateraE r
ambutisare (fig. 120, c). Cu aceast[ fotm[ se
a) ,-=----- obfine un model de ghips pentru matrila pti-
4K-V: mdi ambutisiri.
\\ |- nimensiunile semilahriertelor pentru ambu-
\\ ,/l tisffea cu suhlierea perclilor (tragerea). I-.a am-
'\,/ butisarea cu sublierea perefi1or, determinarea
,, .emiJabricatului se face pornind de 1a egalitatea *h:tdh

ffi
(. rfloru tu 4
2

4a--4 volumelor materialului semifabricatului gi

( -\\ -,
L-J piesei, 1a care se prevecle adaosul pentru tunde-
rea marginilor'.
\Z Desenul piesei se imparte ln porliuni de
_ . volum separate cu forme geometrice simple
_-/ pentfu care se calculeaz6 separat volumul 9i in
-<-.-/
'---\f final se insumeazd.
Grosimea semifabricatului se stabileqte, de
Fig. 120-. Stabilirea folllelot obicei, dupi desenul piesei finite gi din condi-
-"T.:.q'::_9.l"ll:_,i3ll-1': fiile de pielucrare a Lcesteia.
safea urlor prese complexe prtr rhlr*r)

tu
semuabrlcalu lu1 se derefmlna cu Cilindru trtular Ehlt.-ti) 2
procedeul i:ulaJutui' cu ciard
fo*,Yrlflutt"'
tliz-
I):1,I3 l/T,
volumul semif abricatului inclusiv adaosul pentru tiierea margi-
unde Z este
nilor, egal cu (1 f d) V pi,,a,incate a este un coelicient ce line seaml
de deqeurile ce rezulti la tiierea marginiJor (se determind din
tabelu16l).
S - grosimea semifabricatului (tle 1a 1,0 1a 1,2 dingrosimea fundului).
ln tabelul 61 sint date valorile degeurilor 1a tlierea marginilor, expri- Ttutrchi de cilindru nv (h + hL)
mate in procente din greutatea sau volumul piesei.
T&bel1,tl,61
ilIdrimea deieurilor la tdlotea marglnilor

" n'.."i
j Pfir5 la 3 3-10 Peste 10

Mlrimea
margiuilor
alegeu-
rilor la taierea
%
8- 10 10- 12 L,_,, I
I
3
", ttvt:rrl7Tfr
Metode mai precise pentru determinarea semifa bticatelor slnt date ln
literatura de specialitate i1471.
lntabelul 62 strt tre"titu rtla1ii1e pentru ca1cu1ul volumului, pentru
cttwa corpuri geometrice Bimple.
 Tehnologia ttadafii ti matriSdrh ta rce

Tabel l, 62 (contiruare) 22. Elaborarea proeesului tehnologie.

gi calculele iehnologiee la ambutisare
suprafat. lateral{ r
Grad de alelormare Si coofieierti ilo ambutisare' ln funcgie de rapgrtul
t"tr"-iiJrtii", ii alr-"t*t piesei de ambutisal, fi
precum- 9i de grosimea
intr-o sirguri
r.r"ii"a ? *ln iribricatului, a-mbutisa,ea poate realizatb'
ooeratie sau
""-H.t. "ii"t"tin citeva oPeratii.
si fie realizati intr-un numit clt mai mic
Tluflchi ale con L n7 payy|ans |rt (r +\)
""1-r,iiiiri".
rle ooeratii. executate cu un grad cit mai mare de dlformar-e (micaorarea
3 relat'iva i diametrului gi mlrirea adincimii de ambutisare), tere recoacerl
intermediarer
'-"*C;;d;i .
d; deformare la ambutisarea pieselo: cilindrice se poate deter-
*i", c" ajutorul unuia tlin urm[totii indici:
D-d D-d, D--Dldl
i'tt ln-=; K: .:-; ,n rn-
'o el Dl{

in care: D este cliametrul semifabricatului, in mm;

flX sferici lL e as+e *+h2) d diametrul Piesei finite, in mm;
za- coelicientul de ambutisare;
-
K - gradul de ambutisare,
dare este iuversul coefi-
cientului de ambutisare.
Acesti indici se afl[ in reia]ie uni-
voci lntre ei gi caracterizeazd corect
sraalul total de deformare. numai cu
Sectol sferic
lrr$ h* s) Eonrlitia ca ftansa sd fie in i,nlregine
trans iormald' in ulr afald' ci lind'ri cd I a le-
s

a Piesei.
ruld.-
Valorile numerice a1e acestora in
funclie de ruPort P sint trecute Pe
fig. 121.
""(,-+)- Cel mai Potrivit indice Pentm ca-
Calot6 sferic:r racterizara gradului de deformare este
:", (+. +) indicele logaritm ic b2, dar acesta
este incomod pentru folosirea practice
in contlitii de atelier. Fis. I2l. CornDararea dtferitilot tndlcl
Intlicele cel mai pulin caracteristic ai"gradului ale-deformare E le sml,utl'
.rlds
pentru gradul de delormate este co- safe

Esrnlrl6rll
t2 t2 1 Exceptle face .loat embutisafea ollalelol care se ecrulseazd Putefnlc, l'1 speclal celc
-alGirt"tn"mtrtl
ln.n?e aleform.rler ta lece este ro"oiltn stlucturnic {l cnre fleccslt6
'Ntfcl
ruconcerl intetrnedlare,
 191
Amb*tisarea

2lIormarea cutelor, ca rezultat a1 pierderii stabilitEl ii flan;ei semilabri-

eJicientul de ambutisare *: L,d.o^r"." valoarea lui numericl se
gesette
catuhli, care duce la cre;terea brusci a rezistenlei la.ambullsare >r provoaca
prematuia a sem if ahricatulu i Sem j'labricatele cu grosime
irr raoort invers Droportio llal lali de gratlul de defortnare (cu cit n este ^!itJ .rr"r"u la aparilia curelor
mei inic, cu atit gradui de deformare este mai-mare) . Cu^ toate acestea'
er lJiiii"'#r""J ,rii-^ri rj"t* stabile mai rgor expuse
9i
#; ;;i;;i.t-pti-qi rnri comod pentru calculele rapide, folosindu-se foarte *de ambutisare.
-;i;;
d; icd a muchiilor de ambul isare ale matrirei, care
"'""S" in
mult practici. racordare :n
Hi-;;;lileqte gi o interpretare insu{icient de corectd a no}iunii ,,r""ii"-a.l_or"u[e cu alte e.lecte. o crertere importante a rezisteflrel .la
- elorturllor de lfltln-
,,-"fi"i*i'a" r-tiitltii"';, carei se considere, ar reprezenta un simplu la
i*butisat" a iem ifabrical u lu i plan 9i duce o sporire a
;#;;tt;";'
*'-c; p"ii."toa.E 5i la'ruperea prematurd a fundului'
,^oort L. fir5. vreo legituri cu 1ilimea flan;ei gi fnri si caracterizeze
't) ;il';;;;*di iu"otart" L ^"tri7"i est^e rnai marer cu atit gradul tle
eradul de deformare. r]eformare
"""Fi"dJi;;;d realizat va .[i ma i mare'
" -*ilra"i nt".ii
"diri de interpreta."
in acest caz se vede din d iagrami (v' fig' 121)
' d"e deformare ii corespunde o arrumite merime
li:mrteazl'
a tensiunilor
posibilitatea ambu-
precum qi urmitoarele relatii: ." i^u nasterJin sectiunea periculoasl ''Acestea
la
,:L:t-2 0.,K:'.-:t+o!' ;il;tt';i:'il ""r^it" """hif li, duc la formarea crlp[turilor qi rupetea
DDdd fundului.
'*"*6oiaitl, a" tezisteufi in secliunea periculoas6 se exprimS' cu urmitoarea
Factorii dirr partea dreaptia relaliilor reprezinta delornalia sfecifici
la caie depinde de lilimea i!an;gi,. ... dependenfl: o((1,1 ...1,2)o,,.
"- am,bwlisare,
"
{i'tiiilit 63 stnt irecute valoiite graduliri limitl de ambutisare pentru irr care a.reorezinta eforlurile unitare de intiudere in secfiunea per-iculoasl.
niese de Iormi cilindric[.
o'*'vii"rJ"'ri""ii"!^i "'5";;.;;"*J""1 *ra.iiit, mai corect 5i mai nrecis pentru stabilirea.gra-
gird"r"i a" de.formare line searna de influen]a Irecarii a"r"i-aJ'a"lir'*ri" "er it 5i a nunrSrului opera,tiitor de ambutisare
ir-;;;;;"i"it;; ia cu o valoare maigradului micl decit cea teoretici' pe elortutilor unitare reale' care
"*t"ri;;'n Indicele de deformare 1i- il"i*i ,-"edeul bazat determinarea
plasticitifii'
:tabehat a3 tttitd' K:2,72 inseamn[ ci la.prif a ope- lil'*U;'#';;;ii;,
"rt" iiosii'a t"gir" de bazd dir.r teoria
in practic[.a
limlli rg.fie de a. unei piese ci- *
[Jrri["f"? 'i"ai"tt, "",i"* .at.irlele
"r-pt"xitatea
5 i-incomoditatea lolosirii
crailul dc rloform're - ,ambutislresemifabricatului nu ,,,';;";j; se electueazh pe baza uuor coeficienli .de
a"."i"ii*"" it p"ima operaltc tr;zt lindrice diametrul
LJiiti** a"t'Jr*irjuti ""p"ri*""tuf deformare' , cu ajutor-u1 carora se poate catacteri'?+ .
ffi cradul de deJotE tle poate fi micgorat mai mult decit de
v.rloarea admisibili i gradului de
rudiceh,rc I 2.72 ori. de ambutisare r"?lizali
delorE,dc I eoreric II Practic
P...ri. ,!-r
Aga cum a rcz,J.ltat din
r.:- practici
--^^+:^: in cea mai mare parte, vaforlfe coelicienlilor
i,, ,,r^^.tiJi rirrt-.rrio"i r.irrt i" i d"o.""" nu se iau in considerare dependentele
,J* 9i din. verificSrile experimentale efec- ";;;t;i"". r"i"ii;
?. II i',i;" Talt-q* a icatulu i de razele de racordare a
];:;;-;,i0 iuate in laboratorul institutului-.991- ',r;iriitt*;"-;;t"tisare a1e matrifei, de viteza' de ambutisare etc'
,l;":i;;;';-" sem ifabr
tral de cercetlri giderurgice g,iotru (TNIICM) "'-"iG;ir;;i ;;ltora dintre iecomandbrile releritoar.e la coeficienfii. de
^;e I ,,0 I0'8 -0e iii'otli*J-*di"I,
i,ii#i"i'"Lrii"--lkJ'
.i"iliit un
i" ,,,,rr,iii#t" ii'
"
"r*li,ii"*
igrot.t"u legii similitudinii 5i' in.consecinJi
"e""tl,is"t, .r"ir"r""irl de ambutisarel determinafi pentru anumite condifii concrete'
anumite cazuri nu reprezint[ valoarea limiie AstJel-' fa ^lncercarea
unor
sint qeneralizali ln mod iucorect pentru orlce cazurl'
"" t"";;;;ip;"a
il#-;; ;"ii;";' a. i 6J3 mm, cu rliametrul fl sub
:l,l{, ;f,'; 6e baz[ a.legii-sim ilitud inii o coustituie
iiz\i:zii:-il-iit, i"-"ui"*a o cursere a \?::il:i.g'
-:""; '.. 'JJririur""ra metaiului-de
Penlru a
ine1ul de
inletura
-t

,, u *'i) r*i; 'd"

la rece,
i "li S'
o i e s i t "onaltiu
o'' i-'iin ila b r i c a te t o-rl N':ma i in aceste condilii'
rezultate6 experienfelor' 5

-::;" lbsl0-63 referitor la incercarea ;:;*,f i.'tJii r*b,iti.rt" vor exprima deformal iile corespunzatoare -
3{rg"r"i "t"t"r"ti ai" ttrn;;a, rroul GOST prevede ii (diame- ?., .,'rimu1 rind. este necesar sE se respecte asemAriarea geomerrrca .a
tahlelor nrin arnbutlsarea urret ghuri sferice ,mdrirea^1[!im (Iir[ flan$, cu flangE' cu lund platrpot sau sferic etc )
i"r"'i"d|'untboti.at
;Lii,:ii'r';;;:i;l';'i;eb ;,"'iirr loc de 7-0 mnr dupl GoSr-ul vechi) ei r,"- '
c".+i"i""ii; a" utirtutitri"'.i pieselor i6ri flangi rru se folosi peutru
liii,,irdl,iir"-",i. ,ipl""t* li"t,i"i
-""fii;il;;',iliur-ltii irr o lor!6 mai ntare.de 1000 kgJ' piese cu llan5i lati'
ti,,iiut LL arubutisare este limitath de urmitoarele ''"*I-'i"o,am6utisirii unor
c,ulculele
o coristituie sifirilitudinea seurifabricatelor supusc
tlrli ruttzc: """di1ie j-' j
'"' ii',,i**i"lt,,tc* irtsuf ic it'tttir rt trtctalultti. clre determitri cregl erea . rezis- rLrrrhrrtisS.rii, exprinratl prirr raportrtl Pcntru itiferitc valori coresluntl
r,orrt,if'fli^iii+,i"ii,irc llarrlci ILLtttr, crcirtrl astlel o utirirc a'
n tensiunilor de anrbutisarc'
llrrt<lrlltll' rlifetite valori alc gratlultri dc dcfottlroic r;i a1e cocficicrrlilor tlc
Itrt{rxloro ltt xr'l:ittttclt pcrlcllft'ltsit ii flll)crcrt
 \

193 *
determinate de varialia stabilitilii Ilangei in Iunclie de grosimea semifa_
bricatului. Gradul de deformare admisibil se determine in functie de coeficienlii
ln fig. 122 este prezentata dependenfa coeficientilor de ambutisare Ia de ambutisare stabilifi pe cale experimental[.
prima operafie de grosimea relativi a maierialului pentru OI-,C 10 (curba-/ Coeficienlii de ambutisare pentru piesele cilindrice firi flanqi se exprimi
cu rapoartele: pentru prima arnbutisare *r: pentru a doaa mr:!2,
+,
iar pentru o lazd orrecare de ambutisare m,: !" .
dn_r
Stabilind valoarea corespu zXtoare a coeficientilor de ambutisare pe
operafii, se determinl dimeusiunile pieselor cu relatiile:
4:?t\D; dr:mrdr; d,n:m6dn-r.
Coeficienlii de amhutisare au valori dlerite pentru piese cu Jorme geo-
metrice diferite (in primul rind pentru piese cilindrice cu flante sau flrd
Ilan$d.), l,recum 9i pentru piese cu dilerite grosimi relative a1e materialului,
1n funcfie de care va rezulta o stabilitate mai mare sau mai mic[ a flanqei
semifabricatului.
ot-ol-a.6-ar-7-V-7-i iaa in tabelul 64 sint prezentate valorile optime ale coeficienfilor de ambu-
tisare pentru piese cilindrice fird flaugl (la ambutisarea cu apisale de rqi-
Fig. 122. Dependenra coeficierrilor de amtru_ nere) ln funclie de grosimea relativi a seririfabricatului gi de raza de racordare
t*are ra prima opaera1ie,"fl., a poansonului gi matrilei. Aceste valori, recornandate de autor, slnt confir-
ijrii%r6lfi* mate de experienlele efectuate de-a 1ungu1 anilor.
perlltL raze mici de racordare a rnuchiilor matrilei, iar curba 2 perrtru taze Tabelul 64

mari). ooctioio,lii do.Drrrurisare lextru ri€scle eilfuialricc Iir[ llanti

dependerrfele examinate. mai sus 5i recomandate pentru
, _1,1,:*":i.rt!.,,
carcurele practlce trebuie luate irr considerafie in funclie de grosimea rdlative
a materialului.
. Relaliile care _stabilesc dependenla coelicienlilor de ambutisare numa.i
de natura materialului sint irrcorecte, deoarece ele nu reflecti depend.enfa
gradului de deformare limitb de grosimea relativi , ."-;irtr;"ui"f o;. -li 0,46,0,50
o,73- 0,75
0,50- 0,53
0,75
0,53- 0,55
0,7e
0,55-0,58
0,78-0,79
0,58-0,60
0,79-0,80
doar exprimE, cu aceleagi va.toril . - 0 ,76 -b,78
deformarii care nu
In acest mod.se explic6, de exemplu, de ce ambutisarealJpieselor
fi 0,76-O,74 0,74 0,79 0,79-0,80. 0,80- 0,81 0,81-0,82
"ffi"iit".
m'ici, cu 0,78- 0,80 0,80 - 0,81
0,82-0,84
0,81-0,82 0,82 0,83 0,83-0,85
0,86-0,87
grosime relativi mare, se Jace li un coeficient a" u-tritiiare - 0,80 - 0,82 0,84 - 0,85 0,85 - 0,86
iar piesele mari din material sub;ire de aceeaqi calitate se ambutiseazE -r:O,all
destul de dificil Ia un coeJicient mr:0,60. Valorile minime a1e coelicieulilor de ambutisare corespund tlnot taze
-
Inllwenla grosimii relatiue a semifabticat lui asubra coeficientului de de racordare mari 1a primele operalii (r:8 ' 15S), iar valorile mari, unot
e tbul'isare este cw mult mai mare erecit infruenla plasticil,ilii' mateiarurui, r.aze rr,ai. mici (r:4 . ' . 8S).
deoarece la ambutisare se utilizeazd. indeosebi plas'ticitate ridicata Valorile piezentate se refere la ofelurile pentru ambutisare adlnci
-"tri" (cu
f5re variarii mari ale proprietdlilor d.e plasticitate "o ixceplia (OI,C I0, OLC 15) si la alama moale.
ulirj" ' In cazul ambdtiserii metalelor rnai puliu plastice (OLC 20-25,
speclale). ""o.
OI-/ 34-38, olel decapat, alurniniu gi alarnl ecruisate etc.), coeficien]ii 9e
. _ Calaulole tohnologiec Ia ambutisarea pieselor e ilinfuiee liri llansi. rnrlrutisare tr;buie luari c'J 1,5-2o/o nrai urari. Pentru ambutisarea ntetale-
Calculele tehrrologice la ambutisarea pieseibr cilindrice constau in detlr_
rnlnaren gro(lulrri de. delormare aclm;.sibil, a numirului necesar de operalii Ior cu plasticitate mai ridicati (OLC tl), alutnitriu etc.) valorile coeficien-
stlcceaivc rlc prccum qi calculul dimensiunilor necesa-re ale !iLrr dd ambutisarc se iau cu 1,5-2'/,, ulai nrici decit in ialrclul 64. ln cazul
^rnbutisare,
pierelof pctttnt .ticcarc opera!ic irr parte. irr cnru se face o recoacere intcrtnecl itlrlt , valorile acestor coeficierlti se pr:t
Iun cu i)-5'1, urri urici,

ll * Srrnrrrer rl mrrrltrnr li rulc

 {

Pentru ambutisarea 1a prese cu mai multe pozifii, se recomand5 valori l sersul fizic a1 ambutislrii in mai multe operalii aducerea in zona. de
ceva mai ugoare pentru coeficienfii de ambutisaie, ceea ce ins6 nt aiecteazd. deformare a noi porliuni de semilabricat gi micgorarea - sublierii materialului
produstivitatea presei. ca rezultat al elorturilor tangentiale la urnrdtoarele operalii.
_ Avlnd in-vedere.tendinra contirue de irnbundtifire a ca1it6lii tablelor in exemplul considerat, gradul de deformare nu este repartizat pe
laminate, coeficienlii din tibelul 64 se por lua cu valori mai sevete. operatii in modul ce1 mai avantajos, datoriti faptului cI gradul de ambutisare
_
Numlru1 operaliilor snccesive se determin-l in funcfie de coelicieulii de este insulicient 1a prirna operatie gi mai ridicat decit trebuie la urmitoarele.
ambutisare recomandafi. utilizind urmetoarea Iormu16 aproximativd.:
lgdn-lg(rn\D).
n_
lgmz
it care: n este numirul operaliilor de ambutisare;
do diametrtl p iesei f inite , ln mm ;
D *- diametrul semifabricatului, in mm;
z, coeficientul de ambutisare 1a a doua operalie gi 1a urm6-
- toarele.
in calculele tehnologice Ia ambutisare, de obia,ei, rlimensiunile recesale
ale pieselor nu coincid cu cele calctlate cu ajrtorul acestor coeficienli. in
acest caz,.este necesa.r si se egaleze defonnatiile pe operafii, iar coeficienlii
de ambutisare se corecteaze in sensul mnririi 1oi-
NumErul. operaliilor .de ambltisare a pieselor cilindrice fir[ f iang[ se
poate determina diu tabelul 65, in funclie de adincimea de a.mbutisare nece-
sara 1, de grosimea relativS. a semifabricatului I -"r-"--
100 si de rara de racord.are
d " D
relativ[ 1 a natritei-
)r
Tabelhl 65
h
Aditroimea relotlvi nr&xirxI cilindrice fir{ lla[t{, iu m
7 lr€ulru Dioso
2 o ozlbu//iop l.o

Irig. 123. Delornuriile 1a ambrtisarea lfl u1ai n1ulte operarii

0,94 0,84- 0,65 0,70 0,62-0,5 0,52 0,45 . Ca urmare, 1a a treia operalie se obline o subliere prea mare ln secliunea
-0,77
1,88- 1,54 1,60- 1,32 1,36-
-0,s7
1,1 0,94
-
0,96- 0,83
periculoas1 (punctul Cr); sublierea metalului ln acest 1oc atinge aproape
3,5 -2,7 2,3 - 1,4
1
1,9
,13 - 1,6 rnirimea deformaliei in direclie radiall. Altfel spus, irrtinderea materlalului
5,6 -4,3 4,3 -3,5 3,6 -2,9 2,9
- 1,5 -
2,4 -2,O
1,3
la racordare se faee pe seama sublierii materialului. in timp ce subfiere'a
8,S *6,6 6,6 5,1 5,2 - 4,1 -2,4
4,1 -3,3
- materialului in sectiunile periculoase cregte brusc, ingrogarea marginii imbu-
tisate cregte neinsemnat,
.llord, Valorile -.*i-" ]d corespunal uror raze. cle tacorclare mai mali la plimele Deplasarea punctelor F aratd cretterea lungimii generatoarei (alungire
opcralii
fsslla /-=8S pertru;100:2... t.spind ]a /:iss pcrtru -j toO=o,toJ. icr
in direclie radial-axiali), cu 5,5 mm in exemplul dat, ceea ce reprezinti foarte
lde
cete pulin in comparafie cu cretterea ln51limii de ambutisare, care este egaltr cu
rnirilrre -fazolor dc rncorilare nlel Drici f/ ! (4 ...8) S]. 31 mm.
Lr cazu I semifabricatelor cu arosirre reletiv5 mictr I s <2] ,rrrn-
"
ln ftg, 123 s rt prezcntcte rlcforrnaliile logaritmice (v. p, l.5t) la ambu- t,t, )
tisarea plemkrl cilinrlricc tn trci r4rcrufii [2571. Acensth ligurh cxplicl sugestiv toarclc operafii r1c anrbutisare se executl ctr apisare de refinere a materialultrii

I'D
 rfl

i!!!---, Tehtnlogia $tantdrii i; mdtrtaii ld ftce

pentru cele cu grosime ma.imrt" ( 1

Valorile coeficien ilor pentru prima operalie de ambutisare, ind.icate la
12i nu mai este necesard aceastS. apisare
tabelul 64, se referi la proceileul ambutiserii cu apasare de relinere a mate-
[d,- )
de relinere. rialulu i.
rJtllizarea e1eme11tu1ui de relinere este necesar6 pentru a evita aparirie
'"./-"''_-'
-'Exemplu. )Se calculeze r1umdrul de operarii ti dimeBsiunile iltermealiare pentrrl
se cutelor, care se formeaze la ambutisarea adlnc5., ca rezltltat al pierderii
diametrul exterior de 92 ruu 9i cu in5lrimea de 202 m
arnbutis?rrea unei piese cilinalrice cu stabilititii semifabricatului (fig. 125).
din olel (OI,C 10) cu grosimea de 2 mm.
Diafletrul de calcul dupd linia medle este de 90 mm.
Din tabelul 5l se alege adaosul pentru tunalerea hargirilor. p.ntru I -2,4, adaosul
d
va fi de 8 rum. ir acest fe1, irdtrimea piesei cll adaoslrl de tuDdere va Ii ,:210 mm. t/,)
Se calculea.zE dialletrul semifabricatulii D cu formula I dir tabelul 50; pcrtru t.))
d:90 Si k:210 mllt, rezulte D!290 mm.
Grosimea relativi a semifabricatului v. ri -lroo= -L roo:o,es.
D 290
Di4 tabelul 64 (coloaoa a treia) se af16 coeficierlii de allbrtisare nr-0,54: nr:0,74:
m3:0,80; rtuL:o;84.
Diametrele iatelflealiare dupe ltuia mealie vor Ii:
d7-0,54, 290 : 157 r:tltt;
d2:0,74' 157-127 t\fl:
d3:0,8. 121:97 m;
d,!: S0 (dat tr deser).
ambutisare
Fig. 124. Calculul procesului de ambutisare Fig. 125. For.rpaerea{utelo! ile embutl-
Coeficientul ale ambutlsare la operalia .t patta la fi rrr:I-0,93, tu loc de 0,84
97
aSa cum se irdicx in ta.belul 64. Aceastc inseamni cE ultima operatie va Ji slab hcdrcat5.
ln colsecinla este [ecesat sa se egalizezc deformarea pe operrtii sj sb se cirtecteze coeficienrii
ln acelagi timp, apE sarea de relinere nu se recomand5., deoarece aceasta
ale aEbutisale ln sensul hajoterii usoaie a acestora.
Adoptrm peI1tft coeficienrii ale a&bfltisare urmetoarele valori: mdregte forlele de freca.re 1a ambutisare, 9i implicit eforturile unitare rle
intindere in secJiunea periculoasi, inrEutifind condiliile de ambutisare.
,?r:0,55;,,?e-0.80: n, -0,82; nn-- 0.85.
In afard. de aceasta, elementnl de apd,sare complici construclia ;tan!ei, scum-
Diaelsiutile ifltelmealiale vot avea lI1 acest caz valolilei pind-o.
dr :0,55 . 290:160 rxEl; .Din acest punct de vedere, aecesitatea ,:tilizdlii elementului de relinete
depincle de pierderea stabilitl]ii semifabricatului la ambutisare, aieasta
ds:0,8 160-128 mm; {iind func}ie de gradtl de deformare (coeficientul tle ambutisare), cle grosi-
d3:0,82 . 128:105 mm; mea re1ativ5. a semiJabricatului gi de geometria matrilei de'ambuiisat.
da-0,85. 105:90 mm. ln tabelul 66 slnt trecute unele date aproximative, din care rezulti posi-
bilitatea ambutisirii fbr[ apisare de re]inere.
Pentru a ugura procesul de aftbutisare, 1a primele trei operarii se face o tetituld la
furldul piesei (fig. 124), dupi care aceasta se transfoi:m5 h racoralare cu laza necesari la
nlt{ma operalie. Iabelul 68
Dupi formula 15, tabelul 50, sau dupd forruulele dir tabelul 68, se calculeazl 1l1511i- Llmltcle do [tlllzf,ro o dmlrutlsdrlt o[ nptrsaro 9l ldttr trpd8f,ro do rorlnoro
ll1ile intermediare, pe operarii, alepieselor ambutisate: ,r:102 rnm; &!:130 mm; ha:l70mm;
ha:210 mm.

Rezultatele obrinute prin calcu1 constituie date iniriale pefltru proiecta-

rea ttanrelor, l)recfim.ti pentru determinarea forrelor de ambutisare lrr vede- AflrtutlBorce cu dp?tsfile de ,ethere * 0,05 0,46- 0,6 0,73 0,8
rea alogerii lrcsei. Ambutllorco fd![ aplsole de terlncro
2
6- 0,50- 0,8
-
0,78- 0,9
> 1,0
._1:l .. r"h,,"be;@ 4mburisarea -- \rg0'\
------- q,-
I,a ambutisarea fdri apisare de relinere se ttiTizeaz| matrire de Jorme ln mod practic, se :utilizeazl" ambutisarea firl apisare de refinete 1a
conic6 sau curb}. dupl evolventi (fig. 126). I,a matrilele cu {orm[ I
operatiile ulterioare, pentru coelicienli de ambutisare rnz:0,78.., 0,8, la
evolventici se poate- obline un grad de deformare mult mai mare. o grosime relativh a materialului >O ,OZS.
In literatura de specialitate sint date indicatii privind folosirea cu rezul- ]
tate foarte bune a unor matrile cu ondulalii pe supralala evolventici Ambutisarea f5.r5, apisare de relinere trebuie si fie JolositS pentru pie-
I sele cilinclrice qi chiar pltrate, firi flang[, executate din material cu grosime
relativ mare.
ln producfia de serie mici poate deveni rentabilE introducerea unei ope-
ralii in plus, in vederea efectuirii ambutis5rii firl apSsale de refinere, folo-
sind -matrife de construclie simpl6, mai ieftind .
fn calculele te[nologice d.e ambutisare in mai multe operarii, trebuie
si se determine, pe lingi numErul de operalii necesare $i succesiunea acestora,
lnillimea de ambutisare pentru liecare operafie. Aceste date sint necesare
pentru construirea matrilelor, precum gi pentru a stabili lungimea curselot
de lucru ale preselor.
Fis. 126. Profilul sd.urii active a, pr3;i" utilizatd la ahbutisarea fdrl api- in tabelui 68 sint dale formulele pentru calculul inillimii pieselor
T"r;:iil:l?,re
a b - curbiliniu (evolventic); c - .n16ilihiu cu riztrri rotturjite. cilindrice (adincimea de ambutisare) pe baza principiului egalitllii supra-
-.onic;
fefei piesei finite cu suprafala semifabricatului [239], pentru fiecare operd]ie
de ambutisare.
fig.126, c), care menlin in contlilii mai bune ursoarea u1iTizati, pentru red.u- lntrucit, ini$imea de ambutisare nu depinde numai de diametrul
cerea freclrilor. piesei gi a1 semifabricatului (coeficientul de ambutisare), ci gi de forma
In tabelul 67 sint date valorile admisibile ale coeficientilor de ambutisare fundului piesei, rezu1t5. cE formulele de ca1cu1 stabilite se teferd 1a gase
pentm cazul ambutisArii firi apisare de refinere, folosind o matrilS conici tipuri diferite de piese.
cu unghiul cle 60', pentru diferite grosimi relative ale materialului semifa- I,a deducerea formulelor de calcu1 sint luate ln considerare urm[toarele
bricatului gi diferite rapoarte !l . condilii pi ipoteze:
d1 1) pentru cilindrul cu fundul plan se ia z:0;
Tabelul 67 2) pentru cilindrul cu funrlul rotunj it, razele se iat egale cu:
Valoarea mitrlmtr a ooellelentulul dc {mbutisare lu enz[l amb[tlslril r,: d' d'
: r,: d"-d' etc.
Idrd lnol ile lixaro, in matlili ou llsei ootlvii oolllci '2-2 ,

3) pentru cilindrul cu fundul tegit, catetele se iau egale cu:

d,-d" d"-d"
Ai: -'-' dr: eIC, ;

:l a:45" (rotunj irea la teqiie nu se ia-"iri considerafie)

'l 4) pentru cilindrul cu flante 1ai5., razeTe de racorrlare 1a fund qi la flang[
se iau aceleagi.
5) pentru toate formele (in alarl de cilindrul cu pereli subliri), modifi-
d.
:z -.
raportul difltre aliametrul mic Ai diametflrl mare al gStrii corice lrt carea grosimii materialului nu se ia in consideralie; in majoritatea cazurilor
- aceasta conduce la cregterea ini$imii reale a pieselor ambutisate tn raport
din placa de ambntisare. cu cea ca1cu1at5.
lnl$imea de ambutisare fi trebuie si includi adaosul necesat pentru
La utmitoarele operalii, ambttisarea f5.rd apisare de retinere se uti- tunderea marginilor; in consecin!5, diametrul semifabricatului trebuie ca1-
explicl prin faptrl ci piesa cilindric[, ob]i-
lizeazd destul de des. Aceasta se il culat cu luatea ln consitlerate a acestui adaos.
nutd la prima ambutisare, este mult mai rigidi qi mai stabil[. I,imite pre- I La ambutisarea pieselor care flu necesiti precizie prea ridicati, calcu-
cise privind folosirea ambutislrii feri apesare de relinere la urmitoarele lele tehnologice se fa-c pornind de la dimensiu'nile extelrioare ale piesei. ln
operarii nu strt lnc[ stabilite. I cazul unei precizii mai ridicate, peltru piesele de dinreusiuni ,nici li
 febnologia ftaqarii ti ,natr\Aii la rece Amb*tisarea 2N,.

Tabelul 68 -- ' Tabel l 68 (continuarel

Fotmulolo pontru 0alculul indtrlmllor de ambrtl8are, po opemrli, Ientm Ilesele dc lorm[ al- "
llndrtci l2rgl

Ttpur
\ Ciliudru cu tesire la
Cili,ilm cu firllilul
funil h,-o 2sl! -+)+o,sz:t (d,+0,86 q) ,

plar 9l ca laze de 1 h\:0,2s(2--4-) I

racoidale mlc2t
I
l
2 n"-o.zs ( D -a,) o,sz$ 1a,1 o,so,.1
h,:o,2s [--D -d,\) I uTmz -l d,
\m,mt
salt perTtflt at:a2: a
n,: lv +o,zs (!:- - a,\
1
\,n, ) n,: ltm2 -n,2r[4
tmz -a,l-o,sz]
g,-a,1
) dz

ia
n*:o,zs (
D
I mrar...mn-a^l)
n o,zs(----?-
\m,m, ...ma
-a^lI ,o,sz9t (irn + 0,86 a,

a"-, I d"
n^: lrL us,2s( -a^l) sau peDtru at-an:a,
mt \n,
1,^: ltt lo.zs(d*, *a,) -o,sz d" ! s,--a,1
Cilinalru cu razl here
\n" I
ale lacolilare la furtl I t,:o,u (2 - a) +o,as lt (q+0,s2 rt\

1 nr:n,25 2
D
2 h2:0,2s
- I\*,-, - an)
)
4o,tslz @,-s,s2,"1
d^'

l':-"
sau pertnr /r: /! -, 2
'D
h2:0,25 _-
h-
I,: :'- I d.-
+q25 l-.'- - d,l
\ . 0,43:- ldt- dz)
l ,n7m2
2 ,t12 \nz I dz 6au

,tr
D
]ET
mt
n^. s.2s [-- -0,n, '!
\rn!fl2. . m4 -rJ)
@,+o,sz,,\

l*
. dt D
hn:o
'25 ,ntfrz,,,
. tfun

asn penlfl, ta:h:,/ l,l

sau ---
h- !H. -s.25 {!- -o"l -s,a3:- @,-,- d,t hs^ !!=
,nn lm" ) d" ,rrn
I
,)
202 Tehnologia ttaqar;i ti tutr\arii la rcce
Tabel4tl 6 8 (cortinua.e) mijlocii ca1cu1ul se face dupd dimensiunile interioare, luind in considerate $i
I sublierea materialului; 1a ambutisarea pieselor cu grosime mai mdre de
I mm, calculele se fac dup5. iinia medie a grosimii perelilor.
I Ambutisarea in mai muite operalii, pentru raze de racordare r:0, ll,
I mod practic nu se utilizeazi. Raza de racordare mic5, aproape zero, se obtiue
/ numai dupl operalia de calibrare.
Cilindru cu perelii cu Cu oatecare eroare, Iormulele pentru tipul I (v. tabelul 68) se pot utiliza
Srosime subriath ,,:o,rs +s ti pentru piese cu razd micE de curburh. la fund. in acest caz, adaosul pentru
[3-4)-r tundere poate s5. nu fie luat ln considerare, deoarece ca urmare a presupuneiii
ctr r:0, diametrul va rezttTta ceva mai mare.
e) lu tabele 69, 70 qi 71 sint trecute date privind determinarea inllfimii
h,--o,2slh **)i n" de ambutisare, cunoscind diametrul semifabricatului 9i coeficientul de ambu-
tisare, Iird a o mai calcula cu aiutorul Jormulelor. in practicd, se tntllnesc
destul de rar cazui clnd lorma fundului piesei ambutisate este aceeagi la
Iabelul
n,:o,rr( o -r,l1 +t Inlilrlmoo piese lo. aillnihloe, itr mm, cu razd mlod do aaoordaro (tabelul 68' so
60

\mam2.'.m$ /S*
I IlelliEe rr la pri@ opeE lie pstru coeiicietLul de aEbutisde ,r

Cilindru cu llanga latd 0,45 0,{8 0,50 0,53 0,55 0,58 0,60
o,:or'(2 -* *".*,,) 30 13 12 ll 10 9,5 I
40 18 l5 l4 t3 12
50 22 20 19 t7 15
60 26 24 22 20 l9 l8 :
70 3r 2a 26 24 22 20 19
80 30 27 26 23
90 40 34 30 29 26 24
100 44 40 34 32 29 27
120 4a 45 40 38 35 32
150 60 55 50 481 44 40
I80 60 58 52 50
200 80/ 75 6a a4 58 5D

lnnl$aea pi€sei la a do@ operatie, Dentru oeficiertii ile ambutisare ,! . ,rr

u,:,,u (---:- - ff *u,nn,^)
0,15 . 0,72 0,48.0,73 0,5.0J5 0,53.0,76 0,55. 0,78 0,58.0,?9 0,6.0,8

!!a 30 20 19 t7 16 t4,5 l3
1ro:Lt - o,s6 +s,s6,n 40 27 25 23 2t 19 t7
50 a4 3t 28 26 24 :
60 40 38 34 31 29 26
70 47 44 40 36. 34 30. ,8
NOTI, D - dlsrnetrul semlfobricatului; 80 54 50 46 42 39 35 32
h,dr,,,dn - dlarnetrul plcscl, pe opeslii; 90 60 57 51 47 4A 39 38
tl,4,,,, rr - rnzelo do tacordare la fufld, pe operatii; 100 67 57 52 48 43 10
11, 11 ,,,,ar - tciltullla la lnfld, pe oPerorrl; 120 76 68 63 58 52 48
,,r,,,t,,,frn -- cocflc(oatll d6 .[rlrutllqrc, pc opcrdttt; 150 95 85 18 72 65 t0
S;Sr,3.,,,S,r-- Xtorlnrr rcmllll)rlcotulul tl glorlmllc Pcrefilor, pc operatll; 180 715 100 06 8? 18 7'
d/ - dl.uldrul llriFl. 200 126 11S 106 96 86 80
204 Tebnologia ttanlg:ll! -!!!j^ry: lr:!r" 205

toate operafiile. De obicei, 1o procesul ambutis5rii in mai multe operarii,

Iorma funilului piesei se modifice. . Tabetul 10
lndlrlmoa pleselor eilludrloe, in mrn, cu razii lnaro dc racordarc
Ctteva din cele mai rispindite cazrri de ambutisare lo mai muite ope- la lutrd (tahelul GB, sohira b)
ralii sint prezentate in fig. 127. ln{ltir€a pieselor rt ln pri@ opoaliepot u coelicientul de arbutisde,,
In conf,inuare, se dau indicafii privind determinarea iId$imilor de am-
butisare pe operatii, folosind. datele corespunzetoare din tabelele de mai sus. 0,45 0,18 0,50 0,53 0,55 0,59 0,60

30 t4 l3 12 1l 10,5 10
40 19 t7 l6 15 t4 13
50 23,5 2t,5 20,5 t7,5 16,5 15,5
60 2A 26 22 2l 20
70 30 2a 26 24 22 n
80 34 2A 25
90 42,5 38,5 32,5 32 29 27
Amktluom Co/rborp 100 47 40 30
120 52 49 44 42 39
150 65 60 55 53 49 45

ffiffi
180 65 57 55
200 86 a1 74 ?o 64 61

innlrmea pieelo, 1,, la a doua operafie pentru c@ficiofii de aahutisate ar. -l

0,45 . 0,72 0,48.0,73 0,5-0,75 0,53.0,76 0,55.0,78 0,58. 019 0,6,0,8
30 2l 20 18 16 15,5 14
fu Anbuhinre - 2-o Anbhjon 40 28 26 24 22 20 l8
50 30 28 26 24
60 40 36 3l 28
70 49 42 38 36 32 30
80 49 45 4t 38
90 60 54 50 46 41 39
100 66 60 55 5l ,{6 43
t20 ry 80 67 62 56 52
150 100 90 83 77 70
180 120 106 100 93 84 7a
200 132 122 tt2 102 92
?-o Anbuhiorc tolrbrore
IL k, se determin[ din tabelul 7O, iar h dirr
a- d,1
Cazwl lnelgimea h, Si
\---'---------1 desenul de execirlie a1 pieselor 1a care se prevede adaosul pentru tundere,
dupd care se verilicl cu tabelul 69 (jos).

H,M
Cazul, III.Inillimea /2, se deteroinl tlin tabeiul 71 (sus), k, din ta-
belu1 70 (jos), iar'Iclin desenul piesei cu adaosul pentru tundere; in final
se verificE cu tabelul 69 (ios).
ri, Cazut, IV. inellimile li, 9i lz, se aflI din tabelul 71, iar h cu ajutotul
Iormulelor pentru cea de a treia operalie de ambutisare (tip 6, tabelul 68),
2_oAmbulinn J-aCo/bm,e
In alte cazuri de ambutisare in mai multe operalii, irrillimea pe operarii
I'rig. 127, Diferite cazurl de ambltisare lr1 mai multe operarli determin[ tn mod analog cu ajutorul formulelor tliu tabelul 68.
- L,t rttilizarea
sg
formulelor de mai sus, coeficienlii de ambutisare ttebuie
Caaul L tn limea i, se determinS. rlin tabelul 70 (sus); in5'lfimea k sA corespunde valorilor admisibile ale 1or. Acegtia trebuie aleqi in funclie de
tlupl crllbrerc determinl din desenul piesei finite Ia card se adunl adaosul
se grosimea relativi a semifabricatului ct1 ajutorul tabelului 64.
pcntru- tuudcrea rnarginllor, dup[ care se verificl cu datele trecute in tabe- Trebuie si se evite utilizarea ambfltisrhii lrr rnai multe opcratii la piesele
lul S, ; cilirrdrice tnalte (srrb forml de ]evi)'de cliartetru mic, care se pot ob]iue 4el
i
 la iund (taDelul
Tabeh,n 71 in Iis. 128, c, in dreapta, este arltatd modificarea grosimii materialului
ne iniltiirea de ambutisate, care atinge ln secliunile periculoase (punctele
-h .i' l'"tt" l0o/^, iar la margiuea piesei *309.,.
indllimei piesei 4 la prima operafie pentru c@fi.ienrut de ahbutisare h, Ci
a,62
- <1e imbutisare in caztl dat este de 200-250 tf. Forla 1a inelul
de ao6sJre este de 120-150 tf. Forla inelului de apisare inferior, a1 arunci-
120 53 50 45 43 40 37 toruiui, este 70 -100 tI. Viteza de ambutisare u:100 mm/s.
150 61 56 52 50 4tj
180 79 67 65 59 57
200 88 83 72 66 58
250 110 103 95 90 83 7A 73
300 132 114 108 98 86
350 154 141 134 126 116 108 102
,{00 17ti, 166 152 t41 t23 1r5
450 198 184 172 182 148 140 t30
500 220 205 I90 rB0 165 155 145
550 226 210 r98 182 t72 160
600 264 244 216 20Ct 173

il1alliEea piesei 4 ta a ilo@ opqaiie pertlu coeficientii de amburisaie fll.m,

120 81 73 6B 63 57 53
150 t02 92 85 79 72 67
180 123 108 103 95 86 80
200 134 121 114 I05 95 89
250 \70 154 1.11 131 118 111 104
300 203 r84 t69 157 t43
350 235 215 t97 183 165 155 145
400 270 245 226 210 190 177 165
,150 303 275 253 235 200 185
500 306 2at 261 238 206
550 370 309 247 260 243
600 405 315 285 265 247

ugor prin ambutisare cu intinderea pererilor, avind in vedere c5., iI1 acest
caz, rLlumefi1l necesar de operalii este mai mic. in multe cazuri, aceste piese
se oblin mult mai avantajos prin procedeul presirii la rece (v. cap. V,
PresareaJ, pentru care slnt^necesare una-doui operafii.
Ambu tisarea inversi. in maioritatea caztrilor', ambutisarea invers'5
reprezittd" reunirea a doul operafii de a.mbutisare, care se realizeazS. 1a o
singuri cursi a presei; a doua ambutisare se reali.zeazi in sens invers celei
dintii, Jiind insotite de o intoarcere a piesei. in acest fel, se obline un grad
inalt de deforr:are.
Procedeul acesta se :nlilizeazl, in special pentru ambutisarea pieselor
[lari sou nrijlocii cu o grosime relativi 1.100>0,25. )
tn llg, l2tl cstc pfezeutatl snccesiunea lazelor operafiei de ambutisare
irrverrl (etnpclc i, b, c) a urrei l)icse rrrari, dirr olel, cu diametrul de 96,5mnr
f,l Broflhnclt 2,5 rrrnr, rcnlizrrtll pc o prcsil crr tlrrbltl acfiunc.
rig. l28. Procesul de Irig. 129. Schema unei matrite pelltfll anrbutisarea invelsr,
anbutisaie i4velsd (cu
ifltoarcetea margitrilor)
ln fig, 129 este prezentate o matrili pentru ambutisare inversi pe o
presi cu dubli acliune. In clreapta sint indicate etapele de deformare a semi-
fabricatului (a-r).
Ambutisarea invers5. a pieselor de dimensiuni medii se face uneori ln
acelagi timp cu decuparea semifabricatului, pentru care matrila trebuie sl
Iic previ.zutd. cu o ttanri de decupat, agezati deasupra matrilei de ambutisare,
Intr-o serie de cazuri, arnbutisarea ctr iutoarcere se utilizeazi qi peutru
o sirrgurl operarie in scopul mlririi elorturilor de intindere r;i al micgor[rii
cclor de compresiune. Aceasta este inclicrtlt pentru picsclc cu funclul sferic
snu corlic, prccurn ii peutru piese 0u forlc l)arabolice $0u culbe co lplicqte.

t
 w

Ambutisarea cu intoarcere se utilizeazi de asemenea pentru confectio_
narea pieselor cave cu pere!i dubli.
Pentru ambutisarea cu intoarcere sint necesare prese cu curs5 mare
(hr>2h. pe fig. 129).
_ _ Calculcle tehnologiee la ambutisarca picselor eilindrice eu flan;I la1i.
Calc'ulele tehnologice de ambutisare a pieselor cilinrlrice cu flan|6 pre-
zinti o serie de particularit5fi.
r,a ambutisarea pieselor cu flangE latE trebuie respectate neapirat urme-
toarele reguli de bazd.:
I . I-,,a _prima operalie se face ambutisarea piesei 1a diametrul flangei
trecut p.e desen,.la care se prevede adaosul pentiu tiierea marginilor.
a flaryei in suprafali cilindrici laterall a piesei. ln cazul folosirii acestol
coeficienfi pelltru piese cu flangi.. sint rlecesare unele corecturi.
In calculele tehnologice pentru ambutisarea pieselor cu flang6 latI,
este n.rult mai indicat s[ se utilizeze acei indici sau coeficienli care colespund
ln totalitate gradului de deformare realizat pentm piesa dati.
Un asemenea indice, recomandat d.e autor, este coeJicientul conl)enlional,
izl primei operalii d.e ambutisare, care reprezinti raportul dintre diametrul
pirfii ambutisate d qi diametrul unui semifabricat care ar di necesar pentru
realizarea unui pahar cu diametrul d Si inllJimea h
*r: d

, Z. .f n .9f gJg.t lile urmS.toare se realizeaz\ delormarea metaluhii prin lntin-

derea pirgii cilindrice. mdrindu-se astfel indllimea 5i m ic5orind.u-se diamelrul
ou

de ambutisare, fird deformarea flangei oblinuta, la'd.iam6tru1 finaI, ln prima Diametrul semifabricatului cotvenliona1 se determin5. cu metodele indi-
operarie. cate mai sus (v. tabelul 50).
3. La prima operatie, trebuie si. se treacd. prin matrite cantitatea nece- Aproximativ (neglijtnd razele c1e racordare), coeficientul convenlional
sari de meta,l, pefltru a obline "lorma linalh a pnrlii ambutisate a piesei de ambutisare are valoarea
(aceasta se determinl prin calcul sau pe cale qraiice t. dL
La am-butisarea pieJelor cu flanyi lati (Iig. 1Sd), coeiicientul de ambuti- ,t tt -'-
tld'z14-hd
satem:-tl 11u de o reprezentare corectS. a lntregului grad de deformare - 1l;7
,!d
intrucit aceastE mS,rime se men ine pentru orice valoare a adlncimii de gi cu precizie mai mare, tinlnd seanla de razele de curburi ale flangei gi
ambutisa_re pornind de la semiJabiicatul cu diametrul D, ea putind fi luatI fundului:
in considerare pe[tru orice pozitie intermediari a piesei.
La acelagi diametru I al piesei ambutisate 5i Ia aceJasi diametru D al ttt u- :-___::-
semifabricatu lu i, r'aloarea coelicientului de anrbutisare mai sus amintit
este aceeati, atit pettru piesa cu flangi, cit gi pentru piesa firi f1ang6. in l/ t++] +t("++-r);
rrrrde-i este inallimea pirlii cilindrice a piesei.
Intrucit valoarea gradului de de.tormare (sau adincir-rea de ambutisare)
depiude de merinlea flangei, valoarea admisibili a coeficientului convenffo-
nal al prirnei ambutisiri depintle de d imensiunea relativi a Ilangei !-
'd,
ln afari de aceasta, la fe1 ca 1a ambutisarea pieselor f[rI flangi, qi in
a.cest caz coelicienlii cle ambutisare depind de grosimea relativi. a semifa-
bricatului, in funclie de care va rez;tka o stabilitate mai mici sau mai.rnare
a fla-ngei.
tn tabelrrl 72 sint indica{e valorile oplime ale coeficientilor convenfio-
trali pentru prima ambutisare a pieselor cu flangl cu iliferite valori.relativg
ale flar5selor qi diferitc grosimi relative a1e semifabricatului.
Itig. 130. Piesi ambutisate, cu flanti. lat6 f,a irrr diaruetru a1 flangei apropiat de diametrul de anrbutisare (d7*,I),
coclicienlii convenlionali pentru aml.rutisare corespund coeficienlilor de
nurlxrtisare la prima operalie pentm piese firi flangl (v. tabelul 64).
r-ealitate, gradul. de deformare, in cazul piesei cu f langi, este mult mai nic,
decit irr caz,ul piesei firi_flangi . IJtilizarea acestor coeficienli pentru calcu- Pentru valori interlned.iare il- trclxric alesevalori intcmrediare gil:entru
d.
lul priurci operalii de anlblrtisore al unor piese cu flangi nu esG recomanda- cooficierlii convenlionali tle arnlxrtisarc,
bil[, durorux: ci sc refcri lo situalia arnhirtisirrii cu tr4nslormarea completi,
l,l .- 9rrntdr.r tl trrcLrltrr0. lr r.c.
2io lehnologia ttunt\i; g ,n4ailaii la ftct Amb*tisa*a 2rt

Valoarea optimi a acestor coeficienri de ambutisare permite sd se rezolve Tobeh4l l8

problema posibilitilii ambutisbrii pieselor cu flanqd intr-o singur5. sau ln
Valorllc mhlnre nle coollclenrllor lo prlrue em[utlsare Dotrtau plosole ollhdrlco o[ llanqtr
mai multe operarii.
(-. =. !, I
Tabel,ul ?2 t' DJ
valoarea optlmtr q oo.llclenlllon *"*"( ji:l"J,rra.tti prlma rmhutlEorc n pleselor ou llantd Didmetrul relativ al v.lorile coellcieatilor m, pentltr grosimea rlativt a *Eifabricatului IOO
*.
'!
0,2 - 0,0 6

PtnI la 1,1 0,50 0,53 0,55 o,57 0,59

1,3 0,49 0,5 r 0,53 0,54 0,55
1,5 0,47 0,49 0,50 0,51 o,52
0,46-0,50 0,50-0,53 0,53-0,55 0,55-0,58 0,58-0,60 1,8 0,45 0,46 0,47 0,48 0,48
0,52-0,56 0,56-0,58 0,58- 0,60 0,62-0,6.1 2,0 0,42, 0,43 0,44 0,45 0,45
0,58-0,62 ' 0,62 0,64 0,64-0,66
0,60
- 0,62
0,66-0,68 0.68- 0.70 0,40 o,41 o,42 o,42 0,42
0,65-0,68
-
0,68-0,70 o,70 0,73-O,75 0,75-0,74 2,5 0,37 0,38 0,38 0,38 0,38
-0,?s * 2,4 0,33 0,34 0,34
0,70 -0,7 4 0,74 -0,74 0.78-0,80 0,80 0,82 0,82-0,85 0,35 0,35

Daci, ilupi desenul piesei finite, coeficientul de ambutisare convenfio- a gratlului de deformare, ci reprezinti rcntltattrl cregterii dimensiunilot
nal se g6segte ln iimitele indicate in talxltl 72 sau mai mare, inseamn[ c5. flanqei qi aI micgorlrii valorii raportului (v. faS. 208).
piesa se poate executa intr-o singuri operalie de ambutisare. f,
Dac5, valoarea coeficientului de ambutisare este mai micl declt limi- la prima ambutisare a pieselor cilindrice cu flante, gratlul de cleIor-
tele inilicate in tabelul 72 pentrr valorile corespun zdtoare L gi -l .I00, mare se poate exprima ln lunclie de valoarea maximl a adlncimii de ambuti-
sare relativb ! {t^aa:fj ru) .
este necesar5. arnbutisarea inmaimulte operalii. inacestcaz, prima operalie de
ambutisare trebuie si se execute 1a un diametru d, mai mare declt d pot- Tabel&l fl
nind de la aceeagi valoare d7 a dianietrului flangei, pentru a realiza un raport
Vnlorlto aprof,lmatlve alo adlnolmll roletlvo h prloa amlrutlutel, tr plosolot ollhrLl.co[
a pentru care coeficientul de ambutisare rezultat s6 nu fie mai mic clecit
4' ,Isotd
valorile corespunzltoare, indicate ln tabelul 72. A doua condirie este aceea
ca suprafala piesei ambutisate la prima operatie sE fie egali cu supralala vdrorle
+ peatru crosinea r.rauv6 a sebiturrrcat"r'r r'x ($ . roo
semiJabricatului plan. Din aceastl condif ie se determind lnlllimea de ambu- )
:'l fl.l'sei +
tisare. 0,2-0,08
Paralel cu valorile optime ale coeficienlilor convenlionali pentru prima
ambutisare a pieselor cu flang6, se darr valorile coeficienlilor de ambutisare PlnI lo 1,1 0,90- 0,75 o,82 0,70 0,62-0.50 0,52-0,15
t,3 0,80-0,6s -0,60 -0,57
obignuili pentru prima ambrtisaremr:3L, corespunzdtori unor grade de 0,72-O,56 -0,60*0,50) 0,53-0,45 0,47
-O,40
I,5 0,70-0,58 0,63 0,50 0,53-0,45 0,48*0,40 0,42-0,35
defonnare aproximativ aceleagi, in luncfie de dimensiunea relativi a flan- 1,8 0,58-0,48 o,s3-- 0,42 0,44-0,37 0,39- 0,34 0,35
- 0,29
2,0 0,51-0,42 0,46*0,36 0,38-0,32 0,30-0,25
pi (tabelul 73) . 0,45 - 0,35 0,40- 0,31 0,33 -0,27
0,84 -0,29
0,29 -0,25 0,2e *0,22
f)itt analiza tabelelor 72 si 73 se vede ci valorile limiti a1e coeficien- 2,5
2,8
0,35
-0,28 0,32*0,25
0,24-0,t9
0,27 -0,22
o,2t -0,1?
0,23 - 0,20 0,21-0,17
0,18 0,15 0,16- 0,l3
lllor lo prima operalie rle ambutisare mr: lL ,. misuri ce
micaoreazi pe
0 ,27
-O,22 -
Nor.r. Valorile Draxlrrre colespund unor r[zc de rncordare rrrol firorl (de la r- 10 ' . .12S,
crctte (linrclrsiullea flautei. Aceasta nu vine ln contradiclie cu sensul lizic
trl rlccttor errcIicienti dc nnrbutisare, deoarece mictorarea treptatl a valorii l)cntru I . 100 2...t,5 piflil ln r* 20... fss, f . l00- (r,2... 0,06). Votor c nrt-
|,tmtru
coofl('lotltllor lu lrrinra olubutl$ore din tabeltrl 73 nu lnseamnl o cregtere hl,c corc6pun(l pe[tiu rllzc dc rocordorc,llol urlcllrr (undul pl.icl l,l lr fhrdl (rt4...8S),

laN
 "W

el-!- ?ebnologia SiattSirii 9i matrisirii la rect

'' in care: F, este suprafafa metalului ambttisat in matrile Ia prima ope-

Daci o piese, pentru care slnt date rapoartele +, +, *, are o ad.in- ralie. In procesul de ambutisare, aceastl suprafalE. se mic-
cime relativl !1 mai mare decit valoarea corespunzitoare inclicati in tabe- ;oteazd" treptat avlnd valoarea:
la prirna ambttisare
l.ol 74, ea nu poate Ii a.mbutisatd. lntr-o singtri operalie. ln acest caz, este -
necesar si se execute prima ambutisare la un diametru mai mare, cu obfi- !E1-Jd,
-.{ Ll-.
I Jt,
nerea'ln acelagi timp a diametrului final a1 {1angei. in consecinfi, ambu-
la a doua ambutisate
tisarea trebuie si se faci 1a un raport mai mic, astfel lnclt adlncimea
f -
de ambutisare si nu depigeasci limitele F,:.fo* ?,1- |
fti
d.in tabelul 74.
Urmitoarele operaJii de ambutisare ale la a treia ambutisare
piesei cu flang[ constau ln lntinderea plrfii -
cilinrlrice, oblinindu-se un cilindru cu dia- t.B-J t fr-3r.
r: t a-T ,
metru mai mic, f[ri a se modifica diame- ,1_1J1
trul exterior al flanqei (fig. 131). Ambuti- la a n-a (ultima) arnbutisare
sarea trebuie astfel Jlcutd lncit adlncimea -
finall necesari a piesei sE se obfird firi F a.
a modilica dimensiunile flanqei oblinute la ":f
prima operaf ie. In aceste rclafti: f.pt este supraJala flangei plane la prima operalie;
rrig. ambttisdrii succe. - I,ln aceasta
Din condifie, se determiuS,
aceasti -coqq1,19' determlta va- pirfii
iive
131, scherua
a uaei piese cr flortd ratx loarea precisE a, in6lfimii de ambutisare 9i f" - supralata ambutisate a piesei finite;
razele de racordare. fi - supralala unei pirfi din flanpi, ambutisati Ia
Numlrul de operatii ulterioare se determini din conditia de ambutisare prima operalie pertflr ambutisarea 1a un iliametru
de .la diametrul d,. obiinut Ia prima ambutisare, Ia diamltrul a, al pieiei d,r>d., ega1 c11 fr:F-(f @+Jpi I
finite.
n n:ami"flll de operalii de ambutisare.
Calculele tehnologice pentru fazele de ambutisare se .lac cu aiutorul -
coeficienfilor de ambutisare. independorl de dimensiunile tlan;ei ' ln cazul ambutislrii in mai multe opera]ii a unor piese cu flange din
semifabricate cu Srosimemare('s .100>2J, la care, Ia operaliile ulterioare
n,,- -!Y primei ambutis[ri, se ptoduce o u;oarE presare (iudesare) 9i lngrogate a
metalului ln zona flanqei, cantitatea de metal calculatE petrtfl1 a fi ambuti-
Valoarea acestor coeficienli se ia egal[ cu valoarea coeficienli1or de
sati in matrili la prima operarie trebuie mfuitd ctt 3-5o/..
ambutisare a pieselor cilindric6 f6r[ f1an9[ (v. tabelul 64). Duph stabilirea coeficien ilor de ambutisare gi determinarea num5,rului
Peniru a stabili dimensiunile intermediare necesare, nu este suficieit de operalii, se stabilesc diametrele de ambutisare intermediare qi razele
de racordare, care trebuie sE scadi treptat la valorile finale trecute ln desen"
un singur calcul de modificare a diametmlui piesei de 1a o faz6" la alta.
Contlilia. ca diametrul exterior al flangei si r5minS. constant gi faptul
Calculul privind repartizarea unilormi a metalului, pe baza pistlrii
ci nu. sint admise eforturi de intindere in flansi la operatiile de anibutiiare constante a volumului, se reduce la determi-narea in61limii (acllncinii)
de ambutisare pentru fiecare operaric in parte. In acest caz, suprafala se cal-
ulterioare necesit[ un calcul atent privind rqlJrtizar& *itrlo1oi pe diferite
culeazE dupd linia medie a grosimii semifabricatului.
-faze de ambutisare.
Pentru fiecate fazi, intermediari, suprafala piesei se imparte ln elerneute
, C.orulilia de bazd ie tuu aalculul telmol,ogic o constitu,ie constanfu tol,u- cu Iormi geometric[ simpl[ qi se calculeazl aria cu ajutolul formulelor date
ruului sau o su l>rafelei metalului semilabricilutui
ln tabelul 49.
Sc detcrtnin[ n1>oi irrlltinroa (ndtrrciurca) <1c antlrutisrrtr', cgallttrl sturrg
lr :l $+'! t + IN:F,*./pr -const, sttlrttleftrLrt clettrcntelor cu sulrrtlotrr sol r ilab ricrrtu ltr i
 214 215

Astfel, pentru piesa din fig. 131 de tliametru d.6, *tma ariilor va Ii de ambutisare (v. tabelul 58). In acest caz, formulele pentru calculu1 inil-
Jimii h rerulll, mult mai complicate.
t^: il4-O"+2,*)'7+ il2nP,+2,*1,*--q ] + ln cazrtl cind forma geometrici a piesei este-mai complicati -(semisferd,
colicE. in treDte etc.). -calculele lesate de de.lormarea metalului se fac
pentru'elemente geom6irice simple iau cu regula lui Guldin (v. p' 165)'
la d 6{fu1-2r 4) ! + lz?d k-2t ^) +84) + 7d "*2r $)2 :
(d. F* m ff .

Trebuie subliniat ce aceste calcule nu sint lntotdeauna necesare, deoa-

rece cuuosclnd diametrele tle ambutisate si luincl valorile pentru razele de
racordare, adlncimea cle ambutisare se poate determina foarte simplu cu
f ormulele: S=4 mm
pentru prima ambutisate qpProtio l 0paoliof
-
n,:Dfi!+0,eo,,,
pentru a n-a operulie de ambutisare
-
h*: oi#?
+0,u,,,
ly c,aye hr, ,.., hn reprezittd. lndllimea piesei <Ie la fund pini 1a flangi. Ega-
lintl intre ele suprafelele Fy Fz;Fs etci, pe operatii, se fioate exprima adin- 0l,rro1n a

clmea penJru urmE toarea operafie de ambutisare ln funclie de adlncimea

la operafia anterioarl
h,: 'dt-kd,
frn,--t,BB
sau
hz:\!&+o,ffire.
Perltru a wa operalie,
L_ hn1-0,86r,,
-
t'n: ,kn
-1
f0,8624 (in a(afi" de n:l),
7n care. rn, Si mo reprezintd. coeficienlii <le ambutisare pentru operaliile
tespective. 1

Formulele prezentate slnt valabile pentru piese cilindrice, la care razele

I F<- aD J--rl I
de racordare la fund 9i la flangi slnt egale. '.--:.. ,' operol,bt -
In cazul tn care razele sint diferite, formulele tle calcul devin: i u/rclulu't
uperulo+

liig. 132. Succesiunea operariilor la ambutisarea Fig. 133. Succesiunea opeto-

t,: -'"ff -p, r+,, ; lo,u (ui:e-l -o,aa l,
1'
ulrei piese cu llante lata tiilor la ambutisarea uael
i
piese cu llarix lnclhat6

n,: ffJ
-p *,+, ^,) lo J 4 (:!tu) -,*l tn fig. 132 pi 134 este prezefltath" succesiunea operaJiilor tle ambutisare
pentru pi6se cu fian;[ latd,'flrb modificarea diametrului pe opetatii'
- - $uttto ruprnlcfelor elemeutere poate fi calculatl pe o schemi la care in fig. 133 este prezentati arnbutisarea unei piese cu llangl lat[, lucli-
Ittllllntor A rc refer[ uumai le porfiunea cilindrici qi nu la toatb ln[lfimea rrat6.
 :M

216 Tebnologia ttanttuii ti n dtifirii la rece 21?

Ambutisarea adlnci a pieselor cu llangi mic6 (!:t] ,. . 1,4 pentru ln acest Iel, se ob;ine schema tehnologici de matrilare succesivi in
colJormitate cu care se stabilegte construclia matrilei.
Se cunosc dou5. procedee de ambutisare din bandl: ambutisare din band6
{d) >r fs" realizeazb,de obicei pri, ambrti"rr. * "fi*fr, intii sub .fornrd
corrtinul gi ambutisare ct: retezarea benzii sau cu decuparea intervalelor
citrindrici liri
Ilangi, cu formarea 1;reptatd. a flangei conice 1a operalii1e I (fis. 13s).
urmltoare gi cu inrlreptarea ei. l

aperolb / lprrful
i
ffi
b a, 2 uo 0 ro.5 k;o 4 rozo 3 an 2 fozo / rao

Aperu/o2 ffi Iko Ikn 7totu 6tuo6tdo 4 ttuLAbz"2h / hto

trig. 135- Succesiunea fazelol la aEbutisarea dlfl bandd:

z - din bandi lntreaga: a - dif, baf,dn cr€statd

Primul procetleu se aplici la ambutisarea pieselor mirunte cu flangi

Aperoy'oZ
Apen//ol
Groaneo
Fig. 134. Snccesit[ea opelariilor l.r atbutisalca u1]ei piese cr flal$i latl
Calculele lehnologicc la ambutisiu.ea sueeesivfi rlin bandi. Calculele
tehnologice la procesul de ambutisare succesivl din band6 constau in ale-
gerea procedeului de gtantare (pe unul sau mai multe rindtri, cu tetezarea
benzii sau din bandi intreagS), in determinarea corectE a dimensiunilor
semifabricatulu i plan 9i lnlimii benzii, ln stabilirea fazelor de ambutisare
cu detennirrnrea rliarnetrelor corespu nzi.toa re si a in6ltimii de ambutisare
pentru- Ilccarc .ltzil in pnrte, irr stalrilir.ea rliicritc]or lrozi]ii de lncm alc
gtanfoi (c*llhltr(!, I,crlor&rc, rctczrrr.c ctc.).
micE.din materiale relativ groase, cu plasticitate ridicatb
S >0,OS d; dr-\,r'..t,2)d,
unde d, este diametrul flan;ei;
d piesei finite.
- diametrul
A.1 cloilea procedeu se aplici 1a ambutisarea pieselor diu materiale rela-
tiv subliri, precum qi a pieselor cu flangE latn: S<0,05 di d127,2 d.
l/nn Primul procedeu este mai economic din punct de vedere al consumului
de material, dar se atilizeazd" ln special pentru ambutisarea in mai multe
rinduri a pieselor cilindrice <le dimensiuni mici. A1 doilea procedeu conduce
1a o cantitate mai mare de degeuri, dar este mai universal, putlndu-se aplica
pentru ambutisarea pieselor cilindrice, conice gi de Jorme mai complicate.
Dimensiunile semifabricatelor la ambutisarea din bandl se calculeazh,
dilerit pentru cazul ambutisErii tlin band[ continui Ei pentru cazul ambu-
tislrii cu retezatea benzii sau cu decuparea puntifelor.
$i tntr-un caz gi 7t altul, calculul dimensiunilor semifabricatului gi
stabilirea modului de deformare pentru fazele intermediare de ambutisare
este necesar sI se face destul de precis, rlupl linia med it-' a grosimii picsci,
cu luarea in considerare a tututor razelor tle racordafc.
2t8 feh:tologia fta tA i ti matitn i la rece 219

la procedeul de ambutisare cu retezarea benzii, dimensiunile semifabri- Tabeltrl 76

catelor se tletermini ca la ambutisarea din semifabricate in buclfi, pornind Adaosul do retozare a marflinllor D, in rm
de 1a egalitatea suprafelei semifabricatului cu supralala piesei ambutisate Adaosul Fntru grosiDea benzit, in am
qi considerind c[ grosimea medie a pere]i1or piesei este ega16 cu grosimea
iniJiall a semiJabricatului.
In acest caz, aria piesei se determini prin insumarea ariilor elernentelor
simple, folosind formulele clin tabelul 49, sau cu ajutorul regulei lui Guldin 2,5 3,0
(v. p. 165). 2,4 3,0
.1,0
3,5
Egalind suprafafa deterrninatS, prin insumarea ariilor elementare ale
piesei cu suprafala semifabricatului circular, se determini diametrul aces-
tuia cu formrrla I-,ilimea benzii pentru cele trei tipuri de croire reprezentate in fig. 136
se determini cu urmitoarele formtle:
D:l,8\l >J:2,$,,lztl. * pestru croire cu dubld crestare (fig. 136, a)
I,a ambutisarea din bandb continui, diametrul convenlional al B:Dsemti*4 nzi
semilabricatului se determinl lutnd in considerare coeficientul de pentru croire cu decuparea intervalelot (fig. 136, A)
subliere a materialului a:0,96'.'0,98 pentru ambutisarea pe un rlnd qi -
q,:0,92.. . 0,95 Ia ambutisarea ?e mai multe r}iXl:ra"." B:A+2 n,:(1 "'r,05) (D-lb)*2n"',
ci la ambutisarea
pe baflda continue, Ia prima operalie pentru croire cu decuparea intervalelor gi crestare laterali (fig. 136, c)

ambutisarea se face Ia dimensiuni ceva

-
B:D oemif: D +b;
mai mari declt este lecesar pentru
obf inerea piesei finite, diametrul semi-
pentru ambutisarea pe un rind din bandl continui
fabricatului trebuie stabilit mai mare -
cu 8-10 o/o fald cle valoarea cate at B:Du*2 \:1,LD{2 h'
rezulta din calcul.
ln care: D diametrul de calcu1 al semifabricatului, ln mm;
este
Adici, orx t ,ztl>1:s,Otl>tr. b un adaos pentru tetezarea. marginilor, in mm;
ln fig. 136 slnt prezerrtate cele D""* - diamettul e{ectiv a1 semifabricatului, in mm.
mai rispindite tipuri de croire 9i cres- - celorlalte notafii se poate vedea din fig 136'
Semniiicatia
tare a benzilor. Din punci de verlere al consumului de material, cea mai economici 9i
La determinarea 16!imii benzii mai com6di ln practici este croirea cu decuparea intervalelor qi crestare
pentru aceste cazuri, precum ti pen- laterali (f ie. 136. r).
tru ambutisarea din bandi continu6, Ararisu'i de ambutisare se face cu pastl H:D""n,.12 pentru ambuti-
dimensiunea efectivi a semifabrica- sarea cu retezarea benzii qi H:Du pentrt ambutisarea din bandl continul.
tulti se ia mai mare declt cea rezul- Mi.rimea puntilelor la ambutisarea succesivl din bandd este repreze[-
tati din ca1cul, cu mirimea b (adao- tatE in tabelul 76.
sul sau ilegeul rcnsltat la decuparea Tebelttl f6
circulard) Mdrtnoa puDttlelor Ie nmhutrigarc{ succesivd din lrnnil{, ir nmr
D""*v:D *b '
Irtg, 1116. Citcvo din cele mai rdspindite ti- Valoarea adaosului pentru tuu-
l)rrrl 'lc crolte ti crestare a benzii dere (pe cliametru) este date tn ta-
be1u1 75.
I )irrtorrsirurea efectivl circulari se ia cu
er adaosului pentru retezarea I - 1,5 I -- 1,5 t,5 2
lrvrr rnni tttntc rler:lt ceo crtlculrltfi, tlatoritl faltului ci. ntatcrialul se ir,tirule t,5 ! 1,5. 2 ! 2,5
It rr ttt lrtttinrrtc. 2 .- 2,5 :t,6- ll
220 Tehnologia ;tanltui fi mattildtii la rece Ambit;sdftd ,dl

Pe llngi valorile indicate ale acestor coeficienfi, in tabelul 79 se dau

_ in pas,
ca:.;rtl. lultilizdrii unor gtanle de ambutisare succesive, cu curite late-
'ale de- lbJimea benzii s€ maregte cu de doud ori lilimea margiiii tdiate r.aIorile minime ale coeficienfilor tle ia prima ambutisate z.t r: f; ,
de culitul lateral (pril utilizarea unui siugut culit lateral). "or".-
pnnzitori aceluia;i grad de deformalie, pentrn piese cu flangi.
$tan ele cn_ cuJite laterale se utilizeazd, in special atunci cind se folosette
avansul manual al benzii. Tabelul tg
.I,a ambutisarea succesiv5, rlin band5, curitele ale pas nu slnt absolut l'alorilo mlDhne ale coolicieD!llor la [rlma amhullsare penl l
obiigatorii, deoarece cavitatea sfericl oblinuti 1a primile operalii permite plesolo cllindtlco cu llanti
centralea benzii dupi cavitilile matrifei Ia fazele urmitoare. iir afare de
aceasta, avansul mai poate fi asigurat prin lmpingerea benzii pini 1a 11r
opritor de curs5..
I,ifimea marginii ti.iate trebuie si fie cu ceva mai mare decit abaterile
rczrltate la tiierea flgiilor <le tab15 sau declt toleranla Ia lllimea benzii.
culitul cre
rabetl,r 7r l;j,m: #&'-,fi,J:i:l"rde
LI$i ca rnorgltrll l{tato de curltul Dupi determinarea dimensiutilor
lateral ile pe8
ifabricatu lu i gi a lnfimii benzii, se
sem Sciderea valorii coeficienlilor 1a prima operalie de ambutisare odat[
calculeazi numlrul Iazelor de ambutisare cu cretterea diametrului flangei nu inseamni cregterea gradului de tlefor-
stccesivd impreune cu diametrele cores- mare, ci reprezint5. rezultatul cregterii dimensiunilor flangei gi micaordrii
pttttzdtoare. .- tI
Pina la 0,5 0,6- 1,0 vatorrl raportulur, .
0,5 - 1,2 1,0 1,5 Num5rul tazelor la ambutisarea suc-
cesivi din bandi crestati. se deternini Ca1cu1u1 tehnologic pentru prima ambutisare d.in bandi se poate efec-
1,5
-2,5 ,5-2,0
t.ua pe baza adincimii limiti de ambutisare, conJorm tabelului 80.
1

2,5 _3,5 2,0 -2,5 in funclie de gradul de deformare admi-

sibiI, in mod asemlnitor ca 1a ambu-
tisarea pieselor cu f1ar56, la care se fac unele coreclii legate de viteza
mai ridicatE la ambutisarea succesiv5 pe prese rapide. Pentru determinarea
ambutisirii 1imit6, la prima operafie se utilizeazi coeficienlii convenlionali
de ambutisare de 1a piesele cu flan;5,.
Valorile coelicienlilor convenlio nali my: f,pentra prima operalie, ailrDcimea teiativa
f, 0..o, ","I,-*
,","u,n
| . I oo

care trebuie luali in considerare pentru ambutisirea succesivE, sint dali

in tabelul 78-

Valoarca ooollcienlilor convenrionali la
rmhutissre din bandir
Tabel.ul 18
pri ra
I-.a calculele tehnologice la prima ambutisare din bandl, nu se utili-
zeazh intotdeauna coeficienlii de ambutisare de mai sus.
fntr-o serie de cazuri este su-ficient s[ se foloseasc[ urm5toarele
iudica]ii:
1. Prima ambutisare din bandi crestati se executE pini Ia oblineiea
flangei'cu dimeusiunile necesare, care rimire neschimbati la fazele'urmtr-
toare.
. 2.'Cea mai mare parte a suprafefei selrifabricatulu i trehuie s[ fie ambtr;
tisatfl ln matrifi la prima opera]ie. Singura porfirrrre plnult rltnrasl la prima
 '-tr{

2t2 ._ ,eh"ologo $t4ntilr;; tt Ambutisatea

operarie., intr-o serie de caz.uri, este doar adaosul pentru tetezarq marginilor lu tabelul 82 silt inclicate valorile aproxirnative a1e adincimii limiti
pi puntilele. la prima ambutisare din bandi continui, iar ln tabelul 83 valorile aproxi-
3. I,a ambutisarea sem i,fcbricatelor relativ Irou." (; . 100 >2J, cantita- mative ale coeficienlilor la urmitoarele operalii succesive de ambutisare
din band5.
lea _a9 gejal trasi
prin matriJi la prima operalie trebuie majorati cu Tabelul 82
l-51, faJd de cea calculat5..
4. De obicei, la ambutisarea succesivi din bandd rru este necesar sA se Arli[oirner admlsl[iltr a lo p"lr,o Rmbuttsar€ ilin bnndl intreagtr
icgoreze dr
Jt'
^numirul .de faze, deoarece aceasta nu couduce la ctegterea produc-
tivitntii. In _majoritatea cazurilor, pentru a rniri siguranla prelucririi, se
cauti si se lmbunitileasci coeficienfii de ambutisaie, intro-ducind o iazi
de ambutisare tn plus.
Numerul Jazelor succesive de ambutisare, se determin[ pomind de 1a
necesitatea obfinerii piesei date din cilinilrul de diametru dr,lird, a motlifica
d.imensiunea exterioari a flangei.
._ Calculele tehnologice pentru aceste faze se intocmesc pe baza coeJicien-
lilor de ambutisare independent de flangi,
d.-

Valoarea acestor coeficienli estc data in tabelul 8l .

Tabel,itl El
Coellolcnrll de ambutlsaro &l plesolor eu llau l dln b{ndd omstaltr

Pentfl1 ca diametrul exterior al llangei si rlmlni constant, la operaliile

succesive de ambutisare din bandi continue este necesar un calcul minulios
privind modul de rleformare a rnaterialului peutru fiecare fazi. Acest caicul
const6 in determinarea corecti a razelor de racordare, a ciror mdrime tre-
buie si scadi treptat, precum gi ln determinarea adincimilor de ambutisare
la liecare operalie (fazi) in parte. Ca gi la ambutisarea pieselor cu flangd
Diametrele de arnbutisare se calculeaz4, de obicei, dup6. dimensiunile lati, calculul se face pornind de 1a ipoteza ch volumul (sar1 suprafara) meta-
interioare sau dupe dimensiunile poansoanelor de ambutisi.re. Acest 1ucru lulrri este coustant(a) pe diferite laze de arnbutisare.
mr este insl permis pentru calculele referitoare la mirimea deform5rilor Supralata metalului deformat in matri!5
Suprafara
Suprala matritb la Ia prima
orima operalie
oneratie se micgo-
micso-
pentrtr fiecare lazd care se efectueazi. dup5. dimensiunile medii. reaz6. treptat ln decursul ambutislrii (v . p
reaz6. p.- 212) . Pentru fiecare fazd, supta-
l,rr anrbutisarea succesivE din bandn continuS., conditiile de ambutisare fala (determinati dup[ linia medie) se lmparte in elemente de fotmi geo-
s lt lurlutltrite, datoriti faptului cE deformaliile in sens longituilinal 9i rnetrici simpli gisi cu ajutorul
aiutorul formulelor
formulelor rlin tabelul 49 se calculeazi aria
troruvcrsol dcvin neuniforme, formindu-se cute, iar tensiunile de lntindeie totali.
clrxc lonrtc rrult la margirri ;ri in secfiunea periculoasE. Din acest motiv, lu acest caz, elementul necunoscut este adlncimea de ambutisare, a
lu rttttl)utl$rlrcn rlin barulll corrtitrurl se adoptl la lazele respective un grad cirrei valoare se deternrinir din condilia r1e egalitate a supraielei sernifo-
ntol rllc du rklfirrtnurc, bricatrrlni.
l2l Tehnologia ;taqar si natrhntii la ftce
Schema de ca1cu1 rS.mine aceeaqi ca la piesele cu flangi lafd (p' 212).
-
Ca gi tn primul caz, nici in aceast[ situarie Du este absolut necesar s[ se
eiectueze ioate aceste calcule geometrice. Cunosclnd diametrele de ambutisare
pentru fiecare tazd 7t parle gi alegind razele de racordare, se poate calctla
adincimea de ambutisare cu ajutorul formulelor:
pentru pdma ambutisare
- )2
n,:"-ff
^2
ro,B6tt:
pentru a a-a ambutisare
- valori mai mici declt 1a ambutisarea obiqnuit[ {tabelul 84).
t
^:Di-lL+0,ffir*.
4 tln
ln mod similar, adincimea de ambutisare se mai poate calcula cu Ior-
mulele de la p. 214.
ln cazul unor forme complicate (semisferice, conice, in trqrte etc.),
calculul modului de delormare a materialului se face lolosind regula Gul-
din (v. p. 165).
I,a ambutisarea pieselor fit6 flangi, sau cu flangi mic[, nu maieste
vorba de o suprafare care, ambutisati 1a prima operafie, si se micgoreze
ulterior, trqrtit, la celelalte faze. Cu toate acestea, regula. ambutisirii din
bandd rdmlne neschimbati ; tlimensiunile semifabricatului sint mai mari
cu o cantitate anumitd, care constituie o f1an96 tehnologici oblinut5 la
prima ambutisare gi care, in final 1a tlecupare, se transformi. ln de;eu. Din
acest motiv, lltimea benzii trebuie mi.rit5. in mod corespunzitor,
Cu toate c[ acest procedeu se aplici pentru calculul pieselor cu flanSI
mic[, e1 se utilizeazi 9i pentru ambutisarea din bandi continui.
!a prima ambutisare, are loc o ugoari intindere a metalului, ceea ce
prolrua"e- o crestere a suprafefei, in spicial la ambutisarea din batrdd con-
iinui. Acest metal, rezultat din deformare, conduce la ingrogarea ulteri-
oari a flangei, pe m[sura ambutislrii 1a opera]ii1e ffmXtoare'
lniltiniea de ambutisare la.Iiecate fazi dqrintle de gradul de reducere
a diametrului 9i de razele de racordate pe operalii: cu sciderea dianretrulu i,
adincimea cle ambutisare cregte, iar cu sclderea razelor, adtncimea scade
(pentru acelaqi mod de delormare a matetialului, la aceeaqi dimensiune de
Jlangn).
-ln
cazul sciderii razei de racordare a poansonulni, ln5llimea tle ambu-
tisore scade cu valoarea Aft.
Lh:o,43 (tr /z) ,
ln carc z, ;i z, reprezinti raza maxintd", respectiv raza minimi de racordare
0, lxrurrsoiurlui (la diferite raze de ambutisare).
^ lrr cazul niicqorlrii simultane a razeTor de racordare 1a fundu1 piesei
ll ln llnrult (considerind acestc laze egale), se obline (ln cazul pistrdrii <lia-
iuqtrulul'Iloir;ei colrstant) o nricqorare a atllncimii de ambutisare cu A&
Ar-0,86 (/r-h),
Ambytisqrea 2,20
untle z, 9i ru reprezifid, razr. fii xitrr|, fespectiv raza riirlime de racordare
1a funtlul gi la llanga piesei consiilerate pentru fazele succesive de ambuti.
sare.
Din acest motiv, la calibrarea pieselor ambutisate cu o razd mici ile
tacordare, in timea piesei scade brusc.
Inl$imea de ambutisare, pentru o anumitii fazi,, lt cazul in care se
micgoreazi, simultan diametrul gi razele de racordare, se calculeaz[ cu for-
mulele de la p. 214,
Ira ambutisarea succesiv6 tlin bandi, razele de racordare se aleg cu
Tabclul 81
Rarolo do raoorilaro ele poanaonulul tl matrlrel Ia
ombutlsaroa suocoslvd dln bandtr
Razele de racordare ale-matrifei pentfu fazele succesive de lucru tre-
buie s[ Iie micgorate treptat. Uneori pentru piese mici se utilizeazi aceleagi
raze de racordare de la a doua pintr la ultima tazd,, ctt, aditgarea, unei faze
de calibrare ln final, la care raza se poate micgora de 2-5 ori.
In cazul ambutisirii pieselor de <limensiuni medii, raza de racordate
a poansonului se ia egal6 cu raza pldcii active, pe clnd la piesele mici razele
poansonului se iau cu ceva mai mari.
Prima ambutisare 1a gtanfele succesive trebuie si se face cu o aplsare
prealabili a semifabricatului pe placa activ5, pe clnd 1a ce1e1alte faze apl,-
sarea este necesare, nurnai la ultima penha a rcaliza indreptarea flangei,
L7a aubntisarea succesiva a pieselor suficient de rigide, este inrlicat
ca el.ementul elastic de apisare si. exercite gi o lmpingere a metalului trr
placa activi, ceea ce ar favoriza reducerea eforturilor de lntinclere ln sec-
!iunea periculoasi.
Ira piesele rigiile acest lucru nu este posibil, deoarece, ln acest caz,
poate ap5.rea cu uturirr[ pierclerea stabilit5]ii piesei.
Uneori, la ambutisarea pieselor lungi rle diametru mic, la ultimele ope-
ratii nu se mai rtiTizeazd poansoane, ci se executl impingerea metalulul
ln placa activd cu ajutorul tlispozitivului de fixare.
Ajustarea matrilelor de ambutisare succesivtr se face prin rectificateo
(rodarea) plrgii active a poausonului (diametrul, lungimea ;i razele de
rocordare), precum 9i a razelor de racordore ale pl[cii active.
l, ltrnt.rfl rl m.trllrr.r l. rd.c
 Ambvtisarca

in fis. prezertati schema tehnologici a unei matrire pentru

137 este Itr:E(DL+2Rh):3,14(2,5 . 1,06+2 . 1,2 . 0,91)- 15,16 ,no!,
ambutisarta unui capic, diu bandd cu ctoire pe doui rinduri ' In acest caz,
i itilizsaze o formX' unghiulati originali de croire a benzii, cate uqureazd Itr caf,e: z: I& : r,oo -*;
'procesutr primei ambutisiri' r80

Exomplrl: SE se calculeze rulndlul ile J4ze, Precu"l ti dioe,lsiur1ile. 1peniru ambutisalea ,:1,2 sio 50':0,91 mln,
succesiva a'ptesei din Ji8. 138, a, din bandl ile olel cu nichel clr g'osimea de 0,2 nrrn'.
F6:TDI:3,14. 4,9. 1,8:2?,70 mBr.
a) b)
0

fraffiagAoaeatP ,^. ,,,\ 0Ll!0.05

48
r---.-.-.-----.----------------1
r-------,l I a5t!0t)5
ll-
I

@S$$6V*V+Y+-y ft F5
R
.4{ *
/- 1.02!5
RI v
lel ai.6
lositnr
d3.6!0,t
n$!4t
E'
Fig. 198. Calculul atnbutisdrii succesive tlln bsud{

' F.:f t4- ait :o,zsstror- s,lr):58,0e Emt. .

ahbntlslrli 6 uoei piese Supralara totalE va fi IFr, ..-, o:142,24 mmz.

Fig. 137. Croileo pe aloutr riflallrll a uDei be[zi ti scherna succeslYe Diametrul semifablicatului va Ii
de {ormc ll[ui tlegetar cu lamelx
.o: t,tsflaS: ta,sz E 13,6 rum,
Sestablleite adaosul pelttt.tl tetezarea margirlitor ftahtei la 2 llm pe diatrettu Dianle_
trlrl teLnologle'al flangei v; Ii, astfel, de 10 Grosimee relativh a Femifsb.icetulul I 'tOO:t,S.
'Irm.
Pettni calculul &iaeusiunllor semifebficatrlui, se lapatte supiafara plesei l'1- iase D
-
g.o-"tri"e simple, avltrd ariile F1,Fs,Fa,'..,F; (itg. 138, b) ti se.ealculeazb Utilizlnd croirea pe utr rlrd, cu decupatea intirvalelor, se stebilette l6ftlreo boortl
vilottli acist"ro d.u?d littio *tedie a Srosirrtii natcrialuluil
"opr"r"i" egald clr 16 ,n n.
tcile 3,14'e t' Avttral lrx vedete cd r8aterialul este ioarte subrtre gi ce se pos.te tEdol u6or, sl[t rrecclatt
______-_:jj_ :9,07 mms; m{suri tehflologlce, caie sA aslgure o stabilitste a procesului de qmbutlssrc succeslvl dll
'44 baad{. fu acest scop, se vot utillza coeflcienfi de ambutisare mad slabl h co,rporati! ctr
cei alali lll tabele ti se vor aletefr[ina, ln funqle de acegtia, diametele erterloeae ile rEbE.
F 2- rcdh = 3 ,14 ' 3 ' 2,1 -22,43 mrrl| i tislr€:
'4
F\:r(DL*zRh):9,14 (5,6' 0,86-2' 1,1 '0,77):9'$ plc' - la prirda a&butisaie: ,rr:0,59; dr:13,6.0,50:8 mm;
r& - la 6 doua ambutlBare: ,nz:0,78; 4:8,0,78:6,2 mu;
uldot r.- :0,s6 n,u; - lo a ttelo a6butisere: ,h!:0,82i dr:6,2, 0,82:5,1 mrrr;
180 a pstra aEbutisate
- la
(iE trepte): ,r.-0,8{r d.:5,1 .0,84-i1,8 mrr;
q:[0";
collbrirtGA poltrn
- dlolrrdrul rorolG rs oslgurR
,-0,77 n1lll. - fl ,nr-o,84t d.-4,9,0,0{-8,0 mDr,

lrr
 R1zel9 de lecoidate ale poausonului ;i,mdtrifei, lo primele trel fize de ambutlsare,
se iou A-5S: l nr!1, la a patra ambutisare (in trepte) l?:0;5 mm, iar la, ce,llBtard,
ft:0,1 qT (dupd deset!), lt calculele uftratoaae, se utiiizeaza lazo de recordare dupl
linia
---- rnedie.
fit se lace ur1 calcul d6 redtstrtbuire a rtretalulill,pe
- dilerite laze ilb'ambu-
tissre. "ooliluane, . :

DierBetlul flaniei, ltrairlte de a&butisare, este tle l0 lnrl1, tliametrele fezelor tle aEbutl-
sate slnt calculate, razele de racordare slnt alese.
Detfiraea caie trebuie aleteflninatd, este lnltilrlea ,azeloi .de ahbrtisare (fig. 139),
Calculul se face dupA hfia ned,ie a $osdrndi ,natelial*lui, tolosi[d fofinulele de ls p. 24
Prirn@ dttbatdsa,re (D:13,6 rnm, dr:1,8 m,'r, t:l,l mm)
D2_d1
: --{A: +0'86 /r:3'67 Irlrn'

lblllimea, determ.lllatd dupE liria medie, este qgal6 cu lndltimea eapului poanaorulul.
Irdlti&ea ile co[trol la priras f6zI tle aDabutlsare
1-o Anbuhare 2-o Anbuliiore
i.*S:3,9 uta.
. A ilotta arnbali,sala (dt:6 rrm; /r:1,1 1trnr)
hr: -4 -
D2 dg-
,;
d: +0,86/r:4,s o!r. l
1-

l fitlirnea totau,la e ilou:. fazt- ite ambutlsare v4 Il

hr+S-4,7 ,ilr!.
A traio a.rnbtrti,sd.le (dr:4,9 rarn, /s:1,1 mm)
Dr _ d2,
h,- -4-l" *0,86rr:5,s mm.

1ldlrim6a totald la a l-reia fazl, ale eabutisare

3-o Anbulioru 4-o Anbulinre
,s+S:5,5,nm.
A Patfo afiblnrisLle (dn:4,1 mm, /a:0,6 rtutr, r:l,l). lnlltmiea ambutisifii ltr ttepte
nu se poate calcula cu aceste for_'trulo, fiind flecesa! s{ se calculeze atia suprafetelo! elelllbrl-
tare, cotrcotltitent cu o coustlucrie glalicd. tnlltlrlea totold.de amlrutiaare este egal! dr
5,8 ,rxt r.
Calibra*a (dr:3,4 mm, /6:0,2 mm). Calculul se *rce aralog fazei a pa&a. ltrltrtitrea
totel{ rle ambutlsare este egall cu 6,0 larrr.
Perioldred f$nd hrd dupE diametful. irltefior, ata qlm e lea tat ilin placticd, conduce
la o oelecare mlcgorare a ld.lrillii, fu cazul il4t pltr?' la 5,8 mm.
Ulttfla lszd este teierea flalgel la dlaEetrul de 8 lnm.
h fig, 140 este prezeE{.atd schema pefltru stabilirea lazelor gi croirea lnaterialulul,
care constituie datele.Ilecesare pentry ploiectarea 6akirei.
l_n fig- 142 este prezertatl o prht!-o matiird cu acliune succeslvtr, penttu
piesa datb in tig. 140. "u"1ioou
ParticularitEfile cotrstr[criei mstriteii sfut urfl{.toalel6: esti pr€vazutlt.ou lnecanlsill cu
lmpingEtoare cl1 arcuri pe[tru ritlicarea benzli! l,1, vederga avarsdiii acestei&; la fiecBte f6zl
Co/ibrooo lerfonreo lundului slrlt pt-evdzute itrele db fixare indeperlderlte; pl?lcile de ambutlsare slnt rl1ontate h pl6c6 dg
baz{, -fllnd prevtrzute cu exttactoare cu tljc implDse de resoarte.
" Irlg, lii0'. botornrllqrce lnultltlrll In cazul ambutis{rii succesive dlfl band[ a unor plese mel groosc gl nr6l prcclse, achamo
fozelor dc colcul ritrrlue aceea6i, dat rotunjireE clfrelor ls ln lllntco dc oDrbutlsore ee cdlulto plnlll I

'lr' lE 0,6 mm petrtru plece rdsl llllcl sau pt!6 lB 1,0 fim pentru plc.. luol morl.
 t'' i

210 Tehnologia ttantdrii ti matrildtii La rece

ln fi8. 14f slot plezeltate exemple tle sta.bilire a fazelor de ambutisare succesivi pentru Posibilitatea arnbutislrii trtr-o singurl operalie se verilicl dupi tabe-
o pierS cu {latt5, din banilS de olel, t 1ul 57, in funilie rle raportul parametrilor geometrici.i
Succeslunea fazelor de ambutbare se vetle clat aLin dese[. f, I "rti"l (f li JJ'
Caloulele tehnologice la ambutisarea pieselor de forma eutiilor drept' Construirea conturului semifabricatului plan peotru cutiile dreptun"
unghiulate, cu inillim"o miei. Calcule1e tehiologice 1a ambutisarea cutiilor ghiulare a fost examinatl mai sus (v. pp. i75-180).
tllttup PPrk.otu IdtiPo
t rADtttM 2-o to)tt1tituE J t Aiilvl'ae 4 r Aatatitu/?t

nt-419 n.-q78 nr=a,82 nt=484 n5.=0,81"

J8 -,
V I
l

I
Fig. 140. Sctema croitil gi succesiunea lezelor
i
Fig, 142. Sch.elxe uflei mat?ife cu acliufle succeslvS.

t
il Asa cum a fost stabilit de autor, procedeul de calcul 9i construire a
1, formei'semifabricatului se tletermini, mai mult sau mai pufin, pe bazaposi-
bilitatii de deplasare a metalului dirl. zora racortlbrii la co$uri spre perelii
]
lateraii ai cut:iei. ln fig. ll0 este prezerlt^ld' zona tle limitare a Jolosirii
cliferitelor cazwi de ambutisate a citiilor pltrate gi dreptunghiulare. A;a
c:um a rezttlf,at tlin experienla practici, nerespectarea deosebirilor metodelor
de calcul gi a zonelol 1or de folosire conduce 1a greqeli 9i insuccese.
ln functie de taportulB_H t trebuie si se foloseasci una tlin urmitoarele
trei posibilitili de ca1cu1 qi de construire a semifabricatului: pentru
}'ig, l4l. Aabutisarea h;lte
ilil1 banda a pleselor halte
succesivd alit! ' <0,t2, metoda lui B. P. Zvorono (fig. 110, IIa); pentru 0'17<
drqrtunghiulare de in5ltime mici, ambutisate intr-o singurS. operafie, <- R.' H <0,4, nretoda AWF (fig. I I0, 11r,); pentru =!- > O,q, metoda
B- H
constau in urmitoarele: autorului (fie. I10.' IIJ.
1) verificarea posibilititii ambutisirii intr-o singuri operalie; Prima' rfretode permite obginerea cutiilor scunde lir5.- retezarea ulte-
2) construirea conturului semifabricatului plan 9i calculul dimensiu- rioare a marginilor.' Pentru aceasta este necesar ca semifabricatul s[ aibl
nilor acestuia; o srosime unlIormd, iocurile dintre poanson 9i placa activ6 s[ fie uniforme,
3) verificarea graduki tle deformare !a collurile cutiei dul)[ coeficien]ii s" iir ifabricatu I si fie"iixat 1,recis, muchiile de ambutisare s[ Iie unse uni-
de embutfuare. firrnr.
 233
Tehnologia ;tdqZrii ti matti1drii la rece

T abclltl 85
La a doua metodl, de obicei este necesale tiierea ulterioarS a margi-
nilor piesei, avinrl in vedere faptul ce in acest caz se produce o deplasare Cootletorrlll ,, pontru ombutlsaioa lir colrurl s cutlllor plirate fl.
in3emnati a metalului dit zona coturilor spre pererii laterali, ceea ce ilroptrunghlulare sounile, ambutl3ate itrtl,o'slrr0lrrtr op.rarlo (OLC l0)
m1regte tnl$imea acestora. lntr-o serie de cazrrri Gi.r,a ta :0,25) ,
fi
aceastS. metodE, se poate inlocui cu prima sau unui contur
mai simplu, 1a care, dupd ambutisare, se face",teierea "Llootr"rru"
marginilor piesei.
ln acest caz, este necesare tiierea ulterioari a marginilor.
Gradul de deformare se verifici tlupi coeficienfii de ambutisare 1a
colturile cutiei.
Din analiza deformatiilor care se produc la ambutisarea cutiilor drept-
unghiulare (v. fig. 109), se vede ci perelii laterali suferi nu numai o indoire
simpli, ci au o deformalie mult mai complexi, constind din comprimarea
(scurtarea) elementelor de-a 1ungu1 perimetrului qi alungirea ln direclie
verticali, aceaste defolmarie fiintl maximi tn zona racordirilor 1a colfuri. Coeficienfii tie ambutisare admisibili pentru ambutisarea cutiilor p5.trate
Participarea peretilor laterali ai pieselot dreptunghiulare la defor-
maliile care se produc 1a ambutisare conduce 1a urmi.toarele rezultate sau drepturghiulare ou flan$ nu d.qrind numai de rapoartele f li $,
"i
pozitive: 9i de lifimea relativi a flangei (cu cretterea acesteia, coeficientul de ambu'
1) se obtine o micgorare esenliali a gradului de deformare Ia mcord5- tisare se micgoreazi) .
rile Ia co$uri, in comparalie cu deformaliile 1a ambutisarea pieselor cilin- I-,a prima ambutisate a cutiilor cu flangi, coeficienlii de ambutisare se
drice de aceleagi dimensiuni: pot 1ua mai mici tlectt valorile indicate in tabelul 85,
2) se micgoreazi elorturile tangenliale de compresiune, mirindu-se Albgerea coeficientului de ambutisare dupi tabelul 85 permite evitarea
stabilitatea flangei la lncovoiere gi la formarea cutelor; utilizdrii unui grad de ambutisare necorespunzitor, precum 9i stabilirea
3) prima ambutisare a cutiilor dreptunghiulare se face la o valoare necesitdrii operaliei de calibrare;
mult mai mici a coeJicienlilor de ambutisare 1a colturi, ln comparalie cu
ambutisarea pieselor cilintlrice. i oafuulole tehnologioo la ambutisarea. euliilor pllxate gi'dreptunghiulare
Grailul de deplasare a metaltlui spre perelii laterali depftrde de rapor- inalte tn' msi multo opentii [2z()1,. lntocmirea procesului tehnologic la
ambutisarea cutiilor inilte, ln maf multe operalii, comporti urmitoarele
tul f,; deplasarea metalului conduce la ridicatea gradului de deformare etape:
g1oba1 gi la micgorarea coeficientului d.e aabutisate la colbtri m: |, 1) determinarea formei gi dimensiunilor semilabricatului plan;
pentru cutiile rlrqrtungfuiulare pfu$, la m:0,30-0,32, tn loc de 0,50-0,60 2) calculul preliminar al numirului. operafiilor de ambutisare 9i alege-
rea coeficienrilor tle ambutisare;
la piesele cilindrice.
-Stabilirea
flaagei 9i posibilitatea evitlrii formirii cutelor depinde ln 3) alegerea metodei iie calcu1 tehnologic, iu funclie de parametrii geo-
metrici ai cutiei;
principal de grosimea relativh a rnaterialului j. 4) determinarea formei gi dimensiunilor fazelor de ambutisare, incepind
cu penultima ;
ln tabelul 85 slnt date l..lorile upro*i-ative a1e coeficienfilor tle ambu- 5) stabilirea altor operalii in procesul tehnologic; tunderea marginilor,
tisare peutru cutiile pitrate qi dreptunghiulare scunde, ambutisate intr-o lrcrforarea, tratamentu I ternric etc.
sincurl
-ln oneratie. 6) determinarea forlelor tle calcul pe operalii.
cai,ul imbutisirii uuor metale mai pulin plastibe (OI,C 2O*25 etc., Determinarea formei 9i dimensiununilor semifabricatului plal se lace
coeflclertiii clc ambutisare trebuie s[ fie 1ua]i 1a limita superioarb, iar la cu metodele gi formulele iridicate la p. 180-184. Dupe aceasta, se deseneaztr
ambutlBarcu nrctalelor mai plastice (aluminiu, OLC I0 etc ). la limita inJe- conturul semifatrricatului tipmiectia verticali a cutiei de au:butisat, lece-
rloatl. Mllrirx(ln tl rareziitd" l{timia semifabricatului. Valorile mai mari
'plttrate, sare pentru stabilirea fazeioi ulteiioare ale procesului tchnologic.
tc r€Iot{ ln ruuhutisar-ca cutiil rr iar cele mai mici la ambutisarea
cutlllor dropl.uughiulurc olungite.
 ,1i:1

234 Tehnoiogia ttdnlari; $i ttattharii la rece Ambatiarea

. Calculul preliminar a1 numlrului de operalii de ambutisare se face dupi

valoarea globali a deformatiilor, necesarl pentrr a transforms. semifabii-
Numai ultima operalie de ambutisare a cutiilor pitrate din semifabri-
cate cilindrice, precum qi a cutiilor dreptunghiulare din seuifabricat oval
catul plan intr-o cutie dreptunghiulari. se face 1a un coelicient de ambutisare mediu mai mare lnma.t : 0,90...0,95.
_ fn acest caz, este avantajos si se loloseasc5 o metodi analogE celei de
1a calculul ambutisirii ln mai multe operalii a pieselor cilindriciclupi coe-
Num[ru1 operafiilor, necesare la ambutisarea in mai multe opera]ii a
pieselor cle forma cutiilor, se poate determina cu ajutorul datelor din tabelul
ficienlii de ambutisare. Ace;ti coeficienli reprezinti un raport lntre lungimea 86, ln lunclie de mirimea coelicientului de ambutisare g7obal ms1 gi de
perimetrului piesei ambutisate gi perimetrul sernilabricatului
grosimea telativi a semiJabricatului f .t00.ro ,*.S0.
,r : d,- :nd, . o., : d" : nd"
Valoarea limiti a coeJicientului de ambutisare reprezint6 raportul irrtre l'abalul 8A
lungimea perimetrului celei mai mici piese, care se poate ambirtisa intr-o
Numdlul oporarlllor dc ambutlsare penlru cutlllc dreltunUhlularc in luDcllo
singuri operafie, gi lungimea conturului semifabricatului sau lungimea peri- do ooollolentttl globel ilc $rnbullsare
metrului piesei oblinuti la operalia anterioari.
La ambutisarea cutiilor dreptunghiulare, problema este mai compli-
cati datoritS faptului ci forma geometrich a conturului sernifabricatului
este alta decit cea a piesei. Din acest motiv, repartilia delormaliilor pe con-
tur este neuniformi, cu toate ci deformalia rcztltanlb" medie este aceeagi:
lungimea conturului se?hifdbricatlr,lui se micgoreazd gi, ejunge egald. cw perime- 0,40- 0,45 0,43 - 0,44 0,45-0,50 0 ,47
-0,53
0,32- 0,39 0,34-0,42 0,313-0,44 0,s8-0,46
tru! cutiei. 0,25- 0,30 0,27 0,28 0,34 0,30
-0,32 -0,36
Pentru determinarea preliminarS a numirului opetafiilor de ambuti- 0,20 -0,24 0,22 -0,26 0 ,24 -0,27 0,25 -0,25
sare sint admise unele simplificiri 1a calculul lungimii conturu'lui. A5a,
de exemplu, la calculul lungimii conturului pieselor de forma cutiilor, in
majoritatea cazurilot razele de racortlare 1a colfuri pot sb nu fie luate ln
consitlerafie, iar lungimea conturului oval se poate asimila cu lungimea Dup5. cleterminarea num5rului de operafii, se electueazi ca1cu1u1 dimen-
unui cerc, al cErui diametru este egal cu semisuma axelor elipsei. siunilor pe faze, incepind de 1a penultima fazi,, care este mult mai preten-
Pentru cazutile de bazl de ambutisare a pieselor de forma cutiilor ln !ioasi.
mai multe operafii, valoarea g1oba16 a deformaliei se exprimi cu ajutorul I,a tragerea cilindrului in pitrat sau a ovalului in dreptunghi, gradul
urmi.torilor coelicierf i: de deformare este neuniform pe perimetrul piesei. Delormalia este miniml
1) Ia ambutisarea cutiilor pitrare (BxB) din semifabricat circular cu la collurile cutiei ;i maximE. la mijlocul laturilor.
diametrul D De aceea, este necesar sl se fac5. un calcul la laza n-\ (ultima ambuti-
nsr:#: t,zt B,
:
sare) dup6 gradul de deformare mediu pe contur, caracterizat prin coefici-
entul de ambutisare mediu
2) la ambutisarea cutiilor drqrtunghiulare (,4 x B) din semifabricatcirculai
mOl': '';D- : t o, A.
2(A-B) _, B B-O
ln,rcd: ,,inlrb*,'
43
'Zl 2D- ;
3) la ambutisarea cutiilor dreptunghiulare (l X B) din semifd.bricat o.r,al
2lA1-B) _1o.7 de unde ll
* st-_
_ ,6.5p1-81 _ , ,., A-tB
L+ K . - 0.43 r

1 .57 m^,,!
fir condiliile in care se ia in consirlerare neunilormitatea deformaliei
aceqti coeficienli sint comparabili cu coeficienlii de ambutisare de 1a piesele Rezulti ci slgeata arcului va Ii
cilindrice, verificati ln practici de-a lungul ani1or1.

" 'st *"'"

M"t"d" al" colcul, lntroalusl de unii autoli, pe baza u4ui diametru convenrioral (t o''trr "
-,
l,-Rr -0,58: I tl tlrr
$(:o$dllr condliln (le ognlltate o supfsferelor, nu cste colectll, (leoalece lungin1ea conturuhi
llgutllor rl$ foflult ,{cotnctricit dlforltit rnr corcsfrlrdc cclcloli snproferl.), ln :rfflrir r'lc rtcoasta,
,trotodo locorltlt crlcrllc coftpllcntc. t
'5?
tttttod
 236 Tebnologia ftafiAr;i ti matr;tArii la rcce t
ln fig.. I43 este piezentate diagrama trasatl de autor, in ca.re se di fu f.ig. lM slnt prezentate fuei
varialia mirimii b, in funcfie de raza relativb, la co$uri f, gi numirul de metode de ambutisare in mai multe
operalii prevE zut pentru ambutisare. Cu cregterea numdrului operariilor, operatii a cutiilor pitrate, avind &
ecruisarea metalului gi coelicienlii de ambutisare se miresc. Iorme diferite a1e fazelor interme- (,
rliare infunclie de raportul !.
B
ltn
Prima metodi se caracterizeazi.
prin aceea c6, la fazele intermedi-
are, semilabricatul are lormi cilin-
drici, care se transformi la ultima E
operalie in cutie pltrate,
t,;
Ca urmare a greuterilor tehno- s-
logice gi a neunilormitllii defor-
maliilor 1a transformarea cilindrului .Ec
in pltrat, aceasti metod6 se utili-
zeazh, pentlt ambutisarea cutiilor
E&
cu grosime relativ *rr" ' . 100 > 2)
[
9i distan!5. relativ mici intre perelii o ,ii
laterali Dr6 10S.
L,a o valoare mai mare a lui
66, se produce pierderea stabilitllii, Qr6

Fig. 143, Depentlerra merimii Do de raportul

formarea cutelor Ei ruperea materi- iv
t Si nutudrut atn.
alului. In cazul ambutislrii cutiilor
butisarilo! efectuate (1,4) cu raze de racordare mult mai mari (.E
la coIluri lr:2,0..,0,4B), se poate Et
Valoarea de calcul a coeficiealilor la ultima ambutisare este, pentru .face ambutisarea gi pentru grosimi Er
cutiile pAtrate, mmea: 0,90...0,93; iar pentru cele dreptunghiulare m*"4: relativ mai mici, dar neapirat in
,-0,91...0,95. !d;

Semifabricat
condifiile Ao< 10S. u-

Amb.1

Amb.2
Metodele de calcul tehnologic.la ambutisarea.in mai multe operalii, A doua metodi presupune o 5;
g:ltru cutiile pitrate Si dreptunghiulare, sint diJerite gi pentru aceista ele 1u/
ambutisare mai ugoari 1a ultima 6s
se analizeazi separat. operalie, deoarece la faza n-l Si
Amb[tisarea ln mai multe opemlii a eutiilor pdtmte inalte. !a am- n-2 piesa are deja o formd pEtrat5.
butisarea cutiilor pitrate, forma piesei 1a tazeTe intermediare este de cu racordlri mari 1a colfuri gi un
r-egull cilinclricl, care ,ia_ 1a tltima sau la penultima opera]ie o formi oarecare joc lntre perEi. Aceasti
de cutie petratd sau de butoi. metodE se ttilizeaz pentru o gro-
Calculul preliminar al num5.rului de operalii se face cu'ajutoml tabe- sime relativ mici a materialului E
a
Iului t$, <lirnensiunile la penultima operalie (fazi) se determini conform (zr!.100>11.
schenrci (lc mai jos, iar dimensiunile la lazele intermediare de ambutisare IBJ E

se deternriuil pe baza coeficienlilor de ambutisare pentru piese cilindrice Pentru determinarea razelor de
th
(v. tnlxrlul (t4).
racordare la co$uri se introduceml-
Cnk,ultrlc tclrnokrgicc iii stabilirea lormei piesei pentru diferite faze rimea de calcul Br, <B. o;
rlopltrrl rk grorirrut rclttivrl a rrntcrialului |, lfXt, i', .fiurcfie <1e care rc- Fr

rttltl rr rlrrlrllit,rrt.c rruri ttrrru ttrr rrlri lricil o scrui.[ulrriettrrlrri picsci. 1r,,:
"
t'-10'11-1 -<9s.
0,207
 2tl TeLnologia staqdrii i matrifitii la rece

Distanfa intre pereli b.o, la tltima operalie, se ia alir diagrama din

Iig. 1rt3 in luncfie de raportul I Ei de numErul operafiilor de ambutisare.
A treia metodE prin aceea U fur"tu n-l gi, n-2
piesa are o forlni de""patrulater_
""."","ri'r"rre
cu iaturile ugor"aconvexe (Dr: BS), ceea
ce uqureaz6 ambutisarea la lazele n-| qi n. '
Aceaste metoal5 se utilizeazi pentru ambutisarea cutiilor cu grosime
telativ mici i*.fOO<f ). Execulia matrilelor ln acest caz este lnsd, mai
tB ) .?
,1r51

complicati gi mai scump5,.

. M9t9d1 a iloua gi a.treia se pot utiliza gi in cazul unei grosimi relative
mai mici, dar cu condilia ca i, si se micgoieze gi numirul de operalii si se
mereasci.
. Ir.a toate metodele, calcule1e incep cu determinarea dimensiuailor gi
stabilirea formei 1a penultima operalie (z-1).
Pentru micgorarea deformaliilor gi ugurarea procesului cle ambutisare la
ultima operafie, la penultil,, operalie piesa trebuie sl rezulte cu fundul plan,
t-recetea de la fund la.perelii laterali ficindu-se printr-o tegire la 45., cu raze
tr.ig. 145. ForEa lurtlirlui la
de racordare mari (fig. 145). dilerite faze ale ambutisate
Succesiunea calculului gi formulele ttilizate pentru ambutisarea ln mai
multe operafii a cutiilor petrate inalte sint trecute ln tabelul 87.
Calculele indicate se referE 1a ambutisarea pe prese cu dublu efect sau
la prese cu manivel5., cu perni de amodizare, - -
Ambulisarea cutiilot pe prese automate cu mai multe pozilii trebuie
si se faci du1fr a doua metodi, pentru care se recomandl o fazi suflimentarl
pentru a rerluce gradul de deformare gi a micgora bnl b^*ti D,_: etc.
Ambutisarea in mai multe opemrii a eutiilor dreptunghiulare inalte.
La ambutisarea cutiilgr. dreptunghiulare se deosebesc doui cizuri ln ce pri-
vegte succesiuuea modificirii formei piesei pentru iliferite faze de tledormare.
1 Semifabricatul este oval; la prima qi urmltoarele operafii, piesa
rezulti ovali, la ultima dreptunghiulari.
2, Semifabricatul este- circular; la prima operatie piesa rezulti cilintlricl,
la urm5.toarele ova16, iar la ultima j dreptunghiulara.
Primul caz se iutilnegte la ambutisarea cutiilor <lreptunghiulare cu
raportul laturilor A : 821,2; a1 doilea 1a ambutisarea culiilor cu raportul
laturilor A : 8<1,15, precum qi la lnillimi - relativ mari, pentru cari sint
necessrre mai mult de trei operafii.
Itozele de ambutisare se stabilesc pe baza metodei elaborate de autor,
le core portca ingustE se considerb ca fiind o jum6tate tlintr-o cutie pitrati,
.Celcttlclc tehnologice;i stabilirea lormei pentru fiecare fazl depind de Fig. la anrbu-
146. Succesiu[ea fazelot
,Irollmft
' rolativlt a senr ilnlrlicatrrlu i tisarea in mal multe operatii a cutiil,,r
,lreptunghiulare (pentru diferite rr-
lrr flg, l4(l sint prczctrtntc trci uretod.e peutru ambutisarea ln mai multe poarte S:.B):
ol)0r0lll o cutiilol rlrqrturtghlu lnro pentru cliferlte mpoa*e -'.!-. I- pcntrtr D<50S;II - p.Drru 60 S<d<t00
/II - pcutlu S;
r>t00 s
 240 Tchnologia yat4itii 1i tattiSA i le tcc 241

Tdbcl,ttl A7 Tabelul 87 (co[tinuare)

Fomulole ll snoooslufle& oalculolor le rmbutluroa h mat multc.olcrorll Formulcle 6l procedeul d€ @lcul
|r eutlllor p[ttaa. taalto lllehent€lc crc trcbtric

,Dlene4tele csle trcbuie

ForEulel€ li pipcedc{l de calcul

I,ilinrea 1a laza n-2 B4-r:Bq-rt2b1-1 u F2- L6t-7r upl

(pentru 7,:4)
Grosimea relatlvl.

o^-,-tf!u,;+
Dlaaet t Beralfabrl-
cetulul (pe4tru D, c
: t.BV E"lIEo: - o,::il*l-- lEfr i; o:ri +0,707(B-Bdf
^

Dirxousiulea ale csl-

Raza, la. faza n-3 R6n_r:0,5 Dssnlml:
cul uoghirlai{ 8yt50S 0,58 +bn+bn_r
Bc<B -

Distatr,a lltre faze Dfl 8S

^r lrrllimea cutiei Ir:1,05-1,10 Ir'i{I16 - ina.l}imea dir deseo)

Razele la Iaza ?r- I

(petrultima) ^B'bn
"n-r Abr '
R7r-r:0,5 Blbq Rsn_r:0 ,5 B y -l ba 2 ll.dl1ri!!,ee 7a laza n-|
Rrrtu1x2'5 r (petrulttfla)

l"'-'"''""
Ltriimes le faza B : tudlrirrea la prima arr-
rr-1
a-,: B+2 bn B +2b- butisare (fazele ?r- 2 HF Hn-,-0,2s(2 - +) +o,et :t- @t+0,s2 /)
sau n-B)

Jacul la colluti (i11- t: b*+0,4lr- tt: bn*o,41 t-

chslv S)
-0,207 B -0,207 Bxr

mn:0,65-0,7 E",- "". R,.n-l

:
0,5 Bfl_l+ rn_l
14 laza fi,2
-
Rrn-, R., Rorn:R4-rrb
_p

P-. "to-r.
:0 ,5D eem'tnt ,r-t : ,fia_r ' l. Dimelsiurea 6, se ia lr lurcrie de,mpottul plio1ul pfocedeu)
mn-t:O
f {rcotr" "no -a -
,55 -0 ,6 (peutru al doilea procedeu) Si de rumdrul de ambutlsdrl (v. fig. 143).
2, Coeflcleqii tr\: rna; rnfl-r se iau dir tabelul pentru arntutlsoreo pleselor cllludrlco
(v. tabelu! 64).
3. Se perrnitc prccizarcrr dil[eusiuuilor cfllculute l& $tolrlliro[ Ic r]ulc grufiod o flrzclof.
I)lttlltth lntro ftrre b,1: Rv o-.r- Run-, 6a-r -9 ' 10 S 4. l,rocc(lccle (lc a[butisele amintite sc pot utlllzo 0l lu corul uIlcl groshul trilotlvo
nurl l1rorl o nrutcrhhhrl decit cele date llr totcl.

l6 r lr.[1..,!. tl rntri|lr!. h ro!r'

 ir" cazrtl apliclrii primei metotie, se'n ifabricatul .li pt"iu, obtiuute la Tebel,ttl 88

fur"l" ioiur-"d'iare, au'forme ovald, constlnil din dou6 semicer-curi 9i doui rorr[[lolo il suoocslulrotr cnloultllul Ia orrliutlaarea ln nol trrultc opcr&rii o ontlllor '
i"t"ii La cutiile cu inilfime relativi mare sau cu laturile apropiate piilrn lc ltrnllo
"rtrf"f". semifabricatul uiilizat poate avea.formd' c.ircularh' Aceasth
a1"i"*irri, Eordulele .i @lctl
Ploc€deul de
",
*"toaa totoiEte numai atunci cind materialul are o grosime relativi' mare Dl.Ddt(le c.re trebuic

It3t . tOO > Z],) irr distanla intrepere]i este mic5 6,, <10S. in cazul ambutisErii
""

i'itlUo. ar"jt cu raze de racordare.- la co$uri suJicient de nari

"gUiulare
(ri-=Ol,Z.. 'd,4f)] Glosimea relativd
aceasta metodi se poate :utiliza 9i pentru o grosime rela-
iive mai mici. dar cind 6, <10S.
A doua metodi se utilizeazi pentru grosimi relative mai mici Diametrul convenlio_
b> L.100 > I 11. Aceasta conduce la o imbunltdlire a condiliilor de ambu- tral al semifat]ricatu-
l1:.i
D,"*:tfiV@
tB) l/:rlt:Yd)
iirur" to ultima operalie, deoarece la taz'ele ra--,I qi 1a
-uneori ^n-2
piesele
Lungimea semilabli
a."pt""grriuiati cu raze mati de racordaie la co$uri' in legittri cu catului
r_:Ds.,.+lA-B)
""Jrr-i
o""u"tr- ." iit.of,uce dimensiunea tle ca1cu1 Br<B'
Valoarea 1ui 6, se ia din diagrama din fig. 1tE, in functie de raportui L5liurea senilabrica-
A_B
ti-D*n,"--' I LB 2\H-o,43r) A-2r
tulu i A_2y
i"' li a" numlrul de operalii de ambutisare' -
Dir."rlriu,r"u az se determini cu ajutorul coeficientului de proporfio-
tnlitate a fazelor
*: n-,
r, A., Razele seflifabricatll_ lr:0,5 l( o,25(L2*It )- LRI
hi K-2 Rp
ln care 1( qi Z sint rlimensiunile sernifabricatului oval. Ro-0,5 Dsen
Metoda aceasta este simpli, tehnologici, putind fi ugor aplicati pentru
coustruirea matritelor.
A treia metotl[ se utilizeazS. pentru ambutisarea cutiilor cu grosime Coeficicfltul de pro- t{- lJ
relativi mici (a ' toO = f). Caracteristic la aceasti metodS' este faptul ci portionalitate a Iaze-
L-A
rriesa obtirrut4' i lazele i-t si n-Z reprezinti un patrulater alungit cu
'L^ l"o, bombate (r,,:8S)', ceea ce ttqttrcazi condiliile de ambrrtisare
h "iit" oenultima'operatie. in acelagi tinrp, construirea matrirei, in Distaflo l[tre faze Dr:ar ( l0 S Dz:aa ( l0 S b^:8 S; a,r- x,D$
"iti-r'.;
---- caz. esti acompticati
acest 9i greu de, realizaL '
A doua si treia metoril ie pot folosi ;i pentru o grosime relativl mai
,,,i.e, i*a cL coldif ia micqoriril lui 6", ilegind un numlt mai mare de Dinrensiulea uDghiu- ,ri 50 s
operalii. latd de calcu I 8!,l < B
Lo toate metodele, calctlul fazelor incepe cu determinarea dimensiunilot
si -lorntei uiesei La, fat'a n-l (pcuultima) .
'- - ,{ii..i"iii,i"o calculclor qi lorntuletd necesare pentru ambutisarea in mai It,-n-rr- 82 -f
br
tttttltc opcr*tii l cutiilor dieptunghiulare siut tlate in tabelul 88' 8 D" --2
-"-Eoidutoili r,r"zentnte se rdlerit-ln attrbutisarcn pe presc cu dubli acliurre -
Rozulc la trza ,-l Itb- _:o,'lJ1b ItuL_r'o,5 By4- b ll!),t_L-2,5 t
'ntattivc'll, cu pcrllil de atltortizarc'
1l ln-liroro ctr -Artt
*' tr"n-f
ilffi ptlprrn 1, utlurni[ do l', l, Ku$lkov ['17],
Ti+-
/
 ,,W

Tehxologa ,taqArii ti matritdii la rcce

Tabelul 88 (continuare) Ambutisarea cutiilor la prese automate cu mai multe pozirii se reco-
!.ordulele 9i pi'r(j.dcrl de @lol mandi si se faci dupi. a doua metodi, 1a care se indicl prevederea unei ope,
Dleuertcle carc trebuie rarii suplimentare pefltru a micgora gadul de deformate qi a reduce dimeni
siunile Dr; bn-tj bn-zi atu; arr-t; q.r.*2 etc.
Jocrl la colt (irc1u- *:bnlO,41t- t:bn*O,41 v- La ambutisarea in mai mwlle oflata.lii a. pi,eselor oaale , semifabricatul ate
siv S) *0,207 B
-0,207 B!
formi circularl sau ovall 1at6, ca1culele ficindu-se cu formulele utilizate la
mn:o,65-0,7 cutiile dreptunghiulare inalte.
Bn-l: B +2 an-
Stabilirea formei piesei 1a diferite faze de ambutisate se face luiqd ln
Dnnensiurile fazei Bn-r:2 Rxo-' Brt- B+2atu :B+2 bn.lt considerare impingerea metalului din diferite locuri ca urmare a curbutii
,t-1 rliferite. Gradui di deformare (coeficientul de ambutisare) pe tot couturul
A"-t:A*2 b" A"-,:A +2 b" Avt:A *2 bn
piesei rimtne lnsi constant peitru faza (operafia) consideratd.
_R,
F'azele la faz^ ,L-2 Ro^n- Roo_rlbo_, Cu alte cuvinte, ralortul ixtre raza de curburd a conturului l,a faza n
gi raza de curburd conuenlionald la Jaza n--1 , PenLru arclagi inl'erual' de conlur
jtrasati din acelaqi centiu), trebuie sd. Jie coistant pe tot conturul (fig. 147).
DistaEla itrtre faze _\-R^ --R,-n-7 bo-r: Rto-r- Run-, Dz-r:9- 10 S ,,
: ,,
sau _Lll : I!!.
rtg lzu b" R"a
a -R" I in cazul ln care fazele au o configurafie concentric[, se ob]in defecte de
- R on-, ambutisare a$a cum se vede in fig, 148.
i
Bn-r:2 R6o-, B n-2: B +2lan+ Bn-2- B +2 \an+ an-l) I,a ambutisarea cutiilor drqrtunghiulare qi de formi mai complexd se
Dimensiunile la faza ttlilizeazd uneori metoda lnchlziiii flanqei (v,'p. 305) qi rlcirea funclului gi
n-2 A n-z: An_,:A +2(bn+ An-z:A *2lbn*bn-) i
:A+2(bn+bn-)
xn-t-
Jocul la colf ti raza : 1-*'-, . n., i
tkn_r
,Ryn-2 se aletefirini
gralic
B o_,
^
2
Razele la lazele n-2 R6n_"- 1!6.m1-3
Si'tN-3
R, _, |:

+0,70?(B- B!) ii
I
A t ":2 1lo-. -i 1il
Diflledsiunile la Iazir -l (A B)
B n-a: B n +2(atu 1-

Distafra i4tre faze , A"-"- A

""_r:-----i-"-,
I{uzele f (tze1or obtinlrte * | I Ron-,; R"n-, Fig. 147. Succesiutea fazelor la ahbutisatea Fig 148. Stabilftea hcorectd. o
pe cole groflcd I in roai Eulte operalii a cutiiloi ovale fazelor 9i defectelot care rezultlt
!'!'t'1l,,]-jl.1l'-: lll=11-",, perelilor, Cu aceasti. metodi se poate obrine o adincime de ambutisars
lndltlnrflr ll{rclot
lndlllnl(nr 11L,x0,88 Il , "-"x0,8( ll'"-' flrare, {iind posibila reriufllarea uneori la ambutisaree tu mai multe opera}ll,
rVrrld. Vozl l,rtlxrlul tl7. Neajtrnsul acestei metode este productivitatea sclzutfl; flu este, de asenlcneo i
-,l.'-''':t
 I

Ambttisarea
Tehtologia ttanfii; ti ndtriarii ia re.e

rezolvat[ problem& ungerii, fiind experimentat5. doar arnbutisarea aliajelor Ordonatele curbelor l-Itrl irdic[ n.rlriurea relativi I srrprafelei pe
de aluminiu ti magneziu, care nu necesite temperaturi de tncllzire ridicati. care;e exercit, aplsatea poansonultli, iar segmetrtele de tleasnpra acestota -
Calculele telurologice sint complet deosebite fall de cele prezentate iiipialata liberh a semifabricatului exprimate..iu procente.. Cele tnai at'arr-
mai sus. tu-ioui" litrolii ai, pu,ct de vedere al parametrilor geometrici_;i al coud-ifiilor
Cutiile dreptunghiulare rle dimensiuui mici cu pereli subliri pot fi aJ o-tirti"oi", peitru piese de Jormi cilindrici, sint date de curba 7; cele
ohfinute;i prin extrudare rlin semifahricat tnai gros la o singrrri. cursi. a -'--- putin avantijoase,
in.i peltru piese de formi couici, siut date de curba 1Il'
"piescl6r etr fo]rnc in lreptc.I)in ca,uza varietilii qlti tl
presei. Aceasti rnetodd este foarte productivi., insh. nu poate fi aplicati decit lmbutisaroa 1
pentru materiale cu plasticitate foarte ridicati, cum ar Ji aluminiul gi alia- uieselor cu forme in trepte, este greu de glsit o metodi unici
"""r"i"*iteUi -lazelor tehnologice 1a anrhutisare.
iele sale. ,lc "i;;iil,1" a ioui",
"" ,,r'trl,itiri ttut ui" siabilit. rlacl piesa in trepte se poate ambutisa
Tahnologia aml)ulislrii pieselor dc revolulio de forml crmplexil. Din
categtrria pi'eselor de revolulie de formi complexl .[ac parte piesele cave, irrtr-o singuri operalie -(utiliziud unul sat mai multe poansoalle) sau nece-
avind fr.rlne ln trepte, conice, sferice, parabolice etc. Ambutisarea piesetor siti
'-^-- mai multe <,rPeratrt.
cu aceste forme este mai complicatS. declt ambutisarea pieselor cilindrice. i;i;";;tcrr, i" ofrti"e urrnr,toml procedeu aproximativ: se determinh
Particularitatea ambutisirii acestor piese constb in aceea cI o parte la inceput raportul lntre in[$imea piesei qi diametrul treptei minime f ;i
importanti. a supralelei piesei supusS deformlrii nu este rezematd. niii de apoi, din tabelul 65 se afli uumlrul necesar de operafii' Astfel, -pentru piesa
poalrson gi nici de placa activl, ceea ce cteeazE, evident, pericolul apari]iei
burduTirilor, cutelor etc. din fig. 150, se stabilette pe[tru grosimea semiJabricatului ] ' tOO >0,4,
* ambutisarea
cd poate {i l'cutd intr-o singure opera}ie'
-i;;;;;i;toti.atii tttt"i piese il trepte ln citeva operafii, num6ru1 9i
."""oio"o u"".tora se determini prin'num5ru1 de lrepte, cu condilia ca
i"&-i"i*iii J" pentru fiecate treapti' se nu depigeascl limitele
---"-i;;b";;;;a
indicate ^-U"tl.ur"
in tabelul 64.
:-t1'--r'=1- pieselor cu forme in trepte trebuie respectate urmatoarele
rFTr\iw}, --"-i.
regu 1i:
Corrtrlrot oiesei se imparte in elemente interioare 9i exterioare' I-'a
nffi-D<n*Az
irr"",,,_rt 1l- f""" ,ributis"rua eiementelor interioare 9i apoi a celor exterioare.
"/"
t00
lA.] trld1 f.t.itii., oferagie se execute flanga (fig l5l)'

0/'2

Irig. 150. Ambutlsaren unci piese

ia trepte Apero/ioJ
fi,.{. I49. Mitrinrea relntivtr c suDrafctei tibere
il npEsatd de ctc re tul de refinerc la anrt n- 0puoln2
tisareo plcselor de difetite fomre

lrt inccPutul arlbutislrii, apisarca se exerciti. asupra nrijlocrrlui

--.-" ,lll
ionl lJll"., Iu
llol)rl(,utll i, Provociud o strhlicre localil a nraterialulu i.'
., _
Irorlbilll.fltcn dc oporille o cuiclor se cnroctcrizeaz[ rrritr rntr.rimca rela- f ig. 151. Succesiuue& onlhntisirii
tlv[ Blruprrloiol [ihere do lllhno /, t nom lfabricotulu I (fig. la9), lrnei piesc ln treptc
lpu(t!1J W,o!,uA
2n8
!'c!19!9qit rtn litii ti itttr|irii ld fte
lr] amrmite cazuri,_ sc an.rbutiseazir la inceput forma inilialE a pro-
-._ _2, picsci,
Iilului <lelimitati de porfiuni drepte gi lnclinate cu racorcliri miri,
iar forrna deJinitivi a piesei (cu colfuri, convexit5ri etc.) se obline la rltima
operatie.
3. I,a fiecare operafie se trage in cavitatea matrifei cantitatea de metal
:reccsari pentru a .[i deformatd Ia operafia urmltoare. pentru a prer-eni apa-
I'ig. 152. Exeftple de arnbutisare a unor plese cu coflfigulalie co1nplexi
rilia rupturilor din catza lipsei tle material, la uuele piese se recomandl s5, se
prevad5. de la inceptt un surplus de material de 3-5o/" peste ce1 calcuiat.
I,a ambutisarea pieselor cu lorme ln tlq)te cu flangi 1ati, trebuie res-
pectate legulile expuse la piesele cu flangi lati.
ln fig. 152 slnt prezeotate clteva exempie de ambutisare a unor piese
complexe, care ilustreazi regulile enunlate mai sus.
Amhutisarea pieselor sleriee gi parabolice. I,a ambutisarea pieselor de
forml sferici. (semisferici) coefici&tul de ambutisare este constant gi egal,
pctrtru orice diametru, m:0,71.
Cu toate ci acest coeficient este mare ln comparatie cu coeficienfii
pentru ambutisarea cilindrici, ambutisarea slerice este mult mai grea,
deoarecc cea mai mare parte a supralefei semifabricatului rimlne nefixati
yi formeazl upor burduguri 9i ondulalii (v. fig. 149). ln fig. 153, este pre-
zcntotlt o piesi sferici cu ondulalii mari, rezultate din cauza ap6sirii de
rctitterc lrrsuficiente.
I
. Petrtru r evita aparitia cutelor, este rlecesar si se utilizeze p15ci ile am-
lxttlntle cu .torrrc speciale gi clenrente de refinere puternice, care sd per-
tttltll fittlrulererr li tragerea corcctlt u ntaterialului la ambutisare
Analiza ilelonnaliilor gi tensiunilor lt ambutisarca picsclor slcr icc qi
curbe, ln matrife cu rnuchii speciale sau cu dubli indoirc t nruchiilor, aratiL
ci aceastS. ambutisare se deosebette substallrial de arnbntisarea pieselor
cilitdrice, deoarece muchiile speciale de ambutisare couduc la o sporirc
substanfial[ a eforturilor de intindere a materialului ln direclie radial[ fi
raicgoreazi deformalii1e de compresiuue taugenliali. Cu toate acestea, rezis-
Fig. 153. Cute,si ondulalii la anbutisarca sferlc[
cu apxsarea de relinete micx, cu joc mare intte
placa ale cnbutisate ii elemelltul de retiaele.
tenla flanpi la deformare creqte Ioarte mult, dar cresc qi elorturile de intil-
dere radial5. ln secfiunea periculoasi.
Rezulti deci, ci cele mai bune condilii pentru ambutisarea sfericA tn
matrile cu muchii speciale vor fi asigurate de metalele cu rezistenfS. gi plasti-
citate ridicate.
Recoacerea prealabili sa11 recoacerea prea devreme intre operalii inrXu-
tifesc condiliile de arntrutisare datoritS, reducerii rezistenlei metalultri.
Necunoaqterea particularitililor 1a ambutisarea sferici in matrile cu
muchii speciale de ambutisare colstituie de cele mai multe ori cauza rebu-
turilor neprev5zute ln produelie, ,,justificate" in mod eronat pe seama pro-
prietifilor slabe aie materialului supus ambutislrii.
Pe clnd coeficientul de ambutisare 1a piesele sferice (semisferice) este
constant gi nu arata ln ce mdsuri se poate realiza ambutisarea, grosimea
relativE a a semilabricaiului are o importan e hot[iltoare pentru calitatea
D
ambutisirii. Cu cit valoarea -l g51smn1 micd, cu atit se produc mai ugor
cute in procesul de ambutisare.
Pentru |'100>3
D
ambutisarea unei piese semisferice poate Ii flcutl
fir5, ap6.sare de relinere, prin formare illtr-o matrire cu cavitate inchisl.
Pentru j.100>0,5 este necesartr apS.sarea rle refinere sau o dubllt
D
ambutisare (cu ambutisarea invers a rnarginilor).
 '|w

Teh'ologia {tafiarii fi mdtri\rii la rece 251

Pentru -!f) <0,5 se utilizeazi matrire cu muchii speciale de ambuti-

. 100

serc (fig. 154) seu ambutisarcl cu iutoarcerea margirrilor.

ln itrclustria bunurilor de consum se utllizeazl ambutisarea succesivi
'a mai rnultor foi de tabli (2-3 straturi), pentru piese de formi cavi com-

Iris. 156, Aftbutisarea cu lfldoile dublir a semifabricaftrluil

z scneha hatriteir I- strc.esiinea dcfornrcliitor {1_4)

Fig. 154. Mattile Penlru multor t)piroho /

anbutisarea sfe1fue cll aju-
torul unei pl6ci cu neivuri ot99
de ambutisare
0pen/tb2
nlex6. de tipul castroanelor, Iarfuriilor, capacelor etc., din materiale cu
grosimea de b,4-0.45 mm (fig. 155).
Pe llngi laptul ci asigure o productivitate -de trei ori mai mare, aceast[
rnetodi asi'sura o calitate superi6arE a produselor, deoarece un semifabricat
Ii" ti"i foi'.r" o rigiclitate ;io stabilitate mult mai ridicat6, piesa rezultind
"liri cute 9i ondulalii.
Acest nrocedeu de ambutisate ln mai multe straturi l;i poate g5si.apli-
-in-"nrirtr""iia
de masini pentru realizarea pieselor care nu necesiti o
".."
r"-.;il p.* iidlcate sau icolo untle rlimeusiunile de asamblare se oblin la
nltima operatie.
Pcntiu ambutisarea pieselor mari, cu grosige mice se utilizeazd lrr
t,,.of n*-f-rutirliii iu matriie cu elemente pentru.refinerea materialului, ambu-
iinnrco trr rnrr,trilc speciaie cu <Iubld indoire (fig' 156)'
lrr.ocqlcul. tulicat urteori pentru conjectionarea pieselor de formi sferici 0perolbi
*t tri'riir"ii"i''t,'lii, rt,t buti"aiea sernifabricatului intr-o formI lnn*-poate
trq>te, Flg' 157. i;ozele ale anbBtisare l.r fflhricorea corpulul unul fiu rle aritonrohll
I *uiiiiri- A" , t,,'r[ (otreriltie) petttnt obginerea conturului continut"
ii'ii"ii,,iii,,ii,i'iii,,'"iiioil ,tiri,arutuI rirore de defecte (grosime neuniformtr ' _ln unele cazuri, pentru inl5turarea accstor defectc sc executtr r: opcrolic
0ttt6, urtuo'Ils trqrtelor nehrtlnrc ttc,)' suplimentartr prirr rulare.
 lld

?5, Tehnologid ,tt,1nl;iti; ti atr;l|ii la rcce

Rezultate p1i pung se obfin prin metoda ambntisS.rii inverse (cu intoar- tn fig. 159 este prezentat un alt procedeu de ambutisare a pieselor
cerea. piesei), l.olositi.la confe4ionarea pieselor de fomr5 parabolicd. (ex. conice cu adincime mici qi diametru mare (pentm llmpi reflectoare), reali-
frrur^i pertru automobil etc.), Iig. 157. zat cu ajutorul unei matrile cu element pentru relinerea materialului, avlnd
In 1,rrezent. acest procedeu este inlocuit de rnatrifarea lidrarrlici, care Iorma conici.
l)ermite se se oblind piese in una sau doui opera!ii. Ambutisarea acestui tip de piese se porte rca7iza, de asemenea, gi prin
Ambuxisarea piesrlor de formii eonieii. Procesul de ambutisare a pieselor matrilare hidraulicl.
.
conice decurge.ln mod diferit, in funclie de inillimea relativi,, conicilatea gi Ambwtisarea pieselor conice cu ad.incimi m.edii se exectti, in cea rnai urare
grosimea relativi a materialului. parte a cazurilor intr-o singuri operalie. Numai ln cazul unei grosimi rela-
Din punct de vedere tehnologic, piesele conice se lmpart in patru tipuri: tive mici gi la piesele cu flangi sint necesare doti-trei operalii de ambutisare.
1) srunde, cu lnigimea relativi mic5. :0, . ' . 0,25 cu con mare,
*
gefleratoarea ficind tn unghi cu verticala de 50-80..
2) med.ii, cu ln61limea rela tiva .l! :O ,5. . . 0,7, cu conicitate medie, ge-
neratoarea ficind un unghi de 15--45',
$ inatfe
-
cu inil;imea rclativS. mare
] >O,S.u con mic, generatoarea
fi.clnd un unghi mai mic de 10',
4) tnalte, cu vlrf asculit, cu in6$ime relativ5. mare, dar cu conicitate
mare qi cu unghi pini la 40'.
Iig. 158. Ambutisaiea co- lrig. 159. Aubutisarea unui ltig. 160. Succesiurea afltbutisirii
, Ambutisarea pieselor conice, ca si in cazulpieselor
ds faptul ci presiunea poansonului
-
sferice, este ir.greunat[ 1lie5 ll1tr_-o placd active cu con larg cu aiutorul
ambutisale
unui pi€selor colice cu pereri subriri
il1€l de apdsare cirorlar, ql difefen]tr mare la fuEd $i la
se transmite 1a lnceput unei suprafele uervBri de
mici ln centrul semifabricatului, provoclnd o intindere iocali importintE'a eonic vllf
materia_lu1ui, urreori ruplndt-l. In p1us, o mare parte din suprafila semifa- ' elor clin material relativ gro, I t . 100>2,51,
bricatului rdmine firi sprij in gi formeazi ugor cute. pres
.lu cazul amf,utrsaflr
I,a ambutisarea pieselor conice inalte gi asculite se ttilizeazd. coeficienli \D )
ambutisarea se poate Iace firi apesare de refinere, intocmai ca Ia piesele
convenlionaii de ambutisare luafi iu raport cu diametrul mediu ctlindriie. I-.a sfirgitul cursei de lucru a matrilei este necesarE calibrarea
P1ese1.
I"a rcalizarca pieselor conice de grosime mici, cu dilerenli mare intre
diametrul fundului 9i diametrul pirfii superioare, Ia inceput se face ambu-
r"d: d':!!i
tisarea unei..forme rotunjite mai simple, cu suprafala egal5. iu suprafala piesei
in care: d
finite. Irr firnl se executh forma piesei in urma unei operalii de calibrare
d. diametrul mic a1 conului;
(f ig. 160).
d, - diarnetrul mare al conului. Awbutisarea lieselor conice ad.i.nci (inalte) se face in citeva operalii suc-
cesive. Procedeul cel mai des folosit este ambutisarea in mai rnulte operafii
-
Pentru piesele conice scunde cu diametru mare nu are sens s[ se faci sucesive a unei piese ln trepte, a1 cirui contur se inscrie in conturufpieiei
calculul fazelor gi dimensiunilor de ambutisare. finite, urmati la sllrgit de o operalie de calibrare pentru a obline forma finali
Ambwtisarca piesehr conice scunde este lngreuiati. de faptul ci gradul a piesei date (fig. 161, a).
cle deformare a1 semifabricatului este mic (exceptlnd locurile adiacente Acest procedeu necesit[ un num5.r mare de opera]ii gi tlu asigutS, o su-
tnuchiilor rotunjite ale poansonului) qi, din aceastl cauz-6, piesa ambutisat6 prafajl netedi a piesei, motiv pentru care se inlocuiegte treptat cu un alt
,,se dezarcuiette" (revine elastic) 9i igi pierde forma. ln acest scop, este procedeu, la care, 1a lnceptt, se ambutiseazi un sernifabricat astfel, ca
flecesar $tt se mS.reasc6 apdsarea dispozitir,.ului de re]inere a materialului suprafala acestuia si fie ega15 sau ceva mai mare decit aceea a piesei finite,
l)entru n Iuvoriza aparifia ulror elorturi ile lntindere ln semifabricat, care iar dimensiutile bordurii sl lie egale cu t[imcnsinuile piesei la baza corurtti.
rl1 deplpcruclt liurita de elasticitate a materialului, utilizlnd pentru aceasta tn continuare, la fiecare fazn (opirafie) se arnbutiseazi. trcl)tat toatiL l)arterr
ltt$trlro (:rl rrruchii s1rcclo,la dc rnrhutisare (fig. 158). corlicl a piesei (fig. 161, 6).
254 Tebaolo&ia ttdnldrii ti matttArii la rece

Coelicientii de ambutisare, atit pentru primul cit 9i pentru a1 doilea

pro""a"o,
' se determinl pe baza- rliame'trului irediu 9i se lari din'tabelul 89.
ir., fig. 162 este prezentat un exemplrt de obJilere ralionall a ulei
piese irralfe cu dileren,ti mare itttre diametrul inlerior 9i cel superior.

c)
6342----
t26a,l- 17ro/n /
@260,1-
02a0+--
,Ol70l

lrig. 161. Succcsiufea aobutisirii pieselor collicc adlnci: L)nro/ro J

a prNcdeul ulLutisarii in treptei 0 - procedeu i trcptate o n{rltimii ( ul!i; . - e*Eplu dc.lrLuti lrig. 162. Sllccesiurea aurLutisilrii unui con adltrc
- 1
€crest.ri

Iabelul 39
e,ocllotclrrti dc flntlruliEaro Dctrtru plcsc (orlioo ili{ltc

d,n ni d,1 - diametrLll la aubutis.lrea cutefltd 9i respectiv l4 cea anterioa!5.

Pieselecolice lnalte cu diferenti. mici intre diametre se lecomandi a

sc exccuta prin arnbutisarea trunchiului de con direct tlintr-un semifabricat
cilindtic cu fundul bombat'(Iig. 163)'
l'rtrcrlcul ambutisirii directe (fig. 163, a) se ttilizeaz\ pentru rnateriale
lutll llr(nrsc, ior rurl)rttisarca irrversir ]fig. 163, D) peltru nrateriale nrai sub'
tlrl, lirrtrortttl dirttrc rlitntctttrl ttttrc r;i diantetrul rnic pcttttu a doua operafie
ilc uttrbutl'Jrtrc, lrr luucfic dc gros-itttcia rclutivtr a ruatcrialului, se poatc lno trlg. l03, A llnltisrler urrui pahar Cl)lllc (lilrtr'tltnll cjlilxhi(: qtl lull(lnl lollrLot:
dht tnbolul fX). d - Anrbutl!(rc dlr$tdr l, _ ntr,ltrrti$re lrvcftn
 $:
n

256 Tehnok;gia tt"lniAii t; mdtrtAri; la rece

Tabelul 90 Caleulele lehnologicc la ambutisarea cu sublierea perelilor (traqerea).

Ilulorhl inlrc diarrrelrul
Se ,nlmette tragere procedeul modificlrii dimensiuniloi unui semifa'bricit
mic ti diflmolrul rrruo {l plosclor uorrtuo I cav sau plin, prin micgorarea secliunii transversa Ie m icaorarea diametrului
- a sirmei. a tuburilol,
tr a groslmu perelilor (tragerea profiiurilor, a tevilor,
a cartugelor etc.).
Tragerea se utilizeazi ca procedeu de an.rbutisare, 1a care are loc mic-
qorarea grosimii perefilor, datoriti faptului c[ jocul intre placa de ambuti_

dr - diametrul 1a prima ambutisare

in fig. 164 este indicat5. ordinea Jazelor 1a ambutisarea unui capac cu

forml conici in trepte.
ln fig. 165 este prezentat procedeul confecli.oairii pieselor conice in
trepte, priu gituirc 12241.

lig. 165. Schenra ahbutisdrii cu gituire

sare_gi poanson este mai mic decit grosimea materialului. in acest fel, se
produce o reducere a grosimii nraterialului, precurn qi o oarecare micsoiare-i
drametrulur rnterror ti exterior. Dupi cum deformalia principali este reduce-
rea grosimii materialului ginu miclorarea diametrului interior. i" calcule i
constd.era ce dlametrul remine cor1stalrt.
- Numirul operaliilor la ambutisarea cu sub!ierea materialului se deter-
min5..in lulclie de gradul rle deformare adruilibil, .are se calcuteaz5 cu
.fornrula
E: rJitl-!": 5'-'-'" :7
- tit ,,
Fa. t S,
'
in care: 52 . gi S,, reprez.intd grosimea perefilor inainte gi dup; tragere,
ln mm:
Fo_rSiFu aria secliunii t-ransrrersale inainte gi dup{
l..ig. 164. Succesiunea ambutis6rii ul1oi degetat cu foflua couice ln trepte tragere, ln mmz.
NumSrul operaf iilor de ambutisare se determini cu formula
La executatea pieselor conice firi fund, uneori este indicat s[ se utilizeze
turntrilorm dirr pibl (cu iltoarcerea margiuilor pentru a rezulta conul) sau, "" lg 5r Ig S,
lrentru couicitltri rrrici, m recomaudl s[ se foloseascl procedeul gltuirii unei . 100
tovl, 100 -- ii

l, * lrirt,rror ti llrirrlt.iur li r((r

 -t

ln ca1cu1e1e tehnologice, 1a ambutisarea cu sublierea materialului, se

pot folosi coeficienli de ambutisare a cdror mirime se cletermini cu relalia
mu:;''
-s-

Valorile medii aie gradului de deformare gi a1e coeficienli1or d.e ambu-

tisare slnt date ln tabelul 91.
Tabelul 91

Gradul de delormaro modlu E ti oootleiolrii do subri€ro ,??, la ambutisatea cu Eubrlerea

pororllor, ln Yo

Fig. 166. Scherna ambutishrii cu sub-

,ierea giosimii materialului la trecerea
prir dou6 pldci ale ambrtisare

la confeclionarea tuburilor de cartuge, care au pereli subfiri, se aplici

tragelea simultar:i cu ajutorul a dou[ sau trei p15ci d.e tragere cu sub]ierea
treptath a perelilor (Iig. 166). Grat1ul de deformare global, oblinut ln acest
caz, -este mai mare decit la ambutisarea obignuiti lntr-o singurE. matritl". s.=21
In fig. 167 este prezentatl ambutisarea succesivi a unui tub, cu sub-
tierea peretilor, iat ln Iig. 168, procesul tle matrilare a unei piese tubulare. Fig. 167. Succesiu[ea amb11tisxrii, cu
Calcu1u1 dimensiunilor semilabricatului, pentru tiecarc f.az\", este dat sflbtierea grosifilii materialului (tra-
in literatura de strictl specialitate, unde se indicd particularitilile ambuti- gerc), unui ftb de otel
sdrii succesive pentru aceste caztri, ln veclerea obfinerii piesei cu caracte-
risticile cerute.
Ambutisarea cu sublierea peretilor a unor piese lungi cu diametru mic 0136'!:
prezinti" o serie de avar*aje:
1) posibilitatea obtinerii uuui grad mai mare de deformare fatd de
arnbutisarea obignuitl gi, datoritl acestui fapt, num6ru1 necesar de faze *
(operatii) este mai mic;
2) ttlilizarea unor matrile simple gi ieftine, constlnd din elemeute
schimbabile {poansoane, p15ci de ambutisare) ;
3) posibilitatea realizdtii pieselor pe prese cu simp16 acfiune, cate se
pot artomaliza complet.
fnconvenientul acestui procedeu consti tn faptul c5, ln cazul ambuti-
SU ; s,
Ns 77, *Y "'"-\10"r p
n,\
!4a

i.o
1S

sltii in mai multe operatii, este necesar un tratament intermediar de recoa- ).9t0-,

\htr
.5

cere (v. pp. 167 qi 168).

Noul procedeu de ,,ambutisare complexE" nu prezinti acest inconvenient.
I& ocest nou procedeu apar doud feluri de deformalii o micgorare impor-
- pcretilor [14].
'^Sq
torrttl n cllnrnetrului de anrbutisare 6i reducerea grosimii li'lg. 108. Succcsluneo otttlllrll uuol Dlc6o tll,lll(!0
 Tebnolog,ia ;tdnfitii ti m.lrrilArii la re.e

ln acest caz, gt^d1;'l de deformare se determire luind in consideralie in dupi nltima fazh" de ambutisate;
care d, este diametrul exterior a1 piesei
modilicarea simultan[ a grosimii materialului ;i a diametrului semiJabri- D diametrul semifabricatului;
catului lna, m, mi - coelicienrii de ambutisare pe operalii, a ciror mS.rime se
E:M:l-m.v4a, - determin[ clin tabelul 64.
Coeficientul global ile subliere se calcuTeazd" cu expresia

in care m este coeficientul de ambutisare a1 pieselor cilindrice (v. tabe- fr tt: fryt. fr,t2. ffi ttl, : +
1u1 64) ;
zr, coeficientul de subliere a materialului, care are valoarea in care S, este grosimea perelilor la ultima arnbutisare;
" - 0,5-0,7 pentru ofel qi alami qi 0,6-0,75 pentru aluminiu. S0 grosimea semifabricatului (fundului semifabricatului) ;
Datorit5 combinirii celor dou[ tipuri de deforma]ii, S.A. Valiev a ')ny1t 114y2, rzs.-
coeficienlii de subliere pe operalii: pentru orel qi alaml
- egali cu 0,5-0,7, pentru aluminiu 0,6-0,75.
reu5it si elaboreze o metodi de ambutisare, prin care numlru1 operafiilor
se ieduce de dou6, trei ori, crelnd astfel un proces de ambutisare in douE. Coeficientul global total va fi
operalii, chiar f5r[ si
mai Jie nevoie de recoacerea materialului' mott-- m'm'-- df!''
in fig. 169 este prezrntat procesul tehnologic de oblinere a unei piese
din otel iu diametrul tle 60 mm gi grosimea de 1,5 mm, prin ambutisare Din conditia de egalitate a volumelor semifabricatului gi a1 piesei
in pairu operafii, precum gi procesul tehnologic de oblinere a aceleiagi finite, se determini
piese ln doui operalii. I
in fig. 170 este prezentate scherira Iazelot de ambutisare a piesei din
iig. 169 ln doui operalii.
Cu acest procedeu se pot executa piese cilindrice avind inlllimea
[, ,s(: +)l-,+ +]
h-(2...s)d. in care d este diametrul piesei finite;
h, inLTlimea piesei dupi retezarea marginilor.
- pent l 7n Vi m,, valorile admisibile corespunzltoare, cu ajuto-
Stabilind
rul deforma;iei globale (coeficientului g1oba1 total) se poate stabili num5.rul
operaliilor necesare operaliei de,,ambutisare complex6.".
In ultimii ani. pentru matrirarea pieselor inalte de diametru mic a
inceput si se foloseascS. o metodd avansat5 de extruziune la rece, realizati
ln una-dou6 curse de lucru a1e presei. Uneori, acest procedeu se asociaztr cu
operalia de tragere.
Tehnologia ambutisirii picselor mari de torml Gomplexd, ln aceast[

qffiwp categorie de piese intri piesele de caroserii (cabine, aripi etc.), obrinute
prin arnbutisarea din tabli de grosime mic[. Caracteristica acestor piese
este forma 1or complicatE, asimetrici ($ig. 171), fapt care lace ca procesul
tehnologic si prezinte unele particularitili deosebite.
I-,a ambutisarea acestor piese complexe asimetrice, mlrimea deforma-
fiilor este dileritd ln locuri diferite.
Irlg, 100, Anrbutisarea in patru qi in doua !'ig, 170. Schema arubutisdrii lr1 Pentru a obfine o asemenea piesl compiexl dintr-un semilabricat plan
opelatii dou6 operatii este necesar si se creeze condilii diferite de curgere a metalului pe conturul
semifabricatului: ln anumite locuri si se favorizeze deplasarea metalului
Nuru[rul opera]iilor de ambutisare se determini pe baza coeficientului de sub inelul de apisare, in altele se se frineze aceast[ dqrlasare, Iolosind
de otnlrutisore global, a clrci expresie este rnuchii speciale de ambutisare la placa de ambutisare sa,u 1a inelul de ap6sare.
in irajoritatea cazurilor, *'utri1"l" de ambutisare pentru pieseft mari
mt':lttt'tlt\t''lltt' : jr' de caroserii slnt prevdzute cu unul ti uneori cu dotrll sou chier cu ttei
rlnduri de muchii speciale de ambutisare,
 Tehnl<tgia ttanldt;i ti matrilii; ld /e&
Apisarea putemicetti Jrinarea semifabricatului 1a muchiile de ambuti
sare creeaz o rezistenfi mai mare la trecerea metalului pe sub inelul de
relinere gi creeazS. astfel condilii mai bune de tragere a semifabricatului
pe poanson, realizind clefo nnarea pe toate suprafafa acestuia.
in acest mod se utilizeazi mai
bine proprietllile de plasticitate a1e
materialului, ca urmare a deformlrii
pir;ii centrale a semifabricatulu i pe
seama srrbtierii materialului.
I-,a inceputul procesului de am-
butisare a pieselor de forml complexi,
poansonul face contact cu semifabri-
catul doar in citeva locuri, cea mai
rnare parte a semifabricatului gisin-
du-se in afara contactului cu plrtile
active ale matritei. Aceast6 supra.fall
,llberd" a semifabricatului, supusl Ia
eforturi de con.rpresiune tangenliale,
poate lornra cu ugurinli crrte:i on-
dulalii la arnbul isare. Compresiunea
tangenliala se poale micgora dacE se
miresc sutrstantial elorturile de intin-
dere.
Utilizarea muchiilor ile ambutisa-
're limiteazd aparifia cutelor qi ondula-
fiilor, ca urrlare a faptultri c[ ner-
vurile create astfel in llanga semifabri-
- t7t. piese de automobil obridute
Fig- pri,1 catului miresc rigiclitatea piesei'
natrilare: I.a ambutisarea pieselor tle form;
d - a,ipei b - panour ilin ratn cornplexa, cle obicei metalul flangei
nu se trage complet de sub ine1u1 de
refinere, ci rimine sub acesta plni 1a sfirgitul ambutiserii, dupb care se
executi t[ierea marginilor. Din acest motiv, este necesar si se prevadl
un adaos mult mai mare, ceea ce creeazd un collsum mare tle material.
Cregterea tensiunilor de lntintlere 1a ambutisarea pieselor complexe
petmite si se reduci substanlial revenirile elastice dupE ambutisare, in
special dupi tiierea marginilor flanqei.
Datoriti nesimetriei gi formei complexe a pieselor, precum gi ueuni-
Iormitdlii deformaliilor in dilerite locuri a1e semifabricatului, ffi este
posibil s[ se Joloseascl ln aceste cazuri coeficienlii de ambutisare de la
piesele cilindrice pentru a aprecia mirimea rlefonlaliilor.
l)c rcgull, ambutisarca acestor piese se face intr-o singur[ opera]ie
ltontrtt tt ttnigtttn o colitate sttpcrioariu a slq:lrafefelor, pe care nu stnt penlise
ovcllttlnl(! (lflrc cc or' lxrtetu olt rqr&rit r1<:1r r4rcrutiikr itttt:rnrtxl iarc ln cazttl
rtlt!l)ulilHllrll ?rr rrrni rr[rlt$ oJxrrnfii.
Avind in vedere varietatea mare de piese de caroserie, ptecum gi modi-
ficarea continui a Jormei acestora, plni ln prezent nu a fost creatE o metodii
unici de calcul tehnologic. Cu toate acestea, in urma cetcet} rilor efectuate
asupra ambutisdrii pieselor de automobil t1151, t1561, precum qi pe baza
generalizirii experienlei din industrie [138], au fost stabilite unele inclica]ii
tehnologice foarte importante.
In scopul tipizdrii procesului tehnologic de fabricalie prin matrilare a
pieselor d.e caroserie, intr-o serie cle !5.ri s-a intocmit o clasificare tehno-
logici a acestor piese de .tormi complexE.
In S.U.A., Comitetul pentru problemele de matrilare a intocmit o
clasificare a pieselor dup6 complexitatea de realizare a Jormei acestora,
Din acest punct de vedere, au fost stabilite tapte grupe tehnologice ilusttate
cu exemple de piese caracteristice. Prima grup5. cuprinde piesele obtinute
prin lndoire gi rSsfrlngerea marginilor, a doua priu lndoire gi ambutisare
cu adincime mic5., a treia, a patra gi a citcea - ambutisare arllnc5.
cu parametri diferili, a gasea gi a gaptea prin -prin
ambutisare cu formarea
unor ondulalii mari. -
Complexitatea tehnologicI a pieseior se apreciazS. prin mirimea intin-
derii relative tn zona cel mai puternic deformatE a semifabricatuluil). Aceasti
apreciere nu este sulicient d-e corecti, deoarece 1a ambutisarea pieselor de
formi complexi are 1oc o stare de solicitare p1afle ti m axiali. Aga cum a
ardtat A. D. Tomlenov l24$l, fu acest caz se creeazi o stabilitate ridicati
in timpul deformirii plastice, ln conilifiile micgorbrii grosimii materialului.
Ca rez:ultat, valoarea critici a intensitilii deformaliei, la care se produce
I pierderm stabilitilii, este de douE ori mai mare declt 1a solicitarea de
lntindere axialE.
O alti clasificare oarec[m deosebit5, lnzat\ pe experien a uzinelor de
automobile clin U.R.S.S., a fost alcituiti de V. V. Serepiev [138]. Aceasta
confine gapte grupe 9i 12 subgrupe rle piese de automobil, care se deosebesc
prin complexitatea formei 9i particularititile alcituirii fazelor d.e ambutisare.
AlcEtuirea fazelor de ambutisare pentru piesele mati, de formd complexi,
se Iace ln trmitoarea succesiune [138]:
1) rleterminarea poziliei piesei h ma1.rif}.;
2) corectarea tehnologici a formei piesei la faza de ambutisare res-
pectivd ;
3) determina.rea mirimii qi d.ispunerea adaosurilor tehnologice;
4) d.eterminarea formei qi dispunerea tlecuplrilor gi ferestrelor;
5) alegerea formei suprafetei de aplsare a matrifei;
6) stabilirea numdrului gi dispunerea muchiilor (nerr,'urilor) speciale
de ambutisare:
7) alegerea metodei de pozilionare a materialului 1a f.iecare lazb, ln partc.
ln continuare, se dau clteva indicalii sumare ln legEturi cu motlul de
alcittrire a lazeTor tle ambutisare [138].
I o cl($lficorc rrrrlogir pcntrn plcsc de outomobll dlrl olclnrl sovkrllcc o ,oBl crcotll dc
I,l, I). l{ogoz [23!1.
 feh,tologia Jta4atii ti matti\ii la *Le
Pozi[ia piesei in malrild trebuie si fie optimi gi si rispundi la urmi.-
toarele cerinte:sd. permit5. intrarea poansonului in placa activi; sI se asigure
o adlncime de ambutisare pe cit posibil mai micd; semifabricatul si aibi
o suprafafl de contact clt mai mare cu poansonul, pentru care este necesar
ca fotma suprafelei inelului de apisare si aibi forma supraf+i inlelioare
a poansonului; se nu permite tragerea metalului in lateral prin partea supe-
Fig. 172. Alegerea poziriei piesei lI1 ll1atril6:
a - secliurea aripei ; , - pozi tia in itiau tn ba&ita i . - su(esiunea ttaserii se ifsbriohr ru i
Dc poatrsor; I - rnc,itrare. airrJer a 15'l: re-rv - Dozltiite p@trsonurui in pr@e$r
sT*ltl*
rioard a poansonului; si asigure o apd,sare uniformi a inelului de presiune
asupra pldcii de ambutisare.
In !.ig. 172 este aretat modul de alegere a poziliei piesei in rr,atri|d
pentru o aripl de automobil.
Rotirea axei piesei cu 15" inlSturl intinderea neuniJormi a semifabri-
catului de sub inelul de ap5.sare, creind astfel aceleagi condilii de deplasare
a metalului.
Forma fiesei l,a faza respectitd de ambutisare trebuie si corespundi pe
cit posibil iu forma piesei finite. ln cazttl unei forme a piesei insuficient
de tehnologici, forma Ia faza de ambutisare trebuie astlel modificatl, incit
s[ se lmbuntr-tl]eascI condi]iile de deformare a materialului in vederea ob]i-
netil piesei. In acest scop se stabilesc poziJil rrrai avantajoase pentru diferite
po4luni ale piesei, se stabilesc treceri mai line ln locul celor brugte, pre-
scrllt1d roze rle racordare mai ulari (dac[ acestea slnt posibile).
lu flg, lTlt este prezerrtot[ o sicgiune printr-o faii de imbutisare a
pqnoulul ltrtclior dirr fa![ (dc lt urr automobil) (v. fig. 171, ]), la care,
prntru I fl lrorlhiltl ombutlrnrcr, $-n nrodificat pozilia lrr spalirr a aplr[-
toarei gi a platformei. in<loirea aperitoarei pini la pozilia necesari se
face la una din operatiile urm[toare.
Md.rimea gi disfunerea adaosurilor tehnologice <lepinde de gradul necesor
de frinare a semifabricatului sub inelul tle apisare, de forma qi clispunerea
suprafelei de ap6sare, de condiliile de realizare a tIierii ulterioare a mar-
ginilor.
Fig. 173. Sectirnea prineipalS printr-ojaziol"rrr-rttr"""" a petroului din fati al
itt !.ig- 774 sint prezentate diferite procedee de cregtere a intensitllii
frinirii flanqei sub inelul de apisare:
mbrirea forlei de apisare (fig. 174, a);
- mdrirea 16!imii flanqei lt.ig. 174, b);
1
- folosirea muchiilor speciale (de frlnare) de ambutisare (tig. 174, cl;
. -..._ Jolosirea unor borduri pentru tragerea materialului (tig. 174, d.),
Primul procedeu este cel mai rispindit, dar nu cond.uce intotdeauna
la rcalizarea scopului propug; al doilea procetleu conduce la ufl coflsum
mai mare de metal; al treilea gi al patrulea slnt cele mai indicate.
I Mdriqea adaosului tehnologic depinde de numirul nervurilor de ambu-
tisare, reprezentlnd peotru,o nervurl aproximativ 30-40 mm pe o patte,
pentru doui. rlnduri de nervuri 60-70 mm 9i pentru trei rinduri 80-100 mnt
pe o parte.
Cu toate acestea, mlrimea adaosului tehnologic depinde in mare mtr sur6
de pozifia liniei rle decupare Ei de posibilitatea de amplasare a muchiei
de t6iere a qtanlei (fig. 175).
In cazuri separate de complexitate deosebiti, Iorma piesei matritate
conduce la necesitatea prevederii rtxor adaosuri niult mai mari.
Ulilizarea decultd.rilor tehnol,ogice este reclamat[ de lmbunltl]irea con-
diliilor de obginere a urror adincituri sau ridic[turl looete pe .enms tragetii
materialului <le Ia mijloc spre marginile sernifabricatului. De obicei, decu-
parea Ierestrelor se lace simultan cu ambutisarea 1oca11. Decuphrile tehno-
logice sau crestiturile se fac irr acele locuri a1e semifabricatului, care ulte-
rior se inlituri, fiind arnplasate in regiunile in care se produc cele mai
mari solicitlri ln semifabricat.
Fig, 174. Difelite procedee ale ciegtere a intensitSlii Fig. 175. Porriunea tle lucfu a
frfidrii deplasdrii Ilartei sut elemeotul ile apdsare matrt e de retezat
in fig. 176 este prezertate o tazll de ambutisare a migtii radiatorului,
cu cresteturi tn locurile in care vor fi ulterior Jerestre.
_
Treb'ie si se ia mE suri pentru a se evita aparlJia cutelor gi a ruperilor
1a Jerestrele lnguste; ln acest scop, se recomandi si se faci nu una, c1 douE
trei decupiri.
Alegerea form,ei sufraJelei de a,pdsa,re a matrilei d,e ambuti,sare permite sI
se micgoreze adincimea de ambutisare, si se micgoreze ailaosul teh:rologic,
si se rea.lizeze o indoire lini a semifabricatului la apisarea acestuia pe placa
activl gi sE se ugureze condi]iile de tragere a semiJabricatului tlupd forma
poansonulu i.
Pentru a rezolva corect problema aceasta, este necesarl o bogati expe-
rien|5, practici: se recomandi si se foloseascd motlele tle ghips. "
Numdrul, si d.isfiunerea muckiitror d,e frdnare depind cle gtadul de comple-
xitote a -formei pie'sei de ambutisat qi "de necesiiatea creErii uuei porliuni
ctt iutolsititc rnai ridicatE a frin[rii in flangd. Deatinalia gi diferite procetlee
rlc frlrrrrr: silrt date mai sus (v. fi1,. 174\.
Iltlllzrrrcrr rrcrvurilor lmuihiitorl de frlnare la ambutisarea pieselor ile
Ionntr contplexir pcnnite sh ec lltrgiascd srrbstanlial iutervalul de reglare
a apeserii de refinere, pe cind la matrileIe firi asemenea nenrrri, intervalul
de reglare a apiserii de relinere este mic gi poate si ducl fie la aparilia
cutelor, Iie la ruperea materialului.
Forma gi dimensiunile nervurilor de frinare a materialului vor Ji anali-
zate mai jos.
Fig. 176. Fazi' de atubrtisare a m69tii radia- !ig. 177. M.etu4e de cmbutisare ctt suporfi
torului, cu crestituri pentft1 uFurarea alef orr]1brii de apxsarc ieglabili
uDei
Iig. 178. Schema 35ezi1ii supo4itol leglabili pe conturul poan-
soDuhri (a) 9i taticlia for1ei de apiscre pe flarSd /b)
in ultima vreme, all .fopt elaborate procedee de reglare a elortului de
apisare
- diferiti in diverse locuri aIe elementului d.e aplsate asupra flanqei.
lnIig. 177 este prezentali o matuifi. de ambutisare previzutl cu suportii
/, care se pot regli in lne$!ne. Deasupra 1or, pe capetele. sferice, -se agaztr
rama din ioi de'placaj Z.'Aceaste rami constituie un elemeut elastic de
apasare, cu aj,utor-ul cereia se poate obline o presiune de apS.sare tliferitl,
duoi
' incum se resleazi in timea coloanelor /.
fig. 178,"4 este prez'entati schema de dispunere a stqrorlilttr pe cott-
turul poansonului de ambutisare, iar in fig. 178, D varialia tpls6rii asupra
flanqei sem ifabricatu hr i ln urma regl[rii inlll]imii stryorJ:ilor,
 Ttbnologia ttan?tii Si maiiatii ld rcc
Neajunsul elementului rigid de aplsare cu muchii speciale de Irinare
provine din faptul ci iutensitatea frindrii deplasdrii flingei este practic
constante pe toat5, lungimea cursei de
ale lucru a presei. Acest hcru
lucru este foarte
itrlpgrtant de avut h vedere, deoarece, la slirSitul cursei, aceasti frlnare
trebrrie sE fie mai puternici decit la inceput. in acest scop, se utilizeaztr
Irig. 179. Procedee de rnerire a fo4ei de ap5sate a elemefltrlui de reji_
nere la. sflrgitul cursei de lucrul
a - cu ajuto l dispozitivtrtuj cu pm.; ,s- _c.g ci i!d.i pneutuatici; c _ fixcr€a tijelor il.
r
dispozit-ive su-plimentare, care permit cresterea acestei frinEri la sfirgitul
cursei (fig. 179).
.Proced.ewl .d,e
pozilionare a ntaterialulu.i la fiecare faz,i in parte inlhrcn-
leazl nu numai mlrimea adaosului tehnologic, ci gi forma fazei de ambutisare,
care trebuie si permiti o pozilionare qi fixare siguri la toate lazele urmltoare,
f5.ri un consurn plea mare de timp pentru agezarea giscoaterea piesei matrifate.
-.- Fxistd
diferite
doui posibilitdli de pozilionire gi orientare a materialului la
faze de ambutisare: orientirea'pe marginile laterale sau pe eventuale
proeminenre gi pozifionarea pe gEuri tehnologlce rsa.lizate la prima operalie
de ambutisare sau la inceput, ln operalie JeparatX. primuf proced6u eite
mai comod qi se preleazi. mai bine pentru mecanizarea gi a^utomatizarea
procesului de matrifare. Al doilea procedeu este -loarte precis, insi necesite
lrrr-tinlp mai indelungat pentru atezarea piesei, nefiind, din acest punct de
vedere, comod pentru mecanizare gi automatizare.
I_n scopul simplilicirii ;i elaboririi formei fazelor de ambutisare pentru
piesele de forrnd complexi.,-se recomandi uneori a se confecrio[a un^model
de ghips.pentru matrira de ambutisat, dupi care se rezolvd toite problemele
tehuoftrgicc anlilltite mai sus. Dupi aceasia, se face desenul fazeloi de ambu-
tisar:_1rc crrre se trec dimensiunile 9i se stabilegte forma cu ajutorul mode-
Itrlui rlc ghips. Metoda este intuitiv[ gi u;ureazi'mult rezolvaria, problemelor
('&rc trl)tu lrr olrfirrerea accstor piese.
Ihctrtplc plivirrrl elahoraref procesuhri tehnologic forma fazelor
pelltlu l)lctll' c(,1(.rctc ([c {rutr)ut(,hil se dau in literaturaAide specialitate
1107, t381,
Pe lingi experienra necesare in elaborarea proceselor tehnologice la
ambutisarea pieselor complexe, de mare importanli este araTiza gtiinlificn
a procesului de ambutisare, din punct de vedere al tensiunilor care apar,
astJel incit se se evite ruperea materialului sau apariria altor deiecte. Pentru
reuqita oblinerii pieselor, este loarte importanti problema alegerii metalului
cu caracteristicile mecanice necesare.
Pentru alegerea metalului cu cele mai bune caracteristici mecanice
pentru ambutisare, pentfll o piesi dati este necesar sE se analizeze starea
de tensiuni gi deformatii, care se produce ln procesul de oblinere a piesei.
I,a ambutisarea pieselor de lormi complexi pot si apari trei feluri de
steri tensionale:
1) stare de tensiuni apropiati de intinderea axiall;
2) lntindere biaxiali sau apropiate de aceasta;
3) intindere gi compresiune.
Starea de tensiuni apropiatd de solicitarea de intindere axiali. este cea
mai pufin convenabili, deoarece metalul -suporti deformalii critice mai
mici ln comparalie cu intinderea biaxiali. In acest caz utilitatea metalului
se poate aprecia p ebaza reztTtatelor obtinute la incercarea de intind.ere axial5.
I,a lntinderea biaxiali (plani), pe misura ambutisi.rii, se produce
sublierea metalului. Valorile deformatiilor critice, 1a care se produce ruperea
materialului, se determind pe baza rezrTtatelor oblinute 1a incercarea hidro-
statich de intindere biaxial[.
ExperienNele efectuate ar ardtat ci procesul de deformare decurge in
condifii bune atunci cind metalul are plasticitate buni qi posedl o capacitate
buni de intirire (ecruisare).
intinderea qi compresiunea constituie o stare de solicitare cu mult mai
avantajoasi. Cu toate acestea, existenla eJorturilor de compresiune poate
provoca cu u;urinfl apariria cutelor qi ondulatiilor. Din acest motirz, starea
de solicitare de intindere 9i compresiune nu permite sA se oblini defornalii
mai mari decit la solicitarea de lntindere biaxiali.
La Institutul de sturliere a maqinilor al Academiei de $tiinte a U.R.S.S.
a fost elaboratS. o metoclici de determinare a stlrii de tensiuni 9i <lefor-
mafii, care se produc [a matri]area pieselor de formb complexE 1115,242).
Conlorm acestei metodici, se determiud deformafiile pe baza urrei refele de
coordonate, dupi care se determinl (sau se scot din tabele) valorile tensiu-
nilor gi intensitatea delormaliilor ir locurile periculoase.
Apoi, cunoscind coelicientul de folosire a plasticitilii metalului, se
calculeazS. valorile critice ale tensiunilor gi deformaliilor, pe baza cirora se
alege metalul de calitatea necesare sau se verifici daci. un raaterial ales
inilial este sau nu corespunzitor.
Calculul stirii de tensiuni gi deformalii se desfigoari in felu1 urmS.tor
u rsl.
lnainte de matrirare, se traseazl pe sernifabricat o relea sub fornta
unor cercuri cu diametrul de 20 rnm. Dqri matrilare,
'
cctcnt ilc tlevin elipsc
sau cercuri cu diametru rnai marc (fig. 180).
 Tehnalogi,t ttnnt:ii; i mtltt;ttuii la recc

MSsurind cu o rigle
.logaritmice axele elipselor L, Si Lr, se calculeaze defonrlaliile h n este un ind.ice'de ecrtisare a materialului, care se determini expe-
care
rimental pe:rtru solicitare de intindere axiall 5i biaxiali.
Pentru soiicitarea de intindere axiali, perrtru z+:0
., -ln ', ; :r=h!,.
eL:n', e2:--O,5m; %:-0,5 n '
Pentru solicitarea de intindere biaxiall, pentru ,rr{':1
*
&a- et:,l : ez: fI ',
mtub* .liliri'ir''. 'a:
'2 n'

h"- Dht aceste ualori se aad,e cd la solicitarea d'e i'ntind'ere biaxiald' taloarea
eif\* maximd a d,eformaliei
-
critice d,e ntinderc este d,e dowd ori mai, mare dectt cea
de intind,ere simbld; deformalia logarilruicd ruaximd d'e reducere a grosimii
materialului este'd,e patiu ori'ma'i inare la starea de sol"ic'itare biaxiald, decit
la cea axiald..
Pentru ugurarea calculelor au Jost alcetuite tabele ajutitoare, cu aju-
torul masinii'electronice de calcul 11151, din care, cunoscind valorile axe-
lor L.-d6foriratiilot
si' L, a1e elipselor, se afl6 defomariile logaritmice e, qi er, intensi-
tatea ir, mirimile rn+ Si ep ldri nici un fe1 de calcule'
Pentru a determina efortul unitar o"
intr-un punct anumit, cunosclnd valoarea de-
formatiei, este necesar s[ existe un grafic
o,:o"G.\ , al metalului din ca.re se matri-
tiaz5. biesa dati si oe care s-au determinat
Iig, 180. Deformarea relelei dupd.robutisare helorniatiile cu ajulorirl relelei de cercuri. Gra-
Iicul se ilcatuiejte pe baza incercirilor hidro-
Cu ajutorul acestor deformalii logaritmice se calculeazd. iuterrsitarea statice de intindere biaxiald 12521.
deformaliei lu continuare, se analizeazl' un exemplu
de calcul a1 stirii de tensiuni gi delormalii
":#U "'* "'"+ ",", a unei aripi tle automobil ZE- 164 (fig. 181) .
fir aceasti, formull, mbrimea er, din coldilia ca volumul si ri.mini Se mdioar6 in patru locuri axele elipselor,
co.ustaut, se exprimd in funclie de J, gi e,. cu aiutorul c5rora se calculeaz[ sau se iau
Starea detensiuni gi delormalii se- cara6terjzeazd. ctt ajutorul mi,rimii m*r din t'abele mErimile de calcul trecute in ta- Fig. 181, Schema urei alipi de
be1u1 92. auto obil
p'*:et' P I'abclul'J2
2erlez - o,'
':-u

Ilozultrfltele prfur calcul 9l misurale

iu eare or. gi- o,, sint telsiunile principale perpeudiculare.
.. Atuuci cind- m*:0 se produie intinderea ixiali, Ia zr*.-l are Ioc o
^rttndere oraxrata unltorme. , kL 1 > nta >0_ intindere biaxialE la m*:_7_ MrNrat€a axelor, md
,
Iorfecare puri, iar pentru rz*aO - intiudere gi compresiune. Folosind Daliilor (rig
m[rimea lla*, se determinl intensitatea critici di deformare pentru starea 18t )
Ll L, \VElt*@n
cle solicitare corespunz6toare 1tc baza corecliei de pieraeie a staUiiiGlil
A 2a,0 20,o 0,325 0,000 0,380 0,600 1,155
uu:.4''lttt;'.a;9J R 28,5 17 ,5 0,347 .- 0, t i.]4 0,350 o,142 1,000
- ' '
c 25,0 I8,0 Q,218 -.- 0, t 05 0,2t8 0,023 1,000
, i;;;; n ro ovltr c{,lfurln cr (xn,fi.klrtrl (kr nrttu rr, 0,tg7 . .0,025
Hrrro rrx!$tn r fort llrtnt rrr*, 2A,O 10,5 0,146 0,N47 r ,004
 ,itr

272 Tebnolog;.1 ttanldt;i ti tt'd ini; ld ftce

pupd cum se vede diu tabelul g2, intensitatea maximi a deformaliilor 2) procedeul practic, bazat pe relalii ingineregti, aproximative, deter-
are loc in zona A. trinate pe baza rlrror valori medii sau experimentale a1e rezistenlei la defor-
Consitlerind coeficientul de utilizare .a. plasticiti!ii metalului 4 :0,9, mare,
se gisette intensitatea critic[ a deformafiei I,a procedeul teoretic, se incepe cu studiul tensiunilor (rezistenla 1a
o'3t deformare) care se produc la ambutisare
e1:91 : :0.42,
r o,9o
:
o (o ill o1r)t eu T I o in
",
ekl2 - N*)
:lJ!:6.36. irrcare o este rezistenra efectivl (tensiunea de curgere) la ambutisare;
zt/;",.1p"{, I ,15 6td, * rezistelfa ideali la ambutisare, flr5 a se lua in considera-
lie pierderile prin frecare qi lncovoiere;
(Valoarea numitorului 2 I |-tn* +0*y se ia rlin tabele) 61r rezistenla la frecare datoriti forlei de apS.sare Q.
Din icul o":o"(e"), construit prin incerciri de intirrdere biaxiali
graf
.
o inc - rezistenla 1a incovoiere.
(f ig. 182) , se determinh oa:45 kgf/nrmr. corespunzitoare inteusitelii de
-
e2 un factor d.e amplificare, tine seami de rezistenla
deformare date. - 1a frecare in cazul alunecEriicare
pe muchia pldcii de ambuti-
Intensitatea criticS. a tensiunilor 6k pentr$ m:0,5 va Ji SAIC.
Un alt procedeu teoretic este b^zat pe analiza sti:li d.e tensiuni 9i
"r:fr: *ih:*, kgr/,,n,. deformalii cu ajutorul metodei caracteristicilor sau liniilor de alunecare.
In literatura releritoare 7a matrilarea 1a rece stnt indicate o serie de
Liruita de rezistenlE va Ii relalii teoretice oblinute prin metodele amintite de cdtre diferifi cerceti.tori:
G. Zaks 1261, I-,. A. $o{man !831, E. A. Popov [151], A. D. Tomlenov
.,-, r (#;)" : * (-.-Ll'"u:3 r ksr/mnr,. tl57l, B. P. Zvorono [255], V. E. Nedorezov [81], I. H. Alexeev [2],
E. J. Isaceucov 431 etc.
fltensitatea critici a tensiunilor gi defolaaliilor la intinderea biaxiali Nefiind posibili prezentarca ln lucrare a acestor metode gi formule,
(m*:l) se face doar trimiterea la aceste surse de informare, pentru a Ji folosite
e'i:2 n:2.0,365:0,730 la nevoie.
;
Diferenla esenliali intre aceste relalii constl numai ln rlgarozitatea
,l:r"[:)" : rt (ffi)'"'':57,0 kgr/,rmr.
nratenratici a anaTizei si aproxim5.rile fEcute. Ele au fost aplicate, ln tleosebi,
pentru analiza probleurelor teoretice a1e fenomenului de ambutisare.
. Relatiile inginere;ti pentru determinarea forlei 1a ambutisare de obicei
_ fu acest fe1, peutm matrilarea aripii de porrresc de la situalia cd. tJorlur'ile ad,mi,sibile tn secliunea periculoasd trebu.ie
autornobil, metalul trebuie si aibi urmitbarele sd. fie naai ruici decit cele de rupere ;i, in consecinlii., forla maximd lentru
caracteristici nrecanice: ambwtisare trebuie sd. fie cw ceaa mai micd d,ecit forla de rupere a lerelihr
0 ql q2 q3 44 q5 q6 ee -
pentru solicitarea de irtirrdere axiald. laterali ai piesei, i,n regiomea d.,in afropierca fundulwi (lt secliunea periculoasd)
rtlg. la2. Diaalama irdependentei ei>O,%: o,231 kgllmmz;
pentru solicitarea de intindere biaxial6 P E ISor 1,
lutersltdlli eforturilor uDitare de
lltcnsitatea def ornra]iilor - oi> 57,3 kgf/mm,.
ei>0.73: it care L lutgimea perimetrului piesei (dupi diametrul mediu);
este
.s grosimea materialului;
23. l)otorminarea lorlelor dr ambulisare 6rt - rezistenla 1a distrugere a metalului datoriti intinderii,
- egali cu (1.1 . ' ' 1,2) or.
fi tr {p strrii de relinere a melerialulu i
Valoarea electivi a tensiunilor ln secliunea periculoasir ;i, irr couse-
Lixlstl doutr procedee pentru determiuarea
cintl, ;i mirirea forfei de ambutisare depind de rezistenfa ruetalului, de
ea forfelor de ambutisare: gradul cle defor.Eare sau de coeficientul de ambutisare, de grosinrea relativ[
l) procedeul
procedeul- teoretic, bozat pe teoria plar
lasticitdtii qi pe determinarea a sc-nrifabricatului, de laza relativl r1e racordare a motrllci;i lroansonului,
tettrlurtllor
rurrllor efective
efcct lu monrentul' ambutistriii; rlc Iolul urgerii etc.

rrir/lr{r,r l l!..
 215
Tehologia ttddA i ti, mattigitii la rece

7'a.bel .l 93 Tabel,ul 94
Valoarca ooelioiertului A1 porttuo prtulre ambutisare a pioEslor cilturilricc diD orol OLC I0 -15
Formulole plaotloe petrtru detoamharee lorrslol la aDbutiEare
Coeflcie!tul nr pehtru coelicienfii ale aabntis$e ,rr
rbul pi€*i

:.100 D
0,45 0,48 0,50 0,52 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80
Cilirdrice fe15 flalq6 Prirna, a doua P:*4Sorht 94 s
ti lrl:lldtoalele P:ftd.rsa?h, 95
5,0 20 0,95 0,85 0,75 0,65 0,60 0,50 o,43 0,35 0,24 0,20
2,0 50 1,10 1,00 0,90 0,80 o,75 0,60 0,50 0,42 0,35 0,25
Cilindrice cu flaag6 leta P!inla P:Ird$orht 96 1,2 83 1,10 1,00 0,90 0,80 0,68 0,56 0,47 0,37 0,30
0,8 125. 1,10 1,00 0,P0, 0,75 0,60 0,50 0,40 0,33
0,5 200 1,10 1,00 0,82 0,67 0,55 0,45 0,36
Codce ti sfelice cu flaatii Prima P:fidh Sarht 96
0,2 500 (zoffi 1,10 0,90 0,75 0,60 0,50 0,40
flrperilor)
P:ttdntScrht 94
0,1 1 000 I,10 0,90 0.75 0,60 0,50
Cutii ovele PllExs, a tlouo
ti urmttosrale P:ftdnsSorhz 95 Nor'd, \erazed,elacotdale&ici(/:4'..6 S), coeliciertul &1se ia cu 5%lnoi ,nare tleclt
htrucltva.
I.aloatea iEtliceta, iar zona rupetilof, se ll1Sregte

Cutii dreptutghiulare scurile P:{2 A+2 B -1,72 /)x q7

(ambutisate htt-o silguri, X S6'i',
operatie) Tabelul, 95
Valoarsa cooliolontului d! petrxlu a iloua ambutisare a pieselor clllnilrloo dh olel OLC 10- 16
Cutii pdttate lEalte (aabuti- Prima, a aloua, Ca la pies€le cllindrice 94 9i 95
sate tu llei ulte opefarli) dtitna P:(4 8-1,72?) s6rhb 98 Eea;;- | crosjEea terari ,,
.rivd , l'a la t.a operafie CoeficieEtu'l fr, lettru coeflclentuI ile aabutisare
sedifa- i de .Ebutisate
oricatu- | cea @i adlnca
Cutii dreptunghiulare lnslte ?riEa, a cloua, Ca la cutlile ovale 94 si 95 lui I S ,^"
(arnbutisate lrr mal multe dttma P:(2 A+2 B-1,72 r)x 98 d, OJ 0,72 0,75 0,78 0,80 0,82 0,85 0,88 0,90 0,92
opelatii) X So7lz ;.r00 |
5,0 i 11 0,85 0,70 0,60 0,50 o,42 0,32 0,28 o,20 0,15 0,12
Si 2,0 I 4 1,I0 0,90 0,75 0,60 0,52 0,42 0,32 0,25 0,20 o,t4
Adbutisarea cu lrlictotatea A doua tl ur- P-1rdn(Sn1- x arhv
per4ilot 1,2 I 2,5 0,90 0,75 0,62 0,52 o,42 0,30 0,25 0,16
groslrr1ii
lhilrice)
tlice)
(piese ci- mttoatele
0,8 I l,s ry 1,19 o,a2 0,70 o,57 0,46 0,35 0,27 0,18
o,s
0,2 |
I o,e
0,3 (zota
1,10 0,90
1,00
0,76
0,85
0,63
0,70
0,50
0,56
o.40
0,44
0,30
0,33
0,20
0,23
Notd. P - Iorte de arrbutisatc, lr1 Lgf;
{si dn- diarretrele piese.lor cilir lrice la opelelia i,ltli ti a doua, corsialetate pe 0,1 I o,r5 ruperilor) 1,10 1,00 0,42 0.68 0,55 0.40 0,30
linia r:xedie (d:4r-S), lr1 tfl,n;
dp
- ilia&etrql ,rri1rirn al pterei conice ti 0,5 ilitr djallet ul piedei sferice, ln rnrrl; Notd. Iaara.ze Eici de racoralate, ds se ia cu 5% 1nai mare declt l.alorile illdicate ln
tlw ll dn, - ilialretlul rdeilir al plesei ovsle dupd priaa ti a doua arnbutisare; talel, iar zoaa ruperilor se meregte purin.
illanrekul extetiot al piesel dupa a r-a aEbutlsare;
AqlB -- lutrgiraea 9i l{riaea cutiei aLeptulghiulale, h mln; Coeficie[rii petrtflr urmrtoarele oberatii ale am]rutisare se iau tot dill acest tabel ln fuIrc]le
demnqi SlD,lroai rEari sau mai mici declt valbarea determiuatl clupb curu un:reari[ I
- raza de racordete la colruri, tE llt&;
s - grosfurea ,raterlalulul, ln !r.ni; l) la enxbutisalea fird recoaceri ifltelmediate se ia mai ,nare (veloarea ile jos cea
Sn-r tl sn groslDrca pctetelul, lnmlriluptr,,-lqi operalii de aBbutisare; urai apropiat6 ale coefictetrtul /?r);
- u! coeilcle[t ce se la tlltr tobelul 94;
hr - 2) la ambutlsarea cu tecoaceri i[tetmediare se ia fiai mic (voloorco dc sus ceo runl
a. - u! coeflcl.tlt cc !c la dln tsbelul 95; opropiat[ de coeficle[tul ]a.
h1 - u! co.flclcrt cr ro 14 dla t belul 96; Docb prlm6 arnbutlso?e este mal fllclt aleclt volo&rea moxlflll[ oil lslLlltt 9l s-o execlltot
ln - u[ coGflciclt o! !! lo dlq tabelul 97; crr u[ coeflcleft de A butlsore ,,t 1naro, oturrcl, pcntru, oce6atl vnlorllc S/D.iOO, gro6lnrllc
,t1 - llll cocflclcrt oa ,o l. dh tobolul 98i lclotlvc S/dr.l00 vor fl hratc Drol rnlcl dcclt colc dhl tol)el.
ht - un coollclort atal cll' 1,0 . . . 1,8 P.trttu ololtrd 0l 1,8-2,26 pe,rtlu otel'
tli{
 I'ebnologia $tdfiAii ti matritirii la rcce Ambutisarea )

Tabell.tl 96 Tabelul 98

Valoarea ooolloletrtului dJ pentnr ambuilsalea piosolor cilindrloe ou llantl lattr din orol OLC Coetioic[l[I /i, pentru ultinra amlutisare a cutillor pdtrete ii droptunghluleru itrdlto dln seml-
labricato oave, olltrdriee 9i ovale (orel OLC I0 -r5)
J-
to -ru . roo -0, e . . . z,oi
{n"'rrro

+
0,55 0,60 o,75

3,0 1,0 10,9 10,83 0,75 0,68 0,56 0,45 0,37

lo,ao
0,23 0,18
2,8 1,1 11,0 10,90 0,83 0,75 0,62 0,50 0,42
10,3'r
0,26 0,20
2,5 0,9 0,82 0,70 0,56 0,46 o,37 0,30
I
1,0 0,90 0,77 0,64 o,52 ) 0,42 0,33 0,25 Nord. Pentru cutiile dreptunghiulate, .rr gi d, se iau egale cu aliaEetnrl Eric al ovalului
2,0 I I,O 0,85 0,70 0,58 I o,tz, 0,37 0,24 la prima ahbutisare.
S S
1,8 1,1 0,95 0,80 0,65 l{0,53. 0,43 0,3$
lJacS prit ele abbuti\Iri se Iac sub lirnita adruisibili, atuaci valorile tt se Pot lua
1,5 (zona
r1 -:l 1,10 0,90 0,75 llq,6'zl- 0,50 o,40
m.Li mici declt ln tabel.
a A
rllpeiilor) 1,0 0,85 I 0;70 0,56 0,45
Pentft iliferite materiale se inirodrc corec!iile necesare.
Noia. Acesti coelicienti se pot folosi 9i pentlu piese conice gi sferice cu lla[qe, 1a ambuti-
sare h matrite fera aerl1tri de arnbutisate. I?a ambutisalea acestor piese ln matlile cu lrelluli
de arxbutisar;, valoatea coelicierlrilor 6, se mdreqte cu 10-20 %, iar zoda tlrpelilol se mirette Adoptind cea mai mare valoare a tensiunii in secliunea periculoasi
coresputrzdtor. o16:1,2 or qi lolosind datele experimentale gi din practica uzinelor, auto-
ru1 a propus pertru caiculul forlelor d.e ambutisare formule gi coeficienli
corespunzitori, la funclie de forma geometrici a pieselor (tabelele 9&-gB).
Determinarea valorii rrumerice a apAslrii eiementului de refinere este
Tabelal 9? necesari pentru determinarea eforfului total de ambutisare, pentru ca1-
cu1u1 amortizoarelor, a1 resoartelor etc.
Cootloloniul ,4 petrtru ambutlsaroa cutlilor sounde lntr-o llDguri opolarle
ln practici, presiunea elementului de relinere se stabilette pornind de
itrsltilIea retauve a cutiei -1- pentru srcslnea 1a condilia de absenlI a cutelor, rupturilor gi fisurilor.
tetativi a Daterialului -1100
Ira ambutisarea pieselor cilinclrice pe prese cu tlubE acriune ti cu
D element de apisare rigid, nu este importafltA mIrimea apisirii, ci jocul
minim necesar lntre placa de ambutisare gi elementul de apisare, care
trebuie si previnE aparilia cutelor, fir5. lns5, si produci blocarea semifabri-
t,2 1,1 1,0 0,9 0,8 catului.
1,0 0,95. 0,9 0,85 0,7 Forfa de calcul peutru apAsarea asupra inelului d.e relinere se deter-
0,90 0,85 0,76 0,70 0,6 o,7 min6 cu formulele din tabelul 99.
0,75 o,70 0,65 0,60 0,5 0,6 o,7
Ap5sarea medie asupra inelului tle relinere este trecuti ln tabelul 100.
0,60 0,55 0,50 0,45. 0,4 0,5 0,6 0,7
0,40 0,35 0,30 0,25 0,3 0,4 0,5 0,6 Datele trecute in tabelul 100, rezultate tlin experienla practictr,, au
valori aproximative, datoriti faptului c[ nu iau in considerare gradul de
Nord. DupA. i dtiihea cutiei date Stosimea relativd a seEiJabticatuhi ii raza tela- ambutisare gi grosirnea re1ativ5. a semifabricatului.
f,, O relatie mai precisE care ia ln considerarie factorii indicali mai sus,
ttvl ro S[se'te lo padea dleaptd a tabelului coeficieotulul i,. ltel]i1nea reletive a cutiei pentru tabli din otel moale, poate fi prezentattr dupl 1183] sub forma
f,
!-E ctto ,lntU ncntrlr otel OI"c lO-15; pentru slte materlale trebuie lilcutll o cotecfie l!
,t :0,2 (Z * 1,2)
*-- kgf /1mr.
lull0lh d. l,ld{tlcltotco flrot.!lolulul.
 /1 ,n

278 Tehmlogia ttdntd,rii ti matritArii ld rece

Tabelul 99 . Exemplui Sb se dete!.EiEe forra de aEbutisare ti lorra de apesare asupta eleftefltului

de rerinere lc aEbutisarea ill aloud operalii a u[ei piese cillndrice, f6!d fla[te, cu dianetrul
Formtrlo potrtru dotorminarea lorroi ilo apisaro petrtru rcrinerca materialulul de 110 mm. Sedifabricatul are diametnil ,:2SO-11lm, S:1 mm, matetlalrit; olel OI,C 10.

Grosimea relative c materiatutuii .too:]!9 -o a.

D 25n
Din tabelul 64 se deterrninE. coeficieurii de arnbutisare rrr:0,56 ql tnD:O,78. Diahetful
la pfima opelatie de alnblrtis4le 4:m1. D:140 l1ln1, diamet:ruI la o do;ra ambutisare este
Forlele de apdsare Ia prima amtutisare a pieselor cilin- anroximativ egal cu diafletrul piesei date: da:mt, d,* llO mm.
drice (din serdfabricat plaa) Fo4a 1a priEa ambutisaie (din tabelul 94,-r1:1,0A)
Irorla de apAsale peutru urh5toatele ambutisdti la pie- P1:ldrsaihr:440 . 34. I , 1,03:r5.500 kgf!16 tf.
sele cilinthice (dir semifabticate cave) Q: L U,, F@"+2 y^)el,t
Forla la a aloua ambutisare (difl tabelul 95, &r:0,98)
Notajii: P|:ndzsq h2:346 . 34 . 1.0,93:10 800 kgfNll tf .
F - aria semifabricatului allath sub elemeflfi11 de apisare, ln finr2: Forra de apasare la prima ambutisare
4, - presi]luea de apdsare, kgf/lllm2;
dr...d!L- diefiettlul de ambutisare Ia pliirlo 1a a &-a oleralie, in
9i ;
lm - teza de racoralale a muchiei p15cii de amlutisale, il1 mm. g, . a'Y- 17,t2r^1t10:

Tabel l 100 :0,785 [250r-(140+2.10)2)0,2:5 800 kgfE6 tf,

Astfel,ambutisatea crr coeficiellt
1a
Presiutr€fl rlledio dc aptrsarc de ambutisare m:0,6, pe:rrtfll semifabri- ceea ce iaseahrl5 ci
c
cate cu grosimea relativh ; .100:2, ?a:o.375 Pl
presiunea de apisare asupra elementului
Fo1,a de apdsare la a aloua ahbutisare
Orel moale de retinere g:0,05 kgf/mmz. lrt cazttT Qa: tdl- @2+2t^)zl q:
(S<0,5 turrt) 0,25
-0,30
Orel &oale utilizdriiunei matriJe conice, ambutisarea 4L
(S> 0,5 mm) 0,20
-o.25 se poate face f6ri apesare de refinere :0,785 [140'- (r r0+2. 5)r] 0,25: 196. 5:980 rcf=l tf ,
Alar1la 0,15-0,20
Cup!u 0,10-0,15 (s:o). de utde rezu lte cd
Ahlrlirirl 0,08- 0,12 Pentru acelagi coeficient de ambuti- QzNo,l P2.
sare m:0,6, dar pentru o alth. grp-
C
sime relativ6 j .100:0,3, presiunea asupra elementulti de retinere are 24. Luerul meGania, puterea
Fi viteza de ambutisare
valoarea q:0,3 kgf/mm,, pentru f . 100:0,2, presiunea se mireqte, ajun-
gind la q:0,46 kgf/mmr. Forfa de ambutisare nu este corstante, merimea acesteia motlificindu-se
Fort; totaE de ambutisare pentru presele cu simple acliune se cal- ln decursul ufl.ei curse a poansonului.
culeazd cu formu la: in fig. 183 slnt prezentate diagramele fortei de adlbutisare in Iunctie
Prr:P*Q, de adincimea de lucru a poansonului, oblinute pmtru acelagi coeficidflt
de.ambutisare, d.ar in condifiite varialiei 'ruze(or- de racordare ale poanso-
ln crrc P cste forla de calcul pentru ambutisare; nulul tr matrl}er.
lorJa de apisare asupra elementului de relinere
Q - 'tizare), (de amor-
Pentru tletenninarea lucrului mecanic efectiv ile ambutisare, egal cu
suprafala limitatl de curba rliagramei, este flecesar s[ se stabileasci -valoa-
f/o prcsclc puternice cu dub1l acfiune, aplsarea asupla elementului de rea medie a fortei gi_l]u mirimea maximd. P-,r, a acesteia. Forfa medie se
rcllrterc rjurrgr:, r1e obicei, lt 0,5-0,6 din foria nominale a presei, dezvol- calculeazi cu formula
tnt[ h trtlisorrl acestcio. Itt cnzul utiliz6rii trnor instala]ii de amortizare '
pflBltl stlcB Hltu l'lidrolnleumntitrc, la preselc cl1 situpla acfiune, apisarea P^"a:W:CP^or,
nu (l6pl|o t(!, rle obicei, 25'l, rlirr .forln nontittrtlll n ';:resci,
 l

Tehologia ttanlarii ti mauiSbii la rece

in care P1o este valoarea fo4ei de ambutisale la un moment dat, pentru Iie- ductivitijii pe seama mlririi num},rulti de curse pe minut al presei. Cu
care adiriiime lr de lucru a poansonului. Mirimea acesteia poate fi ltatE toate acestea, nu se poate vorbi de o cre;tere brusci a numdrului de curse
din diagrama din fig. 183. pe tninnt ale presci.
Valoarea coelicientulti C, pe baza rez,ttltalelor experimentale, este Prin lucririle experirnentale efectuate de P. V. Pihtovnicov s-a demon-
aproximativ 0,6- 0,8. stuat ce viteza de ambutisare, in anumite condirii, poate fi marit5 de zeci
de ori.
4 /({ Dlo Metorlele de ambutisare-Jornarej care s-au extins in ' ultima vreme,
J/t/l) 3000 sub acritlnea unor forfe pulsatorii sau de qoc (explozii, descdrclri electro-
2fu/l 260t hirlraulice, presiuni a1e clmpului electromagnetic etc.) au arS,tat cE 'uiteza
220A 22Ut
J
de defotmare a materialului poate fi considerabil mirit5, tn comparatie
fi/11 1800 cu valorile uzuale a1e acesteia.
t40r l t400 A. D. Tomlenov a ardtat ch. mirirea vitezei de ambutisare pentru pie-
1000 t000 sele mari de form6 complexS infltenleazi in mod negativ procesul de defor-
6001 mare p1astic5, datoriti apariliei unor unde plastice, care provoaci forma-
2t0 rea unor concentriri de deformafii, avlnd ca urnare ruperea materialu-
0 hi 1244).
ln tabelul 10I sint prezentate valorile medii a1e vitezei utilizate ln
practici, pentm ambutisarea 1a prese cu manive15, pentru aliferite materiale,
Tabelul 101
Vlteza llnlartr alroxinhtivtr de ambullsaro
vit€za de ahbutisde Ia pr€6e, mm/s

Fig. 183. Varialia foriei de ambul,isare pertru diterite raze de racortla:e Alumirliu 900 500
ale matritei Aliaje de aluminiu 150-200
Alamd 1 000 500
Cupiu 750 430
Lucrul mecanic de ambutisare se calculeaze cu forlnula orel :3O0' r80-250
Orel inoxidabil 100- 150
- P^"ah cP,,," h tkgfol,
I 000 1 000

7n care k este adlncimea de ambutisare, ln rnm. Uneori; noliunea de vitezi medie, utilizati in practici, nu este sufi-
ucrul mecanic de ambutisare astIel tleterminat se insumeazi cu lucrul
tr
cient de concludenti.
mecanic de apesare a dispozitir,'u1ui de amortizare gi de extragere a piesei Prin vitezi de ambutisare este necesar sE se lnfeleagl viteza de depla-
gi se conrpari cu 1ucru1 mecanic pe care i1 poale rca7iza presa la o cutsi de sare a sculei (a culisoului presei) la incepttul procesului de ambutisare,
lucru Aceaste viteze depinde de unghiul de rotire a1 manivelei lu momentul lnce-'
putului procesului ile ambutisare; mirimea acesteia se determini cu ajutorul
LLL'* 4Lpr. uuei formule simplificate
diir energia utili a volantului ti o parte
.i\cest lucru mecanic se compune
[ onorglci lurnizate de motorul electric. Detalii ln legituri crr acestea slnt z:0,105 nlng-\r1,
flrczcntEtc fil partea a doua.
" Pioblcmo vitezei de ambutisare ln momentul de fali nu a cLpbtat o in care z este viteza culisoului la lnceputul ambutisirii, ln mm/s;
rarolvrr. dofinitiv[. H - m5limea- cursei presei, in mm;
Duvoltereo qcneralA a congtructici de prese, 1>recum 9i experienJa h - partea activi din cursa de lucru a presei (din mornentul
roumulatt ln dorrienltrl mBtrltltrli slnt lnalreptate in sensul cregterii pro- lnceperii deformetiei), ln mm,
. 282) Tehtologta ttanlarii ti rnarridrii la fte 283
I
In fig. 184, este prezentatA o compararie lntre vitezele qi forlele de
ambutisare pentru doui tipuri tle pfese: cr maniveld (a) qi hidraulici (D). 25, Raze le de racordare
!a presa cr manivele, viteza 9i forfa dezvoltate sint variabile, pe clnd qi joeurilc la ambutisarc
Ia presa hiriraulicl, e1e sint practic constante. In consecint5., presele hiilra-
uliie sint mai indicate pentru operaliile de ambutisare. ln acest mod, se Razele de tacordare ale muchiilot plicii tle ambutisare au o mare influ'
explic5 construirea qi utilizarea rlin eute as[Dra Drocesului de ambutisare. De ele depind:
ce in ce mai largi a preselor hidrau- ' li tdnsiunite ln materialtl ambutisat 9i forla de ambutisare;
lice rapide penttu operariile de am- d\ vaToarea coeficientului admisibil de ambutisare;
butisare. 3i formarea rupturilor si a cutelor.
Tipurile de prese existente irti"""f. razei'de tr"oidur" a plEcii de amb-utisare . asupra 'fo4ei de
pentru ambutisare slnt ln general ambutisare este arS.tata in fig. 183, tlin carq se vede ca mrctorarea razel o.e
lente, destinate pentru avansul ma- --*f"
racordare duce Ia mlrirea forlei de ambutlsare' -
ntal a1 pieselor mari. fie. 185 este ar tati 'influent a t^zelor de racordare {9 fH-cii {e
Viteza la inceputul ambutisi- u-Uifisrt? qi poansonului asupra vilorii admisibile a coeficientului tle
rii, majoritatea preselor, se g6-
la *-"D;;t
ambutisare.
se$te aproximativ in intervalul: Ia ie mlregte raza de racordare a mtchiilor p1icii.de ambutisare,
prlsele de ambutisare mari pentru oro"oui-'au ambtdisare se imbund.t5.fe5te, deoarece eJorturile in. secliunea
posl-
n:6-12 curse/min, z:200-350 iericuloasi se micgoreazi, mSrindu-sr! astfel adincimea de ambutlsare
mm/s; la presele cu mauivelir, mai bild intr-o singur6 oPeralie
mici, pentnr r:80-150 curse/min, Mirirea raiei tle iacoidare a matrifei conduce ins6 1a micgorarea- supra-
?,:500-700 mm/sgc. La ambuti- fetei riesei sub elementul de a.oisare. puttnd si apar1, astfel, cute tl ondu-
!*- sarea titanului qi aliajelor sa1e, vi- i.iii i" t"o-*tul in care flariga piedi iese de sub inelul de refinere' .---
teza tle ambutisare se ia cle 1,5-2
oti pentru ofel'
Fis. 184. co*palatie tntle viteza ri rorla d"rrol-
tate are o p!es6. cu mariverd trr qt ,riL;ii'uii) ^
t1i
In Tj3,-clecit
continuare, se dau clteva
f ormule simplif icate, pentru calculul
puterii presei.
Pnterea efectivi (utili)
N
L" lcPl .
": 60.75-
in care n numirul de curse/min.
este
Puterea la volant, cu luarea in coasicleralie a randamentului presei,
este
N:[ lL : ii z' ICP'I '
t1 4.60.75' "' a:F
'Fig. 186. Matritx pentru ambutisarc crt clc'
in care 1 este randamentul presei (I:0,6--{,8) ; Fis- 185. JnfhLetrta raz.i tlc racord,Lre c
iii";; ".tiue si i ooansouului asupra mert de apisare supliEentsr:
E coelicientul tie neuniformitate (h:7 ,2 . . .
-
1,4) . i,"l.iii ii',ita I colfictentutui de dm- ,;,"S?:H*,"
,"J"*,#,1 1r?flL"':#'*,'t,liii'Jli'
"" -- ;fi;;i 6;".;ai'"r
butisare (pertru alalllb) 7 - i,ei a" .pns"tc
Puterea motorului se calculeazi cu formula
Nr,: lv-- pt<wl, . Pentru lnlittrarea acestui neaiutls, V. E. Nedorezov a proptls ull pro'
-
11. 1,36 cetleu de ambutisaie cu un element de apdsare supliflentar de forn[ sfe'
ii"a. .rr" mentine semifabticatul aplsat pe muchiile tacordate ale matrirel
ln cnro r1, cste raudamentul transmisiei tle la motor. (fig. lS6). ln acest fel, a fost posihilit ttrlrirea razelor r1c rncorrlare de doul
 Tebnologta ;tanidrii t; matri1tuii la rcce
trei ori fali de cele obignuite, mSrind astfel gradul cle ambutisare pentru
piese nrici ptfi" la K:2,5 (tn:O,a) p1).
Avantajele ambutisirii iu elenient de apisare sferic qi cu raze cle racor-
dare mari ale mtchiilor active ale matritei sil1t:
1) cregterea gratlului de ambutisare;
2) inl5.tuarea pericolului de aparilie a cutelor ;i onrlulaliilor;
3) micsorarea electului de subliere a materiahlti la fundul piesei;
4) micgorarea forlei de ambutisare.
Acest procedeu a fost aplicat, lndeosebi, ln industria bunurilor de con-
sl1m, precum gi a pieselor din Joi bimetalice, rezistente 1a acliunea acizilor.
I-,a ambutisarea pieselor cu flanqi lati nu exist5. pericolul de formare a
cutelor Ia- sfir;itul operaliei, deoarece flanga nu iese de srb elementtl de
relinere. Iu industria bururilor de consum se :utiTizeazL cu succes matrife
pentru ambutisare, Ia care razele de racordare sint cle 30*40 S.
Pentru semifabricate relativ subtirils 100<0,21, este necesar se se
foloseasci raze de racordar" -ui -rri, f? n.r]a- semifabricate mai
groaser raze mai mici. "UrU
in tabelul 102, sint prezentate valorile aproximative ale razelor de racor-
dare la muchiile active ale matrilelor de arirbutisat, in raport cu grosimea
relativE a semijabricatului.
Tabelul l02
Ilazelo ilc raoordare a muchiilor (trerr.urllor) ile aDrlrutisare, in mm !
Retele de racordlare petrhu Arosioea
a selnifabri@iului -l .{00
D 1) 1a prima ambutisare, p"ntru j ' 100 >0,5, raza de racordare a poall-
(6-
(10- 1s) s
(4-6) s
(15
- e
* Se va recomanala utilizarea elcmehtul11i de apisale sferic (Iig. 186)
Valorile trecute in tabelul 102 se referd. la cazul arnbutisi.rii cu valori
normale ale coeficientului de ambutisare. in cazul ambutisirii cu adincime
rnic5, pentru coeficienli de ambutisare mari, razele de racordare trebuie
luate cu valori mai mici. I,a ambutisarea cu adincime foarte mic6, fi,r6
apisare de relinere, razele de racordare pentru piesele mari trebuie luate
lrr limitele 2-4 S , iar pefiru piesele mici-se va folosi o placi de ambutisare
cu ptolil corric san evolventic.
I-r-o onrhtrtisarea pieselor cu flangi lati, intr-o singurd operatie, raza de
raco_rdarc n rrratrifei se va lua egale cu raza de racordare ailanlei, trecuti
pe detcrul plesei. Nrr sc rcconranrli sI se foloseasc[ raze de racordare mai
nrl(,| do 5*- tt s-
285
f,a urm6toarele operalii de ambutisare, razele de racordare ale.matrilei
se micqoreazi treptaf gi se iau egale cu r,:(0,6'' 0,8) r,, 1, micgorarea
fiind mai intense la primele operafii.
I,a ambutisarea succesiv[ din band[, coeficien]ii de ambutisarg se iau
ceva mai mari (v. tabelul 8l ), ceea ce perntite si se stabileascl pentru razele
de rocordare ald matrilei valori mai mici decit cele obignuite (v. tabelul84)
La constructia matritei se recomandi ca razele de racordare si aibi
valorile miniuae admisibilb, care, ulterior, pot fi mirite 1a reglarea 9i incer-
carea matritei.
I,a amb'utisarea din bandi a pieselor mici se poate aplica ambutisarea,
d-e 1a a cloua 1a ultima operalie, cu a"ceeagi razl de racordare, raza fitald a
- -*i" liind
piesei asigurati la operafia de calibrare.
-"riiti"i"
se poate'otline o micgorare a razei de racordare a piesei
tle 2-5 ori, tns5. valoarea aceiteia nu poate fi mai mice de /:0,5S'
Raza de racordare a poansonului influenleazl foarte mult procesul de
ambutisare, permillnd reducerea valorii coeficientului de ambutisare
(v. f ig. 18s).
La ambutisarea ln mai multe operalii trebuie si se evite Iolosirea razelor
de racord.are mici ale poansonului 9i pentru {aptul ce ele provoacl- o sub}iere
irnoortantl a materiaiului in secfiunea periculoasi. I,a operaria urmetoare,
ooitiorr"u subtiati trece in peretele lateral, Iiind supush unei compresiuui
ianlentiale. si formeazd o bandl cilculari cu increlituri care tru mai pot fi
inln"turate ia operatii'le urmitoate de atnbutisare.
f,a arnbutisarea in mai ruulte operalii cu element de ap5.sarc, raza tle
rlative racordare a poarsonului are diferite valori:
so1lull1i se ia egall cu a uatrirei, 2errtru f '100:0,5"'0,2 se ia egali.
u1,5 r,,, perLtru j ' I00 <0,2, se ia egalS cu 2 r,,,',
2) nentru ambutisirile intermed.iare, raza de racordare a. poansonului
se ia'iumetate din valoarea mic5oririi diametrului piesei de ambutisat iIr
-'
opera!"ia respectivi sau poansonul se executi cu mucbiile tegite la 45';
si p"otiu ultima oieralie, raza poansonului se ia egali cu raza piesci.
I,a ambutisarea succesive a pieselor mici diu bantlS, raza de racordare
a poansonului se ia ceva mai maie declt raza matrilei (3 ' ' ' 6 s) .
in fis. 187 slnt prezentate p6rlile active a1e uuchiilor de atnbutisare
9i corelalia razelor de racordare ale poansonului 9i matrilei 1721.
Poansoanele si matritele tegite se intrebuinfeazd, de obicei, peutru
ambutisarea pieseior cilindirice d6 dimensiu:ai mijlocii ;li mari, iar cu raztr'
i" i."oiJut",'p""tru piese relativ mici (d(100 mm), precrtm 9i peltru pi:se
;11;;"t l"ti si confizuratie complexd. Razele de racordate la rnuchiile
tesito oie Doarls;rlului t"rcbriie rnEritc, vtlorile 1or fiil:rl tlc (l'5"'2) n?,,'
Rizclc 6e iacordare la rnuchiilc teqitc alc clcnrerttrln i tlc rr,ilsitre lo r4rcralin
286 'l'chnologia ttanfitii $ mattiptuii la rece

urmitoare Ro, se tecomandi si se ia cu valori mai mici, pentru a Javoriza rnuchii speciale de ambutisare, razele 'Iabelul, 103
cregterea tensiunilor cle intindere gi a forlei de ap5sare (Roe:R*o-). matuirei se iau cu valoare mai mic5, apro- Razcle ilo raeotdarc alo pl,ieilor
Din experienfa Jirmelor americane [261], se recomandi o altl dispune]e ximativ (4'.'5) S. de arnllrtisarc, ldrd apdsalo do reritrero
ill cazul unor pahoro iliD mato]ialo gmasc
a muchiilor tepite aIe poansonului la operatiile de ambutisare (fig. 188). Dupi normele AWF, raza de racor-
dare a muchiei speciale de ambutisare croqimo mrsiarurui s I Raale. ale-iacordat
a PEcxor r.a pnma
I
se ra /:U,Ub dVS.
Ira ambutisarea pieselor de caroserii 4-6 (3-4) s
de automobile, muchiile (nervurile) rle 6- 10 (1,8-2,5) S
ambutisare (Irinare) se prevdd la e1e- 10- t5 (1,6-1,8) S
mel1tu1 ale rerinere al materialului, iar in l5-20 (1,3-1,5) s
placa <le ambutisare se fac caflale cores-
pmz\toarc acestora. Cel mai des rbsplnditd este construcria nervurilor,de
ambutisare prezentat5 ln fig. 190, a1 c5ror profil este inclicat tn fig. '191.
Dimensiuaile acestola siflt tlate ln tabelul 104.

r=0,05d6
lrig. 188. 'Iegirea poadsoBului pe ope- }.ig. 189. Dime$iunile rruchiei dc
latii (l- r) aurbutisale a pl5.cii active (AWII)
!ig. 187, Ittelaciiurea dintre razele ale lacoldare ale poaasorului qi pl5cli cctive Tdbel&l, 104
Dirrsnsiunilc pmlilulul uohiitor dc lrinaro (lig. 191), in mm
Pentru ambutisarea semifabricatelor groase, ln produclia de cartuge
gi ptoiectile se :utilizeazl" raze de racordare mai mici (tabelul 103).
?eatrii matrire medii 14 25-32 25-30 7 125
Ambutisarea in continuare a piesei se face cu sublierea materialului ln ?e[tru matrire mari t6 28-35 28-32 8 150
matrire de profil conic, a cdror razd. de racordare se ia ionstruetir,. ?e4trtl corlditii grele 20 32- 38 32-38 t0 150
Le ambutisarea pieselor conice de adlncime mici, precum gi a celor de lucru
adulrferice, muchiile plIcii ile ambutisare se Jac cu o nemrrS. proeminenti,
olo cEror dimensiuni slnt indicate ln Iig. 189. Pentru a micaora dimensiunile selrifabricatelor supuse ambutis6rii,
Muchllle de ambutisare au ca scop intinderea metalului 1a ambutisare, se ex€cuti nervuri ln trepte, situate llng6 muchia pldcli de ombutisare, cate
nftltoe tcnslunilor de lntildere qi reducerea tensiunilor tangenfiale 9i mic- slnt destinate, ln special, pentru affibutisarea plesclor cu adlrrcime micd
gl cu ur contur lin (fig. 192) [139]. Acestea permit o reduccre a llt]inrii flongel
folrfao Dorlcolului de opotlrle o cutelor. Din acest motiv, la matrirele cu
 ,jrll

288 7 eh.tolo2i.r rtaDtirii ti matt\ati; t) Ac

ti, deci, a rliametrului sem i.tabr icatului. primul tip (fig. 192, a) este destinat
pentru ambutisare cu adfilcime mici., al doilea tip (fig. 192, ,)'pentru ambu_
tisare adincS, iar a1 treilea tip ({ig.
192, , ) per:tru matrife din "[outd .li.rh.
elemente schimbabile.
nd Num[ru1 gi dispunerea nervurilor
Kii speciale de ambutisare depinde de
forma cotturului, de caracterul confi-
gura!iei gi de adiucimea de ambutisare.

M-
Nervurile se dispun in acele locuri ale
semifabricatulu.i, 1n care deformatia
se produce mai ugor, deoarece eite
necesar sE se .frineze deplasarea mate-
1L-
ria1u1ui, mdrirrdu-se ast-fel tensiun ile
de iutindere.
in fig. 193, sint prezertate exem-
p1e de dispunere a nervurilor de ambu-
tisare pentru citeva tipuri de piese.
Dupi cum se vede din fig. 193,
$Y \ Je /oo ;r.1s pnc/22a6a; la collurile piesei nu sint prevb.zute
lo ddo! nttp/ tu mt aho.,,e oao, -
uervuri (sau numirul acestora este mai
lo n/efto/e de /00 Jt?mm
mic decit in rest). pe cind de-a lungul Irig. 192. 1'raguri alc frlrate in Iorfli de ,,U"
Irig. l9U. CuxsLruclie Iolosile cur(ut l)u {rLr perelilor rectilinii iirrt prevlLzute dJui
richiJ spcciJLi dJ urnbutisaru la ur.irilrl. sau chiar trei rirrduri de nervuri.
Pentfil caroserii Matrilele previzute cu nervuri de
i
in speciar aru nc cind suprarara ;i::,":J"t["3]:fj "iX]15:
duclia de serie, aceste matrile nu","fJ,|,}ii:T:
se intrebuinfeaZi, fiind neeconotric-e.

lrig. 191. Profilul iecomafldat pefltru muchiile speciate de rm]rutisare

_ lrr R.D.G., ln 1ocu1 matrilelor

clestice, previzute
cu nervuri de ambutisare se tttllzeaz|.
cu posibilitatea reglirii apesdrii de ielineie
-".19.,1-er!9. [ctvltlllor
[2(i0]. Illcrrrcrrtul elastic dc aprlsirc sc citiva sunorti rlisousi lrig. 193. Dxc,1lplc dc cllsplrtrcrc n $Pcollllc (lc
",rrp,ne.-,1i,
po corrturul piesci dc a,rhntisnt, lcgnli Priri i,tcrnrcdi,i uflei phrli etaiUie ornb[tisore (dnp[ rrorlnele AlVlr)

ly Urntrr.r rl rrrrtlllrroi 1{ I$r0

 ,r{;q

Tebnologia gar4drii si matriSitii la rce 291

din placaj de 16 mm grosime (v. tig. 177). Regllnd lungimea fiecirui suport, Tebel.al. 106
se obline presiunea necesari de apisare ln diferite porfiuni ale conturului V{rlolrea adnosului a
piesei, in limitele 100-1 000 kgf .
Grosimca materia
Pentru misurarea presiunii, suporlii sint prevdznli cu doze hidrauiice rrrrni s mm
I

102 0,5 0,8 1,0 1,2 t,5 1,8 2 2,s | 3 4 5

gi manometre.
Jocul lntre poanson gi piaca de ambutisare este previzut pentru a micgora
frecarea intre matrili ti material. La stabilirea mirimii jocului, trebuie s5 .A.daosul a
mln I 0.05 0,1 o,t2 0,15 0,17 0.19 0,21 o,22 0,25 10,3 0,35 0,4
se aibl ln vedere cre;terea grosimii semifabricatului la margini tn timpul
ambutisirii gi neuniformitatea grosimii matetialului (toleranla la grosime). Tabelul 101
Trebuie subliniat cA nu se poate stabili o valoare unicd. a jocului, avind in Joeul po o DflrXc ln rrmhrtiEiuoir plesolor eilirrilricc caro ae suptllr ulterlor crlllrrdrii
vedere faptul cb piesele de ambutisat se deosebesc foarte mult din punct
de vedere a1 gabaritului, preciziei gi conditiilor tehnice pi a1 procedeuiui de
ambutisare folosit (I[rI aplsare de refirere, cu apisare sau cu intoarcerea
marginilor). La ambutisarea pieselor mici, ai clror pereli au gr^osime cali-
brat5., rn6rimea jocului poate fi mai micd declt flri calibrare. In alari de
aceasta, tn primul caz, valoarea jocului la lazele de ambutisare se micgo- (1,3 1,5) S (1,2-1,3) S
reazd. teplat, pe clnd ln al doilea caz se miteqte. O valoare micl a jocului (1,3- r,4) S (1,15- 1,2) S
provoaci o crettere a rezistenlei la ambutisare, ceea ce conduce la mirirea Nard. I,a afllLlltisarea pieselor foarte iDalte, de aliaruetflr nlic, urmate, de calibfale
tensiunilor de lntindere ln secliunea periculoasi gi 1a micgorarea gradului
(d<30:rrr:r ql 1 O" tn 2:l pini Ia 6:1) se recoharalA, pertru oicgorarea ,rumifului de ope-
de deformate. Aceasta nu se releri 1a ambutisarea cu micgorarea grosimii
perefilor, deoarece ln acest din rrmh, caz gradul de deformate global se ralii, utilizarea .Lmbutisirrii cu suLrierea pcrelilor 9i jocul rlai lric declt grosiuea atc-
mdregte pe seama sublierii materialului. In tabelul 105 sint prezentate for- rialuhi.
mu1ele pentru calculul jocului de ambutisare (clup6 datele Institutului de
cercdtlri pentru automobile gi tractoare NIITA, cu oatecari coreclii), I,a ambutisarea firl ap6sare de relinere (firi sublierea grosimii pere-
iar in tabelul 106, valoarea adaosului a. - filor), luind iu consideralie posibilitatea aparitiei cutelor, este necesar s6
se ia valorile rnai rnari din tabelul 105.
!a ambutisarea pieselor cu conicitate mici, mS,riarea joctlui se ia ln I.a ambutisarea cu sublierea materialului, jocul pe o parte lntre poauson
'in de conicitatea admisibili sau necesar5.
Iunctie
;i matrili se ia mai mic declt grosimea semifabricatului, corespunzitor
tabelul 107, sint prezentate datele generalizate pentru jocul la ambu- gradului de deformal e adoptat
tisarea cu elemelt de relinere a unor piese supuse ulterior operaliei de cali-
brare. rr- lt, l , _ ,/l Sl ,/!53 - 5; S!
'Iabel,ul 10 5 t\ lrs, sr
Vsloarea iooulul po o pat(6 le ombutl8atea pioselor cilltdrice a1e cirui valori medii sirt trecute irr tabelul 91.
valoar€a iocului ,E l@ctie d€ clasa ate precizie a piesclot @trifate I,a aflbutisarea cutiilor dreptunghiulare, jocul intre poanson gi natri|l
trebuie sL fie cu 0,1 S mai mare declt iocul pe porliunile rectiliuii, datorith
tngrogirii puternice a uraterialului 1a colluri.
z: S+8+@ Regulile pentru stabilirea jocurilor la ambutisarc:
,-S+8+2 a 1. Pentfl1 toate operafiile, in afari de ultima, sensul in care se ia jocul
a- S*E este indiferent.
Notolii: 2. Pentru ultima operalie:
- Jocul po o paltehtre poarsor 9i placa active, ln mrr; 1a ambutisarea pieselor cu climelsitLnea qrterioar5, prescrisd., joctrl
s - gtosltrco rnatelialulul, lr mnl; sc ia- dirr dimensiunea poansorrului, adoptirrdu-se
8
- obstoto( cuperioali a clblpulut dc toleralrrb la grosiulea fratelialului, lI1 nrlr;
ailao!, l[qt dtn tabelul 108. dm:Dp ett', dp:dr,-22;
-
Nord. Valorllc 1nlnirae ale co.{lclotrt[1ul dln p&lantezb se alau pe[tru motcriol(j relativ 1a anrbutisarea pieselor cu dimensiunea interioari prescris5, jocul
glousr,, iar colo nr{xlnn, pentru r0rnlhbrlontr. orrbl hl ! 'f0o-1...0r2 se ia- din dimeirsiunea plicii de anrhutisare, adoptllrltt-sc
d p:tlp nti dtt,==1.t'-1 2r,
 Tehnologia tt,uliaii ti nuttitatii Ld 1e,e

in tabelul 109 sint prezentate relete a1e celor mai recomandali lubri-
w.de dtu Si do reprezitti diametrul p16cii de ambutisare, respectiv a1 fianli pentru ungere la ambutisarea olelului cu continut scdzut de carbon
Poansonului, ln mm; (dup[ datele TNIITMAS Si Z .); ln tabelul 110 slnt prezertate procedeele
Dp ecti dp mt - diametrul exterior, respectirr interior, prescris de ungere aplicate lc arnbutisarea cu sublierea materialului pentru oreluri
Pentau piesa datL, in mm; cu conlinut scezut de carbon gi, de asemenea, ln cazul proceselor care au 1oc
z -
jocul, in mm. 1a presiuni de contact ridicate; ln tabelul 111, este clat[ compozi]ia lubri-
fianlilor pentru ungerea 1a ambutisarea metalelor neferoase gi a olelutilor
inoxidabile.
26. Ulgerea Ia opcraliile dc hmbutisare Ambutisarea aliajelor de titan gi de rnagneziu la temperatur6 ridicatS.
este lnsolit[ de lipirea acestora de elementele matritei, Jormindu-se astIel
Rolu1 ungerii la operaliile de ambutisare conste in rlicgorarea frecirilor zglriet:nri qi rizuri pe suprafala pieselor.
intre material gi piesele matritei, reducerea tensiunilor interne din piesele I,ubrifiatrfii pentru ambutisarea aliajelor de magneziu trebuie s5-gi
ambutisate, protejarea matrilelor gi pieselor prehcrate lmpotriva lipirilor, pistreze propriet5lile necesare pini la temperaturi de 300-350"C. Compo-
zgirieturilor ;i rizurilor. in majoritatea cazuriTor, matrilele de ambutisare zilia h$tifianfiior rezistenli la temperaturi ridicate, pentru ambutisarea
ies din uz, nu ilin cauza uzurii totaie, ci datoriti Jormdrii unor zglrieturi aliajelor de ma"gneziu gi tital, este tlati in tabelul 112.
;i. ri:.;r:.ri, a unor defecliuni pe suprafelele pieselor matrifate. I,ubrifiantul u. 4 se ttiTizeazi sub lormi de brichete, cu care se IreacS.
Materialele pentru uqgere trebuie si aib[ urm5toarele proprietlfi: semifabricatele la ambutisarea cu ajutorul cauciucului. I,ubrifianttl nr. 5
1) s[ Iormeze o pelicull rezistentl, care si se usuce Sreu gi sI suporte se rtilizeazl, sub Jorma urui praf de pres6rat. Grafitul trebuie lnliturat cu
presiuni loarte mari (ln afard de ambutisarea olelurilor inoxidabile ;i a atentie de pe suprafala pieselor, prin cufundare lntr-o baie apoasd cn 15-20o/o
aliaielor titan);
'2\ sb"deaibb" acid cromic qi 50/o NaNOr, timp de 1-3 min.
o'aderen!5 ridicati gi o repartizare uniformd a peliculei pe Grafitul coloidal, care intrl in compozi]ia unor lubrifian]i, are carac-
suprafafa piesei; teristici de ungere foarte bune, datorite deslacerii ln foite subtiri qi proprie-
- 3) il se inllture ugor de pe suprafala pieselor;
t6.!i1or adezive ri<licate. Efectul lubrifianlilor se poate imbun6t6li simritor,
4j si nu deterioreze mecanic sau chimic suprafelele sculelor gi pieselor; prin adiugare tle sulfuri de molibden (MoSr).
5) sl aibi o stabilitate chimici ridicati 9i si nu fie nocive. Ungerea benzilor si foilor de material se face, de obicei, prin tuecerea
lir producNie se lltilizeaze un numir mare de lubrifianli de compozilie printre role de pls16, imbibate cu unsoale gi aflate in migcare de rotatie
diferiti] care pot fi implrli]i in doui grupe lubrifian]i firi adaosuri 9i continul, care deplaseazS. materialul ln sensul avansului spre matrila de
lubrifianli cu adaosuri. -
ambutisare.
S-a stabilit pe cale experimentall, cI lubriJianlii Jir6 adaosuri nu dau Piesele mici in buc[!i, care, din buncit, ajung 1a ma;ini1e automate
o peliculi
- Cele mai suficient de rezistenti, ln comparalie cu lubrifianlii cu adaosuri. de ambutisat, nu se ung, deoarece eIe se lipesc de bunc[r, inriutllind func-
bune rezultate se oblin cu ajutorul lubrifiaulilor cu adaosuri
in cantititi mari de cretl, ta1c, gralit, care recluc coeficientul tle Jrecare de !ionarea automatului.
2-3 ori qi sporesc durabilitatea matrirelor de 2 5 ori, in comparatie cu Ambutisarea f5,ri ungere conduce la o uaue ridicati a sculelor gi la
matritele Ia care ungerea se face cu lubrifiatili fdr5. adaosuri. necesitatea reducerii graclului de tlelormare pe operalii (micgorarea coefi-
ii tabelul 108 slnt date valorile coeficientului de Jrecare 1a ambutisarea cienlilor tle ambutisare) .
cu ungere gi fir[ ungere 1183]. Ungerea pieselor mari, in buc[]i, se face prin cufundare sau ungere
manuale cu pensula.
Ta'belul 108 Ira attomatizarea proceselor de matrilare, ungerea se executi cu aju-
vulourea coctieientului tle freearc la aulrutisalea eu ungerc ;i ldrit utrgero torul unor dispozitive speciale de ptlverizare a. lubrifiantului.
Se recomandi urmitoarele reguli pentru rngerea semifabricatelor intli-
vicluale, 1a ambutisarea. obi;nuiti a pieselor cilindrice:
.1) nu se recomanili s5 se facl o ungere compiet5. a semifabticatelor,
prin culundare;
2) unsoarea trebuie intinsS numai pe o parte, pe : anga care vine ln
Itltrll llllLfi'(l 0,18
- 0,20 contact cu placa de ambutisare, sau se unge, la anumite interuale de timp,
lllnl rnlllr1flr1 0,14 - 0,16 suprafafa rnatrilei 6i a elementului de apisare;
tarlrlllillrtt rllr rrlur,rtlrI (:rctd, grllllt) 0,00- 0,10
 'u
294 Tebt@logia ttaillAt;; ti matr;ldri; la rcce 295

Ta.bel. t 109 Tabelul 1r0

nelete de hbrlltotrri pc lrtl nmDrrtlsores orehlui cu oolllinul rodus ilo oarlon ?roooilce rle ungorc rc0omatrdate pGnftu rralrlraroa il extruzluuea l8 iooo o orelurllor

]c".rio,t,r,
compozitia lul,iifi.ntul i I In%(ir Procedeul ale unsete si conp@itie
I Ereutate)
Illei de axe 43 Acest luhi{iant dl cele mai burxe Decapare pri'1 co[tact c1l solutic: Clei1l se ilizolvi la hcepllt ln api
U,ltui5 de pe$te 8 rezultate. Slllful se introduce sub sulfat de crpru 4,5-5 kg fierbinte, dupE care se dizolvl celer
Grafit 15 forme de pulhere finii s&re ale btcdttr.rie 5Lg lelte compone8te. Serrlfabricatelo
Aciil oleia a acid sulfuric 7*8 r se tin ir solufla de 65pu! caldl
Sulf 5 clei de tlnlplSrie 200 s din cale se scot ti se aluc la ambu-
S6pun verde 6 80- r00 I tisare
4Pq 15 l'osfatare rapialb tE solurie de siruri Sirccesiu[ea pregltirii blii:
Ulei tle axe SrIfrl s" irtr.dr"" I--I d" p" lb"t" fosfatice, dupd care se urrg cu l) se dizolva azotatul ile zlEc lrr apI;
Solidol Iini "rb saDu[ futr-o baie de e ulsie 2) se dizolvA fosfatul ile zinc llt acLl
Talc -- viioas5,, ln final se supufl uscErii. ortofosforic Ai se toadd l1r baiei
Sulf Compozlria bdil: la l lapd 3) se dlzolve fu ap, azotatul ale sodlu
Alcool acial ortofosforic 23 cm8 ql se toarEi lr, baie;
Ulei tle axe 20 se dizolvl ix uleiul tle axe la azalet de zin.c 72,4 g 4) se dizolvd ln ep6 hidloxidul de
Solialol 40 tempelatura de circa 160'C, Neaiun- fosfatat de zinc 13,2 A sodiu $i se toalrd in baie, agltlrd
fosfat de sodiu 7 ,58 g coathu;
Gralit 20 $rl acestui lubrifia,1t este strati-
5) se completeazd baia la Yolumul
Sulf 7 ficarea lui la o depozitare lllde- hidroxial de sodiu 4,5 a
Atcool I lungati azotat tle sodiu 1,0 c recesar 9i se tleplaseazi cu ateurle.
A 12 O alta metodi peutru foslatare Temperatura b&ii 25-40"C; aer-
I,ubrtttafltul rapidh este boDderizarea fu solu- ,iaetea h baie 12-20 rnill; 10
se
tie tierbilte de preparat ,,Majef" suplafar&. se forlceaza pori flnl de
Ulei ile ricia sulfitat folosegte penttrl piese grele (TU NKHP 1098-44) culoare gri; tuahte de fosfatare,
Untrird de pette seEifablicotele se cuaIrE ateat ale
Cret6, gtdsirli; dup, foslatare se spald cu
Acid oleic apA flerblnte ql se latloduc ttrtr-o
Sodd caustica errulBie vlscoas5 de sdpun tltlrp
ale 2 ore, tlupE cere se supua usclrll
12 Acest lubrifiant este pnlin mai shb Foslatalea trebuie fdcuta inailte de
Solidol 25 declt cei ale ai srs matllrare, deoalece shatul ale fo8.
Uaturt de pe$te 12 fat Cle zinc lru se mer4he tirnp tnol
Crete 20,5 ltrdeluflgat
Aciil oleic 5,5 itrldtuErea stratului de fosfst se
25 face prtu sp6lare lr1 solErie acld[,
se dizolv, ir ap, la 60-70'C flerbiflte
-2080 Este ufl lubrifiaft utor solutril; se Utilizarea u4ui lubrifiart cu gratit Prezinti elasticitate tl aderetrrtr tl-
,olosette la. ambutisarea Pieselor coloidal harca VKGO-O dupe dicatd IarA de netal. Dste stoblll
sferice rormele tehrice aU 35 IrP pltr, la 500'C
solubili 329-61
CretA 45 plintr-un atlaos de 3y., la eltrudatea la rece
SodI calcturata 1,3 ricin sulJitat Folosirea uEui lubrifiaut cu adaos Emulsle: Se utllizeaztr &

16,7 de bisulfu!, de molibdet cu ulei 19 o/. btuut- oteltlui:

tltilizet ldzi'l.a de laaolini furl ale ,Iro- Ulgerea seoifabiicatului cu ertlul-
cle axe 52,5 Nou tip libAeE; sie se face lE tobe allate l[ rrlt-
Sdpun raftenic 20 de automobile din Gorkl pentfl1 90% ulei care de rotatie, thop ale 3-5 mltr.
l'alc 25 ambutisatea cofiPlexd PeBtru rln gruil de ilefothatc ila
2,5 phd la 40 o/o tru este lecesar[ fot.
s2-54 I.atsrea semlfabrlcetelot. la cczul
S[pun naftenlc 20 I"ubiifiant CAZ penttu ambutisatea unul 8tail alc tlelorroore trsl rLllcot
'folc 18-20 pleselor mari de catoserii (40-80 %) emulsl. de blsulfutu ilo
Ghlp! 2,5 mollbil.n .c utltkcazl ce lubrl.
l|ltl[1l do lcmr 5,5 llint ilup[ torfatat!,
 Tebnologia ttafiiAr ti mdu4Arii la rcce

Tabelul, 111 Aceste reguli nu se refere 1a ambutisarea in matr ile cu nervuri de ambu-
Lubrllinnli tolosl{i la amb[tisarea mota]olor ncleroiEe ii a olelulli inoxidnlril tisare, deoarece ln acest caz este necesare alunecarea materialului intins pe
suprafala poansonului.
Prima operafie de ambutisare.a pieselor cilindrice din material sublire
Aluminiu Ulei vegetal (de soia), vaseltuA tehrice [i. fOO<O,Zl se recomandl si se facl f5ri ungerea semifabricatului, deoa.
[,-)
'

Duralullliniu Emulsie din uleftui vegetale lntre flangi gi matrlJd, lavorlzind apar$ia
rece aceasta rric1oreazd. frecarea.
Cuplu, alam6 9i bronz Ulei de 1api,6 sau emulsie de seplln irr ulei (amestec cutelor gi a ondulafiilor. Trebuie sE fie unse numai newurile de ambutisare
de ulei cu sohiie de slpun coflcentroti)
Nichel ti aliajele lui Emulsie de sipua ln ulei ale matrilelor, pentrr a evita rzrra acestora, lipirile materialului gi zglrie-
Orel iroxidabil 20 C 130 Afiestec de ulei de fusuri, grafit, sipurl verde qi api turile.
Otrel iroxidabil l0 TNC 180 Petrolatu& oxidat (OP65); lac clorvinilic EVL21 Aceeagi recomandare poate fi ficutb pentru cazul ambutisirii pieselor
Olel rezistent la temperaturi inolie Ilitum asfaltic + 50% petrolahlh oxiclat; lac clor- sferice, parabolice 9i conice din material subfire, la care se pot produce cu
viailic E1A,2l
Titan ti aliajele sale (ln stare rece) 1. Prepslat de grafit coloidal lI1 apd marca V-0 uqtrinli ondulalii gi cute.
sau V-l (GOST 5245-50). Se ustc:i la 20oC lr I,a urmitoarele operalii de ambutisare. ungerea se face numai pe supra-
decuts de 15*20 s fala exterioar5 a piesei sau in orificiul pldcii actir-e.
2. fiac clo!-vililic I{VI{ 21. Stlatul alepus se u$rci I,ubrifianfii qi semifabricatele trebuie p5strate in condilii corespunzd-
io 2-5 min
3. Acopelire qr fosfat, alupd care se unge cu uI1 stlat toare, pentru a evita murdirirea acestora, ceea ce ar putea provoca rrzura
de hblifiant uscat (moliilisulfurA de grarit) rapidi a matrilei qi distrugerea pieselor.
ln1[turarea lubrifiantului de pe suprafala pieselor matri]ate se poate
Tabelul 112 Jace cu unul din urmEtoarele procedee:
CompOzlrta lubrilianrilor reztsteDrl la temperalur[ 1) tlegresare 1a calil in b5i alcaline;
2) degresare electroliticE ;
CoEpDzitia lubiif iantului 3) tlizolvarea grisimilot cu ajutorul benzinei sau cu tricloretileni (cu
luarea m5,surilor necesare de protecrie a muncii) ;
I Pfeparat de grafit coloidal ln apx 1r1alca V-0 sau V-l (GOST 5245-50 peatru 4) curilire cu ultrasunete;
aliaje de titaE) 5) ptin dizolvare cu ajutorul unor solvenli organici;
2 Irac refiacta! FG-g dup5 rormele tehrice 'IIJ M}{P 2273-53 (pefltru aliaje de 6) prin ilizolvarea peliculei lubrifiante cu ajutorul rnei solulii organice
titatr) (toluol qi xilol).
40 yo ptuf Ae aluminiu +60% parafiae Grrichete)
4 40o/o te,lc +80 o/o pam{ire (blichete)
5 Grafit coloidal lr1 pulbere S-1 sau S-2 (GOST 5261-50)
6 20 % tegru de lum de petiol +20 % sulf + 20 yo ceatA + 40 o/o ,r.,selin6, 27. Eeruisarea metalultri si reeoaeerea
7 Solulie de -10% solurie de gta iit iI1 tetiaclorure ale carboE
5 la ambutisare
8 65 % ulei ,,vapor"+3s % grafit S-1 sau S-2
65% parafiEa +35% grdsime tehEicl
10 lsya ceatd. *7 o/o acid stealic +3% etanolamturd +75% a.pA In procesul de ambutisare, ca 1a oricare deformare plastici 1a rece, la
11 fiublifia4t cr gralit coloidal marca cK-l dupd rormele vTU 35 IIP 684-64, rezis- toate meta1e1e, ln afar6 de cositor qi plumb, se produce lntirirea sau ecrui-
tert la temperaturi pilld la 500 700'C sarea 1or, ceea ce provoacd o cregtere a rezistenlei metalului la deformare,
12 I,ubriliaut cu gralit cotoidal matca El?V aluph rormele TA MIIP 1447-52, ridicarea proprietililor tle rezisten!6, sclderea plasticitdlii qi tenacitilii
rezistertd 1a 900- 1 500"C
acestuia.
3) uugerea poansonului sau a semifa.bricatului care vine in contact ct Esenla lizicd a ecruislrii gi a inlituririi acesteia prin detensionare gi
recristalizate este expusi in literatura de specialitate de metalurgie fizici.
llonneonul uu este permisi, deoarece aceasta conduce la alunecarea materia-
lulrrl do-a lungul poansonului gi implicit 1a sublierea acestuia. Gradul de tntirire (ecmisare) a metalului prezinth" o dependen I com-
4) de pe suprafata frontalb qi de pe racorddrile poansonului trebuie plex[, insulicient studiatI, ln funclie de o serie de factori:
lnlltutetc urtttele de llnsoare, pentru a m5.ri frecarea irrtre poanson 9i semi- 1) capacitatea metalului de a se fntiri, caracterizat[ de valoarea gltui-
lebrlcet (dln nceleagi conaitleiente, srprafara frontali a poansontilui nu rii uniforme L!" (gituirea specifici la tracliune ln momenhtl apaririei stric-
trobu lo Tlolult[) firurii);
 2) grarlul ile deformare 1a ambutisare, caractetizat de unul din factorii:
prese automate cu mai multe pozifii, se Tabehal 113
I(. ru. ln D- etc.: fac 6-8 operalii de ambutisare, firi re- Nurnirrrrl opolaliil{}r de rml,ulislrc
d
3) forfa de apisare a uraterialului gi intensitatea elorturilor de intindere; coacere intermediari, roilizolr! llrri roooaeerc
4) raza de ricordare a nervurilor de ambutisare a1e matrilei si poanso- IJtilizarea tragerii prin 2-3 matriJe,
nu1ui; cu miscorarea sublierii 1a fiecare din
5) mLrimea jocului intre poanson ;i matrifi.; acestea, conduce la cre;terea graclulti
6) viteza de deformare; global de cleformare. olcl oIrC 10 15 3-4
71 procedeul de ungere 5i tipul Jubriliantului: Razele de racordare ale muchiilor de Alutniriu 4-5
8) procesul de imbitrinire a materialului, intre diferite operalii. ambutisare ale matrilei qi poansonului Alcllli. A1l1 70 2-4
MaJoritatea factorilor indicali mai sus influenleazi asupra graduluidc trebuie sL fie mai mari sau ce1 puli.n CupIn t2
Otel tuoxidabil
intS.rire a metalului, independent de acliunea celorlalli. Astfel, de exemplu, egale cu cele indicate in tabelul I02. 10 'LNC l BO
o valoare foarte mici a razeTor de racordare ale matrilei poate si conducb Pentru micgorarea tensiuuilot interne care Aliaje .1e magnezil1 I
la intdrirea 1a limit6 a materialului qi si provoace fllperea acestuia 7a valori apar in metal gi a gradului de ecruisare, Aliaje de titar I
normale ale coeficientului de ambutisare. se pot miri razele de racordare a1e ma-
Dupi capacitatea de intbrire a metalelor, .utilizate pentru ambutisarea trilei, cu folosirea unui element de apisare suplimentar, de JormS sferictr
adinci, acestea pot fi impirlite in doul grupe: (v. f ig. 186).
1) metale li care se produce o ectuisare medie qr:0,20 ' ' ' 0,25 Merimea jocului influenleazl, de asemenea, asupra ecruisi.rii metalu-
(OLC 10, OLC 15, alam5., aluminiu recopt) ; - lui. Daci. valoarea jocului este mai mich. decit grosimea materialulti, cum ar
2) metale care se ecruiseazi puternic ' 0,30 (o}e1 inoxi- fi cazul ambutislrii cu subfierea materialului, ecruisarea metalului cregte
dabil, cupru recopt, ofeluri austenitice, aliaje -{r:0,25
de titan). foarte mult, fiind necesari recoacerea materialului dupb. una-dou6 operalii,
Metalele care se eiruiseazS. foarte pulit slnt rar intrebuintate ln proce- sau, in cazuri mai rare, dup[ trei.
su1 de ambutisare. Gradul de ecruisare depinde, de asemenea, de procesul de imbitrinire,
La intocmirea corecti a procesului tehnologic, metalele din prima care constl in intS.rirea prin precipitare a metalului aflat la temperatura
grupa pot li rtilizate pentru ambttisarea pieselor de formi simpli, firi ordinard. intrucit procesul de imb6trinire necesit6 un anumit timp, este
iecoaceri intermediare (in cazul ambutisirii ln mai multe operalii); metalele necesar ca semifabricatul si Jie trecut de la o operafie la alta intr-un inter-
dirr a doua grup[, de obicei, slnt supuse recoace- val de timp mai mic decit timpul necesar penttu imbS.trinire, pentru ca
,' rilor dupd. una, doui operalii de ambutisare. metalul si nu-gi piard[ proprietS]ile de plasticitate. Astfel, de exemplu,
\ 1n fig. 194 este prezentate o diagraml tle va- 1a ambutisarea din bandh sau pe prese automate cu mai multe pozifii, pro-
if
;. i-, ,-'. . riatie a oroorietitilor mecanice ale aluminiului cesul de lmbbtrinire nu poate ivea loc, datoriti avansului rapid al'seniifa-
il y \ jh:f iIi la imbuiisaiea atitnce a unor piese cilindrice, cu bricatului de la o operatie la alta, ceea ce creeazl posibilitatea efectulrii
i,,;fIffiJ+J+lE! i l LLt L diametrul ile 170 mm 9i adincimea 260 mm, unui numir mare de ambutisiri. Jiri tratameflt de recoacere.
i'Ai }*E++f+|]
r+l-l# lHi ]l'lI efectuati in natru oneratii. f5.rb recoacere inter- in cantl in care semifabricaiele sint depozitate de la o operalie la alta
[)" [,f mediari . Di; diasramn se vede ci sciderea pe perioade mai lungi de timp (siptimini), procedeul de imbltrinire care
la
fi, ., ,67;6ffi', brusca a plasticitetli metalului are loc in regiunea se produce conduce la sciderea esenfialS a plasticit[]ii gi la necesitatea re-
. ,^,Y:'::*-' . " . de racordare ile la {undul piesei, dar plaslicita- coacerilor intermediare.
Procesul de imbitrilrire are iuflueute cu totul deosebite in cazul dura.lu-
ilf-,,f:.J::t1t.""';iiir1".t*H
-lt"""tor tea.metalului nu este.epuiz.;te,_astfel incit piesa
mai poate fi tn continuare ambutisati, fir5. re- miniului c61it sau recopt. Duraluminiui c5lit de curincl prezintl dupi cilire
"at'*T
dirpit "riil6'1"1
" opeflrtii firil
potrll recoa- Coacefe. o stflrctur5. de solulie solidi cu plasticitate ridicati. Drpe ufl timp oarecarc
rcri itltcrnre'liare in tabelul 113 este indicat numbrul d.e ope- de la cllire, procesul de imbi.trlnire care se produce intE regte duraluminiul,
ralii de ambutisare (in metlie), rer'lizate fdfi' te- reducindu-i plasticitatea.
crxrceri ir rtclr rrediare, pentru valorile optime ale coeficienlilor de ambuti- ln cazul pieselor dir duralumiuit recopt, dupi matrilare se facc, dc
srlrc (v, trLbclrrl 64) gi alegerea corecti a celorla$i factori. obicei, o cilire care, de regul[, este urmate de deformarea piesei, necesitind
. Micyornrca gradultri de deformare pe operatii separate permite s5, se
ln final o operatie de lndreptare.
olrtltrlt urr grrrrl tle clelorrnarc global ridicat qi un num[r mare de operafii, Cilirea duraluminiului se face prin incllzire lntr'<r hriq <1c azotat de
Ill rll t'ct'rxtct,rr, intcrnrcrlinrit . Astfel, ln Stanlarea rtin bandli, precum qi la potasiu, dupd urmitoml regim:
 300 Tebblag;a ttdnlb;; ti matritd.t;; ld ftce

ltcdlzirea
- rS.cirea in duraluminiului plni la 495-505.C; o mictorare a rezistenlei mecanice in secliunea periculoas5 a piesei, ceea ce
ap[ 1a 30-40"C;
- imbitrinire naturalE 4-5 zile
.._ influenleaz6 in sens negativ comportarea acesteia 1a solicitdrile care au loc
* imbi.trlnire aftificiaTb, 4-5 ore. la ambutisare. Din acest punct de vedere, este mai ir.rdicat si se face un tra-
tament local prin cufundarea p6rlii din piesi lutr-o solulie de azotat de pota-
-.- in tabelul
diferite
114_sint prezentate temperaturile
categorii de metale.
c1e recoacere inalt[, pentru siu sar prin alte procedee, cum ar fi: in inductoare electrice, lnc5.lzire, prin
Recoacerea ina1t5. se :utilizeazl,, de obicei, pentru table qi semifabricate contact electric, in cuptoare electrice sau cu gaze etc.
sub formi de tabl[, precum yi ca. tratament inieropera;ionai pentru a inli- Proced-eul ce1 mai indicat pentu incelzire in vederea recoacerii este
tura ecruisarea pieselor. atunci cind aceastl inliturare nu- este posibild. proceileul incSlzirii il curenli de induclie cu Jrecven e ronlali. (industriali).
printr-o recoacere la temperaturd mai joas5, Instalalia de incSlzire se compune dintr-un transformator monofazat, \a
in tabelul I15. sint irezentate temperaturile de recoacere rle recristali- cafe, piesa de lncilzit reprezintl" inI[gurarea secundarl cu o singurl spiri.
zare (la temperalurd joasl) , :utilizatd cu ?ezultate foarte bune in multe uzine, Timpul de recoacere este de 2C-40 s. Recoacerea flanqelor, cu curen i de
pentru inlLturarea ecruisS.rii gi restabilirea plasticitllii dupb ambutisare. inalt5. frecvenjS, se rcalizeaze in 3-5 s. 9i poate avea loc in fluxul geireral
al op-era!ii1or tehnologice.
IncSlzirea locali se :otilizeazi. gi pentru micgorarea duritilii ilangei
Ilogimul dc reeoaeete a dileritolor mctole
Tabelul. 114
semifabricatului sau pentru inc6,lzirea acesteia i vederea .ambutisirii la
cald (restul piesei r[minind in stare rece), atunci cind se rrmerette obti-
terea unui grad mai mare de delormare gi o adincime de ambutisare mare.
In vederea evitirii oxidirii puternice a materialului, se recomandE sE
Orel OI.C 10- 15 se faci lncilzirea ln atmosferi neutri sau intr-un mediu care nu conduce la
760 780 20-40 ln aet, ln cutii formarea oxiziTor.
Otel OI. 32-34 900 20-40 Idem
orel OI,C 20- -920
30 700
-720 60 Cu cuptorul I-,a recoacetea obbnuite, pe suprafala pieselor se lormeazb. oxizi, care
oL 3a-42 se inlAture ulterior prin atac cu divergi acizi sau pe cale electroliticS, priu
Olel 35 CMS 13 650* 700 -
12- tB ln aer
Olel iroxidabil I 150* 1 30 lr1 cufeut de aer sau curhtire cu ultrasunete 9i altele.
de api ln tabelul 116 sirLt prezentate compozifiile biilor pentru decapare chi-
10 TNC 180
Cupru Cu 9, Cu 5
mici pentru diferite materiale.
600- 650 30 ln aer
Pentru accelerarea pro-cesului d.e cur[!ire cl:iruicd., se ulilizeazi ilrcll-
Ala1rx6 Am 63, A1rr 70 650- 700 15-30 fdem
Nichel 750 -850 20 Itlem zirea b5.i1or 1a 50-65'C. fu acest scop, pentru mictorarea consumului de
Ahmiriu A, AMg, AMn 300-350 30 De 1a 250"C ll1 aef acizi, se utilizeazd. arntlr.lte adaosuri cate micgoreazi in acelagi timp gi pier-
Duralumitifl Dl, D6, Dl6 350 400 30 Ideln tlerile de meta1, evite aparilia fragilitilii de clecapare, ficlnd, in acest iel,
inutili inc6lzirea pieselor pentru elimiuarea hidrogenului.
Tabelul 115 Pentru decaparea olelurilor inoxidabiie se :utilizeaze, in ultima vrenre,
Tompemhrrn de recoacore Joasi (recristfl llzare)
l1u procedeu combinat acicl-bazic, care const6 in decaparea prealabil5 lntr-o
solufie bazicl (80 o/, sodn caustici qi 20 o/o azotat de sodiu), ln decurs de 10-30
min Si o decapare ulterioari intr-o solufie de 10o/" acid sulJuric sau acid
Olel O]]C 10-20 600
clorhidric, ln clecurs de 5-20 min. Acest proceileu micgoreazS. pierderile
650 Ri.cire llr aer
Crptu Cu 9, Cu 5 400-450 fdeil de metal d.e clteva ori, reduce coflsumul de acizi gi mEregte productivitatea.
.4.lamS Am 63, Am 70 500-540 Itlen1 Decaparea electroliticb se face in bii, cu solulii de acitl clorhidric 5o/o,
Alumiriu A, AMg, AMl1 220 Me linelea 40-45 mir 1a o clensitate de curent de 8-10 A/dm, qi Ia o tensiune de 6 V. Piesa se
Aliaje de magreziu MAl, MAB -250
260-350 Menti[erea 60 miir leagi. 1a anod.
Aliaje de titar UT1 550- 600 R5clrea l11 aer
Allajc de titan VTs 650-700 Idem DupS decapare, piesele trebuie si fie foarte biue sp5late pentru lnl6-
turarea urmelor de acizi de pe suprafala acestora. De obicei, sp6larea se
.tace in urmitoarea ordine:
_ I)e obicei, este supusA recoacerii piesa in intregime. ln cazul ambutisirii
irr rnai rnulte operafii, acest proceded nu este indi6at, deoarece, concomitent 1) spElare tn curent de apl rece;
t'u nric;otnren rlur.itl!ii flaflfti (lnliturarea ecruis,rii acesteia), se produce 2\ rre,ltralizare lntr-o solulie bazicit slab6, la terrperatura de 60-800C;
3) spilare ll apir fierbinte.
 Tabelal 114 Pentru curilirea cu ultrasunete a grdsimilor, uleiurilor, peliculelor de
Co poziria biiilor ilo dca lnrc oxizi, se -rtilizazd agregatele de ultrasunete de tipul UZA-I (pentru piese
mici'1 qi |JZA-2 (pentru piese lungi), cu translormatoare magnetostrictile,
alimentate de la un generator cu ultrasunete UZG-10.Iu lig. 195 este prezen-
Olcl cu corrirrt Acid sulfuric sau clor- \5 2\yo
tatl schema agregatului cu ultrasunete UZA-7 ctt ciclu automat de funclio-
mic de carbon hidric
Ap5 Restul uare, destinat cuialirii pieselor mici. !a acest agregat, piesele sint supuse
unor operalii succesive, prealabile gi finale, de curllire, sp5,lare gi uscare.
Otel cu cortinut Acid sulfuric 10 |s% Decapale preli inari Pe baza celor examinate mai sus, se pot trage urmdtoarele concluzii:
mare de carbofl apd Restul
1. Direclia de bazd 7n teoria qi practica ambutislrii adlnci trebuie sl
Sode caustice sau potasx o constituie crearea unor condilii mai favorabile de deformare, care si asi-
causticl 50- 100 S/l Decapare {it1alI gure obtinerea unor tensiuni mai mici in secliunea periculoasi, permitind,
Olcl iroxid.LLil Acid arctic (40'86) t0 y" istfel, ridicarea gradului de deformare qi reducerea numlrului de operafii,
Acid clorhidric i19' 16)
Clei sullitat
Peltru obtinerea unci f6ri recoaceri intermetliare.
Ape Restul
0,10/. suprafete lucioase 2. ln practica ambutisirii adinci, folosind coelicienlii recomandagi
in tabelul 64, pentru majoritatea pieselor se pot face cel rnult trei, patru
Acid azotic (6" Bi) 200 pnrri lI1 grer- operafii tle ambutisare JEri recoaceri intermediare. Exceplie face ambuti-
tate sirea'metalelor qi aliajelor ecruisabile, la care este necesari recoacerea clupi
Acid clodriclric 1
-2 pdrri in grcr-
tate Dcc:Lpare ptelirtti[arir fiecare oneratie.
Negru de fuul I -2 p6rri ilr greu- S. Ii cazil cind mirirea numirului de operalii nu reduce productivi
Cupru ii aliajele tate tatea, in practicb se ntrlizea-zl destul de des metoda miririi coeficienlilor
lri Acid azotic (40" Bd) 7.5r perri ln greu- de ambutiiare pe operalii (Jaze), pentru a elimina recoacerile intermediare.
tate 4, ln anumite iazuri de ambutisare a unor piese Ioarte adinci, care ar
Acid sulfuric I00 p[rti ir grcn-
Dccapare lucioasl necesita &*10 operafii, este necesar si se foloseascl ulele metode speciale,
tntc mai protluctive, cum ar Ji:
Acirl clorhidric 1 paltc it grr:u- .i- procedeul extruziunii la rece, intr-o silguri operalie, perrtru piesc
mici qf mijlocii, cu adincime mare de ambutisare, d'in aluruiniu, cupru,
SodA caustica sau potase 100-200 g/1 zinc si tombac:
Alulriniu ti zinc causticd
Sllrc de l)rrcdtlfic l3 s/l Dccapaie laur
l procedeul extruziunii la rece, combinat eu tragerea sau ambutisarea
Acid clorlridric 50- I00 g/l cu subtierea perefilor, pentru care sint necesare rnai putite operalii. Acest
se Glosegte pentru piesele mici dirr otel 5i alami
'proced;u
ln cazul cfna, aln arlumite motive, aceste procedee nu pot fi aplicate,
in
anurnite cazuri, fl€utralizarea se Jace 7a :umh.. problema utilizirii a utra sau doui operalii de recoacere, pe de o parte, sau
Piesele din orel stnt supuse uneori, dupi recoacere gi decapare, ulei inS,rirea num6rului de operatii de ambutisare, pe de alti parte, se rezolvl
opcrarii de fosfatare, in urma ci,reia se formeazS, la suprafala acestora o in functie de volumul de productie, pe baze de calcule tehnico-economice.
pelicuE subrire protectoare contra coroziunii. 5. tnainte de a se sta5ili tttiiizaria recoacerii sau mirirea coelicienlilor
ln ultima vreme, dupi recoacerea pieselor mici, se intrebuinleazi pro- d.e ambutisare gi a numlrului de operagii, trebuie si se stabileasce laptul c6
codeul de cur5.tire cu ultrasunete. Pentru aceasta existi doui procedee: au Iost asisurate conditiile optime pertu deformare.
1) concomitent cu decaparea ln solufie de aci<l sulfuric 10o/o, acid clor- 6. ln l6cu1 recoacerii tn cuptoare, trebuie sl se utilizeze recoacerea 1ocal6
tle inductie a flansei ecruisate sau a margiuilor piesei. lncilzirea
hltlrtc 5'/", 5 g/1 cloruri de sodiu qi 30 g/1 cortactul Petrov la o tempera- "o "ri"oti
prin indrlclie poate fi realizatl ugor ln circuitul tehnologic
tur[ o solutiei de 50-60'C; durata cur5lirii 5*2 mi;lt (Iiri spl1are ulte-
rloot[); 28. Proesdee spociale do ambul,isarc
!) rlup[ o decapare pre4labil[ in solu]ie acidi ln scopul inliturdrii Procedeele de ambutisare analizate mai sus se aplic6 foarte mult ln
lllmuhrl; t tccst caz, lichldul folosit pentru curtrlire cu ultrasunete este apa. toate ramurile tle producfie. Cu toate ocestea, ln. arltlmlte caz.trti.la prodtrc-
Al rlollot procedetr prszltttll ovouttitrl, fn!l[ rle prinnrl, ctr aparattrra
lia de serie mic6 9i rniil<icie, ele se dovedesc a fi narorlollolc qi ineficiente.
de
ulttlauuota fuuctlouecz[ ln rucdlu rrcntru.
 .{Til

306 fchnologid stada i i ndttili i la ftce

Temneratura optimd pentru ambutisarea aliajelor de magneziu este
- 320--360"C
de pmtiu aliajul MAI 9i cle 300-350"C pentru MA8.
in fie. l9i este prezlntat6 diigrama de dependenli a.-gradului. dS
ambutisar"e in functie- d.e temperatura de incdlzire a semifabricatului'
io consecinti. la al&erea coefiiientului de ambutisare este necesar si se
aibi in verleie temp-eratura de incilzire a semifabricatului '
----e-mtuiiiarea
aliajelor de magneziu se execute cu coeficienli de ambuti-
sare mai slabi decit valoarea lim-iti a acestora aga cum se indici in tab' l7'
Velorlle optlEo ale ooellcienrtlot pentlu ambutlsaroo allorclor do maolrezlu
coefi.iertti de aihbutisate ai aliajelor
cu llcelzirc !ln.r.
Cele mai bune rezultate se oblin la folosirea primelor doui procedee.
A1 treilea.procedeu de incilzire a semifabricatul,,ti ie realizeazh" i"'*p;;";
electrice, in sobe cu gaz sau electrice, sau in bli de ulei.
. .-Ambutisarea aliajelor dc tital l35l. pentru arubutisarea pieselor din
tabli, de aliaje de titan se utilizeazi urmAtoarele calitdti de astiel de aliaie
vTl-l, vTt-2, oT4, OT4-t . OT4_2, VT|, VT5-1, VT6, vtt+. pri*"i" aoiia
constituie titanul tehnic. Alia-1e1e_-QJ4, OT4-1,'VT4, VT5-1 sint aliaje-de
rez.ptelll medie. Aliajete OT4-2, VT6 pi VT14 slnt atiaje de ,"r;"te4a'iiJi-
Tabel,x! 1 117
plasticitate scezuta.
cat5. gi
41".99Ip unui aliaj sau _a altuia se face de cetre constructor, pe baza
proprietd|ilor mecanice qi tehnologice ale acestuia.
lJ ii0"-350"c Proprietifile mecanice ale aliajelor de titan slnt caracterizate de urm6-
toarele:

o,57
.^ .1) rezistenla
tind_o
de curgere. r-idicati, apropiatd, de cea de rupere, prezen-
zonh.. micb. pentru deformarea plasiici;
0,45 -0,50 -0,67
0,38-0,45 o.54- 0,64
. .2) plasticitate redusE in stare reci, in comparafie cu alte aliaje gi,
deci, propriethli de matritare scezute;
lntre prima gi a tloua operarie de ambrrtisare, semilabricatul -este^stp-us , 3) plasticitate ridicati in stare lncllzitl, ca urmare a transformirilor
6e reco."eri inlermecliar[ 1a temperatura de 260-350'C, de structurE;
"""ltiJ.--*i
cu mentineie de aproximativ o orI.
'- ii"rit t-tutisarea 4) ecruisare_ pute,rnich la deJormarea plasticb la rece, insoliti de cregte.
aliajelor de uragneziu, se utilizeazd matrire cu rea rezistenlei de 1,5-1,8 ori yi de miigorarea plasticitelu;
"-
incllzire electricl a pieselor de ambutisat .9i. a-elementulur de relrnere tl
cu un sistem de ri.ciie cu api a poansonului (Iig' 198)' , !) f.rofirietnli de antifricliuire sclzute, expriniate prin iipirea titanului
oe parrle actrve ale ttanter;
. 6) sensibilitate Ia vitea de deformare; din. aceasti cauzi viteza de ambu_
tisare de ia de doud, trei ori mai micd. decit Dentru otel:
.. .7)de
arlale Snizotropie gi rrestabilitate ridicati a proprietililor tablelor de
tltan.
In tabelul 118 siril, prezentate diverse categorii de aliaje de titan, ill
^
Iurrcfie de proprietilile de rnatrilare ale lor. -
P9$ru a realiza tt grad mai nrare de deJornrare ;i a reduce num5rul
opera,_l Ior, precum ti pentru a obfine o precizie rnai ridicatl a pieselor,
se-utiiizeazd. matrifarea. in stare incdlzitil Este caracteristic faptui cd, ln
tac
S.U.A., matrilarea aliajelor de titan se face numai in stare lnc'ilzitd.'
.5tJ 100 .150 200 250 300350 400
Fig. tgg. Metritd prevrzutd cu '-t'emperaturile optime de incd,lzire pentru tnatrilarea aliajelor de titan
^ .
Iig. 197. vatiaria coeficientului de lncdlzirea electlicE a pticii active sirt -prezentate in tabelul 1I9.
ehbutlsarc al elisjelot de i1agtxeziu
h furcllc de teaperatuE ile ltrcd,lzire
gi a helrlui de apisare gi riclft
cu apd a poanso[ului petrti1 ambu- . In funcfie de. dimensiunile semi-tabricatelor qi de tipul operaliei de
ambutisare, se utilizeazd. urmetoarele procedee de incadire a'""dif"bri-
o Bemlfabric&firlui tiselea aliajelo! tle aag[eziu catelor:
1) in cuptoare electrice cu rnufll;
Poansonul trebuiericit plnl 1a temperatura de 70-100"C, pentru a se 2) ln sobe tle incdlzit;
ovlte plasticitatea e)rageratA a materialului gi ruperea acestuia. Inc zirea
rcmlfrbrlcetelor poate fi ftrcut5. cu unul tlin urmltoatele procedee: Q) prin_ contact, de la mattiJa irrch.lzitd";
4) lnc5lzire electrici prin rezistenfir;
l) lncllzire tle la mattila lncllzitd; .5) cu ecrane reflectoare;
2) lncllzirea matrifei gi, separat, a semifabricatului: 6) cu arzltoare cu gaz;
ll) lncllzlreo setn if6bric4tu lu i. 7) cu inductoare clectrice.

:0.
3oB TehuoloSia rtnn&,ii ti ttdt'ilntii h ..i'
Tabel,ul 118
Prcprietdllle de mtrtrirare ale aliaieloi de litan
in timoul oneratiilor de ambutisare (teusiuaea Iolositi este de 2-18 V).
1r, ac"it caz, se ioloseste rezistenta el&trici ridicatE a titanului 9i viteza
co€ficientut de ah- ;;; A; ti|t it. a acestuia Ia tiecerea curentului electric.
butisffe libitn ,r, irrch.lzirrea crr ecrane reflectoare se tttilizeaz.i' rar, deoarece necesiti
timp de ircdlzire lnilelungat.
v't'1 BuflA 0,5u- 0,56 (1.5-2.0) s Matritarea pieselor incdlzirea cu {lacdri d.e gaz se ttilizeazd numai 1a opera}iiie de presare
Jormh complex:i
ale
gi de executare manualE a pieselor, ln produclia de unicate.
incilzirea prin induclie se itilizeazl" 7t cazttl benzflor lungi, 1a tlierea
Medie 0,56-0,62 (2.0-2.s) s Matri!area pieselor: d.in semifabricaie plane. lnductorul are o deschidere sub forma unei fante
v1'1,2
de compleritate pentru trecerea benzii.
oT4-l m€t[ie ' Aliaiele de titan sint supuse urm5toarelot operalii ile gtanfare:
l) st2.ntare si ambutisare cu matrite obiqnuite;
oT4 Scezutd 0,62 0,68 (2,5-3,0) S Matrilarea pieseloi Z\ hatiit"ri cu ajutorul cauciucului pe prese hidraulice;
vT1-4 simple gi tle com- 3) matritare la ciocane, prin c5dere;
(c6rit) plexitate medie 4\ traseie oe Dtese speciale.
1,, a*--buti6arei aliajllor de titan, ln funclie de temperature, se ^p^oate
vT4 Rea 0,68- 0,72 (3-4) s Xlatlilarea pieselor obtine un anumit qrad de limit5 de ambutisare, prezentat ln fig' 199'
vT14 simple
Cu toate acestia, ambutisarea aliajelor de titan se face cu coeficienli
(recopt) de ambutisare mai slabi decit valorile limitl a1e acestora '
Rezistenta la deformare a aliaieior de titan, la temperatura de
oT4-2 Matrira.tea oulnai cu 300--400'C, Lste tle 10-25 kgf/mmz,- in funclie de gradul de deformare'
v15-1 Foarte rea 0,7 5- 0,82 (4
- 6)s hcdlztue la 600- I,a anibutisarea aliajelor ti titan cu incilzire, matrifele trebuie se
VT6 750"C
fie si ele incilzite (placa cle ambutisare,
5i elementul de relinere), indepetdent r=l
Tabelul 119 de incllzirea semifabricatelor.
Greutatea esenfialL la ambutisarea a1i-
felnpomlurilc opl,ime dc tincilzlro a
aielor de titan o relrezinti lipirea particu-
{lialelor ile tltan peDtru mattiraro
lelor de metal de pirlile active a1e matrifei;
din aceasti catzi.,7a arr-l:iutisare se alege o
vitezi micd. (sub 250 mm/s), f iitrd necesarS.
de asemenea, curifirea qi glefuirea peri-
vT1, VT2 odici a matrifelor.
oT4-1, OT4 I,a ambutisarea atit in stare rece, cit
vT4, VT14
oT4-2, VTs-I, BT6 9i lu stare lncdlzrtl, aliajele de titan se
ecruiseazb gi clin aceasti cauzi este uecesar
sE se faci un tratament termic d.e recoacete 200 300 400 500 fitl t

Cel mai rispindit este procedeul tle incS lzire in cuptoare

electrice cu interoperalional Ei .tinal. perrtru eliminaree Fig; 199. Gradlll de aflbutisale ol
rnufle, cu regbAa automatb a temperaturii' ecruisErii. A1tfe1, ln piesele matrilate se aliajelor de titar i'r funcrie de tempe.
procluc fisuri, ca urmare a tensiunilor in- ratuia de lEcElzire
lnc4lzire-a in sobe de incilzit se face in catlruluambutisirii cu
cauciue
blocurilor de formare)' terne existeate.
(finprcun[ cu incXlzirea
Regimul de tratament termic de recoacere interoperalional 9i final
lncltlzirea urirl contact tle 1a matrili se trLllizeazl' atunti cind este rece- pentru aliaje de aluminiu este prezentat ln tabelul 120.
-.r[ 1i';;,";;ffti' a" rtJrrii" i"i.-i 9i numai pentru semilabricate sub]iri' Rdcirea se lace ln aer. DupI tecoacere este necesarl decaparea pentru
;il;;,r:ec.c;;lill;ia, <le titan au corrtluctibilitate termici sclzuti' inliturarea oxizilor, care se face ln solulii bazice, hr <liferifi oxiilanfi 6i
firctllzlrcrr clcctricl prin rezistcn]l se apliclL pcntru semifabricatele cr rlecaparc ulterioari in soltrlii acide.
,uorrl''ii'i,,r-mn-ir".,iitftj-ii'intii"ii tri.t,,a,r-"i ,c lires[, corrtinulnd chiar
 Tehnologia tta,td.rii fi natrilAii la rece
Tabelkl 120 tente la temperaturi de tipul 5168 (dupe TUMHP, 1166-51 p), ca:e au
Rofllmul de recoaoere llrtoropenrllonnli ni llDold nl nlinrclor dc tlllrn proprietate de a rezista la 50-60 de apishri la temperatura de 300'C.
'Pentru iuld.turarea lipirii cauciucului de piesd, se utilizeazi lubrifianfi
Rcco..erc. intdtuedi.rir p.tr|tu rcstrbili-
ra plxsticititii
R(oa..rc. linali! peniru firliltrrma
tensiunilor intertre sub forma unor brichete sau prafuri de presdrat (v. tabelul 112). In scopul
ridicirii rezistenlei cauciucului, intre acesta gi semilabricatul itcllzit se
llenltuerc. it mi!. uetrti't.rca ir tuir. introduce un strat de vatl tie sticle sau de pinz6 tle asbest. Presiunea spe'
(ttntru S-l),8 ll ,ntr) (pcntn S:i1,8 lr mm)
cifici a cauciucului la ambutisarea pieselor din aliajul VTl este de
80-200 kgf/cmr, in funclie tle gradul de complexitate gi de lorma piesei.
vTl-1 550 600 10 -. 30 500 20- 60 Ambutisarca aluminiului Fia altor tipui de aliaie. Metoda ambutislrii
vTt-2 cu incilzire 1oca1[ qi rdcirea s6mifabricatului se :utilizer'zl in cazul execu-
tirii pieselor din aluminiu, duraluminiu, alami qi otel OlC10,. pentru care
oT4 650.-700 10- 30 550- 600 20- 60
existi o oarecare experienli acumulati pentru forme 9i secliuni diferite
oT4-1 de piese [21].
o'11-2 l,a arirbutisarea cu incdlzire a pieselor cilintlrice, din aluminiu au
v1'4 fost oblinuli coeficienli de ambutisare m:0,32, ceea ce corespunde la un
raport intre inillime 5i diametru de !-:2,3.
vTs-1 750- 800 t0 30 550-650 20-60
vT6 Ambutisarea cu lncilzirea flangei este mai eficienti ln cazul confec-
vT14 lionlrii pieselor adlnci, <le forma cutiilor pitrate, dreptuflghiulare, ptecum
gi de forme mai complicate (triunghiulare, exagonale, ovale, concav-convexe,
octogonale, ascufite etc.).
Pentru ambutisarea aliajelor de titan, olelurile obignuite pentru cons- intr-o singuii operatie de ambutisare, ln cazul Iolosirii tnc[lzirii, se
truclia matrilelor nu slnt potrivite, ca urmare a lipirilor gi zgirieturilor po! obtine cutii adinci, pltrate gi dreptunghiulare, pentru care, prin metode
care au loc in timpul lucruiui. obignuite, ar fi necesare 3-5 operalii, iar pentru piesele de formi complicattr
Se recomandE urm[toarele materiale pentru matrile pentru ambuti- peste 8 operafii.
sate in starc rece:
1) o!e1 grafitic, marca EI366 9i EI299; inll]imea relativl limiti de ambutisare -]- li 3 este fre zerftall. ln
2) f.olatd aliatd" cu crom qi nichel, marca SC 35-52 ;i SC 32-52; tabelul 121.
3) font6 aliatb cu nichel qi magneziu, marca MN (AMTU 315-52) ; Tabel l 121
4) brorz aliat cu altminiu, fier qi nichel, marca Br AJN 10-4-4 ;i
Br AJN 11-6-6; Adinoiltrofl limlltr de ambutlsorc ou ltroilzllea llotrgol
5) carburi metalice, de tipul VK6, \rK8.
Materialele recomandate pentru matrilele utilizate la ambutisarea iu
stare incdl,zitd:
1) aliaje refractare, de tipul IJ437,E1677 (rezistente pinn 1a 900'C);
2) olelurile SIIGM pi 3H2V8 (rezistente plni la 300-.()0'C) ; Alumiaiu AM t,5 1,46-r,6
3) carburi rnetalice de tipul VK6-VK8 (rezistente pind 1a 700'C). Aliej de alumiaiu
t,52
- 1,44 1,44- 1,55
Duralurni[ilr DI6AM
-
r ,44
1,58- 1,50* 1,8:,
Pcntru ambutisarea aliajelor rle titan, se ttiTizeazi" foarte mult pro- 1,82
cederrl rrratrifirii cu ajutorul cauciucului pe prese hidraulice, echipate cu Aliaj ile rnagaeziu 2,7 -3,O 2,93 -3,22
MAl, MA8
t'otttoiner cu cauciuc,
Notd, h* lnilfimea; d- diametrul; a- latura p[tiatulul.
. Mntritarea cu ajntorul cauciucului se intrebuinfeazl numai pentru
rtlirtjele: V1'l-1, VTl-2, OT4 ;;i OT4-1 Si se rcalizeazh cu inc[lzirea semifa-
lrrlt'ntu lu i ln ll00-400'C. $tarrtelc qi blocurile de formare sint, de ase- ln figura 200 sint prezentate piese din aliaje de aluminiu cu lndllime
tllotloll ltttlxlsc lnc[lz.irii la I50'C, cu ajutorul unor elernente de incilzit de mare, oblinute prin ambutisatea cu lncllzirea flangei, iar ln rlndul din fa![
forntlt r;rtt'Lrlil. llorrrrnrcrr se fncu tt tjntorul turor pllci de catrciuc rezis- piese de aceeagi form5, oblinute prin ambutisere ln rtarc re.ce.
-
 "',U

312 Tehttologia ttaniarii ti mdtrilir;; ld lece

Conturul semifabricatelor :utilizate pentru piesele de Jorma cutiilor
drepturghiulare (tig. 202, a) se calculeazl cr.L forfoulele prezentate in tabe.
lLtl 122.
Tabehtl tgz
Fortn,le Dentru ea!0llhrl dlmc,nsiunllol trnsarca conturulni sc iffllrrio.llclor
fl e[liilor in[Ito,
nmbutlsate ou inc{lzlrea llantei

Raza 1a collurile desfE-

*,:J*r: ();,ts)u
Fig. 200. Piese dtu aliaje de aluminiu obrirute ptio
turatei ",:,n (1)'t"
ambutisare clr. lnc5lzire 6i r5ciie loeal5, aldturi de piese Di]rlefl siufi1e desf 69ura-
obriaute prin ambutisare ln stare relnc[lzita. tei pe lu]lgiftea cutiei x":o,ss(u)":'
[",(1-'''J+''']"
Dime4siulea deslAguratei
pe ldrihea cutiei n,:lr,(L-r,sfu r,:r,ss
[z]1"'
Notalii.:
a gi b ldlinea ;i l11ngill1ea cutiei;
ru -- taza. la coll,,
,r, - coeficieEtul de a butisale la colturij
l?, inellirnea rnporLatS a cutiei.

Irig 202. Tasarea codfiitului semif ablicatelor ptin ahbntisarei cr

inc zirca fla te;
Iflg. 201. Foflua semilabricatelor pefltru ambutisalea qltiilol
itlolte ile dilerite fotfire: 7 - semiJalricat; 2 sectill,1ea piesei
- Formulele indicate sint valabile pentru piesele de forma cutiilor, avlnd
dimensiunile b:(l ... 3\ a, lar razele relative de racordare la colluri
ln flC.201 slnt prezentate formele, oblinute experimental, a1e semi-
f-ebtlcltclor utiltzate'li ambutisarea cu inclllirea flarrqii a unor crrtii arlinii,
do form[ rllfcrlt[. o,5o>.'" >0,055: 0,28> !r- >o.o2B
al'
 .rEI

314_ Tebtrclogia Ttdnfitii,i ,nrlti\tii la ftce 315

9i Tabel l124 T&belul 126

h,:h_4,48 ra:(0,8. .. 1,9) a, Lhnll8 do rczislcnlir irr sectlunon ProsiuDr:r do opris&re h amlrullsnreo
,rerlcrlkr{Fri l:r lenrpcro Iurx optlmrl cu inoIlzlren llnnrici
in care'. lt. este in6lfimea totalh" a piesei dup[ desen;
h, ln5lJimea taportatl. a piesei;- t\esiun.^ 4, ksl/mml
rd - raza de racordare la fundul cutiei. Ahunitliu AM' 0,o2*o,04
-
Ordinea de trasate a conturului semifabricatelor: AMg}I 0,04-0,06
Alnrniniu AM ,{
l)urrlu,nirrin l)1 $i I) l6 0,06-0,08
J) se {esengazi conturul piesei in plan gi se construiegte desfiqurata
-in plan, AMgI[ 6 Alinj de lnagnezir trIAs 0,03
adhugind segmeutele-llo gi /r6i Durxlunri[ir I)lAl\[ ti Olel ctr p[riu c.rrbon 0,10
-0,05
0, r5
2) din atezat pe bisectoarea unghiului la distanlc 2 R, I)ur:ll11minir DI6AM I -
.
de centrul de-punctul.O,
racordare, se traseazi arcul de ,azd Ru: Duralufiiniu Dl6A1' 18
All1mn Alrr 63 0,08-0,1I
Aliaje de nlagDczill .No/ri. Vnlorile rDci rncri alel[i4sint pentlu
3) se face racordarea acestui arc de cerc cu laturile semifabricatului, MA8 7 grosinri
cu ajutorul unor arce de cerc, ale cd.ror raze sint egale cu k, gi ho, iai Orel cr coniirrut scr"r.
s
centrele sint dispuse pe laturile conturului piesei. zut de catlofl 20 rrlatitc rrili nrici _ . lon I ...
Alr1r:r I.62 t6 t) 2 ii' hrvcrs.
in fig.. 202, b este ardtatS, construirea conturului semifabricatului,
pentru o piesi oval[. Cele mai bune condifii peutru ambutisare sint create atunci cind apb-
Dimensiunile R,1 Si h y se determinE cu formulele prezentate in tabe- sarea.de relinere este variabili pe c[rsa presei, fiind mai mare Ia slirgitul
lul I22. Dimensiunea /ro se afli din ecuafia c11rsel.
Intervalele stabilite experimental pentru temperatura optimS. de inci 1-
n,:o,st ('!L-zSa)ru. zire a flan;ei (Jig.203) sint prezentate iu tabelul 126.
Cnnsumul de energie electricl reprezinti aproximativ 0,1 kWh pentru
Trasarea contrrului este reprezentati, pe figura indicati. pentru piese kg de piese matrilate.
.1
inalte de Jorma unor cutii pofigonale regutatel semilabricatul are f6rmi
circularb..
_ Forla de ambutisare gi lorla de apisare se determinl cu Jormulele din
tabelul 123 [1261.
Valorile o, gi g sint prezentate in tabelele 124 Si l2S, ns

Tabel,ul, 123 E
t
rorn'rle penlm dorcmlnarcn lorlcl dc nmDufisarc iI de [piisare l{r &Drlrutlsoros ot. incdlzlree Tabelul 12a s
Tcnrperaturllc optinre lert r
inoilzlrcfl flon|ci semll&rrricatulrri E 0//1

rokt
Irolto totalii o presei Per : P1-Q'l-T:
Irolta de ambutisare P:ZSor (or - alir tobelul 124)
I.orto de aplsare Aluminiu $i aliaje AM lrig.203. \'atiatio coelicientu]u i mcxirr
Q:Fc (q - difl tabehl 125) Alami Am 63 dc ambutisare al diferitelo! lnatetlole
Notalii: Olel OI,C l0 tlecapat in funcrie de temperatula de i cd.lzlre
{r,r .- forfrr totoli a presei la arnbutisare cu inedlzile;
P -- forto nmxilnl 1a ambltisare cu lnctrlzire; Ca lubrifiant se folosegte praf de grafit cu nlei ,,r,apor" si sEpun c1e
(J . f(,rt& (lc op?lsore: casi.
:l' - lotlr dc inplngere; Ambutisarea cu incilzire ln condilii de produclie se face pe prese crl
,/, lrrrrglrnct contumlui picsei;
. llxllu lc rrzlstcntil lu sectluuerr periculoastr la tenperatura optiml (din tcbehrt t24); maniveli cu un numir mic de curse/min (15-20), deoalece pentru lnc -
/i't rnptof|lrll $r.,rr|lfol,rjcotuluI oftstit sub elenrertul de -uplsare; zirea flauqei sint necesare 3-5 s. Din acest n:rotiv, froductivitatia procesului
( Irpilfincr (lc rrlrll$orc (tllh, I26). de rnatriJare estp, in acest caz, rnai micl ctreclt la nnrhutisarea obipnuitrl;
 316 fehnologia yadarii s; natfikii la ftce
Ca agent de r6cire, s-a Jolosit azot
lichid, a ci.rui temperaturi de fier-
ava11tajul acestui procedeu consta ir micAorarea esertialE a numtrului de bere este de.*195'C gi aer lichid (mu1t mai ieftin declt azotul) cu tempe-
oneralii ti, in corrsecinli.. de matrile pentru ambutisat. ratura de fierbere de
Cele mai mari greuteli apar 7a ttilizarea acestui procedeu pentro ambu- -I83'C- schema unei matrile experimentale pentr[
in fig. 205, este prezentata
tisarea_ pieselor de o;el, lentru care inc5lzirea trebuie ficuti ia o tempera- ambutisarea cu ri.cire intensS. Agentul de ricire se iutroduce ln poanson,
turd.. yi mai ridicati gi, din acest motiv, ambutisarea pieselor de o161 cu
inc5.lzire este mai pufin studiati gi folosi16.
-_ Il {ig. 204 este prezentatd schema pentru ambutisare cu incE lzirea
flangei qi rS.cirea poansonului gi a muchiil& pl5cii de ambutisare, rlestinati
matr^irerii la prese h idraulice.
_
In _ultima vremer au fost eJectuate crr succes experien e de ambutisare
cu lnc5lzire 1ocal5., 1a prese cu manivelE de 100 tf, cu 82 de curse pe minut
gi viteza maximE de 420 lr.rlll,ls.
Experienfele art ark!-at ci 'ambutisarea cu incE lzire 1oca1i. cu viteze
mar.i (400-420 mm/s) corduce la o oarecare lmbrnlt[]ire a coeficientului
limiti de ambutisare (m:0,42-0,44\. Cu toate acestei, este mai eficient
s5. se ambutiseze la viteze ale poansonuliri mai mici de 100 mm/s.
. Principiul
citilii
incilzirii Jocamlui delormaliilor si ridicarea locali a plasti-
metalului a fost introdus de M. N. Gorirunov, pentru refulirea gi
gituirea tevilor din alumiuiu (v. p. 368).
'de Ambutisarea eu utilizarea rieirii loeale a scmifabrieatului.
proced.eul
ambutisare examinat mai sus se bazeazh. pe rirlicarea temperaturii gi
plasticitlJii flangei, prin incdlzirea 1oca15 a acesteia qi ricirea concomitenf[
a plrJii centrale a semifabricattlui pinb la temperatura ambiantS. Acest Fig. 204. Schema unei nlatrjte Fig. 205, Schema amttutisbrii cu herlzire
pe1tttuambrtisarea cu fucilzlre halta cu azot lichid:
procerleu a ctrp,Ltat extindere 1a ambutisarea aliajelor de magneziu, titan I !oJ,,sor:9 . r&oril de intrarc; J ' plc!: ac'
Jocali ti ricilea semifatricatu-
gi altminiu, dar nu s-a rispindit 1a ambutisar'ea ole1u1ui, -pentru care 1tli (pertru prese hidlaulicb) ''ti!a;l-azolli.lridiS-,acot.ldeietirc
este necesari o temperature mult mai ridicatl (peste 600"C).
Ptoceileul s-a rlezvoltat, ajungindu-se la o yariantl imbualtiliti,
folosind ricirea intgnsE a pirlii'centrale a semifabricatului. Esenla pioce- inainte tle asezarea semilabricatului, printr-un robinet de acces, comaudat
deului constE ln rirlicarea rezistenfei metalului in secliunea pericriloase gi, ile tija presei, care, in mod attomat, trimite cantitatea necesarl tle ageut
treptat, in perctii 7atera7i, datoriti rlcirii brugte piin intermediul urrui - rEcire
de dintr-un , rezervor .
poanson go1, prin interiorul c5ruia circu15. un meiliu de ricire, cu tempera, iemoo.turu necesari a poansonului se stabilizeazi dupi 20-30 s'
tura de pini Ia Amb'utisarea cu aiulorul eauciucului. Ambutisarea cu ajutorul cauciu-
AceastE rS.cite intensl provoacS, o cregtere brusci
-160
a caracteristicilor de -170"C.
rezistenfl ale ofelului (o,; oJ: in cazui oteluiui OI,C 10, cului a cdpbtat o largh rispindire iu produclia de serie 9i de nrasi a pieselor
OI,C 20 de 1,9-2,1 ori, iar al otelului crom-nichel de 2,3 ori. in aceste -' din tabl[ subtire.
cave
condilii de ricire, plasticitatea otelurilor OLC 10, OI,C 20 scade, iar a E"ista doui pr5cedee deosebite de ambutisare: cu poanson de cauciuc
ofelurilo: inoxidabile rimlne, practic, neschimbati. Sciderea plasticitllii gi cu plac6 de am6utisare din cauciuc.
nu prezintS. importanli hotdritoare in locurile puternic ricite, ileoarece, Matritele r:entru ambutisare '5i formare cu poanson de cauciuc sittt
in aceste zone, deformalia plastici a fost practic retiizati. ieftine gi'simpie, deoarece ele se confeclioneazi, de obicei, din lemtt sau
In urma rdcirii intense a semifabricatului in partea centrali, se obline din aiiaje de zinc.
o crettere substanliali a rezisteulei iu secfiunea periculoasd, putind fi adtfel Pentru ambutisare 9i formare se folosegte cauciuc cu urmitoarele pro-
realiz-at un grad inalt de deformare (arnbutisare adinci). ln acelagi timp, orietlti
' mecanice:
se reduce loarte rnult efectul de subliere a materialului ln secgiunea peii- -i rezistenta 1a rupere 50-55 kgf/crrr'z:
culoas5., rezultind o piesi cu grosime uniformi a perelilor. aluneirea specifici 600- 700 "/":

_ Determi 5rile experimentale efectuate pentru or;1 OLC lp-20 au condus - alurlirea rimanent6 20---30o/.i
lrr_ co_cIic ienfi-de- ambutisare
ry:O,37
. . . 0,385, ia; pentru torel inoxidabil -..._ comp'Jesiurea srb satcina de 100 kgf/cma, 50- -'7ll')/,' i
lll lt'lNf) qi lIrlSNgT, n:0,35. . . 0,37, durltatea dupi Shore 70.
-
318 Tehnologia sta t;lii ti mdrtilitii lLr fttc

Procedeul de ambutisare cr placi de ambutisare din cauciuc consti

ln ci rolul plicii de ambutisare este indeplinit de cauciucul iachis
aceea
lntr-o cutie metalic5, care trage semifabricatul pe un poanson cilindric sau
de altd. forml.
Cel mai simplu caz de ambutisare cu placd de ambutisare din cauciuc
il reprezintl ambutisarea unor piese cu adincime mici din aluminiu 9i dur-
aluminiu, pe prese hidranlice, cu presiune relativ scezutS, (60-85 kgf/cmr).
Un procedeu mai nou gi mai perlecfionat este ambutisarea cu placi de
anbutisare din cauciuc, cu presiune ridicati asupra cauciucului.

Irig. 207. Ambutisatea cu elemelrt ale apdsare molil

Iig. 206. V.Lri.L11te ale nlatritnrii cu aiutorul caucirlcrlui

Existi citeva tipuri. de ambutisare cu matrile din cauciuc, in funcfie

de care au .fost create diferite tipuri de prese (fig.206).
Procedeul I rcptezir.ti, ambutisarea cu poanson fix, realizati, pe prese
hidraulice obignuite.
Procerleul II rcprezintl ambutisarea cu poansor fix gi cu inel de sprij in
reglabil.
Ptocetleul III reprezirfid ambutisarea cu poanson mobil 9i inel de
sprij in reglabil.
Procecleul I se rtilizeazd, de obicei, pentru piese cu adincime mici de
ambutisare (formare) .
Pentru a obline o adiucime de ambutisare mai mare qi peutru a rcduce
dimensiunile semifablicahllni, se {olosesc inele de ap5sare speciale, previzute
cu nigte deschideri, ln care se prinde sernifabricatul (f.ig. 207).
Procedeele II Si III, reaTizate pe prese hidraulice speciale, permit s5.
se oblini adincimi de ambutisare mult mai mari declt 7n cantl I.
ln fig. 208 este prezent4te schema instalaliei pentru ambutisared. cu
nratrifE de cauciuc (dupb procedeul II, tig. %JG).
Particularitatea acestei instalalii constE in fiilizarca unui arnortizor
pneumohidraulic , cane creeazi. o reacriufle exterioarS, ce se op[ne presiuuii
de lucru creatl de instalalie. Presiunea dispozitir,'ului de amortizare se Fig.208. Scherua instalatiei pentrB ambu- Flg. 209. Procedeu de ahbutlsore
,egleazl tn mod automat, cu tlispozitive speciale, ln decursul unei curse a tisalea cu placd actlvd di,1 cauciuc succesiv?t cu placS activd dlu
, - eftluc, 2 - poaM!;, - tabponhialraulic; caucluc:
presei, mictorlnd astf,el presiunea cauciucului la sflrgitul operaliei de ambu- il - clllndru Dnomtl.!,t - suDip{ reqlabllA .l - @ocluci ,-cllhdru; J -lftldr
tlrero pln[ la 30G-500 kgf/cmz. opdmrci I - clcmcrt dc upilsore lnt rlori
i, - Po(rmon
ln flg, 209 este prezentat procedeul de ambutisare ln operafii succesive.
 Tehttologia ttanlirii $i mdtrildlii l.t rcce

Presiunea cauciucului clepiude de coeficientul de ambutisare gi d.e . Tabalul 128

grosimea re1ativ6, a semifabricatului
Pentru ambutisarea pieselor din duraluminiu valorile presiunii sint Valorlle llrntti elo ooeilclonrllor do ambutisare tl ndholmea pieselol eillndrico obllnuto la
ambutlgarca cu :rrutorul oauciuoului
indicate in tabeful 127 .

'l'abelul 127
x ra flat*
PrrsiuDorr rnuxinri de opisaro eiruoiucului, ln kgf/(.rnr, la
omlrulisoroa duralumiDiului
Aliaje de aluminiu .4,, AMg t,o dl 1% Peste 1,5 S
Presiun€a Guciu.utui penttu g!.aimea relativs 0,4 mm
illiaje ale alu irliu AMg, D16,
a *hifabric.tului ! AK8 2-3
D
100 0,50 0,7s 4 irlem S
Orel OI,C 10 0,50 o,75 da o,5 y, 4S
Peste 0,2 hm
Otel inoxidabil 10 aNC 180 0,65 0,33 dl iilear 8S
0,6 Notarii:
D- tliametrul seml[abricatului;
0,5 4- diametrul ale ambutisare.
0,44
ln tabelul 129 sint prezentate valorile minime ale razelor de racordare
La ambutisarea cutiilor dreptunghiulare, presiunea cauciucului ajunge ale poansonului, pentru ambutisarea cu cauciuc a unor piese cilindrice, din
ptni 1a 350 kgf/cmz pentru aluminiu 9i 500 kgf/cms pentru duraluminiu, tliferite materiale,
Forla necesard. a presei se calculeazE cu lormula
Td.bel,,l 12e
p:?F, lluza nrinhnl de ruoordoro a loansoEulul ollitrdrio ta anrbutlsarea ou I)taci din oauoiuo (pro-
Blunoe 400 kgt/om,) [1B3]
in care: F este supra,fafa cauciucului, in cmz; aazele mlnire de m.oralara Dentru naterialele
- q presiunea cauciucului in kgI/cm,.
In mod -practic, este posibilb inlocuirea cauciucului cu un lichid viscos t0 TNc 180
(glicerini, ulei) sau hidroplast, care creer;zl. o presiune hidrostatici uuiformd,
dar necesitl etanqlri pretenfioase. 0,21 dr
Avantajul affbutisArii cu ajutorul matrilei de cauciuc coqsti ln aceea 0,50 dr
ci ln procesul d.e deformare, cauciucul creeazi presiuni hidrostatice puter- 0,75 dr
1,0 dt
nice, preslnti.astfel semifabricatul pe poanson gi reducind ln acesf mod
sublierea tnaterialului gi efotturile de lntintlere axiale.
ln acelagi timp, presiunea cauciucului la racordarea flangei micgoreazd. Prin acest proceder se arnbutiseazi gi piesele conice, la care raportul
lrcptal fi,za de racordare, crelad astfel o acliune de presate asupra semi- lltre diametrnl rnic d. gi diametrul rrare d, este
fabricatului.
Sublierea putemice a materialului, ia fundul piesei, care ar fi putut ..._ Dentru ox,l lt > '
duce la tuperea acesteia, lipsegte ln acest caz, fiind creatl o stare de ten- a,- t1o.zs'
,

siuui 9i deformatii, mai favorabilS pentru a obline un grad de delormare

rnai rnare (aclincime cle ambutisare) . ' tru alurniniu -'-'
- l)e d, > ll0,r2s
----'- -= .

lu tabelul 128 slnt prezentate valorile coeficienfilor de ambutisare qi

etllnclmlle pieselor cilindrice, arnbutisate cu ajutorul cauciucului, cn pr6- ln cazul ambutis5rii cu ajutorul cauciucului a uuor piese de forml
tlulte dc 400 kgf/cmr 9i razo de racordare a muchiilor poansonului /p:-4S. ptrtrat[ sau dreptunghiul'ard (la aceeaqi presiune), roza mlnim[ de racordare

:l glInl rlr ri nrrtLltrm,r l,r rrrr

 Tchnologia ttaqarii ti mattfiarii la rece

la colturi z trebuie sI fie cuprinsb in limitele: Primul procedeu de ambutisare hidraulici se ttilizeazi. 1a ambutisarea
ldS.liimea cutiei i, in mm / pieselor conice, sferice, parabolice gi cu alte forme aseminitoare, pentru
care sint necesare mai multe operalii la ambutisarea obignuiti.
<100 0,25 B
110-125 0,% B
135-150 0,17 B
in care .B este llfimea cutiei dreptunghiulare, in mm.
-acestuimixirn a cutiiloi pittate qi dreptunghiulare, obtinute cu
ln51timea
ajutorui procedeu, nu clepSgEte, In caatl pieselor ile oJel, k:3r'
si
' oentru
- aluminil.t , h x3 ,5r .
ln prezent, acest procedeu se giseqte ln stare de dezvoltate, dar se poate
trase concluzia ci oentru productia de serie micl este ,oarte economic.
"
Neajuosul acesiui procideu c6nsti in necesitatea utilizirii unei presiuni
ridicate 5i a unui consum suplimentar
-ultima de putere.
in S.U.e. se folosesc, in vreme] matrile cu cauciuc poliuretan,
care are rezistenti. mare 7a rtzrtrd. gi duritate ridicati' (H:78 ulfi.dli qe duro-
metru, scara D). Poliuretanui eite un polimer de eter de cliizocianat 9i
dialcool. ln U.[.S.S., acest polimer cle 6ter este tlefinit ln normele tehnice
vTU M 216-52.
Schema qtanlei este prezentatA fu fig. 210.
ln matrila poliuretan, cu ilimensiuaile de 250 x250 x70.m91, prinsl
cie - Ti!=t t , S"t"ruo aflrbrt jslrii hidtaulice la a:sifl8ur5 c1rrs.1 a presei cu si,l]pli acliune
pe placa sup&ioare, este previzutl o gaur5 ceva mai micl decit tliametrul
ioinsonului. ln acest mod, matrita iealizeazd ambutisarea gi menlinerea in fig. 211 este plezentate succesiunea ambutisbrii hidraulice, lntt-o
materialului in timpul deformltii. singuri cursi a presei, pentru reflectorul farului de automobil, care, altfel,
ln padea ir:feriiari a matrilei este prev6zut uu inel tle poliuretar, ar fi uecesitat mai multe operalii la ambutisarea obignuiti. tichiclul folosit
care are rolu1 de amortizor. este un ulei luchis intr-o hus[ de cauciuc.
Construclia acestei matrife este deosebit de simpli. Avautajul princigll
a1 rnatrilei gi a1 procedeului'tle ambutisare constil in faptul cE nu necesitE fu fig. 212, a este prezentatb o gtanli pentru ambutisarea hidraulici
1re o pres5. cu dubli acliune a urror piese sernisferice, iar in tig.2l2, b,
rv??r77r?t---r-v7vr?-,)r:?-'::#"fi ,"""f, ,lfi ;1,'#m"'ffi nxtll#; o yarianti a elementului de apisare pentru relinerea maierialului,
penlru o -ambutisare prelirninard cu ad.lncime mic5. a unei piese, ln scopul
E{Xfi i [qffi Ambutisarea hidraulicS. Ambutisarea
inlituririi alunec6rii lsemifabricatului din cauza apisirii de retinere
hidraulici a pieselor cave se executi ptin neuniformS.
iutermediul presiunii unui lichitl asupta me-
talului cle deformat. Etangareaspalitlui de lucru se face cn ajutorul unor garnitur.i de piele
Principial, se deosebesc doul procedee sau cu ajutorul uuei huse lnchise, in care sc iutroduce lichidul pentru
de ambutiiare hidraulicS, iu furclie de presare.
caracterul tleformaliei gi tlomeniul cle fo- Particularitilile ambttisirii hidraulice:
losire:
1) ambutisarea hidraulicl, la care lichi- , l)_lipsa poansonului metalic Ai a flecesitelii ajustlrii acestuia pe placa
de ambutisare;
Irlg. 210. ScheDre urei mattile de du1 ddeplineste rolul de poanson, presind
or[butlrtrt cll plac[ din poliurctEll
semifabricatui in cavitatea p16cii de am- 2) posibilitatea ambutisirif ftr.rl utilizarea presei, de exeruplu, 1a o
qtatfi aplsati lntre dou5, pllci cu ajutortrl unor guruburi;
2) onrbutlsarea hiilraullc[, *::i:1tit"Ltd"1 (lnchis tntr-o husi de cauciuc) 3) presiunea unifotm[ asupra semifabricatului, posibilitatea executlril
rcrvol-'tidrcet -etiita, carc diformeaz[ semifaLricatul in iurul poansonului pieselor cave de formh conicl, parabolic[ qi sferic[ Intr-o singtrrb operafie.
rn trllc .ru dln lornn,
21.
 325
324 Tehnologia ttaB$ii ti a1it;tii la ftLe

Presiunea d.e lucru a lichiclului se creeazl ct ajutorul unor pompe de

inaltd presiune (50-200 at) sau prin cursa de lucru a unei prese mecanice
ori hidiaulice. in primul caz, am6utisarea se poate face fdrb si' fie necesari
o pres[ .

Irig. 213. Schema i$talariei pefltru ambutisaiea hidlaulicd a

pieselor mari, JdtA utilizarea plesel:
1 - cadrrt 2 - placl de ahbutisrei, - @pac: 4 - hu3e din €uciuci 5 -
lnchizitor cu pene

Fis. 212. },{.ettite n""":,,31;,tj.::;?" heidraulicl la pres:r

7
In !is.. 213 este prezentate sche&a uuei instalalii pentru ambutisarea 5
6

hidraulici- a unor piese mari, fdr6' folosirea presei.

Princioalul inconvenient a1 ambutisirii hidraulice 11 constituie subfierea 3
2
serni.fabricitului in regiunea cupolei sau la fundul piesei, precum 9i echili-
brul nestabil a1 semifibdcatului lu procesul de ambutisare datotitti alune' Fig. 214. Dispozitiv universal pentru ambrtisaiea hiallaulicA qt dlrbld acriune
caiilor laterale, tn urma cdtora piesa poate s[ tlevini asimetricl. Acest
pe presE

lucru este posibil datorit6 faptului ci intre ,,poansonul lichid' Ei semifa-

biicat nu &irte fre"ut". Alunecarea semifabricatului poate fi inlSturati Presiunea, care se creeazE. in camera cu ulei, apasl perelii laterali ai
diafragmei Be perelii cilindrului, creirtl astlel o etangare sigur5..
cu ajutorul unor instala]ii hidraulice speciale.
[ii" fi*"t", acestuia prczerrta1.
ln fis. 214 este un tlispozitiv universal pentru ambutisarea Se recomandi s5" se fac5, matrilarea ln doub curse de lucru; la incqlut,
tridraulici pe o prese & dubl6 aciiuner. Dispozitivul consti dintr-un element utilizlnd rama de legdttrl, 11, se face o malrilare ir6smpleti, ilupE care,
ir"l""..rt ai apesare, legat de culisoul 8 9i din matrifa schimbabih 7 , agezali aqezind pe semifabticat placa intermediarl de cauciuc .3, se face ambutisarea
ilin cilindrul 6, a
r,. -r", presii 2. Disiozitilrrl de apisare se compune/pluajerul finalE. Aceasta conduce 1a mirirea duatei de lucru a adaosului de cauciuc 4
[x.ui crrrfo.e inJerioar8 este umpluti cu ulei de ricin, mobtT 7 qi, implicit, a intregii matrile.
'
aiJirn*, de cauciuc 5 si adaosufde cauciuc l, penttu formare gi proteclie. Sint construite tlispozitive similare pentru ambutisarea hidraulic[ pe
iluni&ul, care intr6 IirE joc in cilindru este pus ln funcfiune de limitatorul 9, pres3. ,cu . sitn-tr[!- - ac]iune
" - ln funclie de voirimril prorlucfiei, plicile rle ambutisate schimbabile
prhi de culisoul interior 70,
se construiesc din fontS,r rlin plI.ci stratificate sau tlin lemu de esen I tare,
I l'Etolrt xflcdoz ol ftr ol S,A,A.ll
 Tehnologi,t fttutfAri; ti n.Lr4;itii ld rece

Diafragmele gi adaosurile protectoare se fac din cauciuc natural cu (200-500 mm), din material cu grosimipini Ia 10 mm, la o presiune maximE.
duritatea de 40-50 unitili Shore. Durabilitatea diafragmelor este de mini- i tichidului de 70C-1 000 at.-Numdrul de curse a1 presei este destul de
mum 5000 de ;tanfiri, iar a adaosurilor de proteclie de 1000-2000. mic: 2-4 cnrse/min.
Presiunea necesaril la anrhutisarea hirlraulicir sc dcterminir cu formula in fig. 216 este prezentate schema procesului de ambutisare hidraulicd
-sp'ecHi:
pe piesi I,ichidul este lnchis in rezervorul mobi1, prevdzut ln partea
P:QF,,,
Tabelul 130
in care Fr, proiecria suprafelei libere a piesei ambutisate, tn mm2;
este
q presiunea lichidului ln momentul Iinal de ambttisare in Cocllcienrii lirrill $i ooi rcco nndabili perlru
- amhutisarea ou plecii activil ctrasticd sru llohldtr
kg{/mrnr, avlnd. aproximativ valoarea q: !-. o, lkgtI mmz).
Pentru piesele sferice,
'kgf/nrrnz
s4,2 : o,
ln care S este grosimea materialului, in mm;
r raz^ de racordare la fundul piesei, in mm; Fis. 216. Schema ambutisSrll
d.,, - diametrttl matrilei, ln mm. hidraulice tip,,Hidrofotm":
-
A1 doilea procedeu de ambttisare hidraulic[, 1a care lichidul servegte
I - c@t€ircr: 2 - supaPA reglabilltl
3 - d€bbranel de cauciuci 4 - Ples{i
5 - elebent de apls€; 6 - Poanso
drept p1ac5, de ambutisare, avantajul principal, ln compa.ralie cu primul, este
acela ci presiunea hidrostaticl ridicati a lichidului creeazd o apesare puter.
nicia semifabricatului pe poanso , lmpieclicind astfel intinderea gi sublierea de jos cu o diafragmi. Ambutisarea se executA h deplasarea poaflsonului
excesiv6 a materialului. ln acelagi timp, presiunea lichidului 1a racordarea ln sus.
flangei conduce 1a micqorarea treptate a razei de racordare, produchrd o Acest procedeu de ambutisare hidraulicl este analog procealeului de
apisare a materialului pe placa de anbutisare. Datoriti acestui fapt, se ambutisare cu plac6 de a-r&uJisare rle cauciuc (v. fig. 208), dar are faJd
creeazl, o stare de teusiuni qi deformalii favorabili obfinerii unei adiucimi de acesta urmitoarele avantaie:
de ambttisare mai mari. 1) posibilitatea de a oblind iatr-o singuri operalie o adincime de ambu-
tisare mai mare, fdrh, distrugerea cauciucului (tig. 217);
in fig. 215 este aretatS. succesiunea procesului de ambutisare cu o placi 2) posibilitatea ile a obtine presiuni
de ambutisare cu lichid gi cauciuc.
mai ridicate (plni Ia 1 000 at) ;
3) o ilurabilitate mult mai mare a
cauc iuculu i.
I[convenientul acestui procedeu 11 con-
stituie necesitatea folosirii preselor speciale
In fig. 218 este prezentati schema matri-
lei hidraulice, cu arrr'Atu.ra corespurzitoare,
construitd. ia R.D.G., pentru ambutisarea Fig,217. Piese oblirutc intr-o sirgurlt
i nig. 215. Sllccesiufiea procesuhi de ambutisale hidrau]icir cu place active de cauciuc hidraulici in produclia de serie micE gi de operarie pefltlu ambutisate hidraul lclt
rnicate 12771.
ln ta,belu1 130 slnt prezentate valorile limiti qi valorile recomandate Aceastl instalalie este compusS. din rezervorul 7 in care se gesegte
ale coeiicicrrliloi d".rirbrtirrr" nt: L,1^ cu placi d.e ambutisare ulei, membrana ile cauciuc 2, imelr:l 3, inelul tle aplsare 4, poansonul5
D' ^^6olisarea gi sistemul hidrauiic alcituit din: robinetele 7*10, manometrele 6 ti acumu-
ehntlclt stu cu Iichid [43]. latoatele 71, reglate la presiuni diferite.
I)tt1rl1 rlttele hibliogrnfice americane, acest procedeu de ambutisare Inaintea cursei de lucru, se deschide, pentru un scurt intewal de timp,
hldrnrrllclt sc utilizeazl lx.lrtm cxecutarea pieselor de adtncimi metlii ventilul de cursi inversi 70 gi se creeazl -presiuue ln nlel, cate aclioneai[
 tlffi

328 Tehuologia ttaltaii t; natr;liri; la rece

il

Iig. 218. Scheoa irstalariei pentru ambutisareo hidraulica

apoi asupra membranei. ln timpul culsei de lucru, u1eiu1 sub presiunea

poansonului trece prin robinetul de reglare 8, in acrmulatoful 77.
Instalalia acumulatorului hidraulic tip Bosch este prezentat5. in fig. 21g.
- Balonul interior este umplut cu azot la presiune ridicat[. Uleiu1, care
intr5, -in acumulator in timpul cursei de lucru, apas5. asupra balonului cu
gaz ti echilibreazh presiunea.
_ . _ in
fig. 220 eite prezentatd. schema unei matrire pentru ambutisarea
hidromecanicE. Ambutisarea se face cu contrapresiune, iir inelul de apisare
6 .*rtitd aparilia cutelor. Ambutisarea cu aieastl matrijl permite sb se
obline, intr-o singuri operarie, piese cave cilindrice gi pitrate, avind rapor-
tul d'i gi ; 'd egal"
cu I .5 -l .6 (f ig. 217) . Fig. 219. Acumulator hi- I'iS. 220. Schema in\talaliei Pentru
draulic sistem,,Bosch": ambutisarea hialromecanica:
In tig.227 este prezentatd schema uflei matrire experimentale hidro- I - Ftut; 2 - s..unul suprpei; I - cilinili FeuEatic;2 memhrrM dc
mecanice, fir5. membranS. de cauciuc. Etanqarea se asiguri cu ajutorul 3 supapa; I - tleij, - balon
- exteriorj
ouciuc: J - irel de eton.are: 4 - incl de
trchidere:5 - oehbrdii de protectie;6 -
unor garnituri speciale, fixate prin presiunea lichidului asupra piesei de d - balon de gnz
eleEent de .pasare;7 - D@nsor i 8 plocA
ambutisat. Date in leglturi cu utilizarea indtstrialE. a acestui tip de matrifE ,.tiv,
nu se gesesc in literaturd.
Ambutisarea-Iormarea la eioeane prin cidere liberi. Acest procedeu
de ambutisare se ttihzeazE. ln special in producfia de serie mic5., in cantl
unor piese a clror formE se modificd relativ des, pentru care ttilizarca
flatrirelor obignuite este neeconomicd., datoritl costului ridicat gi timpului
lndelungat necesar pentru construire.
Pefltru ambutisarea la ciocane prin ciriere liber5 se lutilizeaze rn trils
tl
simple, turnate din plumb qi zinc 1au din alte aliaje ugoare (v. p. 668). r-rt-T-w71
Matrilarea la ciocane prin cidere a aliaje)or de magneziu gi titan VTI
se lace in stare incilzit5. (cu incilzirea matrilelor). ln acest caz pHcile
active se fac diu font5 sau oiel qi se incE lzesc piie 1; 300"C. Plicile active
dirr zinc se incilzesc pin['la 20O-220"C. '
I,a ciocanele prin cld€re sc executS. o flare varietate de operafii: lndoire,
cnrbtttisorc, formare, rtrsfriflgcrca targinilor.
Procesul de ambutisare la ciocaue prin cedere liberi are 1oc ln ctteva fig. 221. Matritft expcrl ltut&lll pelrtrll olnblr-
lovlturl caro cresc treptat ln iutensitate, utilizlndu-se lie ambutisarea inelari tisxrea l)idbmccrLrlicll f ltrlt t)rcrrl)ron11 do cfllrcllrc
cu cltov[ lttcle ile placaj agczatc pe flonga senifahlicotuhri Si care sQ lnltrturA
 TelntoLogia $taniArii ti matrilAii la rccc

treptat (fig. 222), tie citeva adaosuri intermetliare din cauciuc, a;ezate pe in tabelul 131 sint prezentate tipurile qi proptiet6li1e mecanice ale
pcrtea activi a pldcii de ambutisare (tie. 223). cauciucurilor t.lilizate la matriJarea pe ciocane cu arc [213].
Mat;,ituea la ciocane prin cddere liberi, de obicei, este iusoliti de
aparilia cutelor fir regiunea flan;ei gi, uneori, chiar pe pies[, care se lnli.- Tabelnl 131
turi ulterior prin tndreptare manuali. Iroprielirlilc nrocanicc ale eilorv& mirel dc c{lneir{, pcnlru Drnlrirarci ln clocone

Tehnologia matrilirii cu ajutorul cauciucului Ia ciocane prin cidere este

similarb matrifS,rii, cuajutorul cauciucului, peprese hidraulice. Acestprocedeu
permite si se realizeze o serie de operalii de ambutisare ln atelierele care
Fig, 222. Ambutisarea la ciocane pti'1 c?ialele cu folosirea unor nu au prese hidraulice.
rame de placaj:
z - piesai D sch€na hatritei
Un mare interes practic i1 prezinti procetleul ambutisirii reversibile,
- efectuat in doui operiyii. in priima oper&ie, se face sortarea metaluiui cu
convexitatea in sus, cu formarea conturului, iar in a doua operalie se face
lntoarcerea convexitSlii in sens opus.
Tragerea pe ealapod (tipar) la prese hidrauliec. Tragerea pe calapoil
1a prese hidraulice se utilizeazi pentru fabricarea pieselor mari tle fotmE
complexi, prin tragerea unui semifabricat sublire in jurul unui tablon
special (poanson). Pentru realizarea tragerii pe caiapod a pieselor cu curbur6
dr.rbIi, se rtilizeazl" prese hidraulice speciale.
Se cunosc urmitoarele procedee de fuagere pe calapod:
1. Tragerea simpl5 pe calapod (fig. 224, a\,la care semifabricatul plal
se prinde ln dispozitivele de stririgere A Si B, cu ajutorul cirora, prin
tragere in sensul sdgelilor, se deformeazS. tabIa.
Pentru a obline iuibura dubli este necesar sd se deplaseze in sus poan-
sonul C.
Irig. 223. Matlitarea la ciocane prin cedere, folosind gainituri ile caucitc 2. Tragerea pe calapod cu intindere (ti1. 224, b), la care marginilL
semifabricatului se prind in dispozitivele de stringere gi se indoaie pe
poansonul care se ridici, realizlndu-se astJel qi o lntindere a semifabricatului,
Marele inconvenient a1 acestui procedeu il constituie consumul ridicat dupi clirecfia segeiilor. intinderea se executi cu scopul de a ctea deformalii
de metal la margini gi 1a flan;e, care se taie dupi matrilate, precum gi permanente gi de a obfine dimensiuni precise pentru piesele avlnd o culburl
un procent ridicat de rebuturi. mici in sens longitudinal.
Pentru aceste lucrEri de ambutisate s-au folosit, la lnceput, ciocane cu Precizia pieselor in raport cu poansonul este de 0,5-0,7 mm pentru
cablu, care slnt lnlocuite din ce ln ce mai mult ln ultima vreme cu ciocane semifabricate avind grosimea de 1-2 mm gi de 1-2 nrn pentru cele ctr
oneumatice. grosimea de 3-5 mm.
' ln ultima vreme, s-a introdus procecleul cle matritare la ciocanul prin 3. Tragerea separate $ig.224,.), care const[ tntt-o lndoire prealabill
cldere llber[ cu ajutorul cauciucului. MatriJarca w taalizruazd, cu aju6ru1 a semifabricatulu i, urmal6. de tragerea ulterioari pe poallson prin deplasarea
couclflcului lnchis lntr-un container legat de traversa unui ciocaa cu arc, elementelor de fixare in jos.
332 Tehnologia ttanldtii .ti .matriArii la tece

4. Tragerca pe calapod circuiari (tig, 224, d.), rttilb.atl pentru reali- in procesul de tragere are loc o intindere puternici a materialului, cu
zarea pieselor de forml lnchis;, tlin semifabricate circulare sudate. Formarea micgorarea grosimii plnb la 8o/.,
se realizeazh. cu poansoane demontabile, secrionate. Inconvenientul acestui procedeu il constituie pierderile de metai prin
ln afara schemelor prezentate fu f.ig.224 existi gi prese penku tragere adaosuri necesare prinderii tablei in dispozitivele de tragere, precum gi
pe caiapod, la care elementele de prindere a semifabricatului se g6sesC ln necesitatea teaTizdrii formei finale a piesei cu ajutorul ciocanelor metalice
plalr vertical, iar deplasarea poansonului se face pe oizontall.. sau de lemn.

Fig. 224. Plocedee 9i valiarte ile tragete pe calapod:

a trasere sihpl6: traserea cu fntindare; c trageFa EeparatAi d
- D - - - Illdlatea

In fig. 225 sint prezentate doud cazuri de tragere a pieselor: dublu Fig. 225. 'Itagetea pe calapod a pieselor duLlu lrig. 226, 'Seheflra unei plese pelrtrtl tt('
convexi gi concav-convexi. (b) gerca cu lntintlerea materiahlui
Gradul de deformare la ambutisare se determinE cu aiutorul coeficien-
co[vexe (a) ti co[cav-con'..exe
tului de tragere pe calapod, care rqrrezint5. raportul dintre lungimea por-
iiunii celei mai lntinse gi lungimea inifiali a semifabricatului In lig. 226 este prezentatA schema presei penttu tragere pe calapod,
cu intinderea materialului.
Kb:L. O presl fuidraulici pentru tuagere este compusl dintr-o serie de iusta-
1alii gi mecanisme (tig. 227), Partea mobili activi consti dia poalsouul
_.Pentru aliajele de aluminiu (duraluminiu), coeficientul de tragere, de trigere (gab1onu1) 3, agezat pe masa ridicabilE 2, care este aclionatd
realizat intr-o singurl operafie, este Krr:I,0s.:.1,08, ceea cd tnseamnS. o de tija 6 a cilindrului hitlraulic 7. Fixarea semi{abricatului se face cu aju-
alungire maximn de 3--8o/". torul dispozitivelor pneumatice 4, ayate tle ambele pirli a1e instalaliei
La tragerea pe calapod ln mai multe operulii, coeficientul global ile hitlraulice tle ridicare pe traversele tleplasabile 5. Instalalia de fo4i este
tragere poate f i mlrit pind. 7a K6:1,72 . . . 1,14. formatl tlin doul pompe cu pistonage 8, actionate de motoatele 7. Comauda
. Prin procedeul de tragere se pot executa piese din aliaje de aluminiu presei se lace de la panoul 9.
qi de magneziu, cu grosime pin6 la 5 mm sau din olel inoxidabil cu gro- Amlntisarea-formarea eu aiutorul aoruhri oomprlnlel.. Acest procedeu 7
6lnlc pln[ la 1,5 mm, precum gi din aliaje de titafl. se utilizeazl pentru ambutisarea. de odlncime nric[ gi formerea sec]iilor de
 IW
335

radiatoare din aliaje de aluminiu, concomitent cu sudarea prin deformare

plasticd Ia rece a puntilelor.
Procesul de formare gi sudare consti tn urmS.toarele: doul Joi de tablS
din aliaj de aluminiu, cu grosimea de 0,4 mm, cffAfate pe o parte slut
a$ezate pe suprafala matrilei incilzite pinl la 450'C gi strinse latre nervtrile
acesteia plnA h jumitate din grosimea iniliali a tablei (in locurile de imbi-
nare), protluclndu-se astfel su<larea unor porliuni lungi gi ingoste. Duptr
aceasta, prifltr-un racord special agezat in partea de jos a matrifei , prevl,zttt
cu o rondeli cu orilicii radiale (Iig. 228), se introduce aer comprimat, reali-
zlnclu-se astfel profilarea pieselor din interior.
Ptesiunea aerului comprimat se stabilegte experimental.
Un proce<leu similar este utilizat pentru codeclionarea fevilor cu gro-
sime mic5. (din doun benzi sudate pe margini, ln care se sufli ulterior aer);
precum gi la cor.feclionarea panourilor frigiderelor.
Fig. 227. Piese hidraulicd pedtru tragelea pe calapod

lrtg. 228. Itrst&lorie pentru itrttoaluceleo aeru'ni coft.

. ptlnrst h matlltd